(NE) ALEGERILE  DIN  1946 (2)

PROCES ÎMPOTRIVA LUI ION MIHALACHE

 

După doua săptămâni înscrierile au rămas definitive. Totuşi pe 16 Septembrie s-a prezentat la primăria comunei Dobresti pretorul plasei Topoloveni, un anume Bărbuceanu însoţit de un inspector ad­ministrativ si sfidând legile 1-a şters cu mâna lui pe I.Mihalache  Pe 19 Septembrie Ion Mihalache s-a adresat judecătoriei Topoloveni cerând sa se constate actul abuziv si sa fie menţinută înscrierea. La primul termen de judecata, pe 4 octombrie s-a primit o contesta­ţie a unuia Craiu din Bucureşti care cerea sa nu fie trecut pe lista deoarece fusese voluntar pe front. Cazul a fost trimis la Trib. judeţean la Câmpulung Muscel unde era şef judecătorul Aurel Marinescu si procesul s-a judecat pe data de 27 Septembrie.

Eram la data aceea condamnat pentru manifestaţia de la 19 Mai si intrasem în ilegalitate, cu acte false colindând  munţii Piatra Craiului. Cum pe 4 Iulie la lucrările Comitetului executiv central se hotarîse ca tineretul sa-si aducă aportul în campania elecorala noi cei din munte am fost primii care am solicitat plecarea în ju­deţe. Eu am plecat la Lugoj cu Emil Ghilezan, preşedintele judeţului Severin pentru organizarea campaniei  electorale  la sate si toc­mai mă întorsesem la Bucureşti pentru organiza un grup care sa se deplaseze în Banat.

Ion Barbus, preşedintele Tineretului Universitar PNT, pe tara, se agita ca sa marcam solidaritatea studenţii cu Ion Mihalache prin prezenta noastră la proces. S-a reuşit sa se formeze un grup de circa 15 tineri care sa facă deplasarea la Câmpulung printre ei numarându-se după câte îmi reamintesc, cerînd iertare celor ce i-am ui­tat , următorii: Ion Barbus, Tean Barbulescu, Gigi Blacioti , Costel Ciacu,Victor Coconeti, Eugen Ghimicescu, Costica Ionascu, Cicerone Ionitoiu, Nic.Martin, Andrei Matrache, Costel Popilian,. Tide Teica . . . . . Joi la prânz am plecat din gara de nord însoţiţi de Bratulescu(?) originar din Bughea. Seara, se întunecase când am ajuns, cu ultimul tren (fiindcă de la Goleşti n-a mai circuit timp de 24 de ore nici o garnitura si nici autobuze, iar camioanele erau controlate de jandarmi. Câmpulung era sub stare de asediu. Prevăzători, de la gara am plecat în monom, pe ambele trotuare, până în centru unde era găzduit Ion Mihalache, în casa unui maior Marinescu (?). Pe acest  traseu doi s-au pierdut de grup si au fost ridicaţi de politie, e vorba de Eugen Ghimicescu si încă unul de la Academia comerciala. Când am ajuns, Ion Mihalache a rămas surprins de venirea noastră si Barbus i-a explicat ca pentru noi nu exista risc atunci când tre­buie sa salvam tara  iar în acel moment tara se confunda cu Ion Mihalache...La vestea ca doi dintre noi, preşedintele partidului a trimis pe cineva din apropiaţi cu sublinierea să nu vină fără ei, iar daca va fi nevoie se va duce personal sa-si scoată prietenii ce i-au venit în vizita. Si în mai puţin de o jumătate de ora toţi ne găseam în jurul lui Ion Mihalache. Casa era plina  si în majoritate ocupata de studenţimea româna. Se purtau tot felul de discuţii cu caracter politic si mai ales în jurul acestei înscenări juridi­ce ce urma sa se judece a doua zi.

La un moment dat s-a oprit din discuţie si a întrebat Ion Mihahalache: "Bine, bine, noi vorbim dar trebuie sa si dormim fiindcă baietii au venit de departe si sunt obosiţi." Noi am ripostat ca stăm nedormiţi ca pe front când e în joc apărarea dreptăţii.

Până aici, a răspuns Mihalache. Nu vreau ca mâine sa fiti si dum­neavoastră condamnati ca voluntari si sa fiu nevoit sa va întorc vizita când avem de făcut atâtea lucruri ca sa scoatem tara din nenorocirea în care ne-au aruncat comuniştii...

A intervenit învăţătorul Bratulescu, fost deputat si vicepreşe­dintele organizaţiei care ne-a invitat la el, în numele preşedinte­lui partidului dar sa-1 iertam ca trebuie sa mergem pe jos câţiva kilometri, ca sa putem fi cu toţii împreuna, decât dispersaţi în mai multe locuinţe ce se ofereau sa ne gazuiasca. Era noapte deabinelea când am pornit spre satul Bugnea, suburbie a oraşului,   însoţiţi pana la bariera de Ion Mihalache care si în verba si mişcat de pre­zenta noastră.

