Colectie de semnale de presa - despre activitatea lui Dumitru Dinca

Expres nr.14-15 mai 1990 Ex-ministrul de interne Craciun Liviu Viorel isi contnua destainuirile. Vasile Neagoe. relatare de pe 21 decembrie , orele 15 Bucuresti. Sint amintiti, printre manifestanti, Dumitru Dinca si Romeo Raicu. Apoi este relatata postura securistilor din Directia 5-a in sediul CC de pe 22 decembrie.

Expres Magazin, nr. 1(75) din 9 ian.1992.  Fotografie şi interviuri despre ziua de 12 ian.90 cu: Dumitru Mazilu (teroarea Frontistilor, atmosfera, nu el a cerut demisia lui Iliescu ci Mierla, delegaţia condusă de Dincă îi obligă să dea decretele şi să jure pe steag, a fost drogat); Gelu Voican Voiculescu (a fost scenariul lui Mazilu;  Augustin Zbora (s-a încercat schimbarea grupului pro-rus cu unul pro-american condus de Mazilu); Cazimir Ionescu (grupul Zbora anticomunist delegînd pe Adrian Zainea şi grupul de la hotel Nehoiu anti-Brucan şi anti-Iliescu

România liberă, 21 febr.90 "Cu Dincă Dumitru în Piaţa Victoriei, de la prînz pînă seara." - Petre Clej, Radu Băcanu" . [IR: Text extrem de important care demonstreaza ca reducerea evenimentelor la un atac huliganic este o escamotare a adevarului complex al acestei zile. Este urmarit traseul lui Dinca ( revolutionar incontestabil, participant şi la luptele de pe 12 ianuarie şi 22 aprilie) incepind cu participarea la mitingul pasnic şi condamnarea primelor acte violente, continuind cu intrarea în cladire şi incercarea de a stavili distrugerile şi sfirsind ... cu asumarea idealurilor antisecuriste- într-o discutie telefonica pe care o are cu Ion iliescu, faţă de care se declara reprezentantul miilor de participanti la miting- prezentind platforma revolutiei confiscate.] 

Dreptatea 22 iulie. Procese cu cintec. E Tepes. P Silaev. Sedinta din 20 iulie. Stefanescu Eugen contesta tot. Aurelia Bostan - neaga toate acuzatiile. A fost batuta de militari şi de Cerasela Dumitrescu. Apoi a fost violata de 6 militari care pazeau arestatii. Nicolae Petre. Declara ca instigator a fost Dumitru Dinca şi studenti de la arhitectura care strigau Jos Iliescu!.

Romania Libera 13 martie 2 manifestatii la Bucuresti Coman Sova. Relatare de la mitingul anticomunist şi antisecurist al Aliantei Poporului , condus de Dumitru Dinca- care promite ca vor reveni zi de zi. Relatare de la mitingul sindicatelor care vor saptamina de lucru de 5 zile, asigurarea conditiilor de continuare a activitatii industriale şi listele cu informatorii şi securistii din intreprinderi.

Marturie LD-jur4 25 mart.'90. ora 11-15, 30. Miting organizat de GID, GDS, Uniunea Democrată .UMRL, ş.a [] VII. Dumitru Dincă ( "Alianţa Poporului " ): Desfiinţarea structurilor comuniste ( în întreprinderi şi ministere aceeaşi oameni! ); desfiinţarea centralelor ca organisme intermediare, ca verigi ale vechii centralizări ceauşiste; descentralizarea economiei . Deviza noastră: "Jos dictatorul !", "Jos comunismul!". De aceea au murit eroii din decembrie .Nu avem nimic cu mebrii PCR.În Ardeal, vinovaţii sunt FSN şi Securitatea.

România Liberă, 27 martie. Manifestaţie de buna vestire la Bucureşti. Roxana Iordache. (descriere şi în Timişoara, 27 martie). Debutul l-a făcut Cornel Feroiu, preşedinte GID, prin lectura şi aderarea la Proclamaţie. Apoi Ioan Nemţiu, din asociaţia 16-21 decembrie, face un  apel pentru bună înţelegere între români  şi maghiari, în lupta comună anticomunistă. Mai vorbesc de la GID, Crăciun A, Moldovan Mugur, şi Stanciu, şi, dintre invitaţi, Stelian Tănase(GDS), Octavian Rădulescu(AFDPR), Dumitru Iuga (Sindicat liber TVR), Radu Constantin (15 noiembrie Braşov), Nestor Cristea(LADO), Nache Marin (Grupul democratic  România Liberă), Dumitru Dincă (Alianţa poporului), Tudose Ştefan (rector IEFS), Ştefan Cucu (Liga veteranilor de război), Stelian Timofte (Asociaţia juriştilor liberi). 10000 de manifestanţi. Desfăşurare exemplara prin calitate. Urmează un marş care se întîlnrşte cu un grup de cîteva sute de tîrgmureşeni. Ca de oicei, TVR nu transnite decît în treacăt despre miting, despre delegaţii de la Tg. Mureş, şi despre casete  cu care aceştia veniseră. Largi spaţii în schimb pentru declaraţiile Vetrei româneşti. Este anunţată o nouă manifestaţie organizată de "16-21 decembrie".

“Dimineata” – nr. 56, 26.04.1990. Jocul de-a revolutia. Martor ocular. "Piata Universitatii, duminica 22 aprilie: din nou miting antiguvernamental. Se scandeaza lozincile deja cunoscute, se agita pancarte, se imprastie afise de propaganda ale unor partide, se huiduie, în sfirsit, atmosfera deja obisnuita a duminicilor noastre din ultima vreme. Apare şi domnul Dumitru Mazilu, care imediat e inconjurat şi luat la intrebari. Unii il lauda, îi string mina, altii îi pun intrebari mai delicate de genul: “Ce ati facut în calitate de anchetator de securitate ?” la care raspunsul vine prompt şi usor zeflemist: “aratati-mi un singur om caruia i-am facut rau !”  (Parca ne amintim de o alta replica, putin mai veche: “Aratati-mi un român  mort de foame !”   Alte personaje, stil asemanator intru disculpare). La un moment dat citiva admiratori care scandeaza “Mazilu” îi cer sa vorbeasca oamenilor la nelipsitul megafon (unii il numesc “interfon” !) al nelipsitului Dumitru Dinca, de la “Alianta Poporului”. Dl. Mazilu nu se lasa mult rugat şi anunta solemn: “Revolutia nu s-a terminat !   Revolutia continua !”   Entuziasmati la culme, citiva tineri se reped şi baricadeaza piata cu panourile de afisaj electoral de pe trotuare, cu mesele de la terasa “Dunarea”, cu tot ce gasesc în preajma. Între timp apar politistii. [IR: Raspindeste bine noaptea, aceasta "Dimineata"… Aflam ca manifestaţia a fost opera unui anchetator de securitate…]Citiva ofiteri explica în modul cel mai civilizat demonstrantilor ca trebuie sa lase circulatia sa se desfasoare normal. sînt  catalogati imediat ca “teroristi” şi huiduiti din rasputeri. Incep sa circule replici: “Sint inarmati!   Au bastoane!   Au scuturi!   Vor sa ne aresteze!   Nu va imprastiati!   Vor sa ne prinda în cursa!”. Cei care parasesc piata sînt  tradatori, iar tinerii “revolutionari” nu vor sa piarda o sansa istorica: reeditarea serii de 21 Decembrie. Jocul de-a revolutia” continua !"

Timisoara , 24.04.1990. Ultima Ora. I Monoran. " [p1 vezi 22 apr] [] Manifestantii nu s-au descurajat, raminind  pina dimineata în faţă hotelului. În 23 aprilie la ora 10 a.m. a fost arestat dl. Dinca Dumitru, unul din liderii organizatiei “Alianta Poporului”. Cei care au efectuat arestarea sosisera cu masinile 1-B-3688 şi 16-B-3688. Multimea s-a alarmat. La ora 14,45 au sosit doua autobuze cu unitati speciale de la trupele de securitate Baneasa (participante la represaliile din 21 decembrie 1989 – conform relatarilor martorilor). Manifestantii au inceput sa huiduie. Autobuzele s-au retras pe strada C.A. Rosetti, în spatele Teatrului National. La ora 16.00, în faţă Hotelului Intercontinental erau circa 6.000 de oameni, mai tirziu numarul lor crescind la 10.000. Pe linga obisnuitele lozinci: (Jos Iliescu, Jos Frontul) se scanda: Jos Chitac, Iliescu s-a aflat lovitura ta de stat, Iliescu nu uita a sosit şi clipa ta. La ora 17,00 dl. Dinca a fost eliberat şi a reaparut în mijlocul multimii. La ora 23 pe bulevardul Magheru, în Piata Universitatii şi în faţă hotelului Intercontinental numarul manifestanţilor a crescut la 30.000. Acestia purtau faclii şi scandau: Jos Iliescu, Azi e ultima zi, Nu plecam, Acum sau niciodata. manifestaţia continua. "

Romania libera 25/27 apr? Agentiile straine, despre.... Tass: cei care blocheaza carosabilul afirma ca apartin gruparii Alianta Poporului şi cheama la apararea cuceririlor revolutiei puse în pericol de venirea la putere a comunistilor şi securistilor. majoritatea prefera sa ramina spectatori. exprimindu-si uimirea ca politia nu-si indeplineste obligatiile. Din cînd în cînd manifestantii scandeaza "Dinca, Dinca". Este vorba de unul din conducatorii Aliantei, arestat dimineata pentru organizarea sistematica a tulburarilor din capitala. [IR: între timp s-a facut totul pentru a se uita acest episod şi în general contributia lui Dinca şi a unor asociatii de revolutionari ca Alianta Poporului în lansarea acestui miting. Lucrul este cu atit mai grav cu cit tot ei, adevaratii initiatori, proletarii revolutiei din decembrie, au dus - mai mult sau mai putin inspirat-  rezistenta pina la capat. În timp ce domnisorii cenaclisti care au confiscat mitingul între 1 şi 20 mai - au dezertat, dupa ce "alegerile" le-au dezumflat exaltarea  ]

Expres nr 13, 27 apr-3 mai. Arestarea şi eliberarea lui Dumitru Dinca. Aurelian Lazu. 23 APRILIE  Intercontinental, orele 10,00 " în timpul unei demonstraţii anti-front, desfăşurată în faţa hotelului Intercontinental, Dumitru Dincă, vicepreşedintele Alianţel Poporului, a fost arestat la ora 10,03 dimineaţa, pe data de 23 aprilie. D. Dincă a fost busculat de cinci indivizi bine îmbrăcaţi şi forţat să între într-o Dacie cu nr. l-B-6338, de culoare gălbuie. Aşa a scăpărat scînteia zilei de luni. La ora 17, Dumitru Dincă, eliberat de poliţie, a revenit în Piaţa Universităţii"

Expres nr 13, 27 apr-3 mai. Martor auditiv. V Neagoe. 22 APRILIE  Intercontinental, orele 18,00. "Exact la patru luni de la  căderea lui Ceauşescu, un grup de aproximativ 100 de tineri au ocupat  intersecţia din Piaţa  Universităţii   din  Bucureşti. Ei au considerat că revoluţia română  impotriva comunismului deşi victorioasă a eşuat din vina unor persoane împotriva cărora trebuie să protesteze. Unii dintre participanţi spun că în aceasta zi, la orele 18, a început „a doua revoluţie”.S-a demonstrat pentru punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara (cel care interzice nomenclaturii comuniste şi securităţii să candideze la alegeri) şi pentru abrogarea decretulul-lege 473 (în legătură cu aservirea televiziunii  faţă de interesele statului şi ale guvernului). [IR: Nici aici cererea de aminare a alegerilor- consecinta logica a adoptarii punctului 8 - nu apare. A fost un complot sau un instinct de ocultare a ei în presa? ]S-a scandat „Jos Chiţac" şi „16-22 / Cine-a tras în noi ?”. Unii tineri fac afirmaţia ca „Oamenii lui Iliescu au tras în noi”. Poliţia, sosită la faţa locului, este întîmpinată cu strigătul care s-a auzit Ia această piaţă  pe 21 decembrie: „Nu plecăm” sau „Timişoara !”. Este adus de acasă domnul profesor Dumitru Mazilu. Este rugat să vorbească. „Domnilor, eu sînt sigur că Timişoara, că întreaga ţară  va merge pînă la capăt şi că va învinge. Nu, revoluţia nu s-a terminat. Vom merge mai departe şi vom învinge”. „Domule Mazilu, daţi-vă  cuvîntul” spune un tînăr. „Eu îmi dau cuvîntul. Chiar dacă mă omoară, eu merg cu voi”. „Domnule Mazilu,  dumneavoastră aţi avut curajul să le spuneţi comuniştilor   adevărul în faţă”. Dl. Mazllu spune: „Mîine o să spună că eu am organizat toată manifestaţia”. „Nu vă fie frică. Este şi  presa aici şi ea va spune adevărul. Sînt reporteri care pot să spună că nu este adevărat" i se răspunde de către  manifestanţi. Pînă la  urmă, domnul Mazilu hotarăşte că acum, pe loc, trebuie începută formarea unui Partid  al Revoluţiei. „Revoluţia este făcută de oamenii aceştia curaţi" spune dînsul. Se strîng    adeziuni. [IR: Sinuozitatile domnului Mazilu merita o atentie aparte] Pe la orele 21 se fac primele baricade dintr-un fel de cartoane. Poliţia are proasta inspiraţie să  aducă la faţa locului vestiţii scutieri cu căşti pe cap. chestie care enerveaza grozav. Se vorbeste despre evenimentele din noaptea de  21—22 decembrie. „Noi  am fost paşnici. De ce ne-ati împuşcat? Dumneavoastă,  ca miliţie. Sau ca poliţie. [IR: Cred ca termenul "polimilitie" este adecvat] Sînteţi plătiţi să apăraţi  interesele oamenilor muncii, nu să luptaţi împotriva lor. Scutierii  pleacă. Cineva îi întreabă pe tineri de maniera aceasta: „Voi sînteţi un grup mic de oameni. Aţi ocupat intersecţia şi deci, perturbaţi circulaţia pentru un număr mult mai mare de oameni. Inseamnă că voi acţionaţi prin forţă pentru  a determina majoritatea să acţioneze cumva. Vi se  pare normal ?" Răspuns  „Noi nu vrem să acţionăm prin forţă. Vrem să folosim dialogul. Dar nimeni nu vrea să stea  de vorbă cu noi". „Vi se pare adevărat ce spune domnul Dumitru Dincă la megafon şi anume că pînă mîine se  va strînge aici tot poporul ?”  „Da, este adevărat sîntem convinşi că pînă mîine dimineaţă va veni aici tot poporul”."

Dreptatea 24 aprilie. Dl. Dumitru Dinca a fost arestat ! " Luni, 23 aprilie 1990, ora 10, domnul Dumitru Dinca, muncitor, cunoscut militant anticomunist, a fost arestat în faţă Teatrului National din Bucuresti. Cum s-au petrecut lucrurile ?   Inca de dimineata, în Piata Universitatii din Bucureşti se desfasura un miting ce continua pe cel de ieri initiat la Televiziune de Asociatia 16-21 decembrie, Forumul Antitotalitar Roman, Alianta Poporului. Revendicarile pe care le prezenta domnul Dumitru dinca cuprindeau, pe linga cele de ieri de la Televiziune, şi cererea de aminare a proiectului de lege a grevei, chestiune deosebit de importanta pentru muncitori şi miscarea sindicala din ţară noastra. La un moment dat, domnul Dumitru Dinca a lasat megafonul altui manifestant şi s-a indreptat spre intrarea principala a Teatrului National, pe aleea cu dale. Pe alee, s-a apropiat de el un ins în civil care l-a intrebat cum il cheama. Dl. Dinca I-a ripostat, intrebandu-l, la randu-I: “Dar de ce va intereseaza “”. Ca la un semnal, din boschetele din faţă teatrului, au mai aparut doi indivizi în civil. Toti trei l-au imobilizat pe dl. Dumitru Dinca şi l-au bagat într-o “Dacie” crem cu numar galben, deja parcata în faţă Teatrului National. Masina a demarat în viteza, plecind într-o directie necunoscuta. P.S. Aflam ca “Dacia” în cauza are numarul 1-B-6338.Si inca o stire ce ne trezeste amintiri: Duminica seara, pe acelasi loc de la 21 decembrie 1989, au aparut politistii scutieri !  "

Dreptatea 24 aprilie. Noaptea în Piata Universitatii. " O baricada, sub forma unei panglici tricolore, a fost intinsa în jurul Pietei Universitatii, în noaptea de duminica spre luni.Un grup de citeva sute de demonstranti protesta astfel pentru ca, în timp ce se intorceau de la mitingul independentilor din Piata Aviatorilor, un ghiveci de flori şi citeva sticle goale au fost aruncate de la etajul 7, asupra lor. Agresiunea a avut loc pe Calea Dorobanti, în apropiere de magazinul “Sofia”. Doamna Lugojanu Sanda, în virsta de 58 de ani, a fost lovita în cap. Ea a fost internata la Spitalul de Urgenta. Domnii Dumitru Dinca şi Octavian Radulescu, au vorbit în timpul noptii la Universitate cerind descoperirea agresorului şi anchetarea imediata a cazului. [IR: Deci initiatorii protestului sînt  cunoscuti. Ocultarea şi marginalizarea lor- de elita civica-  a fost altceva decit semnul confiscarii mitingului de către cei care au "emanat" din el, cum a "emanat" FSN-ul din Revolutie? Cum au inceput tiradele de balcon ale poetilor, studentilor, actorilor şi prozatorilor - care nu s-au ocupat de loc de modul de organizare a rezistentei- combatantii din decembrie au trecut, din nou, în umbra]  Au cerut, de asemenea, abrogarea imediata a decretului 473/77, care subordoneaza Televiziunea direct presedintelui tarii şi Guvernului, precum şi aminarea datei alegerilor pentru cea de-a doua jumatate a anului. Manifestantii aumai cerut introducerea, ca amendament la Legea electorala, a art 8 din Proclamatia de la Timisoara, precum şi modificarea Legii presei. [IR: A se observa ca platforma initiala nu era lipsita de axul logic: cererea ca alegerile sa fie aminate. Numai dupa interventia "inteleptilor" (GDS, ANPT?) s-a ajuns la o platforma fără sens, de care Iliescu şi-a putut permite sa rida]"

Dreptatea 25 aprilie. Dumitru Dinca a fost eliberat. Serban Popa. " Asa cum am informat pe cititorii nostri ieri domnul Dumitru Dinca a fost arestat în jurul orei 10 în faţă Teatrului National. Dupa arestarea sa mitingul de protest prin care se cerea abolirea decretului 473/1976 privind subordonarea T.V.R. faţă de presedintele tarii, precum şi adoptarea punctului 8 din Proclamatia de la Timisoara [IR: Dar aminarea alegerilor? Nu era esentiala, pentru PNT? ] s-a transformat într-un protest impotriva acestui act samavolnic al organelor de opresiune. A fost blocata intersectia Universitatii. Pe parcurs s-au alaturat mii şi mii de bucuresteni. Au fost aduse noi forte politienesti retrase însă din faţă manifestanţilor care nu s-au lasat intimidati. In jurul orei 16 se aflau în piata mii de oameni hotariti sa lupte pentru eliberarea lui Dumitru Dinca. Guvernantii au cedat în jurul orei 17, cînd domnul Dinca a fost adus de cei care-l detinusera pina atunci: Politistii de la sectorul 1. Domnul colonel Petre, comandantul sectorului de politie a declarat ca de fapt a fost vorba de o “invitatie” la politie în vederea consemnarii unei declaratii. Domnul Dinca s-a adresat multimii multumind pentru actul de solidaritate cu cauza pe care o apara. Domnia sa a spus ca nu a fost supus nici unui fel de presiuni din partea politiei pe durata detentiei. [IR: în schimb- cum mi-a povestit şi mie- a fost eliberat cu indicatia sa ceara multimii sa se risipeasca, ceea nu a putut face, impresionat de manifestarea de solidaritate pe care o provocase rapirea lui] Mitingul a continuat. Demonstrantii au cerut din nou o televiziune libera, interzicerea candidaturilor fostilor activisti P.C.R. la alegerile din mai [IR: şi aminarea alegerilor! Altfel cum era sa fie operata epurarea listelor conform punctului 8?], precum şi supunerea legislatiei sindicale preconizate de guvern, unei dezbateri publice.P.S. Actualitatile de la ora 23 au consemnat o noua incercare de mistificare din partea politiei. Aceeasi tipica scoatere din context a demonstratiei şi plasarea ei în sfera infractionalului. Au fost inventate pretexte absurde privind imposibilitatea politiei de a face faţă fenomenului infractional. S-a vorbit de spargeri, tilharii şi violuri, ca au fost profanate (?!) trivialitati. Cine se refera la asemenea acte ?Tocmai aceia care se pregatesc sa elibereze peste citeva zile din inchisori delicventi deosebit de periculosi. [IR: Cu exceptia lui Rovenţiu, cel care a incercat sa-l lichideze pe Ceauşescu , care a fost inchis din nou din mai 1990 , pina în 1999 !] şi aceasta ca urmare a unor gratieri decretate de guvern. Cit despre evocarea dificultatilor de trafic şi greutatea aprovizionarii în centrul orasului, aceasta nu este altceva decit o manevra grosolana de a invrajbi populatia Capitalei, manevra tipic comunista. Despre arestari abuzive, şi acte de violenta şi de diversiune comise de provocatorii F.S.N.-isti nici un cuvint. Ca de obicei ! Asteptam cu interes dezvaluirile din dosarele securitatii din care vom afla ca Dumitru Dinca a fost colaborator personal al gauleiterului Poloniei în perioada 1942-1944 cînd s-a ocupat de repararea cuptoarelor de la Auchswitz, ca apoi a fugit în Argentina cu ajutorul Mafiei italiene fiind nepot de frate al lui Al Capone, iar în prezent este de fapt rezident C.I.A. ca reprezentant al generalului Pacepa. "

Unirea nr. 3 din 27 aprilie 1990. " []Un astfel de român  este şi Dumitru Gheorghe Dincă, muncitor din Bucureşti, care a început lupta împotriva comunismului în decembrie şi nu a terminat-o încă, luptînd în cadrul mişcării “Alianţa Poporului”, mişcare care nu participă în alegeri şi care cere respectarea drepturilor omului în România. După manifestaţia care a început duminică în jurul orelor 18, în Piaţa Universităţii, şi care a durat pînă a doua zi, acest patriot a fost arestat de către patru civili vînjoşi, în timp ce, foarte paşnic, mînca o pizza. În semn de soldaritate, pe lîngă cei o sută de spectatori la această scenă, s-au stîns sute de oameni, apoi mii; evident ca nu s-a mai putut circula în zonă.Toată lumea scanda: “Să fie eliberat Dincă”, “Jos securitatea” “Jos Chiţac”, “Libertate, Libertate”, “F.S.N., F.S.N. agentură K.G.B.”, “Timişoara, Timişoara”, “Jos Iliescu”, “Iliescu comunist”, “Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”, “F.S.N., F.S.N. du-te în U.R.S.S.”, “Ole, Ole, Ole Frontul ăsta ce mai e – P.C.R.” !În urma faptului ca cei de “sus” se vedeau ameninţaţi de reeditarea unui eventual nou “decembrie”, l-au pus în libertate pe Dumitru Gheorghe Dincă, care a revenit în mijlocul manifestanţilor.Aflîndu-se în ziua de Sf. Gheorghe, 50.000 de români  i-au cîntat: “Mulţi ani trăiască”. Nu au lipsit de la această manifestaţie nici cordoanele de trupe ale “Poliţiei”, înarmate cu bastoane de cauciuc; este adevărat că erau recruţi şi că s-au purtat destul de paşnic.Scopul acestei manifestaţii este acela de a se include în legea electorală punctul opt al Proclamaţiei de la Timişoara, care prevede în conţinutul său, ca nici un fost activist de partid să nu aibă dreptul de a candida pentru funcţii de conducere în noua Românie [IR: Nici acest comentator, altfel binevoitor, nu da atentie faptului ca aplicarea efectiva a punctului 8 - cerea aminarea algerilor- lucru pe care Alianta Poporului l-a cerut - din startul mitingului]. O altă cerinţă a demonstranţilor a fost aceea de a se abroga decretul nr. 473 prin care televiziunea este subordonată şefului de stat şi guvernului. [IR: Aici s-a produs o diversiune. Cerinta aceasta inlocuind pe aceea, mult mai clara, ca televiziuneasa fie eliberata]. A treia şi ultima dorinţă a fost aceea de a nu se permite votarea decretului de graţiere a deţinuţilor (tîlhari şi criminali) în ajunul alegerilor de la 20 mai.[] "

Gazeta de Vest din 28 aprilie. Comunistii arunca cu flori (in ghivece). Gabriel Ionete. Pe 24 aprilie în Piata Universitatii reporterul discuta cu Dumitrescu Constantin, reprezentant în CPUN din partea FDR din Timisoara care neaga faptul ca manifestantii ar fi lovit sau distrus incit sa fie justificata reprimarea lor brutala de dimineata. A primit membrii marsului sositi din Timisoara, a luat la cunostinta ce se intimpla în piata, obiective similare celor din Timisoara din decembrie. Participanti 5000, 7000, apoi 12 000. Au fost arestati circa 70 de oameni şi politia  nu recunoaste asta deşi a fost vazuta bagindu-I în  dube, declara Rochian Andrei, ofiter de marina , membru GID. Dumitru Dinca explica:"Pe data de 22 la orele 18 am luat hotarirea sa facem o baricada vie aici unde au muit atitia pentru a-si cistiga libertatea, demnitatea şi mai ales dreptul la autodeterminare. "

 

TVRL 24 apr Sedinta CPUN []

-Iliescu: Grupele acelea de "huligani" atacă poliţia. Acest Dincă Dumitru atacă mereu organele de ordine.

 -Voce: A fost în Revoluţie!

- Iliescu: Asta nu-l scuză! Să mandatăm organele publice să ia măsurile stabilite de lege.Este o încălcare de lege. Lovesc poliţiştii.Organele de ordine trebuie să ia măsuri. Să nu mai îngăduie alte mitinguri neaprobate. [IR: Inlocuitorul lui Ceusescu i-a preluat şi instrumentele, şi justificarile, şi tezele şi obiectivele şi limbajul]

- Cazimir Ionescu ( FSN ): interzicerea mitingurilor ilegale! Mai acceptăm sau nu mitingurile ilegale? Să facă mitinguri în parc, nu în stradă.Vor să blocheze strada! [IR: Intr-adevar, e culmea ca un protest impotriva uzurparii puterii în stat sa nu aiba loc în parculete, garaje, apartamente]

- Parlamentar ( P. Poporului ): Pentru a vota o asemenea lege, trebuie să ştim ce vor acei oameni. Să cunoaştem, apoi să hotărîm. Propunem să meargă o Delegaţie acolo. []

 

TVRL (LD-jur4):şedinţa CPUN  [partea îi , transmisa însă intii, la ora 21] []

- Nica Leon :( PLD) Demonstranţii cer: - Să vie Televiziunea! - Să fie abrogat decretul privind TVR. - Să se aplice pct 8 al Proclamaţiei : interzicerea nomenclaturiştilor de a fi aleşi timp de 8 ani. - Comisia să stabilească cine a bătut oameni dimineaţa. - Cine a proferat insulte la Deva?- Să nu se trimită trupe contra manifestanţilor. - Să fie eliberate măicuţele. ..

