"Dosarul Cojocaru"- colectie de semnale

 

         Timpul 11-18 iulie 90 Economia de dupa… Interviu cu Teodor Stolojan, ministrul finantelor luat de Stefan Prutianu. Este membru in comisia guvernamentala (compusa din 10-15 teoreticieni si membri a unor ministere si coordonata de T Postolache) pentru tranzitia la economia de piata. Cazul Bacanu, care s-a privatizat singur preluind Romania Libera dupa ce facusera venituri fara a mai fi personalitate juridica, dupa 22 decembrie. Privatizarea este o cale nu un scop. Pareri impartite, in jurul a doua mari cai: privatizare prin vinzare si privatizare prin improprietarirea salariatilor (asa cum sustine de exemplu Constantin Cojocaru). Discuta argumentele pentru si impotriva celor doua cai [IR: fara a sufla o vorba despre cine poate profita de privatizarea cu plata si considerind ca atribuirea de actiuni fara plata ar fi un cadou nejustificat din partea statului roman, nu o retrocedare a valorii produse de prizonierii lagarului de munca] . El este pentru privatizarea cu plata, daca s-ar face altfel ar ramine statului intreprinderile nerentabile [IR: De parca, asa cum s-a vazut, statul nu poate fi jefuit si mai bine prin vinzari bidon]. Pune in treacat si problema desfacerii mamutilor industriali si a descentralizarii [IR: Fara insa a intelege bine aceasta dimensiune a fiziologiei productiei industriale- optica de  finantist reductionist ]

            Adevarul 14 august 1990. Un alt punct de vedere privind Privatizarea . Constantin Cojocaru. (vezi si timpul -Iasi, 28 aug-6 sep,  Economia de dupa...)

I Privatizarea efectuata de guvernul Romaniei. Decretul 54/1990 a dat voie unor bisnitari si privilegiati ai fostului regim sa achizitioneze in conditii dubioase o parte a avutiei poporului roman. A inflorit coruptia si specula, populatia fiind saracita prin "privatizarea" la preturi de nimic si prin specula facuta de acesti "intreprinzatori", prada fiind impartita de complici , care devin capabili sa faca alte achizitii, in lant. Prin decretul 96/1990 s-a permis functionarilor guvernamentali sa faca afaceri manoase pentru ei dar in dauna avutiei colective- cu parteneri straini. Acum se va da Legea privind organizarea unitatilor economice de stat, prin care se prevede formarea regiilor autonome , care iau in patrimoniul lor - fara nici un consimtamint exprimat prin referendum- averea poporului roman. O alta parte vor fi transformate in societati comerciale pe actiuni.La inceput singurul proprietar al actiunilor este statul. El va da 30% din aceste actiuni cu titlu gratuit (fiecare societate isi emite titlurile de valoare dupa ce-si estimeaza capitalul social, aceste titluri sint centralizate si apoi se face o distributie echitabila cetatenilor care aveau domiciliul in Romania la 31 dec si 18 ani impliniti, in afara unora cu anumite condamnari penale) sub forma unor inscrisuri nominative negociabile dupa un an de la emitere. Dubla nedreptate: dezavantajarea celor ce au contribuit muncind indelungat si avantajarea bisnitarilor bine informati ce vor achizitiona inscrisurile profitind de lipsurile materiale ale cetatenilor.  Ceilalti 70% din capitalul societatilor comerciale si 100% din regiile autonome ramin ale statului roman , proprietar nelegitim care poate continua sa le administreze prost sau le poate vinde prost, imbogatind pe cei care vor face aceste tranzactii si pe bisnitarii care vor cumpara, imbogatindu-se exponential in dauna restului populatiei. Efectul final: a) dezvoltarea sectorului mafiot al privilegiatilor si bisnitarilor b) dominatia sectorului de stat predispus la coruptie si jaf c) lipsa capitalului necesar largii participari la relansare d) inferioritate fata de capitalul strain.

II Privatizarea de care are nevoie Romania. Este expusa metoda bazata pe improprietarire de 100% [IR: E adevarat ca statul comunist a privat posesorii de drept de posesie, decizie si folosinta, dar poate ca era mai bine ca sa se foloseasca termenul "retrocedare" catre populatie] si impartirea Titlurilor de proprietate (TDP) nenegociabile, transformabile in actiuni si obligatiuni in a doua etapa [IR: Vezi si explicatiiile din Flacara 17 oct 1990 si Timpul 28 aug-6 sep]. Nu exista motive pentru ca regiile autonome sa ramina ale statului - fara despagubirea cetatenilor prin emiterea de obligatiuni. Nu e exclusa posibilitatea retinerii unui procent din TDP-uri pentru compensarea confiscarilor abuzive facute in 1948, pentru averile facute prin munca [IR: De detaliat ??]. Drept de preemtiune si cumparare la valoare nominala, pentu salariatii intreprinderilor. In ce priveste CAP-urile , devalizate atitia ani de stat, ar trebui sa beneficieze de acelasi sistem global echitabil, estimind capitalul, obtinind TDP-uri (pentru munca dar si pentru ce au bagat in CAP) , apoi achizitionind actiuni cu drept de preemptiune in CAP-ul lor. [IR: Extrem de originala aceasta parte, care ar fi parat farmitarea culturilor , fara a nedreptati taranii; e clar ca premiza aici este o improprietarire globala ca rasplata a muncii, eficace socio-economic si nu refacerea vechilor proprietati- motiv pentru care reforma Cojocaru a fost respinsa net de cei interesati doar in retrocedari]. Cumpararea de active sau chiar de produse (rezultate din desfacerea unor intreprinderi) pentru TDP-uri (pe linga actiuni si obligatiuni) va permite lansarea de noi intreprinderi cu capital curat, romanesc, obtinut echitabil. Posibilitatea de obtinere de credite pentru TDP-uri. La toate cele patru capitole semnalate la pt I avantajele metodei II sint majore.