Când am ajuns la Bughea, familia Bratulescu ne-a primit cu bucurie, ca pe nişte vechi prieteni, si cu masa încărcata de mâncăruri. Casa era la dispoziţie si fiecare spre 2-3 noaptea ne-am găsit timp si cate un colt, sau margine de pat ca sa ne odihnim puţin.

Dimineaţa au venit mesageri din  oraş care ne-au anunţat ca toar­te intrările sunt blocate de armata si nu se permite intrarea nimănui, nici măcar a ţăranilor spre piaţa. Atunci am fost călăuziţi prin grădini si am ajuns cu toţii în jurul lui Ion Mihalache. Dar  scopul nostru era sa ajungem în sala de şedinţa.Aceasta era deja ocupată de muncitori veniţi cu noaptea'n cap. Pe culoare mişunau agentii. Am întâlnit o cunoştinţa, Moiceanu student muscelean la Academia comerciala, si la braţul avocatului Nicolae Suta, după câteva tururi pe culoare discutând despre articole de lege, am intrat în sala de judecata. Cu greu am găsit loc pe banca din spatele avocaţi lor. Cei de jur, se vedea clar, nu aveau nici-o legătura cu procesul. Era masa de manevra adusa sa intimideze completul de judecata. Fă­ceau sa circule, de la om la om, fel de fel manifeste insultătoare la adresa PNT si în special a lui Mihalache.

Din relatările judecătorului şef, Aurel Marinescu aflam, după o ju­mătate de veac prin intermediul revistei "Memoria", că joi se prezen­tase la el cu obrăznicie procurorul Ciobanu, propunându-i în completul de judecata pe Buceloiu si Cristea (judecători câştigaţi cauzei regimului, nu servitori ai dreptăţii), în acelaşi timp oferindu-i o gama tentanta de avantaje daca ar merge spre soluţionarea procesului prin respingerea recursului.

  Cu deosebita abilitate a dus discuţiile, urmând să studieze dosarul si a doua zi dimineaţa a ales doi magistraţi dintre cei mai corecţi si imparţiali, pe Constantinescu si Bratulescu, si cu ei a in­trat în şedinţa lăsându-i dezorientaţi pe primul procuror Ciobanu si pe Buceloiu care îmbrăcat aştepta să intre în şedinţă.

Apărarea lui Ion Mihalache a fost fost făcută de Virgil Veniamin şi Sachelarie(profesori la Facultatea de drept), Victor Popovici si Iosif Toma Popescu (din baroul din Bucureşti) si Nicolae Suta din Câmpulung.  Intimaţii au avut ca reprezentanţi pe  Eduard Iacomini din Câmpulung si Stelian Nitulescu, de la Bucureşti, mai mult propagandist comunist decât jurist si care a ajuns chiar ministru justiţiei pentru serviciile murdare aduse partidului).

Pledoariile apărătorilor lui Ion Mihalache au fost excepţionale mergând la obiect, argumentând în fapt si în drept, pe când ceilalţi doi s-au pretat sa vorbească ca la o întrunire politică de mahala, parca asteptând aplauzele oamenilor din echipa de soc a lui Dorobantu.

Preşedintele a  tinut  şedinţa în mâna si nu s-a permis  devie­rea ei, cu toate ca din timp în timp se auzeau şoapte.

După masă am ajuns la locuinţa lui Ion Mihalache. Cu greu am putut ajunge deoarece oraşul era plin de ţăranii care rupseseră cordoanele si invadaseră străzile  spre locul unde ne îndreptam si noi. Erau vreo 2-300 de persoane, dar si circa 15-20 comunişti ce strigau lo­zinci si mai ales "moarte lui Maniu". S-a întâmplat ca tocmai atunci să sosească Iuliu Maniu însoţit de Mihai Popovici, Ştefan Mihăiescu Corneliu Coposu si doi ziarişti de la "Dreptatea".

Era un alt semn de solidaritate al conducerii de partid cu vete­ranul  luptător "Cavaler al Ordinului Minai Viteazu", cu datoria îm­plinita pe front si pe ogoare. Cei ce huiduiau au amuţit curioşi sa vadă  împotriva cui îsi revărsau ura.