- Parlamentar ( FSN ): Ce aţi spus manifestanţilor în Piaţă?  Le-aţi spus că vreţi să se amîne alegerile?

- Parlamentar ( FSN ): D-le Nica, faceţi rău că încurajaţi aşa-ceva!

- Nica Leon: Propun ca foştii comuniştii să fie daţi afară, să avem o viaţă democrată.

- Petrişor ( Timişoara ) ...Sunt din Timişoara. Apelul lor este disperat. Armata a spus că va fi neutră. ...Poliţia se comportă ca Miliţia comunistă....Luptătorii sunt arestaţi de securitate. ...Sindicaliştii sunt bătuţi....Am văzut tineri maltrataţi de poliţişti dimineaţa, între orele 5-7. Eu ştiu cum e bătaia cu bastonul

- Parlamentar ( FSN ): Mulţi s-au bătut între ei, nu de poliţie. Pe cine vor să aducă ei în locul lui Iliescu?

- Parlamentar femeie (? ): Au folosit cîini -lup care au muşcat două femei. Şi-au arătat spatele lovit. ..

Petrişor: Noi, care am fost în Piaţă, nu vrem să interpretăm.Vă spun doar ce spun demonstranţii  Că ei nu sunt huligani; mulţi s-au legitimat: intelectuali, ingineri, studenţi; Că au lăsat salvările să treacă dar nu pot sta sub geamuri, pentru a nu le sparge; Nu au pronunţat alte nume pe care le-ar dori la guvernare.(vociferări, proteste, la FSN ) Vor prezenţa TVR în Piaţă şi în CPUN. Întreabă de ce şi pentru cine se face decret de amnistiere?  Ei nu fac parte din partide. Nici un nume rostit, afară de numele lui Dincă. Au 3 porta-voce []

[]

Diamandescu explică: Duminecă au fost 5 mitinguri, 4 autorizate, unu nu! ...În jurul orei 13, trei din ele au fost în Piaţa Aviatorilor [la mitingul PNŢ ], apoi la TVR,apoi au venit în Piaţa Universităţii. [IR: E pacat ca unii isi aroga monopol în lansarea unui protest care a avut atitea radacini, pentru ca avut atita legitimitate] ...Sub influenţa băuturii, au rămas acolo toată noaptea....Ieri dimineaţa, cca 300 au rămas tot acolo, blocînd circulaţia. ...La ora 11,30, se primeau apeluri de la oameni că vin ei să-i risipească dacă nu pleacă. S-au făcut două baraje. Ideea era să se evite busculada. După amiaza, în Piaţa Universităţii s-a ajuns la 2-3000 oameni. Astă noapte erau 300 care rămăseseră. Noi am asigurat colţurile. Azi [ luni, 24 apr. ] la ora 11, grupul a revenit.Acum sunt cca 3-5000 de oameni.S-a tulburat grav ordinea publică. Sunt pagube mari la ITB.S-au produs altercaţii între manifestanţi. Nu s-a arestat nici o persoană. A fost audiat acest Dincă. Demonstraţia nu este autorizată, deşi durează de trei zile. Nici azi, nici o arestare. Nici acum pe bulevard nu se circulă.

- Parlamentar: Cine i-a bătut?

- Diamandescu: Daţi-mi nume şi vă voi răspunde.

- Tocaciu (PRN ): Dacă eram în Germania sau Anglia, şi existau astfel de tulburări, ce sarcini ar fi avut Poliţia? [IR: Dar şi în  România, cu doar 4 luni inainte s-ar fi procedat la fel, de aceleasi forte]

- Diamandescu: Nu ne cereţi aşa ceva! [IR: Pentru ca nu prea dadea bine imaginii "noii puteri"]

- Tocaciu: La revoluţie am cerut " fără violenţă ". Dar acum poliţia nu trebuie să ia măsuri? [IR: Revolutia domnul Tocaciu o fi fost contra violentei. Cealalta, a fost contra unei forte represive, care nu putea fi inlaturata cu adevarat, fără a fi infruntata barbateste]

- Parlamentar x: Da, dar Anglia şi Franţa, nu au avut 45 de ani de dictatură comunistă. Ce s-a întîmplat la ora 5 dimineaţa?

- Diamandescu: Cînd a apărut Poliţia, acel grup a fugit. Militarii au fost scuipaţi.

- Ion Iliescu: Cine l-a molestat pe Darie Novăceanu de la "Adevărul "? [IR: Pina şi comandantul suprem lanseaza personal diversiuni]

- Diamandescu: Ştiu. Ştiu şi cine a aruncat acel ghiveci în capul unei doamne. [IR: A fost pedepsit? ]

- Parlamentar x: Dar la ora 5 dimineaţa ce s-a întîmplat?

- Diamandescu: V-am spus. Au fugit.

- Petre Roman: Amintiţi-vă de discuţia cu mine de la ora 12,cînd eu v-am rugat să scoateţi poliţia de acolo. [IR: Convorbirile 52 -53, inregistrate cu citeva zile inainte, arata adevarata pozitie a lui Roman. Cum sa nu-i acopere pe cei care-l acopereau?]

- Diamandescu: Da.Acum nu mai sunt acolo poliţişti. Da, avem spargeri, violuri, etc, dar nu ne putem ocupa de astea.

[]

- Parlamentar ( FSN ): Cine sunt cei ce s-au adăugat?  Dincă mai este la "Alianţa Poporului "?

- Diamandescu: Nu ştiu.

[]

- Ion Lup ( PNŢCD ) ( la balcon ):Un ziarist mi-a aruncat numele celor ce au fost bătuţi Le pot citi.

- Parlamentar: Suntem într-o criză. Să recunoaştem. Toţi. Şi stînga şi drepta. Trebuie să facem o declaraţie comună a CPUN contra violenţei, haosului, harababurii.

-Iliescu : Hai să închidem discuţiile. [IR: Se ingroasa gluma , în clipa în care apar numele celor batuti, dupa ce agentul represiv al puterii declarase ca nimeni nu a fost lovit. Iliescu are însă reflexe bune şi puţini adversari combativi, în CPUN ]

[]

-Amiral Ciko Dumitrescu ( FSN ) : Un tînăr, d-l Leon, a spus poliţiştilor: "Vă strîng de gît dacă vă atingeţi de demonstranţi! "Este un vot de blam pentru acest parlament. [IR: Este o explicatie a arestarii lui Leon, cînd mitingul a fost inabusit] Mie mi s-a strigat în Piaţă "securistule! ". Vă daţi seama? !

- Diamandescu: Noi ştim ce avem de făcut.

-Iliescu : Dacă aici în Adunare sunt oameni gata să "scormonească ",nici o dată oamenii de ordine nu-şi vor face datoria.Ce vor acei oameni? Sunt 3000? Cu ce drept? Pe cine reprezintă? Am votat Legea şi data pentru alegeri. Ei ne ameninţă! Asta-i răspundere civică? ! Putem trata cu uşurinţă asta?  Ce are asta cu democraţia? [IR:  Liderii opoziţiei politice şi civice trebuiau sa explice, consecvent, de ce democratia cerea alegeri facute în alte conditii. Nu au facut-o, lasind Piata (strada) în pozitia de ultim aparator contra falsificarii democratiei ]

- Dinescu :Vreţi să vie iar minerii? Poliţiştii de ce sunt timizi? Azi am fost şocat: poliţişti cu puşti, cu căşti. .. stăteau speriaţi! De ce nu este acolo TVR? Să fie acolo. Să-i întrebe ce vor. 2.000 de oameni se pot aduna. [IR:  O fi reusit vreodata Dinescu sa formuleze un punct de vedere coerent? ] []

Libertatea 24 apr. Demonstraţie în Piaţa Universităţii. Mihai Barbulescu (foto Lucian Simion). " În cursul dimineţii de ieri s-au reluat demonstraţiile din zona Universităţii - Intercontinental. Primii prezenţi au fost poliţiştii, aliniaţi pe două şiruri compacte pe partea Teatrului Naţional, lăsînd culoar liber, pentru trecători, pe trotuar; de cealaltă parte a bulevardului, la Universitate — Arhitectură,  alţi colegi ai dînşilor, în grupuri masive. Câşti de oţel, arme, bastoane de cauciuc, cîini poliţişti şi discuţii - de tot felul -  între gradaţi şi pietoni. Un general este interpelat   amical dacă citeşte ziarele. În ultimele două zile n-avut timp, cu demonstraţiile din zonă. Către orele11 încep să se „reliefeze” primele grupuri, în zona fîntînii arteziene, fără apă, de la Dunărea. Se scandează „16—22", „Timişoara”, ”La noi în  România primiţi democraţia”, „Jos Chiţac”. La 11.15, cordonul de poliţişti obligă retragerea celor - deocamdată - pînă într-o sută de manifestanţi spre fîntînă. Bordura acesteia devine tribună: „Asta nu-i poliţie, asta e miliţie”; „16-22, voi aţi tras în noi”, „F.S.N.-   F.S.N. – agentură K.G.B.”, „Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea”. La ora 12.15 un elicopter  survolează zona: huiduieli şi pumni ridicaţi ai celor de jos. Abia tîrziu s-a aflat că transporta gazetari francezi. Ora 12,30 - spaţiul bulevardului începe să fie inundat de grupul demonstranţilor. Un general, acelaşi de dimineaţă, urmat de cetăţeni şi fotoreporteri, străbate şi el drumul de pe o parte pe alta, pînă în faţa TeatruIui Naţional şi înapoi. Se cîntă „Deşteaptă-te române ”, se scandează „Jos guvernul comunist”, „Nu vă  fie frică, Iliescu pică”. La ora 13,10 grupul de demonstranţi, cărora li s-au adăugat numeroşi  trecători, au ocupat tot spaţiul bulevardului. Circulaţia maşinilor este blocată. 0are este bine, oare este rău ? ... Ora 22,30. balconul de la etajul 1 al Universităţii, de la Geografie, o devenit tribună, decorată cu o pînză pe care scrie Liga Studenţilor. [IR: Este momentul alaturarii Ligii studentilor, care a dat mitingului o alta anvergura dar şi o turnura spre simbolism şi pasivitate ]. De aici, prin megafon se indică manifestanţilor să formeze cordoane de ordine pînă la bordură. Circa 1000 de  participanţi şi de astă dată nici, un poliţist în uniformi. Sînt aşezaţi pe spaţiul bulevardului, între  Universitate,  troiţa   de pe platbanda centrală, ieşirea din gura de metrou de la Naţional, pînă în dreptul aleii centrale de acces spre teatru. Se împrăştie foi pe care este tipărit textuI imnului. Se cîntă „Desteaptă-te române ". 23.30: „In acest moment s-a realizat un lucru extraordinar  - sîntem împreună, nimeni nu va putea spune că sîntem huligani” – declama Ia microfon unul dintre vorbitori. „Asezati-vă jos şi să cîntăm: Hora Unirii”. Se anunţă organizaţiile participante „16  Decembrie”, „16-21”, Grupul Independent pentru Democraţie, Alianta poporului, Liga studenţilor din Universitatea Bucureşti, Asociaţia foştilor deţinuţi politici, Liga drepturilor omului. Se formulează sprijin pentru proclamaţia de la Timişoara. „Victoria este a maiestăţii sale poporul roman"- afirmă dl. Octavian Rădulescu, de la microfon. ”Armata e cu noi” scandează mulţimea. Ora 24.15. Dl. Dumitru Dincă: „Sînt informat că în momentul de faţă mă judecă la televiziune. Reprobare. 24,20 : „La cofetăria de  vizavi  de magazinul Unirea ni s-a comunicat că s-au găsit uşile deschise ca să ne poată acuza că noi am pătruns în această cofetărie”. (Ulterior, Ia ora 1, am putut vedea că, într-adevăr, uşiIe cofetăriei erau vraişte. La intrare se găseau însă trei poliţişti şi un civil). Ora 24,25 : dl. Dinca afirmă că mulţimea îi recunoaşte ca revoluţionari, din 21 decembrie pe Doina Cornea, Dan Petrescu, Ana Blandiana, profesorul  Mazilu, Mircea Dinescu. Ordinea aparţine vorbitorului. S-au scandat cam aceleaşi lozinci ca în cursul zilei. Mulţimea nu a fost însă „imensă”, cum s-a exprimat dl. Dincă Ia difuzor, ci poate fi estimată la maxim 1 000 de oameni. Dar, desigur, aceasta nu are prea mare importanţă".

Rom libera 26 apr Starea de veghe continua. Relatare de la mitingul de pe 25, dupa retragerea trupelor de interventie. La ora 8.25 numarul manifestanţilor era doar de 200. Ei au fost abordati de trecatori care verificau daca-i vorba de golani. Au raspuns prin aplauze la toare provocarile. Au loc discutii tensionate, manifestantii incercind sa explice pentru ce sînt  acolo.La ora 10 apare Dumitru Dinca care raspunde la portavoce tuturor intrebarilor curiosilor. La prinz, sînt  deja citeva mii de manifestanţi care solicita adoptarea punctului 8.

Adevarul 26 apr. Baricada din Piata Universitatii. Ion Stefanescu. Al Gavrilescu. Reportaj din Piata Universitatii -25 aprilie. Printre organizatori- Alianta Poporului, 16-21, 21 decembrie. Printre privitori, multi revoltati (pentru Gh Colceriu - e un maidan. O Radulescu de la AFDPR vorbeste la portavoce- anunta ca a dat în judecata pe Iliescu, Roman, Voican şi Brucan. Dinca declara ca nu vor mai pleca pina cînd nu li se vor face revendicarile şi ca va face greva foamei. Apoi la ora 12,35 anunta sosirea solilor CPUN. Ar trebui ca muncitorii sa faca greva generala. Cer punctul 8, în Legea electorala, aminarea alegerilor, [IR: Noroc de ziarele puterii - carora le-a sarit în ochi aceasta cerere. opoziţia a facut tot ce a putut, sa nu o vada. ] abrogarea Decretului 473/1977. Se anunta ca un grup revoltat se va desprinde de FSN. Jos Iliescu ! Jos guvernul! Curat apolitic.

România Liberă, 25 apr. Televiziunea romana libera s-a decis.Paul Gheorghiu. V-a sprijini puterea în lupta ei cu opoziţia şi contestatia. De aceea a filmat mitingul din Piata Univ. de pe acoperisul Intercontinentalului, astfel incit sloganurile şi lozicincile sa nu poate fi intelese de telespectatori şi a pretins ca cei 15000 de manifestanţi ce apareau în imagine sînt  citeva sute. TVR doreste sa reduca totul la un litigiu între un grup de huligani şi politie, escamotind realitatea protestului unor legitimi participanti la revolutia din decembrie. Nici faptul ca acestia sustin pct. 8 al proclamatiei de al Timisara, abrogarea decretului 473 şi faptul ca nu au luptat pe baricadele din decembrie pentru a aduce la putere dizidentii din cadrul nomenclaturii comuniste. Nu s-a vorbit nici despre aventura lui Dumitru Dinca, sufletul manifestatiei, care a fost rapit luni, 23 aprilie , de pe strada, de către citiva civili, dus la militie, perchezitionat, anchetat şi eliberat la presiunile manifestanţilor - care l-au reprimit în rindurile lor, scandindu-i numele. Raspunsul sau: "Eu nu sînt  nici Ceauşescu , nici Iliescu. Eu sînt  un simplu muncitor şi va rog sa nu-mi scandati numele". [IR: Poate ca a gresit. Au venit altii, care s-au lasat ovationati pe saturate ... şi numele lui Dinca a fost uitat. Proaspat eliberat din temnita (unde fusese inchis dupa 13 iunie) el nu a fost lasat sa vorbeasca la mitingul Aliantei Civice din 15 noiembrie 1990- unde cei care si-au facut capital din ovatii au cerut demonstrantilor, care cereau Revolutie- sa  se linisteasca]

Adevarul 26 apr  Chiar sub coloana lui C T Popescu] .Invitatie urgenta pentru Dinca Dumitru. "Compartimentul C.A.R.- contabilitate, din cadrul întreprinderii Prefabricate Militari adresează prin doamna Tahiu Georgeta domnului Dincă Dumitru, rugămintea de a se prezenta de urgenţă pentru a achita împrumutul făcut cu 4 ani în urmă. Domnul Dincă a plecat din intreprindere fără fişa de lichidare (ca de altfel şi de acasă unde-l aşteaptă o soţie şi patru copii) şi este debitor prin suma aproximativă de 20000 lei. Locul unde poate fi găsit destinatarul rezultă din reportajul nostru din pagina  a-III-a: "Baricada din Piaţa Universităţii. "

“Dimineata” – nr. 56, 26.04.1990. Dumitru Dinca şi arta gogosilor . Dinu TUDOR. "In vara anului 1988, locuitorii comunei Crevedia, judetul Dimbovita, au fost binecuvintati de Dumnezeu cu aparitia unui nou gestionar la gogoseria din localitate. Insul brunetel, cu o paloare ciudata, de om bolnav de icter, li s-a parut cunoscut. Era intr-adevar consateanul lor, Dumitru Dinca, fiul lui Nicolaie, de felul lor venetici, veniti în Crevedia din comuna Cojasca. Ca era brunet – era, fiindca toti din neamul lor erau bruneti. Ciudata era numai aparitia lui Mitica exact în vremea în care era în divort cu sotia sa Elena (nascuta Carp, în Poienarii Neamtului), pina atunci haladuind prin Bucuresti. Celui care a copilarit în Crevedia, pe strada Cimitirului nr. 8, iata, îi murea iubirea, divortul terminindu-se în favoarea ingratei lui sotii, care raminea sa-i creasca cei 4 copii, el urmind sa-I plateasca, prin primarie, 400 de lei (!)   Toate s-au aflat în Crevedia, dar rumeneala gogosilor facute de Dumitru Dinca I-a determinat pe toti sa-l ierte, mai ales ca incepuse baiatul sa munceasca cu sirg (era nascut la 1 mai 1950, de ziua internationala a muncii, ce naiba !), facind niste gogosi pufoase şi bine prajite. Abia cînd a inceput sa le vinda la suprapret, ba sa vinda şi struguri, s-au gindit sa-l intrebe de sanatate, facindu-I-se chiar dosar penal. Noroc cu genialul scornicestean, şi el dintr-o familie cu multi copii bruneti, care daduse indicatia pretioasa procuraturii sa nu incarce rabojul infractiunilor.Imi inchipui tristetea cu care s-a intors Dumitru Dinca în Bucuresti, în primavara anului trecut. Si-o fi retrait el cei 39 de ani, n-am de unde sa stiu, dar precis ca nu s-a gindit sa se angajeze la vreo intreprindere, nici macar la I.T.B., unde a mai “lucrat” între 1974 şi 1982 şi unde nu s-a prea acomodat cu conducerea şi colegii, fiind sanctionat de patru ori, mutat disciplinar de trei ori şi I s-a desfacut contractul de munca tot de trei ori, ultima data definitiv. Ce urma sa faca ? Din ce sa traiasca ? Prea multi mangoti adunati din afacerea cu gogosi de Crevedia nu adunase. Ei, dar Bucurestiul are caile lui intortocheate, un om intreprinzator poate trai bine mersi, chiar daca n-are serviciu, chiar daca n-are domiciliu stabil. Şi asa a inceput marea aventura a artistului în gogosi Dumitru Dinca. A privit orasul desfasurat la picioarele sale, de la inaltimea “Intercontinentalului” si, asemenea eroului balzacian, a rostit: “Si-acum între noi !”E de presupus ca actualul vicepresedinte al “Aliantei Poporului”, pina la Revolutia din Decembrie, a avut de suferit toate privatiunile odioasei dictaturi: a fost obligat sa traiasca în provizoratul legaturilor cu femei dubioase, sa aiba relatii cu bisnitari de tot felul, în vesnica alergare de teama “gaborilor”. [IR: Spre deosebire de Dan Iosif, colegul sau de baricada, bun de senator, de medalii , de glorie- alaturi de tovarasul Iliescu, conducatorul Contrarevolutiei- pe care l-a slujit cu credinta) ]. Acum trebuie sa se fi nascut în el sentimentul de revolta, e drept, fără precizarea unui program. Viitorii istorici, perspicaci, vor descoperi atitea elemente biografice relevatoare. Noua ne-ar fi suficienta descoperirea unor date privitoare la participarea eroului nostru la Revolutia propriu-zisa, numai ca cercetarile ne-au fost infructuoase. [IR: Asadar -se sugereaza cititorilor- Dinca nu a fost la revolutie !!!] Dumitru Dinca (probabil ca numele acesta, identic cu al lui Ion Teleaga l-a deservit) e un revolutionar post factum, ca sa zicem ceva şi pe latineste, intrucit ideologul “Aliantei Poporului“ are placerea să se declare student la drept si, de, Venturianii zilelor noastre au ambitii. [IR: Dinca este absolvent de drept acum. Ce schimba asta? ]. Alaturi de dl. Augustin Zbora-Ciurel, figura lui Dumitru Dinca a devenit nemuritoare în diverse manifestatii “spontane”, fie în pasajul Universitatii, fie în faţă hotelului “Intercontinental”, (Cita consecventa !). A avut o buna conlucrare cu dl. Doru Braia. Majoritatea actiunilor initiate de domnia sa au fost neautorizate, dar pentru cineva obisnuit cu o viata impotriva legilor, atare autorizatii sunt superflue. Se afla în bune relatii cu lideri şi membri ai organizatiilor “21 Decembrie”, “16-22 Decembrie”, “Grupul Independent Democratic”, “Asociatia fostilor detinuti politici” şi “Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi”, impreuna cu care organizeaza actiuni protestatare pentru instaurarea democratiei şi a nealinierii politice. [IR: Mai precis, Dinca a avut un rol major în : 21 decembrie, 12 ianuarie, 18 februarie, 22 şi 24 aprilie. Cum sa nu-I deranjeze? Nu numai pe Tovarasi dar, se pare şi pe tovarasii sau democrati. ]. Fiindca, nu-I asa ?, Dumitru Dinca e un apolitic. Ce conteaza ca aceste manifestatii tulbura ordinea publica şi au un caracter de destabilizare politica, ce conteaza ca inaintea fiecarei asemenea manifestatii trece, din intimplare !, pe la sediul P.N.T.-c.d., unde are convorbiri amicale şi de unde isi procura materiale de propaganda ?Vreti sa-l gasiti pe Dumitru Dinca? Foarte simplu: unde vedeti un grup de peste o suta de insi ragusiti, eventual cu o porta-voce, acolo se afla şi el. Dezinteresat, generos, el este un om al strazii. Doar intimplator il veti gasi la Miriuta Ioan (pe strada Ceahlaului nr. 12, bloc 32, ap. 22) sau la domnisoarele Ecaterina Cocosel (pe str. C. Brincoveanu nr. 9, bloc 14, ap. 134) şi Mihaela Hillerin (pe str. Precupetii Vechi nr. 3), aceasta din urma impartasindu-i şi convingerile politice !  [IR: Asmutita, fiara FSNista primeste şi indicatii precise unde ar putea ataca. ]. La serviciu nu-l cautati şi nu-l intrebati nici din ce traieste. Purul “gavroche”, copilul tirziu al Revolutiei, nu poate fi intrebat totusi astfel, cînd menirea lui e sa puna intrebari fundamentale intregii omeniri. El care, cum zice, a fost mecanic de locomotiva (nu sustinea cineva ca revolutiile sînt  locomotivele istoriei ?), el care a fost invitat la o cafeluta de insusi generalul Bitlan la circa 1 de politie [IR: Invitat de zdrahonii care l-au arestat], fiind sfatuit s-o lase mai moale [IR: Sa spuna lumii sa plece acasa], în sfirsit, el care a fost chemat de prof. Magureanu sa ia conducerea noului serviciu de informatii, refuzind fireste, nu poate fi intrebat atit de simplist: dar dumneata din ce traiesti, dle Dinca ?Nu-l vom intreba deci nici ce-a cautat în ziua de 22 aprilie 1990, în Piata Aviatorilor, la mitingul P.N.T.-c.d. şi cum s-a facut ca, dupa aceea, a condus un grup de manifestanţi la Televiziune şi în Piata Universitatii, unde a ridicat baricade, blocind toate caile de acces şi stirnind reactia opiniei publice. Nu-l intrebam fiindca stim exact cum a fost. Scurtul moment al “arestarii” i-a aureolat imaginea. Acum stim ce este “Alianta Poporului”, scenariile actiunilor ei seamana prea mult cu acelea ale vechilor “garzi Maniu”. De unde sa ia dl. Coposu, fostul informator al securitatii, niste legionari de nadejde, ca pe vremuri ?   Pe securisti I-a pus în posturi importante, asa ca pentru garzile domniei sale sunt buni şi indivizi de teapa dlui Dinca (Dumitru – nu Ion). Tot cirmizul e sa se desfasoare treaba cu discretie şi “Alianta Poporului” sa aiba fason revolutionar. Gaselnita gogosarului din Crevedia e buna, dle Coposu. Gogosile lui se vind bine şi de profitat profitati dumneavoastra. Dar pina cînd ?ULTIMA ORA * Primim vesti alarmante din Medgidia: un grup de doamne şi domnisoare l-au zarit, la Universitate, linga D. Dinca, pe numitul Trifu, vorbind la o porta-voce, despre orice, în afara de nenumaratii copii pe care I-a facut cu diverse femei care “nu l-au inteles”. S-a propus crearea Comitetului de crestere a copiilor dlui Trifu.* Clientii medicului stomatolog Barbareso, aflat în Piata Universitatii, il intreaba ce sa faca, sa-l mai astepte la policlinica sau sa mearga sa-l “extraga” din gura metroului ?* Organizatiile de tineret taraniste şi liberale au protestat asupra asa-zisei arestari a dlui Dinca. “Protestatarii” se desfasoara la Universitate, la distante aproximativ egale de sediile respectivelor partide. Asta nu va sune nimic ?* Se zvoneste ca “Alianta Poporului” s-a destramat, dl. Dinca fiind invinuit de legaturi cu taranistii. Asta inseamna ca în aceasta organizatie sînt  şi oameni care gindesc cu capul lor, ceea ce e bine. " [IR: Bucuria celor de la Azi ar trebui sa arate celor ce l-au dat afara pe Dinca pentru legaturi cu PNT- cui convenea aceasta "apolitica" ].