            Flacara , nr 43 24 oct 1990. Potentatii de ieri , capitalistii de miine. Interviu luat de D. Constantinescu lui Dan Mocanescu (vicepresedintele federatiei sindicale Solidaritatea 90 a sindicatelor din industria electronica, electrotehnica si mecanica, cu 160 000 membri.) Explica cauzele profunde ale nemultumirii sindicale: dezorganizarea economiei punind lucratorii in imposibilitate sa munceasca eficace, unii apucindu-se de specula cu produse furate din fabrici -care nu se mai gasesc pe piata. Multi manageri distrug premeditat eficienta economica, masluiesc evaluarile contabile,  pentru a cobori valoarea intreprinderilor, in eventualitatea ca vor fi vindute - si acaparate de ei si amicii lor. Aceste fenomene puteau fi evitate numai daca se adopta o reforma tip Cojocaru, care sa permita participarea la relansare economica a intregului popor roman.

Atlas, octombrie 1990.Improprietarirea propusa de mine ar fi cea mai mare improprietarire din istorie. Dialog cu Constantin Cojocaru realizat de I.Negru. Explica  viciile reformei lui petre Roman. Cui vrea el sa vinda? Celor care au bani, adica :a. Privilegiatilor vechiului si noului sistem b Afaceristilor vechi si noi care s-au imbogatit din specula. Apoi explica reforma propusa de el si avantajele ei. Crede ca si problema pamintului trebuie rezolvata in acelasi cadru. Parlamentul este in majoritate de acord cu ideile sale dar Petre Roman se impotriveste. La Conventia FDA sala a cerut si aplaudat modelul sau de privatizare si multi au cerut inserarea lui in platforma program.

Romania Libera , 26 oct 1990. prima conventie nationala a FDA. Virgil Lazar.Relatare de la lucrarile conventiei. Cuvintul de deschidere al doamnei Doina Cornea. [IR: Am asistat la intilnirea dintre doamna Cornea si domnul Cojocaru, observind dificultatea de comunicare intre aceste doua constiinte, preocupate de aspecte diferite ale eliberarii tarii ] O analiza critica a situatiei tarii din care decurge nevoia de actiune. In final a exprimat ca persoana particulara opiniile sale privind monarhia, echilibrul pe care l-ar aduce regele Mihai. Profesorul Mircea Mihailescu, presedintele FDA Cluj a expus platforma program. Iar doctorul Emil Bogdan a prezentat proclamatia de la Cluj. Au luat apoi cuvintul reprezentantii partidelor: Corneliu Copusu pentru PNTcd, Mircea Stanescu pentru PSDR, Stelian Ciuca, pentru Partidul Democrat Roman si Ctin Cojocaru, din partea Sindicatului Alfa, Imre Kapczo pentru UDMR si Vasile Bahnaru din partea Frontului Popular din Moldova.

Romania libera 28 oct.1990 Constituirea FDA din Romania.Virgil Lazar. A fost un mare eveniment si o reusita deplina.. Un act politic ce va avea o mare si pozitiva inriurire asupra democratiei. Au participat 44 de forumuri care au devenit prin consens filiale. Mircea Stanescu de la PDSR a aratat modul in care functioneaza consfatuirea permanenta pentru democratie care reuneste PSDR, UDMR, PNT,, PNL, Gruparile ecologice, Sindicate si GDS. Este sustinuta ideia domnului Constantin Cojocaru, care a luat cuvintul din partea sindicatului Alfa. [IR De fapt, liderii opozitiei politice si civice, au tratat propunerile domnului Cojocaru cu reticenta, considerind distribuirea actiunilor un act comunist, aratind mult mai mult interes pentru retrocedarea conacelor decit a rezultatelor exploatarii sclavilor din lagarul comunist; aceasta rezerva, depasita tardiv si indecis, a contribuit decisiv la esecul initiativelor sale] Apoi Mihai Ursachi, reprezentind forumul Iasi, a prezentat un program suplimentar in  care a cerut: audierea lui Ion Iliescu de comisia parlamentara pentru 13-15 iunie; infiintarea unei comisii parlamentare pentru anchetarea evenimenteleor din 1989; reforma agrara corespunzatoare cu reimproprietarirea taranilor si redarea proprietatilor manastiresti si bisericesti. Mircea Bizardea a cerut anchetarea abuzurilor facute de medici psihiatrici.Elena Pipernea, conferentiar  la facultatea de drept din Iasi, a sustinut necesitatea elaborarii unei constitutii inaintea altor acte care ar trebui sa se bazeze pe ea  si a propus ca si conventia sa elaboreze un proiect de constitutie ca alternativa si sa se faca demersuri pentru un proces al comunismului intins pe toata perioada 1945-89.