După vreo doua ore de discuţii, cele doua maşini venite de la Bu­cureşti  s-au întors. La plecare, aceiaşi scena.Derbedeii au amuţit iar Maniu care mergea foarte greu.s-a oprit în curte înconjurat de ţăranii musceleni si li s-a adresat prin câteva cuvinte, cum numai el ştia sa electrizeze masele. S-a urcat în maşina iar pe scara ei se afla Paul Sava, fost ofiţer si viitor actor, care se impunea ca un fel de garda personala, în acel moment, deoarece după cele doua maşini era si una cu agenţi ai siguranţei pentru a preveni eventua­le incidente si sa ceara concursul politiilor pe unde trecea. Aşa reuşiseră sa ajungă la Câmpulung pentruca pe Valea Râului Târgului circulaţia era oprita în acea zi. Am amintit de Paul Sava si vin cu completarea ca peste 7 luni s-a descoperit ca era agentul lui Ni-colschi si a dat împreuna cu fratele lui -Stejerel- circa 200 de ti­neri pe mâna călăilor din ministerul de interne.

Pentru că pronunţarea sentinţei s-a amânat pentru a doua zi din cauza străinilor numeroşi veniti ca sa producă zarva si incidente, voi reda după spusele judecătorului Aurel Marinescu, ce a urmat.

Retraşi în sala de consiliu, preşedintele i-a întrebat pe cei doi daca sunt în situaţia de a se pronunţa imediat. Au răspuns afirmativ,

Judecătorul Bratulescu a spus: "Domnule prim-presedinte, stiti ca sunt un magistrat care mi-am vândut si eu, si soţia o parte din ave­rea de la tara, ca sa ne facem o casa la Câmpulung. Suntem încă da­tori si ne-am gajat salariile pe ani de zile. Pot sa fiu si eu si i soţia daţi afara din serviciu. Nu-i nimic! Am o caruta cu boi la ta­ra. Voi câra pietriş cu ea si tot nu voi muri de foame. Domnul Mi-halache are dreptate."

Cel de al doilea judecător, Constantinescu si-a motivat hotărîrea: "Stiti, d-le prim-presedinte, ca eu sunt un magistrat sărac. Tră­iesc numai din salariul meu si din mica pensie a soţiei. Am si doi copii si cu mine trăieşte si mama soacra. Ne zbatem cum putem. Nu sunt nici cel puţin muscelean, pentru ca sa fiu cunoscut si sa pot trai din avocatura, în cazul când as fi dat afara. Ei bine, prefer sa fiu dat afara. Prefer sa-mi rămână copiii în zdrenţe, dar sa se spună ca sunt copiii unui magistrat cinstit. Prefer sa moara de foa­me decât sa fie arătaţi cu degetul si sa se spună ca sunt ai unui netrebnic. Domnul Mihalache are dreptate."

Are dreptate baieti, le-a răspuns  primul preşedinte.

A doua zi s-a pronunţat sentinţa 216 a Tribunalului Muscel prin care: Admitea recursul declarat de Ion Mihalache, respingea ca tar­diva contestaţia lui C. Craiu din Bucureşti, admitea contestaţia înaintata de Ion Mihalache pe 19 Septembrie la judecătoria Topoloveni si constata ca ştergerea din registrul electoral se făcuse în mod ilegal si-1 considera pe Ion Mihalache înscris la nr.470. Sen­tinţa rămânea definitivă si era iscălita de cei trei. Toţi trei au avut neplăceri, daţi afara.. .Primul preşedinte Aurel Marinescu urmarit a stat ascuns si a murit în ascunzătoare după 9 ani, pe 15 Ianua­rie 1956, salvându-si demnitatea, apărând onoarea.

ACŢIUNI ALE TINERETULUI NATIONAL ŢĂRĂNESC

 

Luna Septembrie începuse cu intrarea tineretului în plina cam­panie electorala, cu întruniri pe circumscripţii, cu lipire si difu­zare de manifeste, dar mai ales popularizarea noului semn electoral -OCHIUL- prezentat sub tot felul de înfatiseri. Zi si noapte tine­rii erau pe teren.

Incercare de asasinat a unui tânăr inimos din comuna Marele Voievod Mihai, azi cartierul de dincolo de podul Grand înspre Giulesti Sârbi, azi cartierul Crângasi. Era cartierul CFR unde comuniştii, nu erau nici pe departe atât de numeroşi cum  pretindeau. Acolo se întindea activitatea sectorului IV Verde al cărui preşedinte era Ion Marinache. Preşedinte de circumscripţie la Voievodul Mihai fusese ales Du­mitru Ciorâca iar la tineret inimosul Victor Raducanu, bine cunoscut în lumea sportiva si în cadrul depoului CFR unde lucra ca salariat Datorita activităţii politice desfăşurate si-a atras ura cadrelor comuniste care au căutat sa-1 intimideze prin Vasile Bâgu si Marin Jianu ajunşi în posturi cheie, chiar în MAI, si chiar i-au propus avantaje nesperate de ori ce muritor de rând. Dar nimic nu s-a prins de acest oltean originar din Gorj. Atunci, prin Ion Popa, o scursura ajunsa colonel de securitate i-au trimis vorba ca daca nu se astâm­păra zilele îi sunt numărate.