Azi 26 aprilie Cine mai intră la “PUNCTUL 8”. "Citim în revista “22”, organul de presă al mitingiştilor de profesie de la “Intercontinental”, că d-nii O. Paler, G. Liiceanu, S. Tănase ş.a., după ce au “combătut tare”, în mod “neutru”, “fără nici un interes”, pe cont propriu sau alături de Dumitru Dincă, se prezintă acum pe o listă comună de candidaţi independenţi pentru viitorul parlament al României .Firesc. Întrebarea este: dacă aceşti reprezentanţi ai intelectualităţii sînt de bună credinţă, de ce nu respectă pentru ei inşişi punctul 8 din Proclamaţia de la Timişoara pe care o susţin cu pana şi cu portavocea ?   Cum pot dînşii propune pentru Senat un fost membru C.C. al P.C.R., deputat în M.A.N., preşedinte al Televiziunii, redactor şef al “României libere” ceauşiste, adică un fost nomenclaturist pur sînge – cum e O. Paler ?   Dar un fost activist U.T.C. cum era dl. S. Tanase, care “şi-a părăsit meseria” (cum chiar scrie la punctul 8) pentru a gusta din plăcerile funcţiei de director de casă de cultură a unui sector, întrecîndu-se pe sine în manifestările “Cîntării României”? Aşteptăm, deci, domnilor, ca duminică, la mitingul organizat pentru sprijnirea Proclamaţiei de la Timişoara, să strigaţi şi “Jos Paler”, “Jos Tanase".

Azi 26 apr. Cronica unui miting neanunţat. Mitingişti de profesie. Rada Ciobanu. "In spiritul îndemnului făcut marţi seara, la Televiziune, de către un parlamentar, ca ziariştii să spună numai adevărul, desfăşurarea mitingului neautorizat din Piaţa Universităţii va fi relatată sub semnul autenticităţii, al „ochiului care vede" şi nu sub al celui care se închide sugerând „Crede şi nu cerceta", maximă aplicată cu succes de onoraţii colegi de la „Dreptatea" celui mai creştin dintre partide. Şi aceasta chiar dacă persoane serioa­se ne-au informat că au fost acostate şi îndemnate să primească bani şi ţigări pentru a participa la manifestaţie sau că domnul Mazilu sa afla duminică şi luni în Piaţă. Noi nu am văzut şi, de aceea, să zicem că sînt „zvonuri". La ora 9,30 — în 24 aprilie — traficul se desfăşura normal. De la Universitate pînă la Intercontinental se aflau cîteva sute de poliţişti, pe unu sau două rînduri, dotaţi cu armament şi căşti da război. Cu  tot echipamentul de campanie sînt ab­solut inofensivi. Oamenii trec  sau se opresc să le spună cita ceva, de bine sau de rău. [IR: Asadar, dupa "curatirea ca'n decembrie" (despre care Azi nu a aflat) politistii s-au transformat în adevarati ghizi turistici ] În jurul orei 12,00 circulaţia spre Piaţa Unirii este blocată. Manifes­tanţii au ocupat strada şi scandea­ză lozinci  anti-comuniste, anti-feseniste, anti-Chiţac. Doi agitatori cu porta-voce se mişcă încolo şi-ncoace, printre rîndurile rarefiate şl în­deamnă la „unitate şi luptă". Un cetăţean este purtat pe umeri  de voluntari. Pe spatele gol, pe pielea oacheşă, se văd dungi roşii. [IR: Tiganii au fost buni la vot. Şi unii chiar la delatiune şi represiune. Dar aceia care s-au apucat de revolutie , trebuie pusi la locul lor]. Revoltatii îl plimbă multă vreme ca pe o relicvă. Se spune că a fost bătut de poliţie. Vederea lui stîrneşte mînie. Se scandează şi mai puternic  „Jos Chlţac". Încep huiduielile şi fluieră­turile. Soldaţii de la  poliţie  sînt scuipaţi, înjuraţi, îmbrînciţi. Pe tro­tuarul Universităţii un  locotenent- colonel trece printre el  îndemnîndu-l să nu răspundă la  provocări, să fie calmi. Dar un grup compact de manifestanţi, majoritatea tineri, este hotărît să le rupă rîndurile. Într-un cor de huiduieli, sînt împinşi spre Victoriei. Se aude ordinul co­lonelului : „Retrageţi-vă uşor, băieţi !".Triumfători, după ce şi-au înde­plinit „misiunea", manifestanţii se întorc orientîndu-se în direcţia Pia­ţa Romană, Un bărbat, mic de statură, cu pârul cărunt şl ochelari negri îi cheamă prin porta-voce : „Veniţi după mine !" îl orientează spre partea opusă. Aflăm că se nu­meşte Rădulescu şi că s-ar putea să fie una şi aceeaşi persoană cu pro­cesomanul făcut celebru de „Româ­nia liberă". [IR: Niciodata nu vor afla cititorii AZI trecutul lui Octavian Radulescu. Nu ar fi bine sa fie folosit de referential pentru marele luptator anticomunist... Ion Iliescu]. Grupuri-grupuri sînt presărate din loc în loc. Într-unul din ele este admonestat un cetăţean care pledează pentru civilizaţie. I se strigă că „e comunist", că „şi-a trăit traiul" şi că „dă lecţii feseniste celor tineri". Dialogul este gata să degenereze în bătaie. Un binevoitor îi aruncă : „Circulă, domnule, pen­tru propria dumitate securitate". Aceeaşi indicaţie o primesc şi două femei care îndrăznesc să critice ceea ce se petrece în Piaţă. Pe trepte, în faţa Teatrului Na­ţional, misteriosul domn R. Începe un discurs confuz şi ilariant în care face un rechizitoriu poliţiei şi dom­nului Iliescu. În stingă lui sa află cetăţeanul ascetic, gol pînă la brîu. „O fesenistă, spune domnul R, stri­gă în spatele meu". „La muncă !" (mulţimea huidule). Nu răspundeţi, „este o provocare!". Apoi anun­ţă că simbolul Frontului, tran­dafirul, este roşu şi e semnul „parti­dului stalinist şi nu al social-democraţiilor occidentale". Mulţimea (ca ironie !) : „Huo trandafirul!". Printre chipurile răvăşite, cu pupilele dilatate de excitaţia momentului, sa strecoară barba peripatetică a dom­nului Stelian Tănase, venit de la doi paşi, adică de la sediul Grupului pentru Dialog Social, ca să încunu­neze cuvîntările printr-o rostire in­telectuală. Este şi mai decepţionant decît Rădulescu. [IR: Adevarul este ca Stelian Tanase s-a implicat individual în miting, fără a reusi sa implice şi GDS-ul. Dupa care, şi-a asumat un rol de eminenta cenusie, în care a esuat] . După aproximativ două ore, pe la 16,30, e şi mai multă lume. Poate vreo două-trei  mii  de  persoane. Mulţi spectatori care pleacă dezgus­taţi. Pe zidurile Universităţii au a părut afişe da  protest  împotriva  „maltratărilor poliţieneşti". Altele  se distribuie cu generozitate. Toate dau dovadă de fantezie şi sînt  redactate într-un limbaj violent, cu  termeni eleganţi ca „Bestii" şi „Ji­godii", în aerul şi aşa încins te trăzneşte un miros de ţuică de drojdie. Se bea din sticla de jumătate trecuta de la unul la altul. Se huiduie, se scandează aceleaşi  lozinci pe care din jenă nu le mai repro­ducem (ele pot fi găsite, adunata minuţios, în numărul din 24 aprilie al „României libere"). După ora 21,00, spectacolul susţi­nut de organizaţiile „apolitice" ASOCIAŢIA 16—21 DECEMBRIE, GRUPUL INDEPENDENT PENTRU DEMOCRAŢIE, ALIANŢA POPORULUI plus „eminenţele cenu­şii", va fi patronat de „Liga stu­denţilor". Într-unul din balcoanele Universităţii ce dau spre „Intercon­tinental" s-au adus staţii, microfoa­ne, casetofoane, reflectoare care lasă în umbră feţele oratorilor luminînd în schimb mulţimea aşezată pe jos. Întunecatul Dumitru Dincă [IR: E greu sa fii tigan patriot, în Romania] apare în balcon şi pune retorica şi inutila în­trebare : „Poate nu ştiţi cine sînt eu ?". Manifestanţii într-un glas  „Dincă, Dincă". „Liderul" ameţit se duce să se culce. Jos, foarte mulţi oameni beţi. Atît de beţi încît con­fundă un discurs al domnului Iliescu cu unul al domnului Lup (P.N.Ţ.) încep să-l huiduie pe acesta din urmă. Băieţii universitari şi-au pre­gătit, pentru această senzaţională ieşire în public, înregistrări de la şedinţa C.P.U.N. din aceeaşi zi (oa­re cine le-o fi furnizat ?) cînd dom­nul preşedinte a rostit imprudent cuvîntul „golani". Afirmaţia incen­diară dezlănţuie „huo-uri" şi ţipete neomeneşti. Celelalte îndemnuri la civilizaţie, la toleranţă şi dialog po­litic sînt întîmpinate cu acelaşi cor urlător de proteste. Ca şi cum ar suporta vreo comparaţie, înregistra­rea alternează cu dizertaţia pe teme peneţiste a domnului Lup, care ne spune că mitingul propriului partid a fost „superb şi moral", ca şi cum i s-ar fi sclerozat simţul realităţii. Mai mult decît atît, „studenţaşii" (fiindcă n-ar fi firesc ca ei să re­prezinte adevărata studenţime românească ) şi-au pregătit şi parodii. Tînărul cu barbă şi ochelari minte profitînd de exaltarea colectivă :"Ştiţi ce-a spus tovarăşul Iiescu la încheierea şedinţei C.P.U.N. ? — Să luăm măsuri ferme, tovarăşi !". Re­acţia, cum era de aşteptat, e foarte violentă. [IR: Exact asta a cerut Iliescu în toata sedinta CPUN, dar "ziaristul" nostru nu are limite]. Se scandează îndelung „Jos Iliescu". Un alt tînăr de la balcon se înjoseşte parodiind rostirea agramată a fostului dictator şi atribuind-o domnului Iliescu cu scopul evi­dent de a suprapune cele două ima­gini. Altcineva anunţă că în viitoa­rea duminică va avea loc în Piaţa Aviatorilor un mare miting pentru susţinerea Proclamaţiei de la Ti­mişoara. Domnul Tănase, evident nemulţumit că i-au luat-o înainte colegii din Banat, anunţase pe la ora prlnzului că se va da Proclama­ţia de la Bucureşti. Timişoara ne-a rămas tuturor în inimă. Dar vai, prea se pronunţă des acest nume ca să mai rămină ceva din încărcătura miraculoasă ce ne-a înfiorat de-atîtea ori. [IR: Ajunge cu Timisoara tovarasi. E o noua etapa.]. Nu­mele oraşului martir este tîrît în noroiul campaniei electorale ca şi memoria celor care au murit. [IR: Va imaginati ce simteau revolutionarii autentici citind asa ceva?] Manifestanţii din Piaţa Universi­tăţii susţin că ei reprezintă poporul. Dumitru Dincă a devenit „un erou al neamului" ca domnii Coposu şi Raţiu, un martir plimbăreţ, cu o celebritate dobîndită prea uşor. Sa înfruptă şi el din voluptatea puterii. Insă mulţimea poate fi scăpată da sub control şi atunci evenimentele se vor precipita ca sub un tăvălug pe care nimeni nu-I mai poate opri. Dacă cel din Piaţă reprezintă po­porul, atunci poporul român  e rău şi intolerant Insă ştim că sînt mi­lioane de oameni în această ţară care-şi văd de treburi, gata să în­tindă oricind mîna, în semn de îm­păcare, adversarului. Mitingul con­tinuă şi a doua zi, dar muncitorii Bucureştiulul au ajuns totuşi la lu­cru, chiar dacă troleibuzele şi auto­buzele au circulat mai greu.

Ayzi 26 aprilie. Democraţia în pericol! "AZI". "Asistam dezamăgiţi, începînd cu tristul  miting din 12  ianuarie, la o succesiune de tentative de a terfeli democraţia care abia a început să se înfiripe după Revoluţia din decembrie. Întreaga ţară a putut asista la puseurile  acestei  crize  politice  prin intermediul TVRL. Aceste vîrfuri ale crizei erau  marcate  de  manifestaţii violente (12 ianuarie, 28 februarie, 11  martie, 22—25 aprilie) avînd un scop unic: eliminarea  prin  forţa din viaţa politică a d-lul Ion Iliescu şi  diminuarea şanselor în alegeri ale F.S.N. şi trecerea la cîrma ţării , a „partidelor  istorice". [] Ceea ce se tntîmplâ insă acum  e  un  ATENTAT GROSOLAN LA DEMOCRAŢIE. În loc să se mărginească la criticarea, „demolarea", chiar jignirea (dacă altceva nu ştiu) a d-lui Ion Iliescu — lâsînd  insă POPORUL să decidă, la 20 mai, daca acesta e bun ca preşedinte al ţării sau e un „bolşevic" înrăit care vrea să reîntroneze comunismul şi, prin  urmare, nu trebuie votat - forţele opoziţiei  VOR  SĂ-L  SCOATĂ  PRIN  FORŢA, încâlcind legea (!), din lupta  electorală. Să  ne  interzică  să-l  votăm! Ceea ce se întîmplâ în acesta zile în Bucureşti  nu  a  decît  o  nouă încercare de a-l elimina prin sfidarea legii pe dl. Ion Iliescu de pe lista celor trei candidaţi la preşedinţie pentru a crea cale liberă, PRIN ABUZ, d-lor  Ion  Raţiu  şi  Radu  Cimpeanu, ambii  foşti  emigranţi. [IR: sînteza utila a viziunii Frontului. Criminalii comunisti sînt  eligibili. Poporul trebuie lasat sa-i voteze, pe baza dezinformarii televiziunii. ].Frumoasa democraţie, n-am ce zice. Violenţele huliganice din Bucureşti, animate de urmaşii Iui Doru Braia  (cum e Dincă Dumitru, care şi-a abandonat familia în provincie pentru a se face activist P.N.Ţ.-c.d.), şi pe ai căror inspiratori i-am văzut deconspirindu-se singuri în parlament  (aceştia sînt P.N.Ţ., P.N.L. Nica  Leon şi partidele „de centru", deţinuţii  politici şi puzderia de organizaţii pe care le-am văzut în stradă şi despre care se spune că sînt finanţate de P.N.Ţ şi probabil de P.N.L.), au avut acelaşi scop ca şi „lovitura" lui Coposu din 28 februarie — eliminarea lui Ion  Iliescu din viaţa politică (ceea  ce  i-a   reuşit şi  lui Ceauşescu) [IR: Nu e tare? Piaţa continuă hărţuirea marelui anticomnist eliberator], eliminarea guvernului  Roman, preluarea puterii de troika P.N.Ţ. - P.N.L. - P.S.D., dar fără alegeri, sfidînd  suveranitatea poporului! [IR: Sigur ca niciodata , opoziţia nu a vrut sa ia puterea fără alegeri! Dar ar fi avut dreptul la o sansa, macar în 1990. Ceea ce ar fi insemnat ca "alegerile" sa nu fie organizate de cei care le-au aranjat şi pe cele din '46 ]. Ne întrebăm: dacă d-nii Iliescu, român  ş.a. sînt aşa de „răi"  precum  spun partidele istorice, de ce nu ne lasă pe noi, cetăţenii, să-i tăiem de pe listă  la  20 mai ? [IR: O retorica usurata de faptul ca opoziţia satelizata nu insista suficent pe eliberarea televiziunii, conditie prealabila a unei campanii acceptabile]. Sau  dumnealor vorbesc numai despre „libertate" şl  „democraţie", dar vor reinstaurarea teroarei ? Ceea ce e mai grav e că îşi însoţesc aceste intenţii ignobile de  manifestări huliganice de stradă, pentru care au creat aşa-zise organizaţii  „apolitice". Dacă sînt  „apolitice" de ce fac mitinguri politice ? [IR: Valabil, dar invers: daca faceau mitinguri politice, de ce si-o fi zis "apolitice"] Şi daca  sînt  oameni de bună credinţă şi nu huligani, de  ce  creează  în  faţa  „Intercontinentalului"  penibilul  spectacol  huliganic  de  clară  inspiraţia  neofascistă ? (Oamenii, prin Piaţa Universităţii, zic că  pentru  o  zi  de „miting" poţi ciştiga 2 000 de lei). [IR: Dar pentru propagarea acestor "zvonuri" , care au avut efecte cumplite, cît ar trebui să ia - în instanţă- ziariştii de ieri de la Azi? ].Cui foloseşte această prostituare a vieţii noastre politice, această denigrare a prestigiului ţării ? E  clar  că  numai  „partidelor istorice" şi asociaţiilor lor. Caracterul  abuziv, nedemocratic, extremist al acţiunii acestor forţe a reieşit clar din cererile lor repetate de a dizolva C.P.U.N.-ul, aruncînd ţara în haos politic, lăsînd-o fărâ parlament şi deci pregătind-o pentru propria lor dictatură ; de a arunca la gunoi legea electorală, votata de toţi, abia acum o lună ; de a sfida votul parlamentului ca alegerile să se desfă­şoare la 20 mai. Chemăm pe toţi cetăţenii de bună credinţă să de desolidarizeze paşnic, civilizat de aceste manifestări huliganice, antidemocratice  CARE  RISCĂ SĂ ARUNCE ŢARA ÎN HAOS. Alegerile libere să hotărascâ cine va guverna în următorii doi ani!" [IR: De unde se vede ca AZI stia mai bine ce ar fi trebuit sa ceara mitingul - ca sa loveasca în plin].

 

Dimineata 27 apr. O zi în piata Universitatii. Constantin Radut. "Miercuri, 25 aprilie, am "chiulit" de la seviciu. Ceva mă atrăgea spre Piaţa Universităţii. [] DEZILUZIE. Imediat, după ora  opt, piaţa era fărîmiţată în grupuscule de orientări şi culori diferite. În centru, purtînd pancartele "Alianţa poporului" şi "GID" - Grupul independent pentru democraţie, 50-100 de persoane alcătuiau  "rămăşiţele " revoluţionarilor ce fuseseră onoraţi cu o zi înainte de , de prezenţa delegaţiei Nica Leon et. comp. - moment adesea reiterat cu satisfacţie în cercurile oficioase ale organizatorilor demonstraţiei. Asupra înfăţişării şi, subliniez încă o dată, culorii domnilor ce purtau aceste pancarte şi a celor apropiaţi lor  nu mă pronunţ pentru că aş putea fi acuzat de părtinire. [IR: Aceste sageti ne amintesc ca nu trebuie sa uitam de contributia unor tigani la lupta anticomunista ] Numeroşi cetăţeni - în jur de 300-400 - defilau prin faţa lor, luau act de chipul revoluţionarilor, dar nu încercau să li se asemene în idei. Discuţiile, în limita toleranţei şi chiar a dialogului, înclinau în favoarea celor  care nu erau de acord cu acţiunea de manifest. Declaraţiile şi apelurile de la porta-voce - animate în această parte a zilei de dl. Dincă - reuşiseră să activeze într-o oarecare măsură atmosfera. Spiritul revoluţionar rămîne însă marginalizat de prezenţa celor care nu susţin mobilul revendicărilor.NELINIŞTE . Spre prînz, corul celor care cer includerea punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara în Legea Electorală, "Jos Iliescu", "Jos comunismul", se desfăşoară într-un parametru compact. Cei care întreabă "de ce"?, "pentru ce"?, o fac cu tot mai multă sfială. Dacă îndrăznesc să-şi exprime dezacordul cu demonstranţii riscă mult. Un domn de vreo 65 de ani a fost repede anihilat sub pretextul  că este "boşorog", iar o doamnă cam de aceeaşi vîrstă a fost îmbrîncită şi alungată ca fiind  "babă proastă". Liderul pieţei este dl. Octav Rădulescu, a cărei voce (din porta-voce) este vizibil traumatizată de tensiunea interioară şi oboseala fizică. În spatele  "scenei", domnia sa este solicitat cu insistenţă: a venit bebece-ul. Un ziarist, cum s-a afirmat, de la BBC, încearcă să se înţeleagă cu dl. Rădulescu în engleză. Nu reuşeşte, dar se găsesc căţiva translatori. La porta-voce se perindă multe persoane. Printre alţii, un cadru de la Universitate - membru al GID -  care aminteşte că "revoluţia este a noastră" şi îndeamnă " să avem grijă şi de dl. Dan Predescu" (primarul Capitalei). Un profesor inginer (nu se recomandă de unde) anunţă că s-a înfiinţat Asociaţia celor care nu au fost membri de partid deşi, în această organizaţie nepolitică, afirmă tot la porta-voce, se vor primi şi foşti membri ai partidului comunist. Nu înţelegeam prea bine dacă este sau nu asociaţie a celor fără de partid, dar nu contează (oare?). La orele după-amiezii tonusul manifestării scade vizibil. Dl. Rădulescu sesizează faptul şi coboară în mijlocul manifestanţilor. Aflat în anturajul  domniei sale, aflu că are o îndelungată activitate revoluţionară, că a fost arestat prima dată la vîrsta de 15 ani (în 1945), ştie mai multe limbi străine, are, printre altele, şi formaţie juridică. [IR: Faptul ca se afla în faţă unui veteran al puscariilor comuniste nu-i stirneste stimabilului nici un respect ]. Declară că-l va da în judecată pe Iliescu a doua oară pentru că l-a (i-a) făcut golan(i). Rămîn perplex cînd afirmă că cei din conducerea actuală " trebuie să fie slugile noastre" [IR:  Firesc, pentru un buldog domesticit în cultul ca noi, cetatenii sîntem slugile Administratiei] şi mai ales atunci cînd declară că "îi vom fugări pe comunişti ca pe nişte şobolani". N-a precizat dacă pe toţi comuniştii sau numai pe nomenclaturişti. În pauză, de la porta-voce se strigă: "Jos Guvernul", "Jos Iliescu"! "Toţi sînt nişte lichele"! Mă întreb dacă reprezentanţii presei străine ştiu româneşte sau au translatori însoţitori. Se solicită ca cei trei reprezentanţi la preşedenţie să vină în piaţă şi poporul să aleagă acum pe cel mai bun. Curată democraţie. Spre seară, piaţa este aproape plină. Numărul celor care sprijină acţiunea organizatorilor este în continuă creştere. Aproape de ora 18.30 mulţimea este cutremurată. În piaţă şi-a făcut apariţia dl. Ion Raţiu. Urcă la porta-voce, îşi destăinuie întîmplarea ce a avut-o cu o zi înainte la Buzău, spune cîteva cuvinte despre democraţie şi promite demonstranţilor "ce veţi vrea dvs. noi aşa vom face". [IR: şi chiar asa n-au facut…]. Părăseşte scena şi pleacă spre sediul PNŢcd. În bd. Republicii cineva opreşte un taxi şi se îndreaptă spre sensul opus. În piaţă, dl. Rădulescu ţine să precizeze că prezenţa domnului Raţiu a fost o întîmplare şi că nu poate fi vorba despre o acţiune electorală. Linişte. Se adresează mulţimii un "golan cu diplomă" (spre seară mulţimea şi-a pus la piept ecusoane cu titlul de "golan" - de diverse orientări: "golan periculos", "golan manipulat", "golancă", "golănaş"). Aşadar, la porta-voce, dl. Stelian Tănase de la GDS. Domnia sa ţine o prelegere despre democraţie, despre anticomunism, îndemnînd la luptă, "în fiecare zi, fiecare oră, pe stradă şi la locul de muncă". [IR: De aici pina la navigarea la voia Vintului, ce distanta…].La un moment dat porta-vocea este preluată de un "insistent" care întreabă: "Este corect ca un scriitor, ziarist sau o asociaţie să vorbească în numele poporului?!!" Răspunsul: huiduieli. Dl. Rădulescu îl declară "ignorant" şi este îndepărtat din scenă. În spatele ei i se va face o severă lecţie de democraţie. Omul imploră să fie crezut că este de "bună credinţă". Nu este însă molestat. La lăsarea întunericului, Liga studenţilor de la Universitate terminase instalarea staţiei de amplificare şi a reflectoarelor. Scena se mută pe balconul Universităţii, dominat de portretul lui Eminescu. [IR: Din acest moment, porta vocea nu a mai avut putere de atractie. Ramine de vazut daca a fost bine] Iau cuvîntul reprezentanţi ai studenţilor. Se strigă mai multe lozinci împotriva comunismului, a guvernului, a FSN, împotriva dlui Iliescu: "Timişoara - Bucureşti - Iliescu o păţeşti"!. Piaţa este un clocot. Moment de suspance. La microfon se anunţă iminenta prezenţă a unei persoane "foarte, foarte, foarte" importante. Imediat se pronunţă şi numele: Dumitru Mazilu. Reacţia este vehementă: Nu!' Vacarm. Se dă o dezminţire: "A fost vorba de un intrus. Vom fi mai vigilenţi! - ni se spune de la microfon. [IR: Au fost. În loc sa puna la punct o platforma coerenta, sa organizeze rezistenta şi sa coaguleze toate fortele anti-comuniste, au pus la cale "filtre" de care sa nu treaca politicienii şi intelectualii, au discutat continuu care participant o fi securist]. În mijlocul pieţei se strîng semnături împotriva modului în care au fost prezentate acţiunile din aceste zile. Pînă la ora 21 se strînseseră cca 3000. [IR: Unde este aceasta lista? ]. De la microfon se prezintă un comunicat al asociaţiilor şi organizaţiilor ce au iniţiat acţiunile de protest. O parte din asistenţă începe să se retragă. Domnul Lupoi dă interviuri şi este asaltat cu întrebări. La microfon - un popă: "Şi Dumnezeu este cu noi"..".