Epoca , 7 noiembrie 1990.Prima conventie a FDA. relatare de la lucrarile din 24-25 octombrie. Peste 43 de forumuri au raspuns initiativei din Cluj.  Actiunea exprima de fapt "unul din fenomemnele cele mai importante ale vietii politice actuale: miscarea de jos in sus aunor cercuri tot mai largi ale opiniei publice romane, de unitate a fortelor democratice din tara, in vederea luptei politice de opozitie impotriva tendintelor neototatitare si neocomuniste ale lui Ion Iliescu. Aceaeasi presiune se exercita si asupra conducerilor principalelor partide de opozitie". Dar  desi au fost invitate toate partidele reunite de forumuri, doar conducerea PNTcd a venit intr-o delegatie completa (Corneliu Coposu, Ioan Diaconescu, Ioan Lup, Galbeni, etc.) [IR: PNL a sabotat de fapt acest congres.] Forumul din Cluj a avut dificultati in organizare fiind tinta atacurilor nomenclaturii din Cluj, de exemplu grupul Agora, asociatie fondatoare a forumului, s-a ciocnit de cenzura domnului Solea Mircea, care i-a interzis publicarea revistei proprii.Lucrarile au inceput pe 24 oct. orele 16.30 in sala mare de cultura a studentilor.7-8 sute de participanti, delegati (300 de reprezentanti ai 33 de forumuri), invitati. Au vorbit Doina Cornea, Mihailescu Mircea, Emil Bogdan , Corneliu Coposu, Bahnaru (Frontul popular din Moldiova), Stelian Ciuca (Partidul Democrat roman), care au aderat la planul de privatizare propus de C. Cojocaru [IR: au facut-o steril, cu jumtatate de gura, inconsistent, demagoic, cu inoportune retineri] Acesta fiind in sala, mai multi participanti i-au cerut sa ia cuvintul .expunerea sa a stirnit reactii diverse. El are suporteri declarati in grupul Agora. In ziua a doua a deschis lucrarile Adrian Marino ridicind concis problemele ascunderii adevarului dupa revolutie. Tanase Tavala, Timis, a  cerut ca SRI sa fie supus controlului parlamentar. a urmat mesajele studentilor:Marian Munteanu, Mihai Gheorghiu si Leon Baritchi si din partea AFDPR , Septimiu Rimboiu si Gh Popilian. Mihai Ursachi a cerut condamnarea lui Iliescu si condamnarea oficiala a comunismului. Grigore Stetca a impresionat sala, etc. Elena Pipernea a denuntat proiectul de a acorda guvernuui dreptul de legiferare delegata, act de tip totalitar si a convins audienta ca sa fie expediata o telegrama in acest sens primului ministru. Un  moment negativ a fost interventia lui Nistor Man, nationalist sovin apoi Tocan Viorel, reprezentantul asociatiilor 15 noiembrie si CADA a reclamat folosirea armatei impotriva poporului. Abuzurile si agresiunile puterii au fost  denuntate si de Ionescu Cornel, Caracal, Marite Radu, Vaslui- unde satul Solesti este o a doua Sapinta, Ioan Rosca- Neamt. Inginerul Manucu a denuntat complicitatea puterii in mineriada, etc. dupa incheierea lucrarilor a fost organizat la ora 17 mitingul din Piata Libertatii la care au participat 5-6000 de oameni. La care au vorbit Doina Cornea, Ioan Lup, Marian Munteanu, Socsz Geza, O. Buracu, E, Pipernea, Lorin Fortuna, I.Deac, Calin Nemes care a citit rezolutia in 13 puncte. catre orele 19 Doina Cornea a declarat mitingul inchis rugind participantii sa se imprastie in cea mai deplina liniste. Totusi, un grup de manifestanti s-a indreptat in coloana compacta spre cladirea prefecturii cerind demisia prefectului si a  guvernului Roman. Ajunsi in Piata Victoriei o parte din ei a incercat demolarea monumentului cu tanc al eroilor sovietici. Politia nu a intervenit si din soclul monumentului au fost desprinse un numar de placi. Doina Cornea , sosita in locul incidentului a cerut restabilirea ordinii, desolidarizindu-se impreuna cu intreg biroul FDAR de aceasta actiune.Totusi organizatorii mitingului au fost amendati cu 1000 de lei fiecare, chemati la politie si facuti raspunzatori. Li se cere sa acopere cheltuielile de restaurare a monumentului. Mizeriile au continuat si pe 27 oct. cind la sediul PNTcd, fosta vila Ceausescu, s-au prezentat doi delegati din partea prefectului Zanc, ca sa ridice mobila pusa la dispozitia lui Ion Ratiu, deputat de Cluj (printre mobile fiind patul cuplului Ceausescu).

Expres nr 31 oct 1990 Prof dr.Anghel Rugina : Planul meu nu poate sa esueze. -interviu luat de Radu Eugeniu Stan.  Teza ca importul de capital strain reface economia e o minciuna. Nici piata libera nu e un panaceu universal. Iar propaganda care sustine ca o schimbare in bine trebuie sa treaca printr-o perioada de mai rau - nu are nici o baza stiintifica. El propune leul greu, de argint, cu acoperire in marfuri.[IR: Din pacate, din interviu nu se intelege mecanismul propus]

Epoca , 7 noiembrie 1990 Cojocaru si privatizarea de care are nevoie Romania. Interviu luat de Dumitru Constantinescu lui Constantin Cojocaru.  Economist emigrat in SUA in 1985 care dupa o perioada grea a devenit director la una din marile corporatii americane OMT Corporation [IR: Detalii despre aceasta emigrare si ascensiune?]. Dupa 22 decembrie, revine in tara pentru a propune un plan de privatizare - fara plata, pe care l-a prezentat Comisiei guvernamentrale  pentru trecerea Romaniei la economia de piata, condusa de Tudorel Postolache si avind in componenta pe Teodor Stolojan si Catalin Zamfir.  A fost ascultat atent, desi ideile lui contraveneau celor din Comisie, care dorea privatizare prin vinzare.  Isi explica ideile. Poporul roman este proprietarul de drept al avutiilor acumulate de statul roman comunist. Nu trebuie decit sa-si intre in posesie, printr-o metoda echitabila si stimulativa, care sa deschida o larga participare la capitalul fizic existent, conducind la o bogata patura de mijloc, frinind atacul banilor rosii si negri, evitindu-se vinzarile de catre functionari corupti, aparind interesele romanilor fata de speculatori externi. Se determina valoarea capitalului tuturor unitatilor economice [IR: Presupun ca aceasta idee a deranjat deja enorm, contabilitatea avutiei statului comunist raminind pina azi un mare secret] Se emit apoi Titluri de proprietate (TDP) tuturor romanilor in functie de numarul de ani munciti in economia comunista. Si taranilor li se face un astfel de calcul si pentru contributia in munca si pentru pamintul ce le-a fost furat. Se deduce apoi valoarea unui an de munca si a capitalui cuvenit fiecarui cetatean, emitindu-se si distribuindu-se apoi TDP-urile, fara dreptul de a fi folosite la altceva decit achizitionarea de actiuni in intreprinderi solvabile sau diverse active (in cele care nu -si mai pot continua activitatea). In fiecare intreprindere lucratorii au prioritate de achizitionare la valoare nominala.  [IR: Cojocaru ataca problema ocultata de toti: Cine are bani sa cumpere celelalte 70%? De fapt e mai rau , pentru ca guvernul si-a rezervat dreptul sa fixeze cum vrea lista obiectivelor ce intra sau nu in privatizare, desi el nu e proprietarul de drept al bunurilor, ci poporul roman)]. Daca nu se face asta tara va deveni un Haiti , in care oligarhia comunista va fi inlocuita cu oligarhia finaciara a speculatorilor. I se aduc critici puerile de cei care vor ca avutia sa ajunga in alta parte, dar e sustinut de sindicate si e optimist. [IR: Pacat ca domnul Cojocaru nu a imaginat o strategie de raspindire mai eficace pentru ideile sale. L-am intilnit acasa la doamna Cornea la citeva zile dupa acest interviu si l-am vazut incercind sa sensibilizeze opozitia adunata in FDA. Dar initiativa lui de atunci are meritul enorm de a ii lipsi pe cei care au jefuit Romania de alibiul ca nu ar fi fost preveniti de ce vor produce si ca nu ar fi existat o alternativa] 