Cum începuse campania electorala, si într'adevăr Victor Raducanu nu se astâmpăra din punctul de vedere al comuniştilor, a fost pus sub urmărire. In după amiaza zilei de Luni 30 Septembrie, după ve­nirea de la lucru, tinerii au început sa difuzeze manifeste si să lipească sau sa scrie lozinci. Au ajuns până vis-a-vis de sediul or­ganizaţie PNT si Victor Raducanu a trecut si cu pensula a început sa scrie REGELE, PATRIA SI BISERICA, MANIU LE VA AP...n'a mai apucat sa termine ARA si  o rafala de gloanţe 1-a secerat, din spate,culcându-1 la pământ. Prietenii cu care era, Gh.Bolboceanu si V.Surcel (care trăiesc si astazi) s-au împrăştiat, dar nu înainte de a obser­va pe criminali. Erau Gica Bârjeac si Ion Vartic, amândoi din garda personala a lui Gheorghiu Dej, foşti muncitori la CFR-Grivita. Cei 2 prieteni au fugit si anunţat jandarmeria care a chemat salvarea si l-au transportat la spitalul Witting-CFR. Doctorii Teodorini Teo­dor si Arnautesu i-au extras un glonţ din omoplat, iar altele doua, în coloana vertebrala si bazin, nu au putut fi scoase. Pierduse foar­te mult sânge până la ajungerea la spital si i-ar fi pus viata în pericol, din cauza poziţiei lor în organism. Forţaţi de un grup de muncitori CFR-ist, doctorii au trebuit sa-1 externeze si să se chinuie cu pansamentele încă trei luni, într-o casă plina de greutăţi până ce doctorii într-o nouă internare şi încercare de a-1 opera , pe 15 Ianuarie 1947, i-au dat un certificat medical cu menţiunea: ex­tragerea celor doua gloanţe periclitează viata bolnavului.

Iuliu Maniu s-a interesat tot timpul cât a stat ţintuit la pat si când a putut sa se mişte a fost dus -   locuinţa d-lui  de pe strada Schitu Magureanu 19, unde preşedintele partidului 1-a îmbră­ţişat si i-a spus fata de cei prezenţi:"Eşti un erou fătul meu."

După desfiinţarea partidului, în 1948,Victor Răducanu a fost arestat, chinuit în anchetele ministerului de interne si condamnat la 5 ani prin închisorile de exterminare: Jilava, Gherla, Canal.

 

DOCUMENTE SENZAŢIONALE ALE PARTIDULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA

 

Ordinele care trebuiau executate pentru distrugerea opoziţiei şi subjugarea ţării prin metode N.K.V.D.

 

 

PARTIDUL COMUNIST ROMAN                                                Responsabilul cu propaganda

            Nr. 3/456 

Secretarul general

Către secretarul responsabil,

Tovarăşe secretar,

 

Trebuie sa luaţi imediat  masurile necesare pentru extinderea pro­pagandei, aşa cum a fost hotărâtă de Comitetul Central al PCR.

1.Membrii responsabili de echipe care au fost dispersaţi(infiltrati) în partidele reacţionare trebuie sa si intensifice activita­tea provocând disensiuni printre membrii opoziţiei; Maniu, Bratianu, Titel Petrescu.

2.Trebuie sa fie gata oricând sa răspândească suspiciuni prin­tre membrii reacţiunii şi să se trimită săptămînal câte un raport arătând sciziunile obţinut.

3.Munca trebuie făcuta în aşa fel ca sa se împiedice descoperi­rea membrilor infiltraţi în rândurile lor, iar daca sunt descoperit presa trebuie sa atace cu virulenta pe membrii influenţi ai partidelor reacţionare.

 

 

Recrutare de noi membri.

 

1.Responsabili cu recrutarea noilor membri trebuie să obţină prin toate mijloacele câştigarea vechilor membri ai Gărzii de fier, în acest scop trebuie sa folosească următoarele metode:

a)     Ameninţarea cu arestarea.

b)     Sa li se încredinţeze funcţii importante până când vor fi câştigaţi definitiv cauzei Partidului comunist român.

c)     Sa se acorde ajutoare tuturor celor ce au nevoie.

d)     Sa li se explice ca Partidul comunist român vrea sa pună în practica programul gărzii de fier.

Persoanele sărace care au un rol de propaganda în partidele re­acţionare, trebuie sa se alăture partidului comunist prin orice mijloc, putându-se utiliza în acest scop, retragerea tuturor posibi­lităţilor de aprovizionare, de exemplu si arestarea si anchetarea de forma.