Dimineata 27 aprilie        /Un erou ui timpului nostru. Corespondent. "Eroul nostru, devenit de acuma „legendar", purtînd o aureolă „mitică" (de Mitică ?) pare desprins dintr-o galerie de personaje în care grotescul se îmbină cu melodrama şi misterul de roman poliţist-bulevardier. Zeii săi  tutelari sînt cei care au patronat însuşi comunismul de tip balcanic în România: I.L. Caragiale şi I.V.Stalin. [IR: Ce alăturare!] În faţa ameţitoarei    spi­rale a carierei sale politice nu ne putem ab­ţine să nu exclamăm : „Iată, avem şi noi faliţii noştri !" Ba, pardon, „Mazilii" noştri.....  [] Eroul nostru, cu acelaşi clo­cot sufletesc şi vindicativă forţă pusă în sluj­ba binelui public, a refăcut drumul  lui  Co­riolan Drăg..., dar în sens invers. []Renunţînd la şansele împlinirii personalităţii sale oferite de o meserie onestă, aceea de mecanizator agricol, dumnealui a preferat să îmbrace făloasa uniformă cu petliţe albastre. Pe atunci tătucul Stalin tră­gea să moară. [] Mîndria eroului nostru stră­lucea de-ţi lua ochii, precum cizmele sale date cu vax, bumbii tunicii şi steluţa de subloco­tenent de pe epoleţi. Tînărul dăruit astfel gloriei a urcat cu repeziciune treptele măies­triei „profesionale", ajungînd la vîrsta la care alţii nu şi-au dat încă măsura vocaţiei, dita­mai colonelul de securitate, doctor în ştiinţe juridice, membru al atîtor comitete şi „comi­ţii" , profesor şi comandant al şcolii ce avea să ne blagoslovească ani la rînd, cu eşaloane straşnice de „lucrători audio-vizuali", îndri­tuiţi să ne păzească pînă şi de noi înşine. [IR:  în afara de Mazilu, ceilalti securisti au apărat tara]. Eroul nostru era însă copleşit de doruri vii şi patimi multe, nutrea ambiţii pe care mediul înconjurător nu i le mai putea satisface. Nu avea încă reputaţie peste hotare, asemenea stăpînilor săi supremi, "cel mal iubit fiu" şi "savanta de renume mondial". [] A lăcrimat poate cînd prima nevastă şi-a pus capăt zilelor sau cînd, după accidentarea mortală a unui bătrîn, pe cînd rula cu auto­mobilul personal cu incredibila viteză de 25 km la oră, şi-a consumat amarul pe patul spitalelor de boli nervoase. [IR:  La nevoie se umbla la dosare, pe care ştim bine cine le gestionează. ]Eroul nostru nu a dat înapoi. S-a aruncat în viitoarea muncii de cercetare, a scris cu frenezie articole şi cărţi de „specialitate" înţesate de citate măr­turisite sau nedigerate bine ale „genialului ctitor" din Scorniceşti. S-a afirmat ca un maestru al plagiatului, ca un virtuoz al pla­titudinilor sforăitoare, acaparînd zone peste care a întins protector vălul sufocant al pro­lixităţii şi enunţurilor banale. [IR:  La fel de găunoase ca frazele de mai sus? ] Mai tîrziu cînd a trecut, din ordin sau minat de demonul in­terior al cumulării demnităţilor instituţionale, în diplomaţie a descoperit cu voluptate şi profit — din păcate efemer — arta plastogra­fiei. Procedînd ca un alt personaj caragialesc nu a pierdut însă o scrisoare ci a expediat-o pe adresa unui prestigios organism mondial, autopropunîndu-se funcţionar internaţional, cu salariul în valută. Între timp mazilul -Mi­tică prinsese gustul dolarilor şi al voiajelor peste ocean. Şi iată, în sfîrşit, clipa astrală în care se produce revelaţia şi convertirea la condiţia incomodă dar sublimă, a dizidenţei. Plasto­grafia fiind descoperită, eroului nostru i se ia alviţa. Întocmeşte drept represalii un raport despre violarea drepturilor omului în Româ­nia — temă la modă — care parvine în străi­nătate, [] Se născuse un nou şi falnic dizident căruia i se treceau cu vederea chiar şi antecedentele de securist. Foştii săi elevi n-au îndrăznit decît să-l persecute la domiciliu. Cu puţină vreme înaintea fugii dictatorului a fost luat, păstrat, să nu cumva să i se întîmple, Doamne fereşte, ceva, reapărînd cu cătuşele la mîini taman la Revoluţie, adus de foştii săi „temniceri". A condus „singur" — după propriile sale decla­raţii făcute presei străine — Revoluţia şi întrucît natura sa de dizident nu-i dădea pace a părăsit staff-ul revoluţionar după ce a în­cercat să profite demagogic şi cu iscusite machiavelîcuri de agitaţia străzii pe 12 ianuarie a.c. Cu ochii ieşiţi din orbite şi glasul răgu­şit, dizidentul de ieri, striga atunci neconte­nit : „Moarte pentru moarte", „Jos comu­nismul şi securiştii" uitînd că primul care ar fi trebuit să-şi facă harakiri ar fi fost chiar domnia sa. De atunci dizidentul dizidează în continuare. Se îmbrăţişează cu neodizidenta Doina Cornea, face turnee în străinătate, dă interviuri ziarelor străine, conferenţiază pe unde apucă şi apără democraţia cum poate. Mai nou a coborît iar în rîndurile mulţimii şi strigă „Şi noi sîntem cu voi" adresîndu-se cu vocea-i gîtuită şi privirea lunatică demon­stranţilor impenitenţi de la Inter, conduşi de neobositul „revoluţionar" Dincă, fiind extrem de grăbit să nu scape cumva trenul destabili­zării democratice a tinerei democraţii roma­neşti." [IR:  Finalul ne ajută să înţelegem noul val de mînie anti-Mazilu. I se atrage atenţia acestuia că, dacă nu se linişteşte, se va proceda la punerea în valoare a anumitor pagini din dosarul său. Şantajul e pe faţă,  folosind Dimineaţa. Publicistica de buncar. Partea proasta e că, avînd în vedere efectul asupra dlui Mazilu, care a tăcut de cîte ori i s-a făcut semn că merge prea departe, avem motive să credem că l-au avut totuşi cu ceva la mînă].

TVRL 27 apr / Piaţa Universităţii  ora 10. Imagini panoramate, marginale. Grup mic . Pe peretele Universităţii, placarde anti -FSN ....Se cîntă : Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, Pănă nu vom izbîndi, libertatea noastră !" ...Un mulaj simbolic - mîna cu semnul victoriei - legată în lanţ şi cu trandafir. ora 13, 30. Piaţa Universităţii. Multă lume. Afişaje pe clădire.O lozincă mare: " Golani din toate zările, uniţi -vă! " Tineri cu ecusoane de "golan". Paşnici, scriu,vorbesc....Vorbeşte Dumitru Dincă. [IR:  Marginalizat progresiv, pe masura ce apareau "obrazele fine" care au emancipat şi creditat- dar şi confiscat şi deturnat- mitingul]

Expres 14-15, mai Revoltatii. Vasile Neagoe. Relatare de la miting pe 27 aprilie. Ora 15.30. Pe asfaltul ud sînt  2000 de oameni, mai tirziu vor deveni 30000. O faţă stralucitoare intretine atmosfera de revolta. Pe treptele de la Inter noua organizatie a lui Dumitru Dinca - "Liga pentru drepturile omului şi redobindirea libertatii" inregistreaza inscrieri (el nu mai face parte din Alianta poporului de doua saptamini). "Cea mai insemnata cuvintare rostita de la balconul universitatii a fost a liderului Ligii Studentilor. A fost deosebit de aplaudata." El a explicat ca se lupta cu un sistem, nu cu niste oameni. [IR: Da, dar se lupta cu oamenii lui… Daca se lupta cu adevarat. ] s-a citit un scurt mesaj al lui Gheorghe Zamfir. s-a difuzat sunetul de pe caseta video care a inregistrat constituirea FSN pe 22 decembrie."catre miezul noptii, revolta a trecut printr-un moment ceva mai cenaclist. S-a cintat , printre altele, atit de către un solist cu chitara cit şi de către cei 15000 de oameni, "Traiasca duhul lui iancu". [IR: Asta e. Sigur ca asta a atras şi amatorii de spectacol, microbistii doritori de tribuna. Va judeca istoria daca a fost bine. Nu toate acumularile cantitative duc la salturi calitative. Duc si la salturi … în jos. Oricum, mitingul 1 incepea sa fie deturnat de mitingul 2. Care şi-a dat suflul pe 23 mai, cînd exaltarea nu a mai avut benzina. Atunci s-a revenit la mitingul 1. Cel zdrobit pe 13 iunie. Şi fiecare, de atunci, a laudat mitingul sau.]. Dupa miezul noptii au mai rams în piata cam 1500 de golani. A fost cea mai fasta zi de pina acum a acestui maraton fără precedent în istoria noastra. "[IR: Fastă probabil pentru că revoltaţii care pornisera manifestaţia pe 22 aprilie, au fost înlocuiţi cu pacifiştii cenaclişti].

Adevarul, 27 apr ÎNTRE PATETISM ŞI CONFUZIE. A Buzoianu." În Piaţa Universităţii, tinerilor demon­stranţi le sînt adresate apeluri în numele asociaţiilor „21 Decembrie" sau „16-22 Decembrie". Unii tineri din piaţă consi­deră însă că „sufletul" acţiunii este „Alianţa Poporului". Ce argumente au ? Unul singur : rolul activ al domnului Dumitru Dincă. Unii ştiu că domnul Dincă deţine funcţia de preşedinte; alţii că este numai vicepreşedinte. Dar zvonul că „Alianţa Poporului" s-a destrămat, în urma unor neînţelegeri interne, devine tot mai insistent. Cine este domnul Dumitru Dincă? Foloind un portavoce, domnia sa işi face au­tobiografia. Sute de tineri îl ascultă. E drept că nu lucrează nicăieri. Dar tră­ieşte din economii. Aflăm că a fost-me­canic de locomotivă şi a cîştigat bine. Apoi a fost şofer de taxi şi a cîştigat şi mai bine. Cam 1 000 de lei pe zi. Aşa că are din ce să trăiască. Şi îşi ajută, mai de­clară domnul Dincă, fosta familie (soţia şi 4 copii). Nu spune însă nimic despre ac­tuala „familie". Dar, după ce îşi isprăveşte spovedania, se adresează unui tînăr : „Ia vezi unde-i soţia mea, Mihaela ?". Să fie oare vorba despre Mihaela Hilerin, despre care se spune că-i este nu doar concubină, ci şi femeia care-l înţelege, pentru că-i împărtăşeşte  şi  „convingerile politice" ?Un alt lider al manifestaţiei este dom­nul Octav Rădulescu. Tinerii din piaţă îi cunosc puţine date biografice. A fost, se pare, persecutat de vechiul regim. Dar domnul Rădulescu se laudă mai puţin cu trecutul său şi mai mult cu prezentul. Le spune tinerilor, tot prin portavoce, că este cel ce a chemat în judecată pe pre­şedintele Ion Iliescu şi pe primul-ministru Petre Roman. Vorbesc, cu schimbul, în faţa tinerilor din Piaţa Universităţii, fie domnul Dincă, fie domnul Rădulescu. Ei sînt „tribuni" statornici. Din cînd în cînd, foarte rar, mai reuşesc să ia în stâpînire gigafonul un preot din Roşiori de Vede, obişnuit al mi­tingurilor din capitală,   care declară că nu va vota cu domnul Iliescu, pentru că va vota cu Dumnezeu ; un medic stomatolog, care atrage atenţia asupra manipulării electoratului ; un fost deţinut politic care avertizează că alegerile de la 20 mai au rostul de a readuce totalitarismul comu­nist în România. Dar nu-s decît excepţii. Pentru că iarăşi şi iarăşi apar în faţa ti­nerilor fie domnul Dincă, fie domnul Ră­dulescu. Un tînăr înalt, „înarmat" cu un portavoce, face apel la manifestanţi pentru a fi cău­tat domnul Dincă. E găsit repede. Lîngă tînăr sînt doi bărbaţi care nu se recoman­dă. Şi înţelegem că domnul Dincă nu-i cunoaşte. Dar tonul lor autoritar îl intimi­dează. Unul dintre ei îl întreabă dacă este adevărat că dormea cînd a venit delega­ţia parlamentară în piaţă. „Cum să dorm? — răspunde cel întrebat. N-am dormit de patru zile. Am lipsit doar o oră, ca să mă bărbieresc, să nu se mai spună despre noi că sîntem golani !"... Bărbatul îl priveşte cu asprime şi domnul Dincă este şi mai intimidat. „Domnule, continuă bărbatul, dumneata înţelegi c-ai pierdut o şansă is­torică ?"... Domnul Dincă îl priveşte ne­dumerit şi nu înţelege. Trezit parcă dintr-un vis urît, se duce lîngă colegul său de „tribună", îi cere gigafonul şi începe să vorbească animat de dorinţa de a re­cupera măcar o parte din şansa pierdu­tă. „Democratizarea României - precizea­ză domnia sa - se va realiza pe trei pla­nuri : politic, economic şi social". Spune ceva despre primul plan, apoi despre al  doilea. Dar cînd ajunge la al treilea, le amestecă pe toate şi nimeni nu mai des­luşeşte,  în pledoaria sa, prin ce se deose­beşte planul social de cel economic sau de cel politic. Peste o jumătate de oră aveam să-l re­vedem la hotelul „Bucureşti", unde se des­făşura conferinţa de presă a grupului ju­ridic internaţional pentru drepturile omu­lui. Era însoţit de „soţia sa Mihaela" şi de doi bărbaţi instruiţi. Din sală, din mijlocul ziariştilor, unul dintre cei doi băr­baţi a întrerupt dezbaterea, pentru a face cunoscută prezenţa domnului Dincă (am înţeles că nu fusese invitat) care este li­derul demonstranţilor din Piaţa Universi­tăţii. Celor de faţă li se explică argumen­tele domnului Dincă privind cerinţa amînării alegerilor din România. Nimeni nu întreabă nimic. Nimeni nu răspunde. După o clipă de tăcere, conferinţa de presă îşi reia cursul. Se reîntoarce şi domnul Dincă în Piaţa Universităţii. Tinerii de aici sînt informaţi că opinia publică internaţională este de partea lor. Că lupta ce o duc se bucură de o largă solidaritate" [IR:  Noroc că ziarele puterii au avut ochi pentru Dumitru Dincă sau Octavian Rădulescu. Spargînd boicotul aproape total aplicat (dupa 25 aprilie) de ziarele favorabile mitingului - pe cale de a impune imaginea manifestării studenţeşti şi intelectuale.  Va trebui lămurit de ce a fost boicotat aşa Dumitru Dincă, iniţiatorul mitingului, de "lumea fina" care s-a adăugat; să fie vorba numai de aroganţa sau de dorinţa de confiscare. Scena de la conferinţa pentru drepturile omului, chiar deformată de ironii răuvoitoare,  este sugestivă. "Ţiganul compromiţător" Dinca a spus acolo exact ce era mai important: ca alegerile trebuie amînate. Tăcerea cu care a fost primit mesajul spune tot despre asistenţa. Ca martor al acestor dezbateri sterile şi ipocrite pe tema democraţiei, în care lumea bună îşi etalează parfumul subtil - sînt mai puţin îngăduitor decît dl Dinca faţă de forma fără fond în care se complac "ai nostri tineri", fără vlagă cînd e vorba de luptă, dar tare iuţi la prins interviuri, mese rotunde, bursuliţe, premieri şi banchete. ]

Dreptatea 28 apr. Introducerea apartheidului în România ? IOAN FLOREA "Nu acceptăm discriminarea rasială care este promovată în nr. 56 din 26.04.1990 al “Dimineţii”, în două articole “tari” semnate Dinu Tudor şi Ion Ştefănescu. Da, Dincă Dumitru este ţigan şi mîndru de a fi. Că tovul Dinu Tudor nu suportă această realitate este treaba dumnealui.  Dar faptul că i s-a permis să aducă aceste gînduri şovine în lumina tiparului este condamnabil. În articolul său intitulat sugestiv – şovin “Dumitru Dincă şi arta gogoşilor” face cap de coloană cu “incriminările”; … “Insul bruneţel” sau “… “Dumitru Dincă, fiul lui Nicolae, de felul lor venetici…” ori “….“Ca era brunet, era, fiindcă toţi din neamul lor erau bruneţi…”Un alt zelos de la “Dimineţa”, Ion Ştefănescu în articolul “Un miting cu două feţe”, glăsuieşte: “L-am revăzut cu plăcere pe micul demagog, foarte bronzat”…În sforţarea lor supremă, de slujbaşi dezinteresaţi, cei doi, asociază domnului Dincă, personaje importante ale vieţii publice, cum ar fi liderii P.N.Ţ.-c.d. Din cîte ţinem minte, aceşti oameni n-au afirmat niciodată că le-ar fi ruşine să stea alături de ţigani, care, trebuie amintit, au pus pieptul în Revoluţie alături de toţi ceilalţi." [IR: Tiganii sînt buni cînd te voteaza, cînd îţi bat duşmanii la comandă, cînd compromit mitingurile supărătoare. Ţiganul revolutionar anticomunist este însă intolerabil]

Dreptatea 29 apr În Piaţa Universităţii continuă manifestaţia paşnică începută duminică 22 aprilie. E Tepes. "[] În seara zilei de 27 aprilie, peste 30 de mii de golani, huligani şi derbedei, femei, bărbaţi, copii au susţinut prin prezenţa şi entuziasmul lor, spiritul şi ideile revoluţiei anticomuniste: “Noi de–aicea nu plecăm,/ nu plecăm acasă, pînă nu ne cîştigăm libertatea noastră”. Din balconul facultăţii de geologie s–au rostit cuvinte simple şi adevărate, mici discursuri improvizate, dar sincere, din care redăm mai jos cîteva fragmente: []Ora 20,50 PROFESORUL TELEMAN de la Facultatea de Matematică vorbeşte demonstranţilor din balconul “Facultăţii de huligani”, ţinînd să cinstească memoria celor care au făcut Revoluţia din 21 Decembrie.[IR: Cine stie despre cine e vorba, va înţelege de ce parte au fost adevăratele personalităţi. ] [] Domnul Dumitru Dincă de la “Alianţa Poporului”: “Nu voi candida niciodată la funcţia de preşedinte al ţării. Sînt golan şi ramîn golan. Întrebat despre Proclamaţia de la Timişoara, Gelu Voican Voiculescu a spus că este o diversiune.Ora 21,30 – se aduce la cunoştinţa manifestanţilor că Radio UNIFUN transmite în direct demonstraţia de la Universitate. Se anunţă că Grupul pentru Democratizarea Armatei din Garnizoana Timişoara a aderat la Proclamaţia de la Timişoara, informaţie transmisă şi Televiziunii dar care n-a transmis-o pe post[] FILIP RĂDUŢI de la Iasi, semnatar alături de Dan Petrescu al protestului din 1989: “La Iaşi, pentru vizita de lucru, copiii muncitorilor de la fabrica “Tesătura” au fost scoşi în Piaţă în costume naţionale şi cu flori. Cînd s-a anunţat venirea lui Iliescu am văzut trupe de securişti ce erau cazaţi la hotelul Moldova. La Iaşi au revenit 100 de ofiţeri dintre foştii lucrători la Contrainformaţii. De la Hîrlău, Paşcani şi alte oraşe ale judeţului, participanţii la mitingul electoral au fost aduşi gratuit cu trenuri speciale. Consider că: România nu avea nevoie în primul rînd de generali, libera circulaţie a valutei nu este o măsură care să ne favorizeze pe noi, oamenii obişnuiţi, ci pe nomenclaturiştii care o posedă, nu era necesar să se plătească trei luni salarii activiştilor, securistii scoşi la pensie sau puşi “pe liber” o perioadă, au fost reintegraţi mai tîrziu în instituţia la care au lucrat şi cred că sînt doar plătiţi de armată, dar comandaţi de Ministerul de Interne şi Guvern. Exemplu concludent: ex-colonelul de securitate Ciurlău se pare că a devenit, după 27 ianuarie, Ministru secretar de stat la serviciul de informaţii din Bucureşti”. SEVER GIAŢĂ, deţinut politic, se declară “ultimul golan supravieţuitor”. A fost închis între anii 1952-1964, 1969-1973, iar anul trecut, pe 22 mai, şi-a dat foc arzînd ca o torţă vie pe platforma Militari. Consideră că cel mai mare cancer al omenirii este comunismul. [IR: A se observa că adevăraţii eroi şi luptători anticomunişti nu au avut mare succes. Au rămas în conul de umbra creat de media- centrată pe alte personaje. Din partea agenţilor FSN, nu ne mira. Dar de ce publicaţiile opoziţiei au ridicat socluri piramidale unor disidenti cu activitate cvasi-nula, lasind în singuratate pe marii rezistenti?  ]Asociaţia 21 Decembrie anunţă că Revoluţia continuă, evenimentele fiind legate prin loc şi semnificaţie de Revoluţia anticomunistă din Decembrie."

Dreptatea 29 apr /Din nou în strada. Grecu Michael: "[]Ne-am grupat în faţa Universităţii. Francezii au înţeles să iasa din provizoratul muzicii disco şi ne-au lăsat să montăm pe balconul din faţa pieţei staţia de amplificare. [IR:  Din noua Franta contribuie… ] Marian Munteanu e în vervă, pare să fie un profesionist al creării de atmosferă cu efect rapid. [IR:  Lucru care s-a intors impotriva mitingului. Era nevoie de lideri carismatici, dar ca sa consolideze actiunea de rezistenta, nu sa o dilueze într-un spectacol steril] . Sînt şi alţi studenţi acolo. Feţele celor de jos sînt încrîncenate, dacă vrem să fim auziţi nu trebuie să mai avem doar manifestaţii recreative de duminică.[] Postul de radio Bucureşti este conectat la staţie: “O bandă de huligani împiedică derularea traficului pe bulevardul Magheru – se huiduie, revenim însă la tăcere, vrem să auzim pînă unde poate să ajungă insolenţa gratuită dar explicită – au molestat organele de poliţie, sînt de o agresivitate intolerabilă, propun măsuri severe împotriva celor care destabilizează ţara”. E îngrozitor. Mulţimea renaşte strigînd mereu mai puternic. Tot ce a reuşit Iliescu a fost să irite. Ne privim în ochi, preşedintele ţării este şcolit în diversionism şi dezinformare. Acum înţeleg ce înseamnă Moscova, sîntem nişte amatori optimişti, dar inzestraţi cu puterea adevărului. Vom rămîne aici. Dincă se află din nou printre noi: “Zilele astea n-am dormit decît două ore pe noapte, dar dacă voi vreţi, o să fiu cu voi, nu vom pleca, nu mi-e frică de nimeni, să păstrăm baricada pentru libertate, să afle ţara că nu se mai poate”. Aplauze. []"

Dreptatea 3 mai. Manifestaţia de la Bucuresti din 30 aprilie. Gilda Lazar. Consemnare a celor care au vorbit la Mitingul din Piata Universitatii: ora 20.30. Doi muncitori de la IMGB.Un maistru golan de la 23 August. Horatiu Ruisin din partea studentilor golani din institutul politehnic. Ora 20.50. Mihai Lupoi se declara golan impreuna cu sotia şi fiul. Sorin Rosca Stanescu-vicepresedinte AZR vorbeste de cele 10000 de semnaturi care au fost depuse la ora 23.10 la Curtea suprema de justitie pentru contestaea candidaturii lui Ion Iliescu. Prima de pe lista era Doina Cornea. Marian Munteanu anunta ca le televiziune s-au prezentat imagini cu Ion Ratiu trecind prin piata pentru a-si face propaganda electorala [IR:  Ce probleme avea Marian Munteanu!]. Comunicat:"Pe 30 aprilie la 13 20 s-a prezentat la camera de garda a Spitalului Coltea declarind greva foamei, 14 demonstranti. Dintre care mentionam pe Dumitru Dinca, Ston Dumitru, Burcea Catalin Anton, Zaharia Claudia, Dumitrescu Victor, Borza Marius, Nedelcu Dan (Bucuresti), Andrei Beatrice (Constanta), Radulescu Carmen (Birlad), Popa Viorel (Gheorghe Gheorghiu Dej), Heres Gheorghe (Satu Mare.)" Ora 21.: vorbeste Dumitru Dinca. Nemtiu Ion, presedintele Asocitiei 16-21 decembrie, anunta pe cei care au dovezi despre evenimentele din 29 ianuarie, 18 februarie, 24 aprilie, sa se prezinte cu ele miercuri ora 9 la tribunalul suprem. [IR:  De urmarit acest fir] Vorbeste prof. doctor Lucian Buligescu. Ion Gitlan, tatal lui Mihai Gitlan, prima victima  a revolutiei din Bucuresti citeste o scrisoare deschisa către Ion Iliescu. Inginera Pascale Felicia de la Fabrica de lapte Bucuresti neaga ca sindicatele din industria alimentara s-ar fi desolidarizat de manifestatie. Eugenia Ionescu, lector IATC, fost detinut politic spune ca dupa inchispare anii de asa -zisa libertate au fost cei mai grei. Ora 21.50. La Cluj în Piata Universitatii se continua starea de veghe şi a aparut foaia golanilor. Rosca Ioan de la asociatia Dialog Piatra Neamt "Anunta ca aceasta organizatie a intrat în ANPT şi că miine 1 mai va iesi în strada: "Fiti solidari cu cei ramasi în enclave comuniste! Lipsa informatiilor, perfidia actualului guvern, au dus la inchegarea monstruasei coalitii impotriva revolutiei". [IR: Am citit cam acelasi mesaj cu cel exprimat în Piata Operei. Iesirea în strada mi-a fost ceruta de multime- ceea ce poate dovedea ca nu am fost inteles. Dar nici eu nu intelesesem cit de larga este "monstruoasa coalitie"]. Eugen Murgoci din Asociatia 21 decembrie: strada nu este mai putin legitima decît CPUN. Ea a adus actualii guvernanti la putere. Este unul din cei trei care l-au adus pe Nicu Ceausescu la TVR. Generalul Tudor a vrut sa-l ascunda: "Nicusor nu-ti fie teama ca totul e bine"; Iliescu a stat 15 minute într-un birou impreuna cu Nicu." [IR:  Ce si-o fi zis?]. Florin Zamfirescu- actor. Cheama clerul cinstit în ajutor. Ioana Bulca-actrita. "Din tot sufletul şi trupul meu sînt alaturi de voi şi voi fi la fel de mare golanca pina voi muri". Golani din Slatina - lidera AFDPR. Se declara golanul nr. 1 al judetului Olt. 