            Viitorul romanesc supliment. 28 noi-4dec.1990 Initiativa legislativa PNL-at privind privatizarea. O versiune de compromis intre improprietarire si vinzare. Se face dupa ce s-au facut retrocedari si despagubiri [IR: Pentru a nu pierde electoratul, sint facute concesii "solutiei Cojocaru" dar evident retrocedarea este prioritatea partidelor de opozitie, si nu despagubirea pentru munca fortata sau pentru suferintele indurate de oameni nevinovati] . Primesc bonuri cetatenii care au muncit 5 ani in Romania [IR: Pentru citiva exilati intorsi sau neintorsi, se accepta o masiva pierdere de capital romanesc in sprijinul unor categorii plecate de voia lor din tara:  evrei, germani etc.] Proportionalitate cu anii munciti si cu nivelul de calificare [IR: O discriminare partizana si discutabila].Se vinde 33% si se distribuie 66%.Drept de preemptiune limitat la 33%. Aplicarea metodei si pentru terenuri agricole, cu drept de preemptiune.  Aplicarea si pentru locuintele construite de stat.

            Dreptatea 28 dec 1990 Formula conversiei proprietati de stat Dr Ing Ulm Spineanu. Propune o solutie hibrida (si de compromis intre varianta guvernului si a lui Cojocaru). Terapie de soc pentru sectoarele legate de necesitatile populatiei si graduala pentru obiectivele mijlocii si mari. 65% Bonuri de valoare , distribuite ca titlu de proprietate in functie de vechime si nivelul de calificare […]. 35% bonuri de valoare rambursabila, -oferite spre vinzare. Legea conversiei proprietatii de stat in proprietatea cetatenilor Romaniei. beneficiaza cei peste 18 ani cu domiciliul in Romania sau acare au muncit 5 ani in Romania [IR :Se intelege greu "unde bate",  explicatille find greu de urmarit].

Adevarul. Marti 16 iulie 1990? Legea privatizarii- proiect UDMR. 30% improprietarire. banii obtinuti din ceilalti 70% trebuie folositi tot pentru reorganizarea economiei. Preemptiune pentru lucratori si alte facilitati: plata in rate, reduceri de pret etc.

            Adevarul 13 noi 1990 Privatizarea- o chestiune serioasa. Eugen Dijmarescu. Raspunde observatiilor si criticilor si modelelor alternative " care nu numai ca contravin legilor noii Romanii, dar deja se vor platforme politice ale unor partide inca inexistente" . Explica evaluarea patrimoniului [IR: Suficent cit sa intelegem liberul arbitru si sa ne intrebam unde sint azi aceste estimari falsificatoare si pregatind marele jaf]. Explica apoi mecanimsul  distribuirii bonurilor si achizitiei pe piata a actiunilor [IR: Este clar cine urma sa aiba informatiile care sa orienteze cumparatorii: sefii securitatii economice- a se vedea si cartea lui M Oprea - mostenitorii securitatii]. Distributia propusa de guvern a fost de 30%-50% dar parlamentul a ales 30% intelegind ca astfel se creeaza posibilitatea procurarii de capital pentru dezvoltare [IR: Clasic, acest alibi gaunos] Statul nu vrea banii obtinuti (65%) decit pentru a ajuta economia [IR: Ce farsa- intr-o tara dominata de coruptie, unde nimeni nu intreaba clar : unde se duc banii obtinuti de statul roman prin vinzarea bunurilor muncite de poporul roman exploatat in lagarul comunist? Cum de un stat bogat (proportional cu populatia) - posedind practic capitalul natiunii, a putut sa vinda acest patrimoniu, inregistrind totusi deficit bugetar si trebuind sa se imprumute masiv, intr-o perioada in care nivelul de trai al populatiei a scazut drastic? ] Regiile autonome ramin la stat din interes national si vor putea fi vindute mai tirziu [IR: Fara ca macar cei 30% sa revina populatiei? De ce nu e acceptat principiul obligatiunilor pentru despagubirea populatiei nationalizate?] Este invocata experienta internationala. [IR: Desi trecerea de la comunism la capitalism era o premiera…]

            Dreptatea 30 oct 1990 Cartelul sindical Alfa. Alexandru Ganea. Nu sint de acord cu liberalizarea. Constantin Cojocaru, consultantul economic al cartelului apreciaza ca in conditiile absentei pietei, e vorba de o scumpire care se va solda cu diminuarea sanselor de concurare a nomenclaturii in momentul privatizarii.

            Rom Lib 2 noi 1990 Drumurile intortocheate ale terapiei de soc. Eduard Biberi. Privatizarea trebuia sa preceada liberalizarea. Metoda Cojocaru ar fi rapida. Si are largul sprijin al sindicatelor. [IR: Fruntasii civici au cochetat un moment cu ideea Cojocaru, dupa care au abandonat-o, discret si suspect]

            Rom libera 3 noi 1990. De ce au iesit in strada. Dan Vardie. Fotografii si relatare de la mitingul de pe 2 noi organizat de cartelul Alfa. 2000 de participanti. Revendicari structurale: reforma si liberalizare , dar gestionate corect . Este sustinut proiectul Cojocaru de privatizare- pe care il prezinta in finalul mitingului.