Mare atenţie la Partidul National Popular.

Trebuiesc acoperiţi toţi cei care au aparţinut partidelor reac­ţionare si cei care aparţin partidului comunist, pentru a preveni propaganda în favoarea reactiunii printre membrii partidului naţi­onal popular.

 

Propaganda

 

Tovarăşii responsabili cu propaganda pentru colectivizare trebu­ie sa organizeze adunări si conferinţe în scopul explicării utilitatii colectivizării. In acelaşi timp, în toate satele, delegaţii tineretului trebuie sa intensifice propaganda colectivizării, demon­strând ca numai prin colectivizare se poate preveni seceta care aduce înfometarea.

 

Rapoarte

 

Tovarăşii curieri vor fi obligaţi sa aducă rapoartele săptămâ­nal pentru a dovedi Secretariatului cu propaganda din CC.al Parti­dului român ca misiunile mai sus menţionate au fost îndeplinite.

 

Secretari responsabili:                                                         Mesager responsabil: ss X

ss.Gh.Gheorghiu-Dej

ss.Vasile Luca

 

Moto:Nu trebuie permis nici-unui reacţionar sa se opună voinţei PCR

 

Sub aceste indicaţii de infiltrare a partidelor de opoziţie si de folosire a tuturor mijloacelor de la şantaj, corupţie sau aresta­re, partidul comunist si-a intensificat activitatea contra opoziţiei

Pentru a produce confuzie în lumea nedecisă, din pătura de mijloc după scindarea partidului social democrat, comuniştii au creat o alta sucursala denumita "Partidul naţional popular" sub preşedin­ţia lui Mitita Consţantinescu(fost liberal), dar sub conducerea si îndrumarea directa a Comitetului Central al PCR. Acest conducător permisese noului partid ca sa-si bazeze programul pe monarhie con­stituţionala  si pe o industrie privata.

 Sub aceasta masca si cu aceasta momeala n-a reuşit mai nimic. Pâ­nă la urma si-au dat arama pe fata unindu-si "forţei" cu Blocul co­munist care i-a înghiţit de tot.

Tot comuniştii în acelaşi scop de a crea confuzii l-au convins pe Constantin Argetoianu  poate cel mai  versat si cinic om politic, sa vina din  străinătate, sa-i facă un partid politic si după aceia sa-1 arunce'n temniţa Sighetului unde a murit.

Propaganda comunista era dusa deşănţat si cu o diabolica persistenta, cu argumentaţii copilăreşti si pe o scara naţionala încât îţi lăsau si un gust de scârba. Pentru propaganda nu contau banii si cine le făcea aceasta treaba, totul era ca peste tot sa se vadă lipita maculatura lor.

In acest scop Victor Frunza ne arata imensitatea aparatului format pe banii statului si plătit în continuare pentru a debita inepţii schizofrenice si a descumpănii opinia publică. Se spune că dintr-un raport al secţiei de propaganda  P.C.R., datat 5 Octombrie, erau pregătiţi în scoli speciale circa 200.000 de electori instruiţi ca pe 19 Noiembrie sa facă ce-au făcut în secţiile de votare, adică printre altele sa introducă voturi false în urne, să schimbe urne întregi cu altele pregătite din timp, si multe alte escrocherii pe care o sa le întâlnim. S-au mai pregătit în aceste scoli de ca­dre alţi propagandişti "speciali". Funcţionau în tara circa 3600 case de alegatori difuzându-se 4.189.000 exemplare de broşuri în afara de 6.673.000 afişe si 2.725.000 diagrame colorate lipite la ca­re se adaugă 28 milioane fluturaşi si 8.600.000 caricaturi... în acest angrenaj se găseau si 800 de echipe de teatru,397 echipe artistice,779 coruri,253 fanfare, 45 orchestre,160 echipe de dans,47 de caravane cinematografice... Si toate acestea în timp ce mălaiul ajunsese la 200.000 mii kg.(Oct.1946) cam acelaşi salariu pe care-1 avea un învăţător la sate.