Revista Triumf nr. 1, 21-30 aprilie. 21-30 aprilie: Piata Universitatii [] Luni, 23 aprilie. La ora 10, Dumitru Dinca, unul dintre conducatorii manifestantilor, se indeparteaza de grup. Profitind de acest moment, trei barbati în civil il inconjoara, il suie într-o masina şi dispar. Ora 15. mii de oamni scandeaza pentru eliberarea lui Dinca. Ora 17. Dinca reapare şi îşi reia portavocea de lider. La ora 18.30 intreg bulevardul este blocat de oameni. Mii şi mii.Pe masura ce se lasa noaptea în piata ramin tot mai putini. Circa doua sute de protestatari ramin sa astepte zorii în preajma baricadei. Intre ei şi un grup de maici. Se cinta marsuri patriotice, se recita rugi pentru martiirii din Decembrie. Către ora 5 dimineata, cînd intersectia nu mai era blocata, în piata intra din nou trupele de militie. au venit dinspre teatrul national, dispre strada Edgar Quinet, din toate partile, într-o coordonare perfecta. Erau mai multi decît demonstrantii. Politisti inarmati, în uniforme de instructie. În prealabil, în rindul manifestanţilor patrunsese un grup masiv de civili. Ulterior vor fi numiti "oamenii cu cartonase". Aproximativ intre 5.15 şi 5.30, Militia ataca. Momentele de panica ating paroxismul. Atacatorii - elevi la deja celebra Scoala de la Baneasa - lovesc ca turbatii cu cismele, cu pumnii, cu bastoane de cauciuc. Într-o clipa, pasnicii manifestanţi sînt imprastiati care incotro. Multi sînt urcati în dube. De remarcat ca, în momentul atacului, civilii proaspat infiltrati în rindul protestatarilor au ridicat deasupra capetelor niste cartonase care I-au ferit de loviituri. Cartonase din acestea, salvatoare de la batalie, aveau şi unii dintre cei care statusera toata noaptea alaturi de manifestanţi recitind impreuna cu ei, cintind impreuna cu ei, rugindu-se impreuna…[]

Zig Zag 3-10 mai. Golaniada. Valentin  N. Crihala. Relatare a mitingului din piata universitatii intre 22 şi 30 aprilie. este surpirns momentul initial al blocarii strazii de către coloana de demonstranti  venita dinspre Piata Romana. Totul este spontan şi pare cumva o gluma . Tinerii fac baraje din diverse panouri, masinile sînt silite sa se intoarca. unii oameni coboriti din troleibuze se adauga demonstratiei, altii îşi exprima nemulltumirea. "Nu plecam de aici, se anunta prin portavoce. Se cere introducerea pct. 8 şi abolirea articolului 473. Numarul spectatorilor creste. Linga troita Nica Leon sta de vorba cu niste tineri. Politia încă nu intervie. Incepe sa se intunece. Se striga:Ultima solutie/inca-o revolutie!" Oamenii sînt atenti la cei cu porta voce: Dumitru Dinca şi Octavian Radulescu. 4 femei imbracate în negru cinta şi pling în fata troitei, Hristos a inviat din morti. Dl Dinca spune: "In noaptea zilei de 21 decembrie 1989 aceasta Piata a fost improscata cu singele copiilor dvs. Şi pina dimineata a fost spalata de trepadusii comunismului , de nu se mai cunostea ca aici au murit oameni. " Se scandeaza: "16-21/Nu plecam niciunul!". Dinca reia: "adevarata revolutie se va implini atunci cînd nu vom mai permite nici unui comunist sa se instaleze în fruntea statului." Se aud huiduieli şi strigate. Dintr-un autocar coboara scutieri. Se striga "Fara violenta!" şi huiduielile nu inceteaza pina cînd acestia nu intra imnapoi în masina. Autobuzul este insotit de aceleasi strigate: "asasinilor! teroristilor!". Se striga:"Nu plecam! Nu plecam!". Dinca vorbeste: "am cerut foarte putin în comparatie cu ceea ce ar fi trebuit sa ni se ofere!. Am cerut abrogarea decretului 473 prin care televiziune este subordonata guvernului şi presedintelui tarii.. Televiziunea trebuie sa slujeasca poporului printr-un statut liber şi independent. "O femeie" : au trecut 8 ore de cînd stam aici în picioare şi televiziune nici nu ne baga în seama." În fata Spitalului Coltea un cordon de polisti cu bastoane de cauciuc şi casti- stau aliniati cu picioarele departate. Demonstrantii se reped spre ei. Se discuta cu ei şi li se explica ca prezenta lor excita şi ridica tensiunea. Soseste gen, Bitlan. Şi anunta ca politistii se vor retrage. O doamna emotionata ii spune:"Dle general, sa nu mai aduceti militia aici". Bitlan raspunde:"Gata, nu va mai veni!. Uitati am venit şi am luat-o . Este bine?". Iar doamna revine:" şi-a batut joc Ceausescu odata de dvs. sa nu-si mai bata joc şi Iliescu." Retragerea generalului este emotionanta. Politia pleaca. Euforie. Se cinta, se striga. Este o prima victorie. Apare televiziunea engleza care filmeaza şi ia interviuri. Se scriu cu vopsea pe jos lozinci. Incep sa plece unii oameni şi se face apel sa mai reziste dar multi lupta cu somnul şi oboseala. Unii s-au intins pe jos. [IR:  S-a vorbit prea putin despre eroismul celor care ramineau noaptea acolo, ca flacara sa nu se stinga] Se murmura cintece revolutionare. Dimineata, lumea se stringe incet-incet. La televiziune se comunica ca au murit bolnavii pentru ca salvarile nu au putut trece din cauza manifestatiei. Pe 24 aprilie dimineata politia intervine în forta. Sînt redate citeva marturii în acest sens. apoi mitingul este intarit prin aparitia studentilor, intelectualilor, etc. Un moment puternic a fost pe 29 aprilie cînd Victor Rebenciuc a citit lista cu golanii intelectuali care sînt alaturi de cei din strada.

Figaro nr. 2 , mai 90 Cine ucide: neodemocratia sau golanocratia ? CLAUDIU IONESCU. " Luni 23 aprilie, în jurul orei 9,00, dl. Dumitru Dincă, vicepreşedintele Alianţei Poporului, a fost ridicat de indivizi îmbrăcaţi civil şi dus cu un autoturism Dacia de culoare albă. Acest act a produs o vie indignare şi încet, încet în faţa hotelului Intercontinental s-a strîns o mulţime de oamei, blocînd circulaţia pe Bd-ul Magheru. La manifestaţia spontanâ s-au alăturat membrii ai Asociaţiei 21 Decembrie, Alianţei Poporului Asociaţiei 16-21 Decembrie, şi Grupului Independent pentru Democraţie. S-au strigat lozinci anti-F.S.N., anti-Iliescu şi s-a cerut eliberarea dl-ui Dumitru Dincă: „Am fost pur şi simplu răpit, ca în filmele americane. Am fost dus la Circa 1 de Poliţie şi percheziţionat ca un deţinut de drept comun. Toate hîrtiile mele cu numere de telefon, însemnari personale mi-au fost reţinute. Am fost transportat apoi la Circa 20 de Poliţie şi apoi la generalii Bîtlan şi Diamandescu care mi-au spus că mă elibereazâ din simpatie faţă de mine şi pentru curajul meu. La poliţie am întrebat care este motivul reţinerii mele. Răspunsul a fost: instigarea maselor la revoltă. M-au întrebat: „De ce faci domnule toate acestea? Vrei, casâ, îţi dâm casă, vrei serviciu, îţi dăm serviciu". [IR: Cu indicatia să spuna oamenilor să plece acasa. Dar Dinca, impresionat de solidarizarea cu el, a facut pe dos] Le-am răspuns în bătaie de joc că vreau să deschid o gogoşerie. Am fost eliberat la ora 16,00”. În dimineaţa zilei de 24 aprilie în piaţa din faţa hotelului Intercontinental erau cca. 200 de manifestanţi. În jurul orei 5,15 poliţia a intervenit în mod brutal. Mihai Samson, student în anul IV, Electrotehnică: „Mă aflam în faţa restaurantului Dunărea într-un grup de 50-60 de persoane, un alt grup de cca. 150 persoane se afla lîngă Universitate. Trupele de poliţie au înaintat la pas. De pe Bd-ul Gh. Gheorghiu-DeJ au apărut poliţişti înarmaţi cu bastoane. Veneau în fugă şi am văzut o femeie în vîrstă lovită cu brutalitate. Măicuţa a căzut şi poliţiştii au lovit-o cu bocancii. Un prieten de-al meu, indignat, s-a îndreptat spre ei şi le-a spus: „Poftiţi, băteţi-mă, arestaţi-mă". Şi l-au servit din plin. Am fugit pe una din străduţele laterale şi am fost lovit în spate, din alergare". Gavriliu loan - lucrător comercial în cadrul Industriei Laptelui: „Eram în preajma intrării la metrou, staţia Universitate. S-a auzit zvonul că generalul Chiţac este în zonă. Am strigat cu toţii „Jos Iliescu, jos Chiţac!" În momentul acela au tăbărît pe noi poliţişti cu bastoane şi cîini. Am văzut cum patru femei au fost bătute. M-au alergat, am primit două şuturi şi am scăpat alergînd pe str. Batiştei". Neamţiu loan, preşedintele Asociaţiei 16-21 Decembrie: „Au apărut mulţi poliţişti, subofiţeri, lovind cu bastoanele. Eram în maşină, mă odihneam. Ne-au tras afară şi pe băiatul care era cu mine l-au bătut foarte rău. În mine n-au dat prea mult deoarece le-am spus cine sînt şi că mi-am depus candidatura pentru Adunarea Deputaţilor. Am fost urcat într-o dubă ce staţiona în faţa clădirii Hanover Trust. Apoi după ora 6,00 m-au dat jos, trimiţîndu-mâ acasâ”.Gocioretu Margareta, casnică, mamă a doi copii, unul student şi altul inginer: „Nu mi-a fost teamă. Mi-a fost scîrbă. Mă simţeam ca un şobolan. Au venit peste noi şi am primit o lovitură de baston în umăr. Am fugit. Ni s-a strigat: „Aveţi noroc, bă, că, încă, mai este democraţie altfel vă arătam noi vouă". Fluieraş lon: „Din senin a apărut o haită de poliţişti care loveau cu bestialitate. N-am vrut să fug. M-au atacat trei poliţişti care mi-au aplicat numeroase lovituri. Am fost dus la Circa 10 de Poliţie. Am întrebat pentru ce am fost reţinut dar n-am primit răspuns. Am fost eliberat la ora 15,00. În aceeaşi dimineaţă, la cîteva ore după intervenţia poliţiei, în piaţă au apărut din nou demonstranţi, indignaţi de cele petrecute. De la o tribunâ improvizată au vorbit Octavian Rădulescu, membru al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Dumitru Dincă, şi alţi membrii ai Alianţei Poporului, G.I.D.-ului, Asociaţiei 16—21 Decembrie. În cursul după-amiezii se aflau în piaţă cca. 3000-4000 de demonstranţi. Seara, la lumina unoi reflectoare montate într-un balcon al Universităţii, demonstraţia a continuat. Membrii ai Ligii Studenţilor, avînd în frunte pe Marian Munteanu au improvizat în balcon tribuna de la care s-a vorbit, toată, noaptea, manifestanţilor. În jurul orei 23,00 a apărut dl. Nica Leon, liderul Partidului Liber Democrat: „Atmosfera în C.P.U.N. a fost foarte aprinsă. Dl. Iliescu şi-a permis să facă poporul, în fruntea căruia s-a autoinstalat, golan. Pentru că au ieşit nişte tineri în stradă şi au demonstrat paşnic, dînsul a trimis trupele de poliţie care au intervenit foarte brutal. Dl. Iliescu a motivat această acţiune spunînd că un grup de golani au blocat strada şi chipurile două salvări n-au putut trece. În mod normal, un bun român nici nu ar trebui să gîndească la folosirea forţei împotriva tinerilor".Deşi în cursul nopţii a plouat în două reprize, oamenii au rămas pe poziţii. În cursul zilei de miercuri, 25 aprilie, a apărut o noutate: În pieptul multor demonstranţi de vîrste şi ocupaţii diferite, sînt prinse cartonaşe cu „Golan”, „Golan independent", „Destabilizator”, „Agent K.G.B.”. Cu mult umor s-a scandatl „NOI SÎNTEM GOLANI”. În zilele de 26, 27, 28, 29, 30, 1 şi 2, demonstraţia a continuat în mod paşnic, cerîndu-se demisia ministrului de internet, dl. Chiţac, a domnului Iliescu, a generalului Diamandescu, abrogarea decretului 437/78, care subordonează televiziunea guvernului şi preşedintelui ţării, introducerea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în Legea electorală. [IR: A se observa că a cere demisia nu e tot aia cu a cere dialog cu Iliescu]. Demonstraţii asemănătoare au avut îoc în Timişoara, Cluj, Constanţa, Braşov, Sibiu. Am aflat de asemenea că studenţi ai unor universităţi ca Harvard, Oxford, Cambridge, Sorbona s-au declarat „Golani" în semn de solidaritate şi simpatie cu cei din Piaţa Universităţii. Demonstraţia continuă."

Viitorul 3 mai. Manifestaţia de 1 Mai în “Zona liberă de neocomunism a României”. T Darlea. "1 MAI 1990, Piaţa Universităţii – “Zona liberă de neocomunism a României.” Circa 10.000 manifestanţi. În faţa Teatrului Naţional s-au întins corturi, sînt cei veniţi din diferite oraşe din ţară: Timişoara, Craiova, Constanţa etc.Pe zidul Facultăţii de Arhitectură – un imens tablou, intitulat “pretinii” – Ceauşescu şi Iliescu – Se discută civilizat, domneşte calmul. Cineva face o remarcă “aici se ţin lecţii de democraţie”, “aici nu sînt partide, nu se face politică, aici sînt numai GOLANI şi HULIGANI”.[IR: Piata a devenit un centru de difuzare al adevarurilor ocultate de putere şi o universitate populara de explicare a tehnicilor de manipulare comuniste. Avea însă o limitare a audientei, din cauza boicotului TVR. Acest lucru a dus la ura faţă de principala arma a necomunismului - care a dat mitingului lovitura fatala] Mulţimea manifestanţilor creşte din ce în ce mai mult, vin intelectuali, muncitori, elevi. Ora 16,00 în piaţă sînt peste 160.000 de oameni. Începe mitingul de 1 MAI, împotriva comunismului şi neocomunismului, împotriva actualului guvern, pentru democraţie, pentru Proclamaţia de la Timişoara, pentru Libertate. Spicuim din cuvintările participanţilor. Doamna Doina Cornea : “Trăim acelaşi miracol din 21-22 Decembrie. Cerul vrea să fim uniţi. Sînt alături de voi. În lumea aceasta nici un gest nu este zadarnic. Ce facem noi este un gest al ISTORIEI !”. Se cîntă “noi de aici nu plecăm, nu placăm acasă, pînă  nu ne cîştigăm libertatea noastră”.Domnul Victor Rebenciuc – actor: - Vă mulţumesc pentru că sînteţi aici, în acest spaţiu sacru al Capitalei, al ţării”. Cei din piaţă sînt şi vorbesc în numele a cel puţin 3,5 milioane de semnatari pentru Proclamaţia de la Timişoara. Ei exprimă spiritul Revoluţiei. Hotărîrea guvernului de a nu discuta cu manifestanţii a scindat ţara. Noi, sîntem cu ţara, am semnat o declaraţie în acest sens”. Printre semnatari : Gabriel Liiceanu, Octavian Paler, Gabriel Andreescu, Lucian Pintilie, Şt. Aug. Doinaş, Mihai Stoenescu, Radu Filipescu, Leopoldina Bălănuţă, Ana Blandiana, Romului Rusan, Alin Teodorescu, Edmond Nicolau, ş.a.Domnul Stanciu Constantin Răileanu - maistru la Uzina “23 August”. “Salut toate categoriile de “golani” din piaţă şi din toată ţara. Am venit să vă întreb unde a dat rezultate comunismul în lume ? Iată, comuniştii doborîţi de Revoluţia noastră vor să facă iar un communism “cu faţa umană”. Vor ca în alegeri să ne transforme în bludozere, pentru a nivela drumul celei mai oribile societăţi. [IR: A se observa pacaleala. Nimeni din piata nu intuia bine adevaratele intentii ale FSN- cele puse în aplicare la 20 iunie de Petre Roman]. Proclamaţia de la Timişoara este INIMA REVOLUŢIEI ŞI A ŢĂRII”.Domnul Jean Claude – profesor chirurg din Franţa : “ În faţa acestei pieţe care rămîne un simbol al sacrificiului şi al democraţiei, salut cu o mare emoţie pe cei prezenţi care apără demnitatea umană împotriva monstrului comunist. Toţi patrioţii francezi vă salută şi sînt alături de voi. [] salut celor ce sprijină proclamaţia de la Timişoara. România să fie scoasă de sub semnul buldozerului, unde să nu mai existe vizite de lucru, mitinguri demonstrative care nu sunt decît manipulări. Poporul român are dreptul la libertate”. Domnul Paul Apostol – student anul IV mecanică - Constanţa : “Vorbesc în numele celor care de duminică (de două zile) manifestează în Constanţa ca şi dvs., în faţa Casei Albe. Sînt însărcinat să vă prezint comunicatul : 1. Noi cei din Constanţa, sîntem solidari cu Bucureştiul şi Timişoara privind Proclamaţia de la Timişoara şi în special cu punctul 8”.Vorbesc în continuare : un reprezentant al sindicatului marinarilor din Constanţa, care se solidarizează cu manifestaţia din Piaţa Universităţii. Iar din partea unui grup de 500 de buzoieni, veniţi în Bucureşti, purtătorul de cuvînt spune printre altele: “să fie dat jos Voican-Voiculescu, noi nu-l vrem”. Domnul Nicolae Dorel Trifu – economist – inspector la Banca din Ploieşti : “Am venit aici, în 25 aprilie, un grup de 150 de oameni. Un grup de instigatori s-au dedat la huliganisme, încercînd să ne atace; acel grup era FSN-ist. Aşa înţeleg ei democraţia. Tov. Iliescu şi tov. Roman, vorbesc frumos, în cuvinte, dar în practică sînt demagogi. Ei ne oferă o democraţie originală, pentru – o nouă epocă cu mai mult aur”!Domnul Dorin Ilie din Craiova : “Sîntem alături de voi. Craiova este pe stradă”.Domnul Jean  Richard – deputat în parlamentul francez : “Vă dorim libertate, democraţie, o meritaţi, sînteţi simbolul poporului român”.Domnul Dincă Dumitru – iniţiatorul principal al acestei acţiuni, care de două zile este în greva foamei, pentru tăcerea guvernului şi a T.V.R. (neliberă) : “Atragem atenţia opiniei publice pentru lupta generală împotriva comunismului, care se reinstaurează prin Iliescu şi FSN”.      Domnul avocat Gheorghe Simionică – vorbeşte despre manevrele din justiţie şi arată că cele trei puteri în stat nu sînt independente, ele sînt dictate de FSN şi guvern. Domnul Mircea Răceanu : “Sînt primul diplomat-golan care vine aici. În 16-22 Decembrie 1989 a fost o Revoluţie şi este de datoria noastră să o păstrăm, cu toate că se încearcă să ni se fure”. Domnul Ioan Alexandru – poet şi profesor universitar : “Este cea mai fericită zi a vieţii mele, sînt în mijlocul studenţilor şi poporului meu. Unde se află Ierusalimul poporului roman ? Astăzi putem spune : se află în Piaţa Universităţii în Bucureşti”. Este ora 20,00. Mitingul continuă. Urmează “Democraţia în nocturnă”, ca mîine să continue, cu acelaşi cîntec, cu aceleaşi lozinci democratice, cu alţi şi alţi vorbitori, dar cu încredere neţărmurită în VIITOR."

Marturie LD-jur 5 4 mai Aşa-zisa delegaţie pentru tratative cu guvernul .. este într-o continuă schimbare, controversă şi tergiversare , ceea ce nelinişteşte Piaţa Universităţii .Se simte o mare tensiune.- Dincă (Asociaţia 21 decembrie) - considerat "iacobinul" Revoluţiei, în greva foamei,refuză orice concesii, este hotărît să respingă orice "târg".- Timişoara ( George Şerban , Vasile Popovici, etc.) - discutînd, iată, cu Iliescu....cu o poziţie destul de inconsecventă, de necoordonare cu Bucureştiul. - GDS (care şi cine?) cu propunerile lor de dialog.

Dreptatea 6 mai Cine sînt greviştii foamei. "Grupul celor care prin sacrifi­ciu de sine, prin greva foamei, pledează pentru libertate şi de­mocraţie in România, pentru o lupta necurmată împotriva celui mai mare rău care s-a abătut asupra poporului roman — co­munismul şi neocomunismul — sporeşte cu fiecare zi. În după-amiaza zilei de 4 mai 1990, se aflau in greva foamei, in Piaţa Universităţii din Bucureşti, ur­mătorii : Dumitru Dincă, Dumi­tru Sion, Beatrice Andrei, Anton Cătălin Burcea, Claudia Zaharia, Carmen Rădulescu, Viorel Popa, George Heres, Victor Dumilrescu, Măritiş Borza, Dan Nedelescu, Ştefan V. Popa, Adrian Duimovici, Nicolae Bucşenescu, Ma­rin Bulgaru, Corneliu Puiu, Răzvan Săvulescu, Vicentiu Smădoiu, Octavian Pricop, Agurida Stelu, Victor Ilinca, Florica Floarea, Gheorghe Pană, Eugen Popovici, Viorel Pavel, Marian Nacloleanu, Nicolae Popa, Liliana Circiu, Gherghina Mihai, Eugenia Megulete, Maria Sbirea, Nicuşoara Sirbu, Petruta Cor-ciovei, Rodica Azap, Florin Georgescu, Dorina Purice Cobzaru, Florian Deaconu, Valeriu Moldoveanu, Mihai Enache, Dănuţ Luncu,  Mihaela Venin, Ion Negoită, Elena Marin, Ion Bolboceanu, Carmen Păun, Dorin Ion Stan, Georgc Dumitrache, Adrian Savinu, Gerard Apostolescu, Costel Hălmagiu, Cristian Vărzaru, Eugen Croitoru.Lista rămine deschisă. Vineri noaptea erau deja 56 de grevişti ai foamei." [IR Nu stiu de ce nu sint consemnati si grevistii foamei exilati din Piatra Neamt, care s-au adaugat celor din Bucuresti pe 4 mai, facind chiar si analize medicale impreuna cu ei: Ioan Balan, Radu Dobinda, Veronica Andone, Jean Olteanu, Ioan Rosca.  ]

Dimineaţa, 9 mai.Proclamaţia de la Timişoara, sau mişcarea subterană a PNŢ şi PNL. Ralu Filip. După o îndelungată şi controversată dezbatere, se aprobă cu zdrobitoare majoritate legea electorală. După o vreme, se îndreaptă ciudat spre Timişoara , Doina Cornea, Doru Braia, Doru Popescu, Mihai Lupoi, -primiţi de G. Serban şi Vasile Popovici, autorii acestei manevre UMRL [IR "Uită" că proclamaţia a fost dată înaintea deciziei legii electorale, fiind deci trădată de cei care au aprobat această lege în CPUN]. În realitate, singurul destinatar al pct. 8 ese Ion Iliescu. Intră în joc la Bucureşti, Stelian Tănase, Asociaţia 16-21 dec. penetistă, Alianţa poporului (Dincă), Alianţa Antitotalitară (Zbora), grupuri pilotate de UMRL sau PNT, care fac manifestaţii duminicale. Se alătură PNL în relaţie strînsă cu UDMR.Astfel apare la Timişoara Iosif Syucsk, viceprsedinte UDMR. Apoi aderă la proclamatie, partide (PNL, PNT, PSD, PLD, etc) care votaseră legea electorală şi devine evident scopul: scoaterea lui I.Iliescu din competiţia în care Câmpeanu şi Raţiu nu aveau nici-o sansa. Cum poate fi calificat comportamentul oamenilor politici care în CPUN au votat legea electorală iar acum actionează impotriva  ei [IR: Oricîtă fiere am da jos din întrebarea dlui Filip, rămîne în ea ceva care merită lămurit. Cine şi cum a determinat partidele să joace, în jurul pt 8, o partidă crasa de oportunism şi colaboraţionism?  ]

Azi 11 mai 90    /Spontana, domnule Tanase, spontana…M. Radu. " Într-o emisiune nocturnă a Studioului electoral, domnul Stelian Tănase a afirmat, lipsit de orice reticenţă, că manifestaţia din Piaţa Universităţii "a pornit spontan". Se pare ca acest intelectual postre­voluţionar şi totodată, redactor-şef al publicaţiei „22", conferă termenului spontan, o semnificaţie originală, pro­prie acelora care, mai nou, se înde­letnicesc cu mistificarea adevărului.Îmi permit această constatare por­nind de la faptul că, in realitate, ma­nifestaţia de la Universitate a pornit din... Piaţa Aviatorilor unde, la 22 aprilie, s-a petrecut o altă manifestaţie, organizată de P.N.Ţ.-c.d. In calitate de invitat de onoare era prezent acolo şi domnul Stelian Tănase, care, atunci cînd nu acorda interviuri, aprecia, in­telectual fiind, refulările veninoase ale liderilor peneţişti adresate, desi­gur, domnului Ion Iliescu şi F.S.N.-ului. Alături de acest membru marcant al Grupului pentru Dialog Social erau prezenţi şi bunii săi prieteni şi to­varăşi de manifestaţii, noii activişti de partid, Dumitru Dincă, Nica Leon, Octavian Rădulescu etc. Prietenia trainică, înfiripată între Stelian Tănase şi admiratorul de poe­zii legionare, revoluţionarul delapida­tor, Octavian Rădulescu, este notorie, dovadă fiind şi omagiile pe care pro­cesomanul O.R. le aduce public valorii intelectuale şi morale alt fostului pecerist, Stelian Tănase.După ce oratoria violent vulgarii a conducerii P.N.T.-c.d. a încălzit unele spirite — autentic revoluţionare (!) — i-a format „spontan" un grup organi­zat, dinainte pregătit, pentru par­curgerea traseului Televiziune — Inter. Desigur că, tot „spontan", acest grup format din membrii Asociaţiei 16—21 Decembrie şi ai Alianţei Poporului (Dincă) — nici nu se putea mai bine — i-au chemat in mijlocul lor, in calitate de ghizi îndrumători, pe eroii postrevoluţionari Stelian Tănase, Octavian Rădulescu, Dumitru Din­că şi Nica Leon. Aceste simboluri ale purităţii au condus „spontan" micul detaşament de cercetaşi pînă la Inter, unde i-a postat în mijlocul intersec­ţiei. In scopul de o bloca traficul.Ajunşi la destinaţie, mentorilor spi­rituali în ale anticomunismului, le-a căzut greu eventuala despărţire de or­taci, astfel că, in mod „spontan", au rămas alături de ei. Dar nu oricum ci cu portavoce... pentru a întreţin „fo­cul revoluţionar" necesar declanşării unei noi revoluţii... Această îndeletni­cire o practicau şi luni, 23 aprilie.Care va să zică, domnule Tănase, a fost „spontană" manifestaţia, tare spontană..."