Dreptatea 7 noi. 1990. Spre ce fel de societate se indreapta tara noastra? Alexandru Ganea. relatare de la mitingul de pe 2 noiembrie a cartelului Alfa, din fata Casei Poporului in care s-a denuntat liberalizarea si s-a cerut discutarea in parlament a proiectului de privatizare prin improprietarire a lui C Cojocaru. S-au alaturat manifestanti venind din Piata Universitatii, cerind demisia guvernului.  [IR: Din pacate, scriitorii si poetii care dospeau noua rezistenta prin cultura, aplaudau distrugerea "economiei comuniste" si dispretuiau pe cei care se pomenisera tradati de FSN- au considerat aceste manifestatii  neavenite ]

Epoca nr.1  7 noiembrie 1990.  Declaratie. Cartelul sindical ALFA. Nu a luat parte la intilnirea cu guvernul din 5 noi pentru ca nu poate accepta principiul stalinist al dezbaterilor unor masuri dinainte stabilite, cu rol propagandistic- mai ales ca negocierile nu urmau a fi consemnate prin serviciile de secretariat pentru a ajunge in documente oficiale. Nu poate accepta refuzul modelului Cojocaru, proiect vital pentru trecerea corecta la capitalism si modul in care proiectul a fost comentat si prezentat opiniei publice.

Revista "NU", 10-16  noiembrie 1990. Interviu cu Doina Cornea realizat de Dorin Serghie(2). Daca liberalizarea preturilor nu este intemeiata pe instaurarea proprietatii private ea este doar o periculoasa inflatie camuflata care va duce la cresterea tensiunilor sociale. Descurajarea muncii cinstite, pierderea elenului creativ, pierderea increderii in moneda nationala, saracirea tarii si a cetatenilor lor., crearea unui detatean ingenunchiat prin umilita si saracie. Ar fi fost de asemenea nevoie de ajutor extern, pe care tot actuala conducere l-a compromis. "Se vehiculeaza mult varianta economica Cojocaru.ea pare sa rezolve multe din aceste probleme. se stie ca are multi adepti printre tinerii muncitori si studenti. Poate este o formula buna.Poate tocmai de aceea este combatuta cu atita vehementa de guvern." In problema regalitatii, ea crede ca situindu-se in afara oricarei concurente ar deveni un factor de convergenta si coeziune sociala."Prin insasi personalitatea SA, prin probitatea morala de care a dat dovada de-a lungul anilor, Majestatea Sa Regele Mihai ar contribui la corectarea imaginii care impovareaza Romania. Ar prefera o monarhie cu un prim ministru ca Gabriel Liiceanu si mai tirziu Marian Munteanu sau  M.Gheorghiu. [IR Greu de crezut ca aamatorismul confuz, chiar animat de cele mai bune intentii, putea servi cauzele pe care le sustine]

            Dreptatea 10 noi.1990. Surprizele unei conferinte de presa. Serban Popa. Conferinta in care sindicatele isi prezentau pozitia  a fost neglijata de presa. Toti denunta pozitia guvernului si sustin planul Cojocaru (cu exceptia sindicatului Fratia care-l considera populist) [IR Un sindicat organizat de GDS , sub bagheta marelui maestru Stelian Tanase, ca o replica la "sindicatele rosii" care si-au asumat platforma Cojocaru ]

            Rom libera 11-12 noi. 1990. Conventia studenteasca Bucuresteana si proiectul Cojocaru. Reprezentantii cartelului ALFA au contactat studentii din Conventie pentru a le cunoaste parerea despre proiectul Cojocaru (TV a vorbit pe 6 noi de dezavantajarea tineretului). Studentii nu au insa pretentii materiale si sint multumiti daca parintii lor vor fi improprietariti.[IR Studentii au fost intoxicati/ dezactivati si cu lipsa de pretentii politice. Sub conducerea lui Marian Munteanu ei au devenit complet inofensivi.] 

Ghilotina, noiembrie 1990. Intre Alianta Civica si liderii de balustrada. Radu Serban Auneanu. Analiza manifestatiilor din 15 noiembrie inceputa cu obiectivele AC.  O importanta axa nationala s-a creat: Bucuresti-Brasov-Timisoara. Au existat mitinguri si in alte centre: Cluj, Sibiu, Ploiesti, Constanta, dar de mai mica intensitate. Ideile enuntate la mitingul AC de la Bucuresti: nu trebuie repetate greselile Golaniei, dizidentii vechilui regim sint adversarii actualei conduceri [IR: Au fost la fel de suparatori pentru putere- si inainte si dupa...], ideologia comunista este o devastare satanica, (Rodion Galeriu), intelectualitatea a fost trezita de evenimentele din 13-15 iunie (Emil Constantinescu), stabilitatea si linistea ceruta de putere e menita sa consolideze pozitia unei echipe demagogice si vinovate (CT Dumitrescu), subordonarea TVR unor interese de grup, reforma impiedica afirmarea proprietatii individuale si demolarea practica a comunismului (Cojocaru), legile votate de parlamentul monocolor sint antimuncitoresti (Dragos Nicolescu),. Exista insa un dar in contradictie cu ceea ce se dorea. Astfel, desi s-a respins apelul la unitate al actualei conduceri, s-au facut apeluri la necesitatea unitatii constiintelor in vederea eradicarii comunismului. De ce au nevoie acesti lideri de balustrada de unitate in jurul cuiva sau a ceva si nu pledeaza pentru mediere in directia unui ideal comun? De asemenea situatia opozitiei nu prea prezinta unitate in fata poporului roman. Pe linga partidele diseminate in grupulete si partide mari ca PNT si PNL a aparut si Forumul Democratic Antitotaliatar si acum si Alianta Civica. Speranta este ca toate acestea sa faca o alianta electorala,.dar aceste idei par mai clare la Timisoara si Brasov.