Si la aceasta, cred ca merită sa adăugam o precizare a lui Con­stantin Sanatescu, fost primul prim ministru de după 23 Au­gust reînnoindu-se mandatul până la Sf.Nicolae 1944 si care acum, în preajma alegerilor era inspector general pe armata si care menţio­nează :"Cunosc cazul unui maior de stat major care si-a vândut man­taua pentru a cumpăra cartofi în vederea iernii. Asemenea tragedii se vad în mai toate familiile lipsite de alte venituri decât cele ale soldei. Eu, care am cea mai mare solda din armata, de-abia am putut cumpăra cu toata solda pe o luna 250 kg. de cartofi. Mă întreb cum voi ieşi din iarna, întrucât nu am la dispoziţie suma necesara încălzitului pentru cele trei luni cât durează gerul. În schimb, guvernul este preocupat numai de propaganda electorala, organizând manifestatiuni deşănţate cu toata pleava societăţii. Cheltuiala făcuta cu aceasta propaganda se ridica la miliarde." Pentru a observa mentalitatea, de ce nu manipulata (?)găsim la dl. fost prim ministru sfatul dat unui coleg, tot prim ministru, dar impus de ruşi ca "fa­ta de vremurile actuale ar fi bine ca guvernul sa iasă învingător, dar cu o majoritate redusă, având interesul sa arătam o opoziţie tare..." Aceste spuse urmau altora zise numai cu doua luni înainte tot de domnia sa: "Frământările interne sunt în plina tensiune, căci comuniştii nu permit întrunirile partidelor de opoziţie, pe care le ataca cu unităţi de soc înarmate .Asemenea încăierări se sol­dează cu numeroşi răniţi. Libertatea de care se face atâta caz în România, acum este un început de teroare."

Fiecare poate trage concluzii asupra mentalităţii, sau schimbării de mentalitate la persoane cu o pregătire civica şi cu influenţă socială, în vremuri de perversiune politica si când fiinţa tarii este în joc.

Exact în acea perioada, pe teritoriul comandat din punct de vedere militar de dl.inspector general, când devenise clar ca statul de drept urma sa fie înlocuit de "statul de forţa, la Câmpulung-Bucovina, secretarul de partid pe regiune, Sidorovici, la mijlocul lunii Oc­tombrie l-a chemat pe sublocotenentul Remus Radina si i-a spus rar si categoric (probabil în lumina circularelor de tipul celei citate mai sus):" Te-am chemat din partea tovarăşului Emil Bodnaras, candida­tul nostru în judeţul Câmpulung. Ştim ce fel de ofiţer eşti. Mai stim ca în anul 1943, fiind trimis la scoală de ofiţeri din Germania, ai refuzat sa mai continui scoală acolo si te-ai înapoiat în tara . In­tra în partidul comunist si vei ajunge general!"

Replica a £ost prompta:"Bine dar armata aparţine neamului românesc si nu unui partid. Uitaţi ca eu am depus un jurământ?

Nu e nimic, intri în mod conspirativ.

De acolo a plecat ca un om beat, cu convingerea ca o mare primejdie îl aşteaptă.

Pe 21 Octombrie a avut loc în sala de spectacol a liceului "Dragos Vodă" un miting electoral cu toţi ofiţerii si subofiţerii din garnizoana Câmpulung  prezidat de col.Constantin Ionescu care cu divizia "Tudor Vladimirescu" formata de ruşi din primi trădători, în fata minciunilor debitate si a relei credinţe, Remus Radina s-a ridicat ca electrizat si a spus:

"Domnule colonel, eu nu sunt de acord cu principiile de care este călăuzit guvernul Petru Groza si prin urmare, nu mai înţeleg sa rămân în armata!"

Aceasta atitudine a avut-o un sublocotenent, nu un general de Corp de Armata si ea se înscrie pe linia magistraţilor de la celălalt Câmpulung din Muscel, si culmea aproape în acelaşi timp, si era la unison cu cei ce apărau statul de drept, terorizaţi si omorîti pe întreg teritoriu în săptămânile pătimirii naţionale.

Tot un prim secretar de partid, dar din Abrud, împuşca mortal pe plutonierul Codreanu Ion, în Tara Moţilor,si tot în luna Octombrie.

In fata ascuţirii luptei de clasa, cum ziceau tovarăşii, după mij­locul lunii Octombrie au loc unele proteste energice ale opoziţiei

Pe 16 Octombrie, Mihail Romniceanu protesta în Consiliul de Mi­niştrii ca nu se publicaseră listele electorale peste tot, ca nimanui nu i se garantează înscrierea pe liste, ca reclamatiile celor neînscrisi nu fuseseră rezolvate, ca nu se distribuisera cărţile de alegatori si multe alte abuzuri.

Peste 3 zile, Constantin Titel Petrescu care-si înscrisese parti­dul, căruia i se repartizase semnul electoral, si căruia nu i se permisese sa-si tipărească un ziar, s-a adresa Comisiei Aliate de Control, printr-un protest cerând intervenţia la guvern pentru reinstaurarea statutului de drept si respectarea acordurilor internaţionale pentru ca si partidul lui sa poată juca un rol activ în via­ta publică a României.