Azi 12 mai Gogosar de Crevedia. Constantin Nicolae, presedinte CAP Crevedia si Ilina Vicor, inginer sef. Cine este Dumitru Dinca, cel ce vrea sa instaureze democratia in Piata Universitatii. a fost angajat la CAP Crevedia ca responsabil la sectia gogoserie. Din iunie 88 pina in iulie 1989. - dind dovada de indisciplina si sfidarea conducerii unitatii In luna iulie a vindut o cantitate de cirese  cu 15 lei pe kilogram desi pretul de vinzare era 10 lei pe kilogram. A fost cercetat pentru acest fapt de organele de politie. Recomandindu-se desfacerea contractului de munca. Ca atare a fost inlaturat din postul de gogosar, plecind intr-o directie necunoscuta. In perioada respectiva  a fost in judecata si cu sotia lui  care cerea alocatie in cadrul divortului. Deci "un om imoral, certat cu legile statului si cu disciplina, un tata iresponsabil, un ariivst" caruia i se potriveste de minune calificativul de "gogosar de Crevedia". [IR:Bişniţarii colaboraţionişti de genul lui Dan Iosif sînt demni de respect şi de parlament. Proletarii ca Dincă trebuie însă înfieraţi cu fermitate ]

Romania libera 12 mai. Oameni în greva foamei. Sorin Rosca Stanescu. " Şaizeci şi opt de oameni, ti­neri şi virstnici. unii bucureşteni, alţii sosiţi din diferite lo­calităţi din ţară, studenţi. elevi, muncitori, intelectuali, oameni ai bisericii, se află in greva foa­mei. Prin gestul lor, susţin punc­tul 8 al Proclamaţiei de la Ti­mişoara, abrogarea decretului ceauşist nr. 473 din 1979 si eli­berarea deţinuţilor -arestaţi la 18 februarie şi 24 martie a.c. Ma­joritatea covirşitoare a acestora se află in tabăra de corturi de pe platoul din faţa Teatrului Naţional din Bucureşti. Paispre­zece fac greva foamei de pe data de 30 aprilie, ceilalţi s-au adăugat parcurs. Iata numele acestora:  Dumitru Dinca,  Zaharia Claudia , Carmen Radulescu,  Viorel Popa, Gheorghe Hereş, Mitruţă Victor, Gheophe Pană, Dănuţ Lungu, Adrian Savin, Ma­rius Borza, Eugen Popovici, Adrian Dimorici, (care a ieşit din grevă fiind bolnav de ulcer), Nicolae Niculescu, Corneliu Puiu. Răzvan Săvulescu, Octavian Pricop, Victor Ilinca (ulti­mii trei fac greva foamei la do­miciliu), Viorel Pavel, Marian Nădolean, Nicolae Popa, Mihai Gherghina, Dana Diaconescu, Nicuşoara Sirbu, Maria Mirea, Petruta Corciovei, Elena Cor­ciovei (ambele sint măicuţe),  Florica Arjap,  Florin Georgescu, Cobzaru Purice Dorina, Valeriu Moldovanu, Ion Negoita si in zilelele următoare au mai- declarat grevă: Ion Bolboceanu,  Adrian George Dutmitrache, Cas­tel Posmagiu, Cristian Vărzaru, Stelian Cenusoiu, Marian Teodorescu, Dumitru Nitu, Nicolae Popa, Ovidiu Poclidaru, Gheorghe Pulber, Gheorghe Tăbacaru (preot in etate-de 82 de ani), Vasile Simuţ, Gabriel Mantu,  Iulian Doru Andronic, Dumitru Daniel Diaconu,  Petru Moldovan, Hobaie Diak, Eduard Bog­dan, Călin Precup, loan Vasia Baderna, Mihaela Bendeanu, Igor Ivanovici Borta, Valerică Lemnaru,  Anton Cătălin Burcea (care a fost nevoit să intrerupa  pe 5 mai, dar a revenit 3 zile mai tîrziu, Giulia Gruia (care ulterior a ieşit din greva foa­mei), Ovidiu Octavian Cucurjan, Aurica Boariu, Elena Vasile, Atilla Czeko, Alexandrina Rosu,  Emil Urziceanu, Andrei Beldiman, Maricica Georgescu, Ma­riana Grigorie, Roger Cornea si Ion Beta. [IR: La care ar trebui adăugaţi cei au făcut greva foamei în semn de solidaritate, în diverse oraşe din ţară ] Profesorul Adrian Sa­vin ne-a precizat că din cauza unor boli de ulcer ori a glice­miei foarte scăzute, pe parcurs, ciţiva au trebuit să înceteze gre­va foamei. Un caz mai deose­bit este al unul băiat operat de curirid de cord. După cum se stie, începind de joi, a Intrat tn greva foamei doamna Doina Cornea. Dr. Lucaci Alexici, de la Spi­talul de Urgenţă, le-a acordat in mod voluntar asistenta medica­la. I s-au alăturai un grup de la  "Medecone de Franceu, care le-au oferit vitamine şi intăritoare, precum si alţi medici, trimişi de sindicatul liber. Au fost semnalate şi trei cazuri de in­toxicări (în apropierea locului in care a fost declarată greva foamei) ale unor elevi serviţi cu cafea şi sucuri de „oameni de bine", în cortul medicilor pe care scrie „Acum ori niciodată eroii sint cu noi" am schimbat cîteva cuvinte cu doamna Camelia Doru, medic reanimator anestezist. „Am venit din pro­prie iniţiativă. Din fericire, pină acum nici unul dintre gre­vişti nu a avut nevoie de rea­nimare. Le facem controale zil­nic, in special glicemii. Medi­camentele din dotare sînt din donaţii făcute de diferiţi cetă­ţeni". Cît poate rezista un om? „60—90 de zile. Perioada este variabilă in funcţie de materia­lul biologic. Avem destule pro­bleme pentru că sint oameni, unii cu afecţiuni cronice destul de serioase, cu operaţii de ul­cer sau hepatite cronice, litiaze renale .[] Ce pot totusi consuma grevistii? Apa, apa minerala, ceai neindulcit, cafea, sucuri de citrice si medicamente destinale reechilibrarii hidroelectrolitice. Profesorulm Adrian Savin: "Stiu ca-mi risc viata. am o ruganminte:sotia si cei doi baieti primesc tot felul de telefoane cu amenintari de la "oameni de bine". As dori sa se stie ca amenintarile sint inutile. Corneliu Puiu din Focsani, 29 de ani, muncitor la intreprinderea de reactivi:"Sint in greva foamei de pe 30 aprilie si voi continua greva pină cînd punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara va fi inclus in legea electorala." [] Dumitru Dinca:"ma simt foarte slabit, am fost in coma timp de 20 de minute. Daca nu era linga mine un prieten medic nu stiu ce s-ar fi intimplat."

Azi, 24 mai. O, mama, dulce mama. Geo Ciolcan. Reda declaratia numitei Buricea Constanta  domiciliata in str. Aleea Crevedia nr. 2 ap. 61 sector 4 nascuta la 28 sept. 1938, muncitoare la intreprinderea Dimbovita. In ziua de mai 4 in jurul orei 18 a trecut prin piata Universitatii si la o masa instalata linga zidul universitatii l-a vazut cu stupoare pe fiul ei, Stefanescu Petre iulian (str. Zagazului nr. 11G, Bl. 50 parter), impreuna cu 3-4 persoane. Intrebindu-l de ce nu este la serviciu la ITB, unde este sofer, I-a raspuns ca este in concediu. La reprosul mamei ca nu se duce la munca ca sa aiba din ce-si creste copilul, Petre a lovit-o peste mina, rasucindu-I bratul cu care a incercat sa o scoata din piata si jignind-o. Incurajati, citiva tineri din anturajul lui au lovit-o pe femeie cu picioarele si au ars-o pe brate cu tigarile - totul in cascadele de ris ale colegilor din legiune. In strada a inceput o cursa de urmarire, mama scapind de huligani de-abia in metrou. Citiva au urmarit-o pina in piata sudului. Dupa un zbucium de o noapte, doamna Buricea s-a prezentat la sectorul 4 FSN povestind prin ce-a trecut. Plinge si povesteste: are mina dreapta bandajata iar arsurile de tigari i se vad pe antebrat. Nu intelege ce i s-a intimplat. Nu erau sanatosi! Niciunul.  O loveau si o ardeau intr-o veselie timpeasca. In fruntrea bandei de golani fiul sau era in stare sa o omoare. "Doamne, ce le-o fi dat de I-a transformat in animale si unde vom ajunge?" Sub lozinca libertatii de opinie (ca Dumitru Dinca), iata ca revolutionarii de profesie din Piata Universitatii au invatat tinerii sa-si batjocoreasca mama. Fiicele se muta in corturi, traind in promiscuitate. " Acestea sint - deocamdata! - binefacerile pe care ni le-a adus politica otravitoare a partidelor asa-zis istorice.Confuzia politica, dengringolada, drogurile si viata de moravuri usoare ". Doamna Burcea este internata in spital, dar cine sa o viziteze? Petre nu mai e al ei, e al cauzei luptei revolutionare pentru doborirea…"Domnilor din conducerea PNT si PNL care ati atitat pe fii impotriva mamelor, - glasurile acestora, chiar slabe si fara rezonanta, va vor acuza si dincolo de mormint. [] Ura semanati, ura veti culege".[IR: Trebuie cătată doamna Buricea. Să ne povestească cum a putut fi determinată să spună astfel de poveşti. După care, trebuie căutat domnul Ciolcan. Cu o citaţie  ]

Azi, 1 iunie /Efemeride.Xantipa. In Piata dupa cutremur a vorbit si Ni(mi)ca Leon;oare citi oameni raniti ar fi putut fi ajutati la cutremur daca drbedeii din Piata Golanilor nu ar fi barat calea masinilor salvarii si a pompierilor;in imediata apropiere a pietei "in noaptea de 29 spre 30 mai autori necunoscuti, probabil in strind=sa legatura cu mitingistii lui alde Dinca si marian Munteanu au patruns prin efractie in incinta agentiei Austrian-airlines [] de unde au sustra - banuim ca pentru a putea continua in bune conditii manifestatia lor post revilutionara 36248 dolari SUA, 13885 marci RFG, 340lire sterline, 600 franci elvetieni, 160000lire italiene si 29230silingi australieni. Cu asa revolutionari poti ocupa nu numai o piata. Ni se pare firesc prin urmare ca GDSul sa-si extinda actiunea;este apoi atacat borfasul PM Bacanu care a detrnat mii de minicasetofoane marca Sony si a facut si multe alte afaceri vroase.

Zoon politikon, Parlament din 27 mai-3 iunie /Libertate si democratie. Interviu cu Gheorghe? Dinca, lider independent - 23 mai? "[] Alegerile au fotst falsificate.[]campania electorala a fost obstructionata de catre FSN.[] Dialogul cu reorezentantii manifestantilor din Piata Univ. nu a avut loc pentru ca presedintele Iliescu nu a dorit sub nici-o forma sa fie demascat in fata intregii tari. De aceea am ramas in continuare in piata [] Personal, imi pare rau ca acesta manifestatie a capatat caracterul unui cenaclu care incet, incet a inceput sa fie pentru oameni un spectacol, ceva obisnuit. Dupa un soc puternic, lumea era destul de hotarita si de ferma; dupa aceea, socurile s-au atenuat incit am ajuns la un moment dat sa peirdem din numarul celor care participa la manifestatie. In ultima am ajuns la concluzia ca daca nu sensibilizam opinia publica, daca nu incercam sa facem din aceasta manifestatie ceea ce a fost in primele zile, de pomana mai stam in piata. mai sint necesare socuri care sa trezeasca la realitate pe cei din piata universitatii. Nu vom folosi violenta in niciuna din situatiile posibile in viitor. Dorim ca miscarea sa se amplifice. am facut apel la tote fortele democratice, deci in special la partidele politice care trebuie sa vina alaturi de manifestantii din piata Universitatii. ca sa ajungem la un rezultat favorabil. ANPT include si partide politice. Si daca am spus ANPT am spus totul.Pina la 20 mai era campanie electorala si n-am putut chema partidele sa manifeste alaturi de noi.Acum chemam aceste partide si lupta trebuie sa fie in egala masura atit din partea noastra cirt si din partea partidelor politice. [In exclusivitate pentru "Parlament"]

Libertatea 8 iunie, Gura lumii. ambidextru. Presedintele MAN a golanilor, dumitru Dinca a propus delegatilor adunati sub stresinile restaurantului Dunarea realizarea unui sceptru prezidential care sa fi inminat dlui Paleologu

Dreptatea 8 iun / Dincă intre operetă şi baricadă." In zilele Revoluţiei unul dintre miile de eroi a fost şi domnul Dumitru Dincă. A fost pe „baricadă" din prima zi şi a continuat lupta pentru înlă­turarea de la conducere a no­menclaturii. De la balconul Universităţii deseori l-am as­cultat, admirînd dîrzenia acestui om. L-am cunoscut si în zilele „grevei foamei", dar l-am cunoscut si în momente mai puţin plăcute. Irascibil, domnul Dincă acceptă, cu greu şi alte opinii decît ale sale. Luptător din fire, nu îi sînt apropiate ideile şi formele di­verse de acţiune ale altor de­votaţi ai cauzei. Au apărut ast­fel fricţiuni, separări. Domnul Dincă face si grave confuzii. Apelînd la buna credinţă a cîtorva dăruiţi ai cauzei, în­cearcă să se amestece în frămîntările interne al P.N.Ţ.-c.d. ba mai mult, caută să-şi impună, cu ajutorul altora, anu­mite planuri. Dezavuat în cele din urmă de cei ce l-au înso­ţit, domnul Dincă este încă sub semnul unor mari frămîntari interioare." Pentru liniştea dînsului, dar şi a altora, noi nu încercăm să-i „dăm" sfaturi, ci numai să asculte cu atenţie melodiile „Pieţei Golanilor". Ele se deo­sebesc si în fond si în formă de cele ale operetei..

Marturie LIvia Dandara jurnal 8 iunie '90. [] / La microfon, cineva anunţă plecarea lui Dincă de la "Alianţa Poporului" încă din 30 martie, şi se desolidarizează de acţiunea lui cu PNŢ.[.........]

Dreptatea 12 iun /COMUNICAT. Membrii din conducerea Comitetului Provizoriu al "Consiliului national Alianta poporului " au luat in discutie si analizat pozitia domnului Dinca Dumitru in cadrul aliantei. Din discutii a rezultat ca se face vinovat: de incalcarea statutului, abuzuri si decizii in neconcordanta cu ideile asociatiei. Cea mai grava fiind legaturile ce nu pot fi contestate cu membrii unor partide politice. fata de situatia creat s-a trecut la vot deschis privind excluderea lui din postul de vicepresedinte si de membru al aliantei. In unanimitate s-a votat pentru excluderea lui. Refuzind sa se disculpe,  inainteaza  demicia pe care comitetul o aproba si o anexeaza la peocesul verbal de excludere. Presedinte Corneliu Pantelie Vicepresedinte Doru Teodor Maries.

Phoenix. nr 28. 90.  GREVIŞTII FOAMEI  20 aprilie-13 iunie. Dragoş Caliţoiu "CARMEN AURELIA RĂDULESCU :„Sînt în Piaţa Universităţii din 24 aprilie, de la ora 11. Am stat toată noaptea, iar a doua zi, pe 25 aprilie, de la ora cinci şi jumătate am plecat la Fundulea, la serviciu, de unde mi-am luat salariul. M-am întors pe la orele 14-15 şi n-am mai părăsit Piaţa pînă în 30 aprilie. După ce se termina de vorbit la balcon, toată noaptea întreţineam demonstraţia, cîntam, citeam din ziare articolele pe care le consideram mai interesante.După 30 aprilie, cînd Dincă a intrat în greva foamei, am fost solidară cu ideea lui. Am avut discuţii cu Dincă şi i-am spus că fiecare îşi pune în joc situaţia lui socială, sănătatea şi chiar viaţa. Am fost acuzată că 1-am susţinut pe Dincă, în ceea ce el a fă­cut, însă eu n-am ce să susţin la Dincă.Am declarat greva foamei pentru susţinerea punctului 8 din Proclama­ţia de la Timişoara (am considerat şi voi considera toată viaţa că acest punct era o palmă subtilă dată tuturor acelora care au făcut atîtea atrocităţi), pentru abrogarea decretu­lui 473, prin care Radio-Televiziunea Română era subordonată vechiului re­gim ceauşist, pentru eliberarea copii­lor care au fost arestaţi în mod abu­ziv pe data de 18 februarie şi care au fost maltrataţi, dovadă cît de tîrziu sînt judecaţi, pentru că au fost reţi­nuţi în urma unei înscenări nenoro­cite, pentru eliberarea celor arestaţi în 24 aprilie. Dincă ne-a arătat pozele cu cei din 24 aprilie. A apărut poliţia cu cîini. Oamenii au îngenuncheat, cu luminări în mîini ; însă au fost bă­tuţi brutal, în greva foamei a intrat şi o femeie care a fost bătută : avea maxilarul rupt, mîna ruptă. S-a dus la Colţea şi, în clipa în care au aflat unde a fost bătută, au refuzat să-i acorde asistenţă medicală.Nimeni nu a intrat în greva foa­mei pentru motive personale, deşi fie­care avea cel puţin un motiv major pentru a o face. Am considerat că fie­care este o valoare, pentru că a avut curajul nebun să intre în greva foa­mei.Am început în 30 aprilie ; 14 per­soane am declarat greva foamei. Eu am reuşit să rămîn 30 de zile. Trei dinre ele au stat pe scaun. Am dor­mit la un moment dat pe jos, pe nişte pleduri. Cînd a plouat, am re-fuzat cu toţii umbrelele. Consider că atîta timp cît mai mulţi oameni se adunau strîns uniţi în jurul unei idei, mai ales dacă este vorba de o idee sublimă, momentele de slăbiciune sînt comune şi treci uşor peste ele. Eu sînt un om care în clipa în care şi-a propus să ţină o zi de post negru nu a reuşit . Dar pe l şi 2 mai am ţinut grevă totală. Pe 23 şi 24 mai eram hotărîtă să merg pînă la capăt. Dar m-au convins că important este să rezistăm. După 4-5 zile se face blocaj renal şi în ţară nu se tratează. Deci era sinucidere curată, iar ideea nu era să ne sinucidem, ci sa rezistam cît mai mult, să demonstrăm  că sîntem o forţă. La ora actuală sînt o forţă. Am uneori probleme cu sănătatea dar simt efectiv că am putere extraordinar de mare. Simt dumnezeiescul care există în fiecare dintre noi. Fiecare om este un bulgăre de aur care tre­buie exploatat.In acele trei zile, cînd nu aveam corturi, pentru prima oară în viaţa mea am simţit condiţia de animal. Dar m-am simţit bine. Atunci 1-am iubit dumnezeieşte pe Esenin. De-abia atunci 1-am înţeles. Să-ţi simţi con­diţia de animal şi să te simţi bine,  îmi era silă să mă spăl. Stăteam pe scaunul acela, cu tăbliţa de gît. Nu  am putere să vorbesc despre acele zile. Ulterior a apărut un cort.Pe data de 2 mai a venit la noi Alexei Florescu, de la Spitalul de Urgenţă. Ne-a întrebat cu ce ne poate fi de folos în afară de acel aparat cu care ne-a făcut glicemia. Pe urmă a apărut Dragoş Nicolescu, care ne-a făcut fişele, cînd eram deja" vreo trei corturi, cu greviştii. Noi am făcut un apel către Crucea Roşie, care a refu­zat să ne acorde orice sprijin. Era doar Crucea Roşie Română. A apărut ulterior şi un protest împotriva Crucii Roşii. A mers un grup, mi se pare chiar şi Dincă, dar nu a fost primit. Medicii români au fost alături de noi, oameni care au făcut parte, e drept, din Sindicatul Independent al Medicilor. Cei de la Medicines du Monde ne-au dat doar vitamine la început, şi atît. Dragoş Nicolescu ne-a făcut fişele, pe urmă a apărut Ca­melia Doru care ne-a testat glicemia din urină. Ei ne-au asigurat asistenţa medicală şi nu alţii. Am rezistat atît timp cît am simţit solidaritatea uma­nă. Şi în acest război psihologic care s-a dus în Piaţă, cel mai important lucru a fost solidaritatea umană. Eu am buletin de Bîrlad. Am fost actri­ţă, corp ansamblu Bîrlad. Sînt membră A. M., în specialitatea actor-prezentator. Am spus că sînt din Bîrlad, nu din Craiova, datorită buletinului pe care îl aveam. Au venit oameni din Bîrlad, citind din ziare de unde sînt, plîngînd, spunînd că sînt mîndri de mine că dau o palmă Moldovei". Cei care au dat ordin de intrare cu forţa în Piaţă, pe 13 iunie nu au do­rit să afle care a fost starea fizică şi psihică în care se aflau cei care făceau greva foamei. Un poliţist, care da cu bastonul într-un om care a slăbit circa 15-20 kilograme, care de-abia îşi mai poate controla apara­tul locomotor, care are tulburări de vedere, nu poate fi numit un om al legii, ci orice altceva.

CORNELIU PUIU: „Dintre persoa­nele care ne-au vizitat în piaţă se evidenţiază şi Mircea Dinescu. El a apărut în una din seri lîngă corturile noastre. Cîteva persoane l-au recunos­cut si aclamat ulterior, înconjurat de reporteri, a fost întrebat care este pă­rerea dumnealui faţă de manifestaţia din Piaţa Universităţii, dacă există aici golani sau nu,  dacă doreşte să vorbească din balconul Universităţii. El s-a arătat de acord cu manifestaţia,  a recunoscut că toate cuvintele de jig­nire adresate manifestanţilor nu erau fondate, dar a motivat refuzul de a vorbi, precizînd că nu este încă pre­gătit ; însă, în momentul în care va vorbi, va aduce la cunoştinţa manifestanţilor nişte lucruri foarte importante. A mai precizat că va mai participa şi în alte seri la această manifestaţie, deoarece ea are o ţinută morală destul de ridicată. Domnul Dincă i-a adresat o întrebare prin portavoce: „Domnule Dinescu, aţi venit In Piaţă ca golan sau ca spion din partea guvernului?" Dînsul a răspuns ca a venit ca simplu cetăţean, răspuns care nu făcea cinstei spontaneităţii sale de care a dat do­vadă poetul din Parlament. După a-cest răspuns, discuţia s-a precipitat şi dl. Dinescu s-a retras, însoţit de prie­tenii lui, care mai degrabă semănau cu o gardă personală.O altă vizită importantă a fost cea a domnului ministru Teofil Pop, în­soţit de dl. Sever Georgescu. A avut o misiune foarte interesantă. Ne-a în­trebat dacă avem probleme personale cu serviciul, locuinţa, pentru a le re­zolva la Ministerul Justiţiei. I s-a ex­plicat că avem revendicări democrati­ce şi nu de ordin social. L-am între­bat de ce a venit aşa de tîrziu în Pia­ţă, după două săptămîni de greva foamei. Ne-a răspuns că nu a ştiut de noi, că deşi fusese tipărit în presă, el nu citise presa. Era firesc, avînd în vedere funcţia pe care o deţinea dl. Pop, discuţia să alunece pe panta pur specifică justi­ţiei. "Fiind întrebat dacă cunoaşte ca­zul Doru Braia, spre surprinderea noastră, dînsul a declarat că nu a au­zit de un asemenea caz. I se explică de către dl. Bogdan Gradin că Doru Braia a fost extrădat din ţară în urma acuzaţiei de a fi încălcat legile ţării.I se aduce la cunoştinţă domnului mi­nistru legea prin care o persoană poate fi extrădată din ţară, punîndu-se în paralel situaţia domnului Braia. In fi­nal este întrebat dacă procedura prin care acesta a fost extrădat este legală sau nu. Domnul ministru răspunde că nu cunoaşte „exact ce a făcut acest domn Braia", că nu ştie exact cum su­na legea şi că va examina legea pentru a înţelege mai bine situaţia. Men­ţionez că i s-a repetat de trei ori tex­tul legii care trebuia aplicată în ca­zul Braia, cuvînt cu cuvînt, de către dl. Bogdan Gradin, care 1-a rugat pe domnul ministru să ia un caz de fapt particular şl să-i explice dacă procedura a fost corectă. Domnul Pop, pentru a doua oară Ii răspunde ca nu cunoaşte această lege, la care anumite persoane 1-au apostrofat, sugerîndu-i să-şi dea demisia dacă nu poate inter­preta o lege". Dorinţa cea mai mare a celor din dialog cu guvernul. In acest dialog ar fi putut să aducă în faţa mulţimii adevărul cu privire la multe întrebări pe care guvernul le consideră tabu. După 20 mai, scopul celor care făceau greva foamei s-a îndreptat spre înfiin­ţarea unui post de televiziune TVRI (Televiziunea Română Independentă). Pe data de 9 iunie a fost o încercare de a înregistra o cerere de audienţă la guvern."

Adevarul 13 iunie. Adevar sau fictiune? Corina Dragotescu. "Piata Universitatii continua sa fie pentru multi oameni un motiv de ingrijorare datorita aparitiei actelor de violenta din partea unora dintre manifestanti. Ca exista subterane politice, ca undeva un creier diabolic elaboreaza o tactica a demonstratiei, ca sint in piata oameni de buna credinta care continua sa aiba impresia ca ceea ce fac ei acolo este rodul unei spontaneitati revolutioanare, astea sint lucruri pe care deja le stim cu totii. Personal insa nu inteleg de ce lupta pentru putere trebuie sa imbrace asemenea forme si nu poate fi dusa oricit ar fi ea de agresiva verbal doar in planul confruntarilor politice. Cit despre Piata Universitatii, politia declara ca nu intervine pentru ca ii este teama. Da, avem o politie care sta si se uita neputincioasa atunci cind este batuta huiduita si improscaata cu noroi. Totusi pe ici pe colo atunci cind mitingistii savirsesc infractiuni de genul furturi de buzunare sau de masini politia intervine evitind insa un impact cu demonstrantii. Am vazut la politie pe unul dintre manifestanti, retinut pentru furt de masini, si ceea ce m-a pus pe ginduri a fost nu situatia jalnica in care acel om , de altfel fara antecedente, a ajuns, ci trauma psihica suferita de un individ de a carui slabiciune de caracter s-a profitat la maximum. Chiar si politistii au fost onfruntati cu o situatie fara precedent, cu un om care plingea , rugind sa nu fie pus in libertate, pentru ca ii este teama sa nu pateasca ceva. Am aflat de la oraganele de politie si am vazut apoi cu ochii mei ca individul, numit I.G a fost adus la circa de politie intr-o stare de mizerie de nedescris avind pe corp eczeme datorate lipsei de igiena personala.  Un om ajuns infractor intr-o conjunctura nefericita si care isi va plati scump momentul de ratacire. Iata citeva din lucrurile declarate de I.G. consemnate in dosarele politiei. In ziua de 20 aprilie , la intreprinderea unde acesta lucra s-a prezentat un individ maruntel si cu mustata pe nume Marian din partea asociatiei 16-21 decembrie casa ia citiva oameni sa mearga la demonstratie precizind ca se va face greva in Piata Universitatii. IG impreuna cu alti trei colegi de serviciu a acceptat aceasta propunere. A doua zi celor aracolati li s-a facut un instructaj, au fost pusi sa semneze adeziuni pentru intrarea in asociatie, adeziuni pentru punctul 8 al Proclamatiei si abrogarea decretului 473. Totodata li s-a promis o suma de 2500 de lei dac vor sta o luna in Piata si li s-au dat identitati, date de stare civila, adrese false. I.G. a primit numele de Braham Florin nascut in 15.09.65, parintii Tiberiu si Somna, domiciliul in Techerghiol str Valentin Iuliu Camacea 30. (dupa ce I.G. a fost prins de organele de politie timp de trei zile a sustinut sus si tare ca acestea sint datele sale reale, abia ulterior a recunoscut adevarata sa identitate). Instructajul a fost facut de un cetatean cunoscut in Piata sub numele de Dinca Gheorghe (George). In data de 22 a avut loc o demonstratie condusa de Dinca, la care a participat si un preot Grecu Sorin ce facea slujbe la oprirea coloanei de demonstranti in fata locurilor unde au cazut eroii revolutiei. La televiziune cind au ajuns o parte din demonstranti au spus sa intre sa ocupe un post de televiziune, lucru care din fericire nu s-a intimplat. In data de 28 aprilie s-a trecut la organizarea patrulelor de noapte inarmate cu bite. I.G. era sef de patrula pe portiunea dintre ceasul Universitatii si Dunarea, in timp ce simteric pe partea Teatrului National exista o alta condusa de Adrian Nemtiu. Acestea aveau ca sarcina sa alunge persoanele in stare de ebrietate organele de politie si persoanele de "rea- credinta". In data de 30 Mai deci o luna mai tirziu in cortul Asociatiei au fost chemate citeva persoane printre care si I.G. si s-a discutat prima oara despre "necesitatea" de a se face rost de o masina. A doua seara pe 31 Mai impreuna cu Vrinceanu Telu, Zaharia Valentin, si Dinca Gh., I.G a plecat spre restaurantul Budapesta unde au fost incercate 4 masini. Trei aveau sistem de alarma iar a patra desi nu avea o asemenea protectie nu a putut fi deschisa.A urmat traseul posta Vitan, Policlinica Vitan, iar de la intersectia Baba Novac a fost luata o Dacie neagra cu care I.G. a fost adus si lasat in piata pe la ora 2 in timp ce ceilalti au plecat si s-au reintors pe la ora 6. A doua seara istoria s-a repetat de data aceasta locul spargerii a fost zona Schitu Magureanu iar obiectul o Dacie rosie. Pe data de 2 iunie in jurul prinzului infractorul a fost ridicat de organele de politie la sesizarea unui cetatean caruia I s-a parut suspecta prezenta lui I.G. linga aceasta a doua masina 18-B-313. Pe tot timpul cit s-a aflat in piata I.G. a dormit in corturi si a mincat, dupa declaratiile sale, la cantina PNTcd pe baza unor bonuri distribuite zilnic in valoare de 40,35,12,25 lei. Grupurile de 5 care mergeau la masa erau permanent insotite de 2 persoane. In ceea ce priveste igiena corporala , ca loc de baie era folosit havuzul de la Arhitectura iar pentru necesitati chiar si boschetii din fata iNter-ului. Cam asta ar fi pe scurt declaratia lui I.G. existenta in dosarele Politiei la ora actuala. Cit este ea de adevarata va fi constatat de organele in drept. Nu stim care va fi gradul de nevinovatie stabilit de instanta si care va fi soarta acestui nenorocit dar un lucru e cert: am vazut un om plingind in timp ce ruga organele de politie sa nu fie pus in libertate, fiindca pentru el libertatea poate insemna chiar moarte.E greu de crezut asemenea poveste si sper din tot sufletul ca tot ce am auzit sa fie doar o fictiune inchipuita de o minte bolnava."    [IR : Iata ce citeau minerii in drum spre Bucuresti. Dar in loc sa ajunga dupa bare, pentru instigare la crima si razboi civil- Corina Dragotescu formeaza nestingherita opinia publica - de 20 de ani]        

TVRL ( 18 iunie ) /Arestarea lui Dtru Dincă, Nica Leon, Marian Munteanu şi (? ) În zilele 15 -16 iunie au mai fost arestaţi pentru instigaţie : Dincă Dumitru, Marian Munteanu, Nica Leon

TVRL 19 iun      /Procuratura: arestarea lui Marian Munteanu, D. Dincă, Nica Leon .Inculpaţii Leon Nica, Marian Munteanu şi Dumitru Dincă au fost arestaţi preventiv, pe ziua de 16 iunie .Inculpaţii au săvîrşit delicte de instigare, violenţă şi anarhie .[?!?[ Au participat direct la acţiunile de distrugere la TVR şi MAI .[?!?]  Cercetarea continuă şi cu privire la alte persoane inculpate. ( Soţia lui Marian, Claudia Munteanu, s-a refugiat la Ambasada olandeză. Ea a rugat ambasada să se intereseze de soarta soţului său, despre care nu ştie nimic -cf Europa Liberă )

Europa Libera 19 iun Dr.N.Stroescu -Stînişoară :arestarea liderilor Arestarea lui Dumitru Dincă, Nica Leon, Marian Munteanu, apare ca un act de sfidare .L-a cunoscut pe Marian Munteanu care a avut ca deviză nonviolenţa Ela fost abandonat furiei oarbe a minerilor.