Expres nr.44 noiembrie 1990. Un spectacol fara final. Ilie Stoian. Pe 13 si 14 septembrie doua mitinguri cu obiective asemanatoare organizate de federatia sindicatelor din industria constructoare de masini si alianta interpartinica au reunit foarte putini participanti. Ei au venit insa la apelul Aliantei Civice in numar enorm, care nu  a mai fost atins decit pe 22 decembrie. Actorul Dragos Pislaru le-a cerut sa se incoloneze si a citit apelul oficial adresat guvernului , moment pe care echipele de filmare l-au sarit. "Din pacate, probabil din teama de a nu se ajunge in situatii incontrolabile, atit in timpul deasfasurarii marsului cit si pe parcursul mitingului in sine organizatorii au imprimat o atitudine moderata, atitudine ce a marcat aprope fiecare luare de cuvint. putini au fost cei care au spus adevarului pe nume, acestia fiind in special cei doi economisti ce au luat cuvintul (Vasile Pillat si Constantin Cojocaru). cu atit mai mult, exact in momentul in care asistenta deosebit de numeroasa astepta luari de pozitie ferme (atita timp cit mizeria a ajuns la cote de nesuportat), la acest miting de debut al Aliantei Civice a lipsit pina si anuntarea unui program concret de actiune. fapt cu atit mai regretabil cu cit in final multi dintre participanti au plecat cu senzatia ca sint in continuare ai nimanui si ca au asistat la un spectacol ce si-a pierdut suflul odata cu scurgerea timpului."

Romania libera 17 noiembrie 1990. Martor in coloana. Relatare de la mitingul AC de pe 15 noiembrie. Mihai Sora: Puterea continua sa masluiasca adevarul. respinge dialogul demonstrind ca comunismul nu a murit.  Mircea Diaconu. aminteste ca pietrele de sub picioarele lor au fost inrosite de singele prietenilor. Stefan Radoff citeste declaratia Aliantei Civice. urmeaza reprezentantul romanilor din Chisinau, care cere ca fratii de peste Prut  sa nu fie uitati. Se scandeaza Romania Mare, Basarabia. Cornel Nistorescu plinge. Radu Filipescu multumeste Europei libere care a spus adevarul despre Brasov si reaminteste evenimentele din iunie de care vinovat e dl. Iliescu intrebindu-se daca mai are ce cauta in conducerea tarii.Vasile Pilat, economist, se refera la situatia economica dezastruoasa, mult mai rea decit in urma cu zece luni si arata ca o reforma eficace ar trebui pregatita cu totul altfel. Asa cum se procedeaza, amenintati biologic, cetatenii vor vrea din nou sistemul centralizat. Vasile Deaconescu , aduce salutul Timisoarei si punctul; de vedere al timisorenilor. Societatea civila trebuie sa interzica guvernului practica dictaturii.  se scandeaza demisia. Ioan Manucu: nu si-a facut decit datoria impiedicind ordinea bitei, desi folosirea minerilor a fost evident ilegala, nu este cercetat modul in care au fost transportati. Marian Munteanu a reafirmat principiul nonviolentei faptul ca adevarul va invinge. Luptam impotriva unui sistem, nu a unui om.  Se striga "Fara violenta!" [IR "Singura obsesie a liderilor contestatiei civice/politice din acel moment era evitarea confruntarii. Intimidarea si lasitatea isi spuneau cuvintul.]Alexandru Popovici, presedintele FDA Prahova, se refera la falsa reforma economica si mentinerea combinatelor energofage care fac Romania dependenta de furnizorul sau energetic. PM Bacanu face apel la curaj in fata esaloanelor 2 si 3  ale nomenclaturii. Se striga "Jos securitatea!". Banyai Peter pune intrebarea "Daca Frontul este emanatia revolutiei anticeausiste, cum se face ca toti dixidentii anticeausisti sint adversarii frontului iar slugile comuniste sint sustinatorii lui infocati? Dragos Pislaru, organizator al mitingului, citeste adeziunea Asociatiei decembrie din Sibiu, a FDA si a Uniunii democrat crestine. Rodion Galeriu, aminteste versul lui Nichita Stanescu Istoria este scria cu un creion imnmuiat in singe." Ilie Constantinescu, la 14, 15 iunie s-a incercat compromiterea muncitorimii.  D. Iuga: sindicatul liber din televiziune se afla printre demonstranti dar conducerea televiziunii a avut un rol important in iunie creind confuzie si panica. Dragos Pislaru: citeste un bilet de omagiu adus lui Liviu Babes. Alina Grigorescu, eleva aminteste de singele de pe zapada din decembrie. Constantin Cojocaru:"Moartea comunismului presupune demolarea esentei sale, trecerea efectiva a puterii economice in proprietatea cetatenilor. Privilegiatii si bisnitarii fostului si actualui regim nu trebuie sa se atinga  de acesta avere." Sorin Dumitrescu: aminteste ca pasesc pe o iarba sub care e multa lume peste cei 1033 oficiali. "Noi sintem vlastarul care apare dupa ce-ai ingropat saminta." Dragos Nicolescu din partea confederatiei Fratia cere guvernului sa inceteze cu minciuna liberalizarii si parlamentului sa nu mai voteze legi antimuncitoresti. mai cere procesul comunismului si adevarul despre 13-15 iunie. Ultimul care ia cuvintul este CT Dumitrescu. aminteste ca la 22 decemmbrie la aparitia lui Iliescu in balconul CCului s-a strigat "fara comunisti, nu te vrem !", dupa care au aparut teroristii care au insingrat piata si au adus linistea de care aveau nevoie guvernantii. Pentru ei nu e nevoie decit o singura cale. Se striga "Demisia, demisa!". Impins de prieteni se urca la tribuna Ion Caramitru. Este huiduit. Piata striga Adevarul, adevarul si fluiera. Caramitru: sintem pusi la incercare de o forma noua de comunism. Fluieraturi. "Jos Iliescu!", Caramitru :  sa luptam impotriva comunismului. Fluieraturi si huiduieli. I se striga :"Striga cu noi Jos Iliescu!". Caramitru striga :"Jos comuniusmul, Jos Iliescu!" in uralele :"Caramitru e cu noi!". Intervine Marian Munteanu :"Sa nu impunem nimanui nimic!". Demonstratia ia sfirsit, oamenii sint rugati sa evite orice violente , chiar si verbale si se risipesc.