Ministrul Marii Britanii în România, Adrian Holman semnalează un Memorandum al opoziţiei, semnat de Iuliu Maniu, Dinu Brătianu si Ti­tel Petrescu, înaintat pe 22 Octombrie 1946 anuntând că "întrucât gu­vernul nu îndeplinise nici una din obligaţiile luate fata de tara si aliaţi, instituise un regim de tiranie si îsi menţinuse propria putere si falsificase alegerile abolind libertatea cuvântului  scris, prin persecuţii, asalturi, înscenarea de comploturi, violentă, teroare, asasinări ale liderilor opoziţiei naţionale, partidele de opoziţie decisesera că, nerenuntând la ideologiile lor proprii, îsi vor uni toate eforturile pentru apărarea drepturilor tării, pe ba­za acordului internaţional si al convenţiilor privind România si vor acţiona laolaltă, în vederea pregătirii viitoarelor alegeri;"

La mai puţin de o săptămână, pe 28 Octombrie guvernul englez ( poate si ca o urmare la unirea eforturilor opoziţiei pentru apăra­rea drepturilor tarii, a înaintat o nota guvernului român înşirând toate neregulile strigătoare de durere săvârşite cu bună ştiinţă pe parcursul pregătirilor alegerilor, sperând că în consens cu asigurările date în Ianuarie, nu prea de mult ca să fie uitate, cel pu­ţin acum, în ceasul al 12-lea zicem noi, vor fi luate în considera­re la preparativele ce mai rămăseseră până la 19 Noiembrie.

Dar ti-ai găsit. Prompt cum e guvernul român (se poate citi si rus la nevoie, fiindcă cu puţin timp înainte Susaicov atrăsese atentia ca "Guvernul Groza este Rusia Sovietica) a si răspuns la o suta de ore, ca fusese violat în "suveranitatea" lui, si poate sa probeze "ca informaţiile pe care se baza nota guvernului Majestătii Sale fuseseră furnizate de elemente interesate ale vieţii noastre politice" (bine ca elementele nu fuseseră fasciste).Si, de data aceasta încheie diplomatic( ? ! ) guvernul român asigură ca va  respecta pana la sfârşit obligatiile asumate (ca să nu mai permită să fie violat, zicem noi  si sa rămână a 17-a sora virgina).

Punându-i la punct  si pe englezi, guvernul român înaitează vic­torios spre alegeri? în frunte cu tov. prim secretar al sectorului nr.1 din Capitală, Nicolae Achim, sângeros si violent contra cetă­ţenilor  care-si manifestau simpatia pentru partidele de opoziţie El a condus si participat efectiv la numeroase expediţii contra adunărilor partidelor democratice de pe teritoriul sau, asigurând partidului "victoria", el însă ca un modest tovarăş, a rămas în timpul unei încăierări, în zorii zilei de Dumineca 17 Noiembrie, întins pentru vecie în piaţa Filantopiei, găsindu-i-se înainte de au­topsie  mai multe grade de alcool peste nivelul "politic".

INFILTRAREA ÎN PARTIDELE DE OPOZIŢIE

 

Mai sus am vorbit de aceasta directiva de infiltrare si provo­care de sciziuni în partidele din opoziţie, prin "răspândirea sus­piciunii printre membrii reacţiunii...să atace cu virulenţă pe membrii influenţi ai partidelor ...prin acordarea de ajutoare tu­turor celor ce au nevoie..."

In Partidul naţional ţărănesc s-a găsit un astfel de grup de comando care sa ia cu asalt clubul din str.Clemenceanu 9, să sară gardul si sa încerce ocuparea lui. Printre ei se numărau: Paul Ni-culescu , Andrei Motoc si George Capitanu(toţi de la muncitori), Guguianu (avocat din organizaţia Capitalei ), George Păun (ziarist la Dreptate).Toţi aceştia au fost puşi pe nişte lis­te de deputaţi, zise "independente" dirijate de comunişti, în jude­ţele Braşov, Dâmbovita sau Capitala, plătiţi pentru a face propagan­da electorala si care nu au luat nici un loc. Răsplata le-a venit când au fost arestaţi pe 15-08-52, ca administrativ, si am stat cu ei la Peninsula plângându-se ca i-au servit pe comunişti si până la urma si-au bătut joc de ei.

Cu alta ocazie, la o adunare politică la care vorbea Ion Mihalache, în mulţime a fost depistat un agent care avea pistolul încăr­cat în buzunar. A fost luat de braţe, fără să mai poată mişca şi dus la etaj în biroul secretariatului unde se afla  ing.Bani Ghica,i s-a scos pistolul, i s-a descărcat si legitimarea spus ca e agentul Cântaretu (?) si a venit ca sa facă raport despre ce se discuta. Dar de ce cu pistolul încărcat? A început să plângă că-1 nenorocim dacă-i oprim pistolul să-1 predăm drept corp delict al agenţilor veniţi în club. Nu pentru că a plâns i s-a restituit pis­tolul , gloanţele fiindu-i aruncate în WC, în fata lui, dar i s-a dat înapoi  ca sa le spună şefilor sa nu folosească arma de foc în ca­sa celor ce folosesc cuvântul ca armă de convingere. Si i s-a dat drumul, disperat tot el, că ce o să facă cu cartuşele, cum o să se justifice? Dar dacă împuscai pe Mihalache, sau alt cetăţean atunci puteai să justifici gloanţele?