Europa Libera 21 iun O bandă magnetică în care se aude Măgureanu ar dovedi că pe 13 totul a fost "regizat " Roman ar fi spus să nu înceapă nimic pînă nu vin minerii; banda ia drumul Londrei ....Marian arestat; Dincă arestat -el a fost conducătorul Asociaţiei 16 -21 decembrie. ...SUA a anunţat că primeşte refugiaţi politici din România.  [...]....Cu tancuri şi armată la uşă... cu percheziţie corporală la intrare ...Iliescu zîmbeşte, acuză, promite ... nu mai vorbeşte de legionari ...vrea să colaboreze cu opoziţia ....Liderii partidelor opozante - Cîmpeanu şi Raţiu - îl felicită pe Iliescu, dîndu-i mîna .Vai de demnitatea românească !..Şi în timpul ăsta, Munteanu, Dincă, Nica Leon, în puşcărie !419 suspecţi încă în închisoare! ...Gabriel Andreescu a fost "gratulat" de comandantul de la Măgurele cu epitetul de "legionar " ...Unui elev i s-a cerut să declare că Marian Munteanu l-a instigat la atacul asupra MAI ;....altuia să declare că l-a instigat Gabriel Liiceanu!

 

Europa Libera 24 iun a) Bandă din 22 aprilie: - X-1: Nu sunt mulţi, cca 200 persoane

- Chiţac: democraţie nu înseamnă dezordine. Au încălcat legea; au oprit circulaţia; aduceţi 30-40 poliţişti; trebuie să facem ordine.

- Jean Moldoveanu: Ce facem cu Dincă, ăsta, care...

- Chiţac: Acţionaţi cu tot curajul. Eu sunt ministrul vostru şi răspund eu de asta[]

 

Europa Libera 11 iulie / Strasbourg: Rezoluţia Parlamentului: 13-15 iunie 11-12 iulie. Reprezentanţii a 12 state europene.

- Profund şocaţi de represiunea de la 13-15 iunie de la Bucureşti;

- Indignaţi de folosirea minerilor în represiune;

- Indignaţi de arestarea lui Marian Munteanu, Dumitru Dincă, Nica Leon;

- Cere eliberarea arestaţilor şi instituirea unei anchete.

- Felicită armata română care s-a abţinut [ LD: dezinformare sau compromis diplomatic?]

- Cere Parlamentului să adopte legislaţia pentru respectarea drepturilor omului

- Cere judecarea Securităţii pentru crimele din ultimii 45 de ani

- Reafirmă refuzul de a acorda României dreptul de observator pînă cînd nu va rezolva...

Azi 20 iunie. Naivitatile dlui razvan Teodorescu. D.D. Rujan. Comenteaza conferinta de presa a televiziunii in care dl. teodorescu  si-a aratat insuficienta fermitate fata de cei care pretind anarhie."Ne-a surprins bunaoara sa aflam ca doar domia sa a hotarit ca manifestarea perpetua din asa-zisa "Piata a golanilor" sa fie data zilnic si de cite 4-5 ori pe post, in ciuda evidentei ca ce se intimple acolo nu prea avea de-a face cu reala democratie." . Chiar colaboratorii apropiati au incercat sa-l convinga sa nu transmita acest material otravitor "dar dlui a spus nu! mergind pe mina unor prieteni apropiati ce l-au mintit, dovedind o rea credinta pentru care n-ar trebui sa le mai raspunda nici la buna-ziua.[] ma gindesc insa infiorat ce s-ar fi ales de acesta institutie daca in fruntea ei ar fi ajuns (cit si-au dorit-o!)  intelectuali ca Octavian Paler, Gabriel Liiceanu sau Al. Paleologu". Fiind un om cinstit, democratic, "dl. Theodorescu a acceoptat "dialoguri" cu tot felul de "comitete" de indrumare si sprijin cum a fost si acea subversiva alcatuire a Romaniei libere zisa comitet cetatenesc pentru independenta radioteleviziunii". Astfel distinsul profesor a pierdut vremea cu un nimeni ca Florin Marculescu -jurist agramat. A dialogat si cu Maries, care-l amenintase si avertizase cu 24 de ore inainte de iminenta atacului., sau cu alde Dinca, Radulescu, etc. - admitind concesii dupa concesii."Cum sa nu creada in atari conditii - aceata tirla agresiva , organizata pe bani grei si manevrata cu criminale intentii ca ei, golanii, chiar sint "parlamentul" democratiei autentice dind ultimate guvernului si presedintelui ales".[IR: Lovitura cu dublu scop: tinerea la respect a theodorestilor din televiziune si inseminarea ideii ca acestia au fost echidistanti.]

Contrapunct 27 iul 90. A fost o conspiraţie legală: nu mă prostiţi pe mine..." (jurnalul unui martor -V) Liviu Ioan Stoiciu. "[..] Aşadar ? Pînă să scoatem din priză  tensiunea creatoare : Ia Televiziune, mi­litarii, bănuind că vor veni spre ei ma­nifestanţii evacuaţi din Piaţa Universită­ţii de dimineaţă cu forţa, s-au organizat în amănunt la prînz ! În aşa fel, că pe la orele 18 „atacul plănuit dinainte" al ma­nifestanţilor paşnici a părut a fi o baga­telă : numai că... „Forţele obscure", foş­tii securişti ai lui Dumitru Mazilu (reunind „aripa" Pacepa, hăituită de dinainte de Revoluţia din Decembrie 1989 şi „aripa Vlad", complotişti şi ei la căderea lui n. ceauşescu şi azi daţi la o parte), foştii activişti p.c.r. decăzuţi din funcţii, fără privilegii, fericiţi şi ei să destabilizeze, dezinformeze, să provoace, şi drogaţii, prostituatele, „greviştii foa­mei", „golanii abia eliberaţi din arest" (263 de eliberaţi ? După ce au dat decla­raţii, au fost fotografiaţi şi li s-au luat amprentele) şi ţiganii, toţi cunoşteau pre­gătirile poliţailor militari : sînt sparte geamurile ce duc spre căile de acces dinspre vila lui Valentin Ceauşescu ! In timp ce se scanda „Cu televizorul aţi minţit poporul" ! Dinspre vila asta, deci pătrunzînd în TVR, pe unde, culmea, nu era nimeni de pază ! Pătrunzînd echipe de şoc organizate cu bite şi sticle incendiare la studiouri : militarii M.Ap.N.. surîzători stînd deoparte în continuare, cum vor sta deoparte şi în faţa mineri­lor a doua zi, doar militarii M.I. se vor da de ceasul morţii, fără de nici o efi­cienţă, cu tactici speculative...De  curiozitate :  pe  cînd  se  făcea  prirmul apel instigator al preşedintelui ţării pe micile ecrane,    Televiziunea era apă­rată de un regiment de    blindate şi vreo 1 200 de militari şi poliţişti... Structuri for­male ? Printre cei  din  grupurile  de şoc avînd  să fie  recunoscuţi     acum  şi  foşti securişti  ce mîine vor fi  călăuze pentru mineri, şi copii de trupă ai vechiului şi ai noului regim ! Personaje de scenariu... Se striga  „Fără violenţă !",  trebuia  să se formeze o delegaţie a manifestanţilor paşnici   care  să  citească     un  protest  la TVR în legătură cu violenţa sălbatică a poliţailor  ce  au  ocupat  Piaţa  Golanilor,     în legătură cu     arestările     abuzive  din    această  dimineaţă...  Din     senin  apărînd    acum   vreo   treizeci   de  indivizi   cu  bîte,    celebrele bîte   româneşti,   trecînd nestingheriţi  printre   TAB-uri  şi cordoane de      forţe de ordine şi tăbărînd asupra celor din  curte,  paşnici :     urmarea ?  Au  fost bătuţi la rîndul lor, erau provocatori de tipul   celor  de     la      I.M.G.B. ?   Tocmai oprind în stradă mai apoi camioane după camioane cu angajaţi sosiţi direct din întreprinderi, din cei chemaţi de preşedintele ţării, cu bare de fier în mîini, răngi, bile  şi  ciomege  speciale :  alţii  decît cei    de la I.M.G.B. ? I.M.G.B.-iştii făcînd curăţenie dimineaţă în Piaţa Universităţii, trebuiau lăsate şi alte întreprinderi să vină acum să se exprime democratic, de­sigur, cu alte obiective contondente în loc de pile scurte sau leviere şi saci de nisip în mîini, înjurînd la fel, la fel de cre­tini, strigînd „Iliescu—Iliescu" şi mărtu­risind că „directorul ne-a trimis aici", încăierarea fiind generală, manifestanţii anticomunişti strigînd „Jos Iliescu — ultima soluţie e încă o revoluţie", consternînd în primul rînd militarii şi poli­ţiştii martori : „de ce atîta ură" ? Cine întreţine această ură..

E încăierare în curtea Televiziunii, deci ca în filmele western (cum va spune domnul I. Iliescu) : manifestanţii paş­nici atacaţi, in legitimă apărare, vor fi în cele din urmă învederaţi că „au provo­cat distrugeri" ! Cîţiva dintre ei, furaţi de instigatori, vor pătrunde în sediul TVR : prea puţini la cîte mii de manifestanţi erau de faţă… Normal, la atîta confuzie perfect controlată, „echipa de şoc" plăti­tă pentru diversiune îşi va face datoria cu zel, va devasta după programul înain­tat de la cel mai înalt nivel, mai greşind cîte o uşă, mai sperînd Televiziunea că o să capete instrumentar nou cu cit o să se vaiete mai cu foc, scăpînd cu bine şi din aceste frisoane sociale. Vai, cei evacuaţi din clădirea Televi­ziunii avînd să fie loviţi cu patul armei, cu picioarele şi bastoanele de cauciuc, bătuţi de civili, îndeosebi de F.S.N.-işţii adunaţi cu sutele la „poarta Pangratti", fie că erau femei sau copii, intraţi în clădirea Televiziunii după ce „echipa de şoc" făcuse ravagii, curioşi... Pînă la urmă bătălia avînd să se extindă:F.S.N.-iştii în contra manifestanţilor anticomunişti: F.S.N.-iştii se ascund pe după soldaţi, soldaţi coordonaţi de civili? Începe un  nou tir cu pietre, bile, sticle goale, e trecut de orele 22, e întuneric... Să nu uit : pe la orele 21,15 apar cîţiva civili bine legaţi, ieşiţi din sediul Televiziunii care atacă manifes­tanţii calmaţi de vreun sfert de oră, îi atacă brutal cu pietre ! Pur şi simplu : instigînd pe cei prezenţi la violenţă, cum au făcut şi poliţaii dimineaţă în Piaţa Universităţii ! Efect scontat, manifestan­ţii au răspuns şi aici, la Televiziune  pe la miezul nopţii abia avînd să fie alungaţi cu furtunuri cu apă, apărînd şi tancuri, acţiune strategică... După ce se aruncaseră atîtea sticle umplute cu ben­zină cerşită de la automobilişti întîm-plători, opriţi de adolescenţi şi se alesese praful de cei ce scandaseră „Demisia ! Demisia !", demisia celor din conducerea Televiziunii., In faţa atîtor realităţi dispreţuite !Pe la 19,30 intervenind forţele M.Ap.K, după ce paraşutiştii ocupaseră poziţii în interiorul clădirii Televiziunii şi refuzase­ră să elibereze şi curtea : vor avea loc ore întregi de luptă să fie eliberată curtea ! Aici distingîndu-se, după cum ne asigură D. Dincă, un personaj de scena­riu „dur, omul cu bîta", cu nume şi pre­nume : cică Doru Mărieş, „golan suspec­tat de duplicitate, agent dublu", vicepre­şedinte la „Alianţa Poporului", cel ce ar fi ridicat tribuna aceea în Piaţa Universi­tăţii în faţa greviştilor foamei, a corturi­lor lor pline cu „femei stricate, beţivi, hoţi, bişniţari", după ce ar fi băgat zizanie între asociaţiile ce susţineau „Gola­nia" şi Liga Studenţilor, reuşind să divi­zeze protestatarii ! Doru Mărieş fiind azi arestat, în greva foamei la el în celulă, provocator ? Nu e bine să ne jucăm nici noi cu cuvintele... Oricum : de unde va fi făcut rost el, Doru Mărieş de amplifi­catoare cu staţie cu motor pentru ali­mentare cu curent la difuzoarele sale, pînă una, alta, se întreabă D. Dincă, alt cap contestat al „golanilor", revoluţionat la 21 decembrie 1989, arestat şi el acum. Avem o mafie politică deja bine pusă la punct ? „Brigăzile roşii" româneşti îşi au de-acum listele care să ne trimită deja şi pe lumea cealaltă ? Cîţi provocatori vor fi strecuraţi printre „golani" ? „Să dăm foc", strigau instigatorii la sediul Televiziunii, „că şi bulgarii au cucerit Televiziunea lor" ?[..]"

13 iul    Notă jurnal LD: marş ptr. eliberarea lui MM Din oră în oră, Europa Liberă anunţă marş studenţesc de protest, făcut pentru.eliberarea lui Marian Munteanu.Sunt bulversată. Dar Dincă şi Nica Leon? Dar ceilalţi? Doru Mărieş unde este ?

[] 1.Piaţa Operei

Cu Ion şi Mircea merg la P-ţa Operei.Coloana este formată Capul este dincolo de P-ţa Kogălniceanu. Intrăm în coloană.Mult tineret şi persoane de vîrsta a II-a, destul de mulţi oameni bătrîni. Mulţi intelectuali. Predomină culoarea albă. Multe flori. Bucurie şi crispare.Toţi povestesc despre scenele groaznice din 13 -15 iunie.Deşi s-a spus să fie "marş al tăcerii ", se strigă lozinci Se vor striga pe tot parcursul, cu alternanţă: - Cerem dreptate, nu procese înscenate!  Cine-a tras în noi, după 22? - Minerii, judecaţi! Să fie judecat, cel ce i-a chemat! - Noi luptăm cu-o floare, nu cu bîte şi topoare! - Aţi minţit poporul cu televizorul! 6 luni de minciuni! - FSN, FSN - ăsta este PCR! - Păcat, păcat, de sîngele vărsat! - Jos comunismul! - Mai bine haimana, decît trădător,  Mai bine huligan, decît dictator,  Mai bine golan, decît activist, Mai bine mort, decît comunist. - Libertate, libertate, libertate!

Pe tot parcursul marşului, se vor striga lozinci spre oamenii de pe trotuar care priveau:

- Şi pe 22, aţi privit la noi! - Veniţi cu noi, ca pe 22! - Somn uşor, somn uşor, v-aţi trezit cu'n dictator!

Pe parcurs, diverse grupuri din coloană cereau eliberarea arestaţilor: - Marian Munteanu! ( majoritatea ) - Nica Leon! ( foarte puţini ) - Dincă, Dincă! ( mulţi ) - Doru Mărieş! ( foarte puţini, şi somaţi de alţii să nu strige Nu înţeleg de ce.) - Vrem arestaţii! Vrem arestaţii!

Sporadic, cu timiditate şi frică ( contramandate prin semne şi ţistuiri ):- Demisia! Demisia! - Jos Iliescu! - Jos Securitatea! - Jos nomencatura! - Ole, ole, ole, Frontul ăsta ce mai e? - PCR!

 2: Ministerul Justiţiei. O delegaţie de studenţi - Mihai Gheorghiu şi alţii - predau Memoriul-protest.Pe uşa de fier forjat a ministerului se pun flori şi portrete de arestaţi.De pe trotuare, priviri-priviri; aplauze multe; nu suntem huiduiţi; o singură femeie, dintr-un apartament din blocul cofetăriei Cişmigiu, arată pumnii şi huiduie.

3: Universitate. Piaţa este plină de oameni. Aplauze. Strigă cu noi. Văd doamne şi bătrîni plîngînd. Emoţie colectivă imensă. Coloana se scurge greu; semne de dragoste, îmbrăţişări; se strigă şi se cîntă strofe din "Imnul golanilor ": [] Coloana este imensă. Nu se vede capul şi coada. Doamne şi domni se alătură demonstranţilor. De pe trotuar, privitori "pasivi" sau privitori "cu aplauze ".Din balcoane şi ferestre aplauze, semne de încurajare, bucurie.

4. Piaţa Romană. Este ora 18,30.Cineva spune că vîrful coloanei este în P-ţa Victoriei. Circulaţia este oprită la intersecţia de la Eva. ...Un "om de bine" ( nu miliţianul! ) urlă să fie lăsate maşinile să treacă. Se agită. Strigă: "Lăsaţi florile! " I se răspunde: " Să luăm ciomege? " El devine furibund: " Nu încurcaţi circulaţia! " ...Un domn la volan: "Lăsaţi-i să treacă! Nu-i nimic că aşteptăm! Ar trebui să facă şi mai mult! " Poliţistul din intersecţie a dispărut. "Omul de bine" dirijează maşinile. Ne despică coloana. Maşinile dau buzna. Ne oprim. Coloana stă, aşteaptă. ..... Eu mă desprind de coloană şi merg la mama ( P-ţa Lahovari ) să văd ce dă TVR.

9 iulie Romania libera Un mare miting de protest la Timişoara. E.Dichiseanu.I Medoia. Relatare de la mitingul de pe 19 iunie d ela Timisoara.organizat de Societatea Timişoara, Tot Banatu-I fruncea, AFDPR şi asociatia fostilor deportaţi în Baragan. Piata plină cu demonstranti (a se vedea şi poza foarte expresivă).Miting deschis de Ion Bănciu, care cîntă imnul răniţilor din decembrie.Mama lui a fost împuşcată atunci şi nu a fost încă găsită. Apoi iosif Costinaş omagiază liga studenţilor, GID, etc.Se scandează "Jos securitatea, Vrem adevărul!".Se prezintă situaţia disperată a răniţilor.Mihuţ Aurelian Daniel demacă nepublicarea rezultatelor comisiei guvernamentale desfiinţată după alegerile din 20 mai.Savu Ion, preşedintele societăţşii Tot Banatu-I frucea îşi arată dezamăgirea şi revolta:"Cine sînt cei care au interese ca vechile structuri să rămînă neschimbate? Cine are de căştigat pri amrţirea noastră?" .Se cere sdevărul despre 13-15 iunie. "Jos Iliescu!".Dăianu dan, prodecan, citeşte un text de protest întocmit de un grup de intelectuali.Se cere eliberarea lui Marian Munteanu, Nica Leon şi Dumitru Dincă.

Revista "22" din 27 iulie 1990. /Scrisoare deschisa dlui Iliescu.Doina Cornea. "Domnule Iliescu, Istoria va va judeca[]pentru ca din prima clipa ati incercat sa o falsificati.[] caci numai puterea o doreati;altfel ati fi combatut public sistemul comunist iar acum v-ati fi alaturat poprului si nu securitatii.Nu ati avut curajul sa pasiti in fata, ati profitat de momentul cind altii - tinerii tarii- s-au sacrificat pentru libertate.Dupa ce ati preluat puterea, v-ati prezentat sub o falsa identitate: suntem o emanatie a revolutiei. Care revolutie? Cea a complotului securitatii si al nomenclaturii cu care aveati o probabila intelegere?[]Cu siguranta "emanatia revolutiei" nu este altceva decit o contrarevolutie totalitara de extrema stinga cu caracter net represiv.[]Nu ati facut decit sa reinstaurati:intoleranta fata de orice forma de opozitie, [];boicotarea sistematica  apresei cu adevarat independente; subminrea campanieii electorale si a alegerilor[] razboiul impotriva elitei intelectuale;refuzul dialogului [] mentinerea neschimbata a fostei procuraturi, colaborationista cu fosta securitate;repunerea in aceleasi functii a fostei securitati, rebotezata "serviciu de informatii"; Noi organisme de represiune[] recrutate tot din tinerele elemente ale batrinei securitati. De ce va este teama domnule Iliescu?[]Oare tocmai de adevar? [] Ceea ce ati provocat in zilele de 13-15 iunie impotriva populatiei capitalei si mai ales a tinerilor tine de domeniul cosmarului. Prin actul dvs. ati scos tara in afara legilor si a institutiilor., iar acest lucru este foarte grav.ati provocat moartea si ranirea a zeci si sute de oameni, umilirea si jignirea a mii de cetateni nevinovati , a mii de tineri carora le datorati, ca noi toti, eliberarea din decembrie.[] sa fie oare cruzimea cea care va caracterizeaza? Minerii I-ati mai chemat in doua rinduri; singe a curs si la Tg. Mures…. totusi ati fi putut sa-l opriti…acum tineti in inchisoare oameni nevinovati, recrutati din Piata Univ, pe liderii lor, Marian Munteanu, Dumitru Dinca, Leon Nica.Le inscenati vinovatii. Cu ce drept ii incriminati? Ati pierdut aceasta calitate cind primul ati gresit in mod dovedit in fata legii facind apologia infractiunii (rt. 324 C.P. si de-ar fi doar atit!)[] Minerii nu aveau nici o calitate de a ancheta, a rapi oameni, a distruge bunuri. daca politia din capitala, cum spuneati, nu putea face fata la 2-3 sute de manifestanti, puteati aduce tot atit de bine, in loc de mineri, 10000 de politisti din provincie [ IR: Aceasta este singura afirmatie pe care am considerat-o inoportuna, fapt pentru care am incercat sa o intilnesc pe doamna Cornea imediat dupa ce am aflat de declaratiile ei;I-am atras atentia ca nu avem motive sa legitimam nici fortele represive  ale regimului.] Spre binele dvs []renuntati la astfel  de practici staliniste, puneti in libertate arestatii din 13-15 iunie, despagubiti ranitii si familiele lor, accepatti o comisie de ancheta [] respectati valorile democratiei [] nu mai practicati violenta si minciuna.Din partea dvs. ar fi o prima dovada de renuntare la practicile comuniste folosite pina acum.[ IR: E pacat ca finalul acestei scrisori cedeaza teren fata de concluziile care se impun din restul ei]. Cluj , 12 iulie 1990

Azi 18 iulie Un furer cu mustacioara de napolitan! DD Rujan. Este "relatata" veninos intilnirea cu un lider sindical de la Alianta Intersindicala acare la mitingul studentimii de pe 23 iulie striga "Dinca-Dinca" si "Nica Leon". Textul reflecta orientarea in noua etapa: nu mai sint chemati muncitorii sa pareze pericolul partidelor, ci invers

Dreptatea 18 iulie.Forumul Antitotalitar Roman. Dim. Hancu. Motiune de protest. Inregistrata la cabinetul primului ministru cu nr.3306/13 iulie 1990. Cere eliberarea imediata a lui Dumitru Dinca, Marian Munteanu, Nica Leon si Teodor Maries; 2. Eliberarea arestatior pentru care nu exista dovezi ca ar fi comis violente. 3. Descoperirea si anchetarea fortelor din interiorul institutiilor "atacate" care s-au dedat la distrugeri si acte de agresiune. 4. Anchetarea si judecarea autoritatilor care au permis barbariile din 14-15 iunie.