Romania libera din 16 noiembrie 1990.  În sens giratoriu. (dialog cu dl. profesor Constantin Cojocaru realizat de Andreea Pora) 

" —  In ce constă exact varianta Cojoca­ru ?

—  Ea presupune ca întregul capital acumulat în proprietăţile de stat şi coope­ratiste să treacă printr-un anumit meca­nism în proprietatea privată a celor care au muncit pină la data de 22 Decembrie pentru crearea acestui capital.

—  Tocmai despre acest mecanism aş do­ri să discutăm...

—  Există două căi clare de a transfera această  bogăţie din  proprietatea  sta­tului în proprietate particulară...

—  Ce înţelegeţi prin bogăţie ?

—  Mă refer la capitalul neconsumat şi acumulat care este folosit in activitatea economică. De exemplu casa mea dacă o folosesc numai pentru locuit şi nu ca să scot chirie nu este capital, este un bun de consum, ea devine capital in momentul in care o închiriez.

—  Concret care ar fi acest capital ?

— Pămîntul, fabricile, uzinele, drumurile, podurile, construcţiile de    toate    felurile. Toate   sînt   capital   real.

—  Cum puteţi determina cifra reală    a acestui capital. Ca să ştim cît împărţim ?

—  Din nefericire,  valoarea    capitalului acumulat    este    stabilită în conformitate cu sistemul de preţuri, care nu este unul ce exprimă valoarea reală nici a mărfu­rilor, nici a capitalului. Nu putem   avea decit o valoare estimativă. Valoarea reală se stabileşte numai în condiţiile economiei de piaţă. Reevaluarea care se face   acum va avea ca efect stabilirea mad ştiinţifică a valorilor, dar va rămîne subiectivă, ne-reală. Numai  cind    am 10—15    ofertanţi pentru un produs îi pot stabili o valoare reală.   Deci  prin  concurenţă.

—  Vom pleca de la premiza că nu ştim exact cit împărţim ?

—  In  ideea  mea această  cifră  nu  are prea mare importanţă, eu dau mecanismul de  împărţire.  Cu aproximaţie  cifra  care mi-a ieşit mie din estimări este de 16 mii de miliarde de lei. Criteriul pe care l-am ales pentru împărţire este pe de o parte, numărul anilor de muncă şi pe de   altă parte munca deja acumulată pînă la ve­nirea pacostei care se numeşte comunism, în fostele proprietăţi asupra   pâmîntului, industriei, caselor, care au fost naţionali­zate sau cooperativizaite. Pentru toate   acestea  din 16 miliarde vom da Ia o parte o cifră corespunzătoare valorii proprietăţilor. Cred că este mai eficient să rezolvăm astfel problema fostelor proprie­tăţi, deci dînd titluri de proprietate în contul lor, decît să dăm înapoi exact fos­ta   proprietate.

—  Trebuie făcută o evaluare a fostelor proprietăţi ?

—  Trebuie să subliniez un lucru foarte important : aceste limitări. De   exemplu, pentru pămint se va lua  In consideraţie un anumit număr de hectare, 10, 12, indi­ferent   cit   a   fost confiscat. Acest lucru îl va hotări parlamentul, pentru că pro­blema este de ordin politic. Nu se va da mai mult decit o medie de un milion, de exemplu, pentru ca suma si nu depăşeas­că cit ar fi putut acumula un om intr-o viaţă de muncă.

—  Cum se va face împărţirea?

—  Prin aceste TDP-uri  (bonuri de va­loare), a căror valoare va corespunde cu cifra aprox. de 16 mii miliarde. Ele vor fi distribuite în mod gratuit după 2 cri­terii.  Intîi  TDP-uri pentru    proprietăţile confiscate, care să spunem că vor consti­tui un 15% din total, iar ceea ce rămîne, TDP-uri  pentru  anii  de muncă.  Aceasta nu înseamnă că cel care au primit TDP-uri pentru proprietăţile confiscate nu vor primi TDP-uri si pentru anii de muncă.

—  Unii vor beneficia din start de mai multe TDP-uri ?

—  Bineînţeles, unii vor fi favorizaţi. Echitaite perfectă nu există. Dar cred  că aşa este corect. Pentru a nu lungi proce­sul de distribuire a TDP-urilor pentru fos­tele proprietăţi se pot găsi variante. Cele pentru pămint pot fi date intr-o primă fază, pentru  că există o evidenţă  clară, fiecare cu cît a intrat în CAP, iar restul vor fi distribuite în timp.

—  TDP-urile vor fi distribuite de către întreprinderi salariaţilor ei cu prioritate ?

—  Nu. Ele vor fi de la Banca Naţională şi vor da pur şi simplu o   valoare,  1.000, 10.000, 15.000 etc., indiferent de locul unde lucrează fiecare. Ele nu îndeplinesc func­ţiile normale ale banilor, dar îţi pot per­mite să cumperi : Obligaţiuni emise de stat pentru valoarea capitalului ce va fi reţinută în regii autonome şi pentru care se vor primi  dobînzi ; Acţiuni  emise de societăţile comerciale ce sînt în curs de înfiinţare şi pentru care se pot primi dividente.  CAP-urile vor  exprima deci ti­tluri de proprietate asupra unui capital real, terenuri, clădiri, utilaje.... Cei    care nu vor dori să aibă acţiuni sau obligaţiuni, vor putea cumpăra capital real (tractoare, strunguri etc.) cu care vor putea prin aso­ciere sau individual porni afaceri. Există foarte mult capital real neutilizat.   Într-o economie  sănătoasă valoarea  capitalului financiar trebuie să fie egală cu valoarea capitalului real.