In acelaşi timp de campanie electorală organizaţiile noastre au fost atacate cu arme de foc la Tg.Jiu, Râmnicul Vâlcea, Turnu Severin, iar Târgoviste si iar Craiova, si multe alte organizaţii.

 

La Nasăud, în plina campanie electorala, provocatorul Gheorghe Nechiti, vice-presedintele tineretului frontului plugarilor, in fruntea unei echipe de soc a terorizat populaţia făcând victime. Pana la urma a fost grav rănit într-una din confruntări.

In ajunul alegerilor Miltiade Ionescu candidat national ţărănist pe lista de deputaţi condusa de Nicolae Anghel, la Buzău, Ion Alexandrescu membru al aceluiaşi partid, preotul Ion Alexandru, mem­bru PNL si Pompiliu Cristea au fost arestaţi sub inculpatia de a fi atacat primăria din Sotâga care refuza sa elibereze cărţile delegaţilor la urna ai opoziţiei.

Si seria naţional liberalilor continua cu Victor Goga candidat pe lista de deputaţi, care a fost arestat, culmea, ca l-ar fi insul­tat pe rege si ca a fredonat cântece anti-sovietice.

După o mare întrunire de la Clubul PNT de pe strada Clemenceau un grup de tineri având printre ei pe Ion Barbus, preşedintele Ti­neretului Universitar National Ţărănesc pe tara, s-au îndreptat spre Palatul Telefoanelor, se obişnuia sa se meargă în grupuri din cauza atacurilor la care erau expuşi membrii opoziţiei. Au văzut ca după ei veneau figuri suspecte care şoşoteau între ele. Se înserase bine. Când au ajuns în dreptul galeriei Cretulescu derbedeii au sărit pe ei cu ciomegele si cuţitele ascunse sub haina. Cei ata­caţi au încercat sa se apere dar a fost destul de greu fiindcă nu aveau ca arma decât cuvântul si pe deasupra erau depăşiţi numericeste. Au fost răniti. Cel mai serios, Ion Barbus, a ajuns la spital unde au reuşit sa-i oprească hemoragia provocata de cuţit.

EXCLUDEREA DE PE LISTELE ELECTORALE A LUI ION MIHALACHE SI  IIIE LAZAR

Am urmărit procesul lui Ion Mihalache si am văzut ca 1-a câşti­gat la Câmpulung Muscel. Si., totuşi nu 1-a câştigat, fiindcă intra­sem sub autoritatea regimului comunist. Procurorul a introdus re­curs la Comisia centrala electorala, compusă din magistraţi de la Curtea de Casaţie. In apărare au pledat Emil Otţulescu si Nicolae Penescu. Totul în zadar fiindcă miza era prea mare si Curtea a admis recursul si 1-a declarat nedemn pe Ion Mihalache, deoarece ca maior de rezerva ceruse, la părerea si a lui Iuliu Maniu, sa meargă voluntar. A fost mobilizat la la Marele Stat Major pentru a putea întâlni pe Ion Antonescu si a-1 convinge sa nu treacă tru­pele dincolo de Nistru, unde nu aveam ce caută. Incercările, mai mul­te n-au reuşit sa-1 facă sa oprească dezastru de dincolo de Nistru, si atunci a cerut demobilizarea care i s-a aprobat. A fost o monstruozitate juridica, după declaraţia lui N.Penescu care-1 apărase. Dar justiţia încetase să mai fie parţială, trecea vertigi­nos în serviciul Comunismului.

In aceasta situaţie grea s-a hotărît ca sa fie cap de lista doamna Niculina Mihalache, deorece Mihalache, acest nume, era simbol pentru o ţărănime care fusese apărata strălucit de el, redând ega­litatea ţăranilor cu intelectualii, cu cadrele superioare ale arma­tei, cu academicienii, cu toate somităţile.

Ilie LAZAR, tribunul Transilvaniei, angajat în lupta tuturor dic­taturilor, si bineînţeles a comuniştilor, au căutat sa-1 condamne 6 luni în înscenarea procesului "Sumanelor negre" pentru a-1 scoate din cursa alegerilor  ca un mare adversar.

In locul lui, Organizaţia de Maramureş a pus cap de lista pe so­ţia  lui, doamna Mara Lazar.