 

21 iulie Marturie LD jurnal : Miting-protest: Asociaţia 21 decembrie ( Piaţa Universităţii ).Azi ar fi 7 luni de la ieşirea lor în stradă, la baricadă, în Piaţa Universităţii. Televizunea nu dă mitingul..... Împreună cu Mircea şi Ion - fără entuziasme, mai mult din scrupul moral şi simpatie pentru Dincă, Nica Leon, Marian - mergem la mitingul convocat de Asoc. 21 Decembrie în Piaţa Universităţii. Ajungem cam tîrziu. Vedem cca 100- 200 de oameni vorbind pe trotuare. Cumpărăm ziare, multe ziare. ...Liviu şi Mălina ne lămuresc şi ne spun că au fost cca 5.000 de oameni;că s-a făcut o slujbă religioasă la troiţă; că au plecat spre Piaţa Romană şi se vor întoarce. Din cei cunoscuţi ca lideri, îl văd pe Octav Rădulescu.... Se întorc: o coloană foarte pestriţă, preponderent lume modestă, mulţi oameni în vîrstă, multe femei - gospodine, puţini intelectuali. Au aspect tragic. Lumea din piaţă îi primeşte cu aplauze şi-şi îmbină glasurile cu lozinci: Am venit acasă! Cine-a tras în noi, 16 -22? Vrem arestaţii! Marian Munteanu! Dincă! Nica Leon! Minerii judecaţi! Să fie judecat cel ce i-a chemat! Jos Iliescu! ... "Golani de ordine" ai demonstraţiei ( cca 20, din care recunosc cîteva figuri ), imploră, presează, roagă,... să nu se ocupe bulevardul. Mulţimea, totuşi, pentru cca 10 minute ocupă piaţa, între Universitate şi Teatru, poliţistul oprind pe moment circulaţia. ... Golanii de ordine... se zbat să restabilească situaţia. Rezultatul? Spectaculos!: In cca 10 minute lumea pleacă... şi rămîn mici grupuleţe care discută.[]

 

22 iulie LD-jurnal :Miting -marş studenţesc ( Piaţa Operei ) Liga Studenţilor, sprijinită de Asoc.21 decembrie....Lume multă, multă.Se merge pe simboluri: alb şi flori. O lozincă imensă - tablou simbolic: Ce a rămas din Revoluţie semnul victoriei cu cele două degete în V cu paşaportul între degete; ...Multe alte pancarte cer eliberarea lui Marian Munteanu. .... Studenţii "de ordine" roagă să nu se scandeze decît... eliberarea lui Marian Munteanu; să nu se scandeze lozinci anti-guvernamentale ( tocmai se strigase " Jos Iliescu!" ). ... Lumea este cam nedumerită, derutată; se cam mişcă; vorbesc; îşi dau cu părerea; unii părăsesc manifestaţia; în jurul pieţei, poliţişti de ordine; pe la balcoane... privitori.Să fi fost 5 - 3.000? Nu pot să-mi dau seama. Oricum, lume multă şi "bună ".Foarte puţini studenţi. ... Elită civică cunoscută ( GDS, AFDAP ): Gabriel Andreescu, Mihai Şora, d-na Şinai, Ticu Dumitrescu, ş.a.ş.a. .. La restaurantul "Opera ", o nuntă sau o cumetrie, cu muzică dată la maxim, se revarsă peste manifestaţie. Nu prea se aude ce se discută la microfon. Se aud doar lozincile care sunt de toate felurile, depăşind "recomandările" organizatorilor. ... Vorbesc crescendo ( ca ton şi conţinut ):tatăl lui Marian Munteanu, dna Rădulescu ( pentru greviştii foamei ),dl.Şora, D-na Şincai, Ticu Dumitrescu, Iuga ( TVR ), Ion Roşca ( P.Neamţ ), un basarabean, un timişorean, un prof.de la Politehnică, un prof. de la Ploeşti. Treptat, mitingul devine accentuat politic. Se scandează: Eliberarea arestaţilor! Marian Munteanu, Nica Leon! Dumitru Dincă! Vrem dreptate, nu procese înscenate! Minerii, Minerii! Să fie judecat, cel ce i-a chemat! Jos Iliescu! Jos Securitatea! Libertate! Cine-a tras în noi, după 22? ... Ioan Rosca a vorbit scurt, în numele Dialog Piatra Neamţ: să nu se uite, să nu se piardă spiritul care a animat Piaţa Universităţii. Golanii de atunci să-şi reafirme credinţa în cauza dreptăţii, libertăţii şi democraţiei. Să nu se dezică de tot ce au sperat.

22 iulie Dreptatea Procese cu cintec. E Tepes. P Silaev. Sedinta din 20 iulie. Stefanescu Eugen contesta tot. Aurelia Bostan - neaga toate acuzatiile. A fost batuta de militari si de Cerasela Dumitrescu. Apoi a fost violata de 6 militari care pazeau arestatii. Nicolae Petre. Declara ca instigator a fost Dumitru Dinca si studenti de la arhitectura care strigau Jos Iliescu!.

Azi, 27 iulie. 2 mitinguri, o singura concluzie. relatare de la mitingul de pe 21 iulie organizat de asociatia 21 decembrie pentru comemorarea a 7 luni de la revolutie. a fost un mars al tacerii, asa cum a explicat Alexandru Nancu, organizatorul. atmosfera de reculegere s-a mentinut pina in Piata Romana cind la 18.15 s-a anuntat : va multumim, comemorarea noastra s-a incheiat!. Abia atunci incepe socul. Scandari. Un organizator striga: nu e momentul! Trebuie sa demonstram ca nu noi am fost cei de pe 13. Dar se striga lozinci anti prezidentiale, lozinci antiguvernamentale si unii participanti incearca sa reocupe piata, organizatorii din asociatia 21 decembrie reusind sa deturneze tentativa. A doua zi, pe 22 iulie  are loc mitingul din piata Operei. De ce aici? "Piata Universitatii este un altar al libertatii noastre. sa n-o profanam prin manifestari la adresa puterii" spune Eugen Leahu, presedintele Ligii Studentilor din IPB. dar studentii au pierdut prim planul, numai doi iau cuvintul Este clar ca opozitia se ascunde in spatele studentiei. Primul care vorbeste este Eugen Leahu aratind ca scopul mitingului este solidarizarea cu Marian Munteanu. se striga Nica Leon, Dinca, Doru Maries si vrem arestatii! Dar domnul Leahu raspiunde:"Poate o parte din dvs. o sa se supere pe mne dar nu mi se pare normal sa-l asezati pe acelasi plan pe Maries si Nica Leon cu Marian Munteanu. [IR : culmea e ca era adevarat ....dar in sens contrar] Alplauze si huiduieli. In continuare, Bogdan Miulescu de la asociatia Studentilor arhitecti vorbeste cu totul altfel.Aduce un omagiu Doinei Cornea si lui Nica Leon. Urmeaza dnii Popovici, IPG Ploiesti, Fageteanu, etc,. Personajul feminin Aurelia Carmen Radulescu a vorbit la ambele mitinguri, silind lumea sa ingenuncheze si sa spuna tatal nostru.  Apoi este anuntat tatal lui Marian Munteanu. Acesta nu a spus nimic de fiul sau tot discursul ci a atacat violent comunismul si guvernul stirnind asitenta spre lozinci anti guvernamentale: jos fascistul Ion Iliescu, etc. "Eu consider ca nu am facut atac la persoana pentru ca eu consider persoana lui Ion Iliescu ca pe un cadavru politic". Un caz tipic de intoleranta care a displacut si studentilor organizatori care se agitau in spatele tribunei aratind nedumerire si regret. [IR: Cind vom sti cine a pastorit oitele studentesti ratacite spre totala inofensivitate- principalul agent al "luptei" prin iubire fiind inchis atunci]

Dreptatea 2 august. la Cluj in sprijinul prizonierilor de constiinta. relatare a mitingului de la Cluj din 30 iulie.  "Din cuvintul domnului Adrian Marino, cu care a inceput mitingul din Piata Libertatii la care au participat 9000 de clujeni:  ne-am adunat aici ca sa protestam energic [] impotriva arestarii si detinerii abuzive a lui Marian Munteanu . [] Protestam de asemenea impotriva arestarii si detinerii lui Nica Leon, presedinte PLD si a lui Dumitru Dinca.[] Toti trei au participat activ in primele rinduri la adevarata revolutie din 22 decembrie." Aceasta a urmarit eliberarea Romaniei de comunism, dar Frontul nu doreste acest lucru. El se sprijina in continuare pe vechile structuri totalitare si foloseste intregul aparat de represiune intr-un mod bestial caruia I-a cazut victima si Marian Munteanu. Se doreste decapitarea intregii opozitii. Se cere eliberarea imediata a lui marian Munteanu  si a celorlalti detunuti politici. Din Piata Libertatii manifestantii au parcurs strazile Clujului scandind "Cine -i-a chemat, sa fie judecat!", "Jos comunismul!", "Iliescu , nu uita, va veni si vremea ta!", "Iliescu pentru noi, este Ceausescu doi!", "Nu mintiti poporul cu televizorul!".In Piata Pacii , in fata casei de cultura a studentilor, miitingul s-a regrupat, a luat cuvintul Cornel Matis, tatal lui Lucian Matis, cazut in 21 decembrie in Piata respectiva si a inca doi copii, ingineri la minele din Stei. Au mai vorbit parintele Matei Boila, profesorul Mircea Mihailescu si Octavian Buracu.

Dreptatea 3 august         /Cluj. Nu renuntam la lupta noastra democratica si nonviolenta. Matei Boila. Cuvintul sau de la mitingul de pe 30 iulie din Cluj. "Astazi cind ne-am adunat sa cerem libertate pentru Marian Munteanu, pentru Nica Leon, pentru Dinca Dumitru, pentru cei arestati samavolnic, libertate pentru poporul roman, toata vointa noastra, toata energia noastra, tot curajul nostru trebuie sa insoteasca aceasta cerere.[]

 

Europa liberă 24 august D. Mazilu :interviu despre Raportul pentru ONU []1. Dreptul la viaţă. Acţiunea minerilor, ca forţă de comando, contravine tuturor legilor. Liderii români au făcut totul pentru a lichida Piaţa Universităţii.Acţiunea poliţiştilor din noaptea de 13 iunie, a declanşat totul. Folosirea unor mijloace barbare de represiune: măciuci etc

2. Dreptul de a nu fi arestat fără mandat.Marian Munteanu, Dumitru Dincă, Nica Leon au fost arestaţi, în fond, pentru opiniile lor politice, aducîndu-li-se acuze nefondate.

3. Dreptul de a nu fi torturat. Acest drept a fost violat, oamenii fiind maltrataţi de mineri şi forţele de ordine,pînă şi în detenţie. La Măgurele, s-au obţinut declaraţii sub tortură.Tortura a fost practicată la Jilava şi în alte circi de poliţie.

4.Dreptul la libertatea de opinie şi expresie. Minerii au bătut şi au ameninţat cu moartea... intelectuali, ziarişti, lideri, studenţi, profesori, elevi...pentru că aveau alte opinii. Ziarele independente au fost vandalizate şi suprimate. Calomniaţi ca "legionari": Doina Cornea, Octavian Paler, Ana Blandiana ş.a

5. Dreptul la liberă întrunire şi manifestare Acţiunea minerilor şi oficialităţilor asupra celor ce au demonstrat şi au fost întruniţi.Acţiunea poliţiei asupra grupului de grevişti ai foamei Distrugerea sediilor partidelor de opoziţie[]

Adevarul, 28 august. Piata Universitatii vazuta de partidele politice. Corina Dragotescu. Interviu cu reprezentanti ai unor partide. Partidul national Democrat- Serghei Mezaros :"[] 1. Manifestarile, in forma care au loc, nu pot conduce decit la destabilizarea sociala si politica. 2. Acestea au un vadit caracter violent .[] 3. [] Dovedesc o organizare prealabila, desi nu isnt revendicate. [] Exista totusi un cadru legal care cu toate limitele sale permite aducerea la cunostinta puterii executive a revendicarilor de orice fel. [] Cerem Ministeruului de Interne, in cadru strict legal, fara excese, insa ferm si imediat, sa puna capat actiunilor ilegale din Piata Universitatii si pe viitor  sa caute sa preintimpine astfel de situatii. Partidul National Taranesc crestin si democrat:" Afrma cu toata fermitatea ca nu are nici o contingenta cu manifestatia din Piata Universitatii care a inceput pe data de 22 august si protesteaza impotriva oricaror aluzii care implica numele partidului cu acesta demonstratie.[] Purtatorul de cuvint Turcanu a spus ca aprecieri mai cuprinzatoare vor fi date intr-un comunicat.". Partidul Liber democrat - Stepanov Dumitru:" Nu cunoastem cine sint acesti demonstranti si ne desolidarizam de actiunile lor. Est probabil o masinatiune menita sa deformeze imaginea Romaniei pe plan  international. Sintem alaturi de guvern dar credem ca solutia nu este forta ci dialogul.".Partidul national Democrat Crestin - Ioan Puiu:"Nu cunosc evenimentele din Piata.". PSDR - Stanescu Mircea:"[] Pina in acest moment ne este foarte neclar cine sint manifstantii din piata si care este obiectivul urmarit de acestia. Se pare ca populatia este nemultumita de faptul ca in timp ce-n ultimile zile copiie dictatorilor au fost eliberati din inchisoare, pentru a fi judecati in libertate, tinerii in frunte cu Dinca, ce au fost angajati in evenimntele din 13-15 iunie, continua sa fie cercetati in stare de arest. Este foarte posibil ca acesta sa constituie, alaturi de nemultumirile din punct de vedre economic, unul din motivele pentru manifestatiile tinerilor din ultimel zile. ce apare insa in mod evident este ca, politia  prezenta zilnic intr-un numar foarte mare, fapt ce  a dat nastre nu la manifestari pasnice, asa cum probabil tineretul isi doreste, ci si la acte violente, soldate cu raniri si arestati. Este o situatie din care nu se pot trage concluzii juste, pentru a se stabili daca printre manifestantii pasnici nu sint si provocatori, poate din cei pe care dl. prim ministru, i-a numit "securitatea scoasa dupa evenimentele din 17-22 decembrie 1989". [] Tara are nevoie de un consens dar initiativa trebuie sa plece de la insasi conducerea actuala."

Baricada, 28 august. Rabdare si.. tutun. Vineri 24 august, a avut loc o conferinta de presa la procuratura generala. Valentin Ceausescu si Zoe Ceausescu au fost eliberati dar vor fi cercetati in libertate pentru acuzatia de subminare a economiei nationale. Nicu Ceausecu a fost eliberat pe caz de boala. se pare ca Nicolae Ceausescu a dat in 1988 un decret care- aministiaza copiii. Pentru evenimentele din iunie au fost trimisi in judecata 29 de inculpati printre care Dumitru Dinca si Teodor Maries. In ce priveste minerii, faptele lor sint cercetate in baza a 46 de plingeri existente.

Dreptatea 28 august. Declaraţia Comitetului MARIAN  MUNTEANU  în legătură cu judecarea victimelor din 13-15 iunie Comitetul Marian Munteanu : FLORIN AFTALION, MIHAI BRANCOVEANU, ALEXANDRU HERLEA, MARIE-FRANCE lONESCO, DINU ZAMFIRESCU." Comitetul Marian Munteanu ia act cu surprindere de înverşunare cu care regimul de la Bucureşti se incâpăţînează să dea în judecată victimele evenimentelor din 13—15 iunie. Comitetul subliniază că tinerii arestaţi în frunte cu D.Dincă şi Teodor Mărieş, chiar dacă conform acuzării au putut încălca unele dispoziţii în vigoare, ei nu sînt decît victime deţinătorilor puterii exercitate  in cea mai pură tradiţie comunistă. Aşa-zisa vină celor acuzaţi  este derizorie în comparaţie cu adevărata responsabilitate a acuzatorilor. Aceştia sînt cei care au impledicat şi continua  să se opună prin toate mijloaceşe evoluţiei spre libertate şi democraţie în România.Denunţarea acestei stări de fapt constituie în ochii actualei conduceri, principala vina a inculpaţilor, deţinători ai legitimităţii revoltei populare din Decembrie 1989. Cine poate uita formula lui Teodor Mărieş, care afirma că Televiziunea , zisă Liberă, joacă că astăzi rolul tancurilor sovietice din 1945? Comitetul Marin Munteanu este hotărît să denunţa toata falsele învinuiri, să acţioneze cu fermitate în sensul asigurării unor procese echitabile în care apărarea sâ-şi joace" într-adevăr rolul şi să informeze continuu reprezentanţii poli­tici şi opinia publică internaţională. El are convingerea că aceste procese vor constitui un re­velator al perpetuării dictaturii în România. Comitetul con­stată, de asemenea că intentarea acţiunii împotriva arestaţi­lor din 13—15 iunie coincide cu ziua punerii in libertate a lui Nicu Ceaşescu."

Phoenix, 3-9 septembrie. Domnule redactor sef. Carmen Aurelia Radulescu. Contesta afirmatia care i-a fost atribuita in nr. 28 al revistei  "Am fost acuzata ca l-am sustinut pe Dinca, in ceea ce el a facut. Insa eu n-am ce sa sustin la Dinca". In realitate ea afirmase ca s-a alaturat solidar celorlalti luptatori pentru a-si sustine propriile credinte.

Azi, 6 septembrie. Dialog in gura mare. Corina Cretu. Intilnirea de marti cu primaria. Incepe un personaj din partidul revolutiei crestin democrat care insa este intrerupt de ceilalti. se citeste un text care depaseste capacitatile intectuale ale lectorilor. se cere permiterea manifestatiilor in piata si un dialog cu dl. Iliescu. Conditia preliminara: eliberarea tuturor arestatilor. Se revine la punctul 8 de la Timisoara ca si cum timpul s-a oprit inainte de 20 mai.  Unul dintre reprezentanti recunoaste ca a spart un parbriz cu cirja. Dupa care dl. Andronescu de la partidul rev. crestin democrat sustine ca Piata Universitatii reprezinta toti oamenii Bucurestiului. "Vrem capul lui Iliescu pentru rascumpararea greselilor. " Mihai Trifu, vicepresedintele Asociatiei 16-21 decembrie spune ca vor democratie dar in piata vin provocatorii. Accepta sa se deschida un spatiu in Parcul Tineretului. ceilalti il contrazic. Se anunta ca Alianta poporului va organiza un mare miting pentru eliberarea lui Dinca, Maries si ceilalti. Se cere presedintelui o declaratie solemna in care sa spuna daca sintem independenti sau am ramas sub control sovietic. Corneliu Antim de la Romania Libera le atrage atentia ca venind nepregatiti compromit ideia Pietii Universitatii.

Romania libera, 13 septembrie. Greva foamei este declatrata de un grup de tineri din PNTcd si cetateni independenti. Ei nu vor impiedica circulatia actiunile de acest gen avind un caracter provocator. Revendicari: eliberarea lui Dumitru Dinca si a celorlati detiiinuti politici si legalizarea  Pietii Universitatii din  Bucuresti ca loc de exprimare a opiniilor.

 

Phoenix nr.40.5-11 noiembrie. /Ultimii plecati de la Jilava.La eliberarea, marti 30 octombrie a ultimilor 29 arestati pentru 13-15 iunie, dau mici interviuri:Tudor Dumitru, Ciprian Gerosanu, Dumitru Dinca, Corneliu Borcoman, Teodor Maries.

Romania libera din 16 noiembrie. Sub cupola palatului de justitie. Miercuri a avut loc procesul penal , dosarul 1217 /90 privind primul lot al arestatilor pentru evenimentele din 13 iunie de la televiziune. Desi constituita parte civila  pentru suma de 8 milioane lei plus 1 milion dolari SUA, invocata de o adresa semnata de Emanuel Valeriu. TVR sfideaza instanta neprezentindu-se desi i s-a acordat un termen suficient de lung pentru a clarifica cuantumul real al prejudiciului si a depune dovezi.  Il al doilea lor dosarul 1448/90 consiliera juridica a TVR a anuntat deja diminuarea prejudiciului la 7 milioane lei si ca o comisie lucreaza la definitivarea documentatiei. Avocatii , mai ales cei desemnati din oficiu nu se prezinta la termenele de judecata. Ceea ce a facut imposibila audierea facind sa se sara de la Doru Maries pozitia 20 la Dinca, pozitia 10. Oare cu ce se ocupa avocatii daca nu sint prezenti in instanta? Completul de judecata a fost schimbat pina acum de trei ori fara sa se inteleaga de ce. Se pare ca anumiti judecatori se feresc de anumite procese.     

Dreptetea 13 noiembrie. Apel catre Conventia forumurilor Antitotatlitare. Marcelia Musa, fizician la IFA Magurele. Mesajul a fost expus in fata conventiei pe 25 octombrie. Incepind de la 24 septembrie si-a tuns parul zero pentru a-si manifesta astfel solidaritatea fata de cei retinuti pentru evenimentele din 13-15 iunie. Asa au aparut acestia , cu capul ras si catuse la miini, speriati si umiliti, in cadrul procesului. In sedinta, ea a purtat un afis  cu un televizor pe care scria Sus drepturile omului. La al doilea termen, afisul i-a fost confiscat.  in sala tribunalului. Ii indruma pe Iliescu, Roman, Theodorescu, Robu, membrii comisiei parlamentare de ancheta pentru 13-15 iunie sa asiste si ei la aceste procese. acolo Borcoman, Maries, Cojocaru, Dinca, Tudor si altii din pachetul de 29 detinuti sint pe cale de a demonstra adevarul politic, privind acest proces. Prin tunsoarea ei, vrea sa aduca aminte celor care o intilnresc ca ar trebui sa luptam pentru eliberarea detinutilor politici si a prizionerilor de constiinta. Face apel conventiei sa ceara si ea eliberarea acestor detinuti.

Alianta Civica - Cluj nr. 1 dec. 90./Mi-e frica doar de dumnezeu. Interviu cu Doru Maries realizat de Mirela Fometescu. A fost arestat pe 19 dupa miezul noptii. de catre Petre Roman, Doru Viorl Ursu si Cico Dumitrescu. Aceptase invitatia de a participa la un dialog pe narginea revendicarilor pe care le sustinuse pe 11 iunie. Ministrul Ursu s-a scuzat si a iesit pe hol iar contraamiralul Cico Dumitrescu l-a invitat sa vada meciul de fotbal Argentina -Romania in biiroul sau. Dupa o jumatate de ora a fost arestat , rechizitoiul lui ca si al lui Dumitru Dinca incepind cu 22 aprilie. Revendicarile din iunie erau:1 recunoasterea inceperii revolutiei la 16 decembrie 2. situatia teroristilor capturati 3. numarul real al mortilor si ranitilor 4. datoriile facute de guvern pina la acea data 5. biografia reala a celor trei candidati la presedentie. In timpul detentiei nu a dat declaratii impotriva celorlalti arestati, multi dintre ei dind insa declaratii impotriva lui. Din prima zi a facut greva foamei pentru a-si sustine nevinovatia si  cere adevarul despre 22 aprilie - 13 iunie. A mai fost o data anchetat  pe 13 iunie cind dl. Nemtiu, de la asociatia 16-21 decembrie i-a dat intilnire in fata ambasadei americane. aici a fost ridicat si dus spre anchetare . L-au eliberat seara in jurul orei 18 impreuna cu ceilalti arestati in aceeasi zi. Considera minerii victime ale acelor evenimente. ei trebuiau compromisi fiind categoria sociala cea mai periculoasa pentru putere. Denunta metodele fostei securitati - "a nu se confunda cu SRI". va continua lupta, . ca orice maramuresean este incapatinat si prefera lozinca :"Ori invingem, ori invingem!".

 

Romania libera din 5 decembrie 90. Grupul de grevisti ai foamei din Piata Universitatii a hotarit sa constituie incepind de pe 22 decembrie asociatia grevistilotr politici ai foamei avind ca presedinte onorific pe Doina Cornea.

/Ce mai stim despre grevistii foamei. Inginer Ilie Lucian. Reaminteste cauzele si scopurile celor care au declarat greva foamei actiune declansata de Dumitru Dinca. Dupa 20 mai sesizindu-se ca singura sansa de aparare a adevarului era eliberarea televiziunii, grevistii foamei s-au concentrat asupra acestui punct principala lor revendicare fiind obtinerea unei autorizatii pentru realizarea unui post de televiziune independent. Dificultatile tehnice invocate de dl. Iiliescu sint neserioase. Nu era nevoie decit de inchirierea unei frecvente de transmitere prin satelit iar eliberarea autorizatiei lua 5 minute. Ilie Lucian s-a alaturat grupului de grevisti ai foamei in ideia de a inlocui pe unii din  vechiul esalon, complet epuizati. Bogdan Gradin era dupa 40 de zile de greva. aproape la fel Ovidiu Poclitaru, Lungu Danut, Puiu Cornel, Constantinescu ionel si Dorina Cobzaru purice. Au facut greva foamei intre 1-13 iunie intr-un grup de 16 persoane care nu s-a modificat. Nu raminea in general la corturi pentru ca a continuat sa mearga la servici. In cortul in care a ramas citeva nopti se gaseau Constantinescu Ionel, fost ofiter de aviatie si tinerii brasoveni Grosu gh. si Ion Ovidiu Damian. Dupa reprimarea brutala a pietii (se spune ca au fost oameni impuscati chiar la interventia din 13 iunie dimineata), a pierdut contactul cu ceilalti membri ai grupului, continuindu-si serviciul si casatorindu-se. mai stie insa ca Bogdan Gradin, fost ziarist, aflat intr-o grava stare de blazare, vinde ziare in piata Aviatorilor. Constantinescu Ionel, pictor talentat, face portrete rapide pentru clienti de ocazie, Lungu Danut, emigrat in Austria, Puiu Cornel, activeaza pentru Soti, Ovidiu Poclitaru - exilat inainte de revolutie si intors imadiat dupa caderea lui Ceausescu,  nu gaseste servici, Dorina Cobzaru Purice - muncitoare la fabrica de pantofi Dimbovita si-a pierdut serviciu si nu mai e incadrata in alta parte; Grosu Gh si Ion Damian  au fost arestati in dupa amiaza de 13 iunie cu acuzatii grave. Alte detalii vor fi stiute dupa intilnirea fostilor grevisti ai foamei pe 2 decembrie 1990, ora 12 la GDS.

 

5 dec Marturie LD-jur8 Fizionomii revoluţionare: Dumitru Dincă . Scriu această notă şi nu reuşesc să o public:" 1.Priviţi filmul-casetă din 22 decembrie '89. Opriţi-vă la fizionomia muncitorului revoluţionar Dumitru Dincă, cel care spunea "prezent" cînd tov. Verdeţ încerca să formeze acel guvern de 20 de minute. 2.Priviţi pe contestatarul Dumitru Dincă din reportajele cu demonstraţiile din ianuarie -iunie 1990 3.Priviţi înregistrarea recentă a TVR la lucrările Comisiei parlamentare care anchetează "evenimentele" din 13-15 iunie. Priviţi pe recentul eliberat din închisoare, "inculpatul" Dumitru Dincă....În numai 10 luni, tînărul din 22 decembrie a devenit un om îmbătrînit, cu părul alb, de pe faţa căruia a dispărut, parcă orice speranţă. Nu mai zîmbeşte. Oare de ce? P.S: Reptaţi "exerciţiul" cu alte fizionomii. Spre ex, cu inculpaţii din boxele proceselor - cu "CPEx-işti", cu terorişti, cu securişti, cu generali - tot în diverse ipostaze. Alegeaţi pe cei eliberaţi. Zîmbesc. Oare de ce? Livia Dandara"