—  Cum se va face schimbai de TDP-nri in acţiuni sau obligaţiuni ?

—  Aici sînt două variante, care desigur ar putea fi supuse spre dezbatere parla­mentului. Prima ar fi acordarea dreptu­lui de prioritate  salariaţilor întreprinde­rii pentru cumpărarea de acţiuni chiar din acea întreprindere. Există însă nişte ris­curi financiare, pentru că schimbul se va face la valoarea nominală, deci 1.000 TDP va fi egal ou 1.000 acţiuni. În   momentul cînd acţiunile intră pe piaţă, unele pot avea valoare mai mare decît cea la care a fost făcut   schimbul,   sau mai mică. Deci unii vor fi avantajaţi, alţii dezavantajaţi.

—  Mai mult, unii ar putea fi falimentari din start ; dacă îi oblig pe salariaţii unei întreprinderi  nerentabile să cumpere ac­ţiuni numai din acea întreprindere.

—  Asta cu rentabilitatea este discutabilă, sînt unele întreprinderi nerentabile în ac­tualul sistem defectuos şi rentabile în ce­lălalt.

—  Dar sint unele evident nerentabile !

—  Oricum    aceşti    dezavantajaţi vor fi mai avantajaţi decît în sistemul guvernului în care noi vor primi aproape nimic.

—  Nu ştiu care va fi avantajul să ai in buzunar o acţiune total nerentabilă.

Orice fier vechi are o valoare.Chiar dacă dau la topit tot 23 August rămine ceva, fierul vechi şi clădirea.

—  Dar aici va fi vorba în final de bani, nu de fier vechi. Căci fierul vechi va fi a zecea parte din valoarea acţiunii.

—  Tocmai de aceea am propus a doua variantă.  Fiecare poate  cumpăra  acţiuni de unde vrea, dar la licitaţie. Prin acest mecanism stabilindu-se şi valoarea reali a capitalului.

—  Licitaţia nu va conduce insă Ia si­tuaţia in care numai cei   cu  bani vor putea cumpăra, ceea ce dvs. se pare că nu doriţi.

—  Tocmai aici este    punctul   fierbinte care nu a fost înţeles. O perioadă de 2—3 ani, rămîne la latitudinea parlamentului, acţiunile  sau obligaţiunile nu vor putea fi cumpărate, decît, subliniez   decît,    cu TDP-uri. Banii nu pot cumpăra   acţiuni. Deci licitaţia se va face numai cu TDP-uri. După cum TDP-uriile nu pot fi vindute pe bani, decît numai pe acţiuni, o-bligaţiunl sau capital real. Banii nu  vor intra in funcţiune decît după ce acţiunea va intra în proprietate particulară. Atunci se pot vinde acţiunile.

—  În felul acesta in perioada respectiva, capitalul străin va avea un foarte    mic acces in tară.

—  Capitalul străin se va putea alătura celui particular românesc dar după ce ac­ţiunile vor intra în proprietate particulară, lucru    care    nu    va    dura    mult.    In­vestitorul  străin  va putea  cumpăra    de la particular    acţiuni     sau     obligaţiuni. Asta mi se pare foarte important, să nu cumpere de la stat, din cei 70% ai statu­lui, care nu ştiu ce va face cu ei, să cum­pere de la nea Gheorghe de exemplu, de la oricine, să intre valuta în buzunarul cestuia.

—  Aş dori să vă ridic o problemă. Tine­retul. El va fi cel mai dezavantajat din acest tip de împărţire. Şi nu numai ei, studenţii, femeile casnice, orfanii, handi­capaţii.

—  Să Ie luăm pe rînd. Generaţia tînără este moştenitoarea integrală a generaţiei mai în virstă. Deci strict material nu va fi dezavantajată. In afară de aceasta i se oferă şansa de a intra în viaţă ca orice tînăr american şi să nu uităm, într-o societate  cu  economie  de  piaţă.    Pentru    că acum    ne    aflăm     într-un    sens    gira­toriu      perpetuu.      Studenţia ?      Fiecare an    de    studiu    se    consideră echivalent cu un an de muncă. Orfanii, handicapa­ţii vor primi desigur şi ei TDP-uri, fe­meile cu copii, pentru fiecare copil un număr   corespunzător  de  TDP-uri.   Acestea sîntt amănunte care pot fi reglate prin discuţii. Iar cei care n-au fost deloc încadraţi în muncă, excepttnd femeile casnice şi pensionarii pe caz de boală sau alte ca­zuri obiective, ceilalţi să-şi vadă de trea-bă şi să facă ce au făcut şi pînă acum, adică bişniţă, dacă vor mai putea desigur... "

"Nu" nr.32 10-16 noiembrie 1990.Cronica TV. Dan Pircalab.Mentioneaza infruntarea dintre expertii guvernului si domnul Cojocaru , acuzat de Roman de "tendinte de revenire a stalinismului pe usa din dos" pentru ca vrea  sa disipeze avutia nationala, facindu-si prozeliti printre mase.Acesta nu s-a lasat, infruntarea finala dindu-se intre domnii Cojcaru si Cosea.

Romania Libera 24 nov Solutia guvernului-solutia Cojocaru. ing Alexandru Fuciec. Sint comparate cele 2 solutii, cu "argumente" speculative penibile. Guvernul nu vrea sa dea decit 30% din ce nu-i apartine. Dar solutia Cojocaru, care vrea sa elimine banii "rosii" si "banii negri"  nu poate evita aparitia unor noi intreprinderi cu capital nou [IR: ??] si nu  rezolva problema surselor de capital pentru modernizare. Proprietarii ar fi putut organiza vinzarea unei parti din capital (o noua emisiune de actiuni) in acest scop, dar asta nu va duce decit la conflicte [IR: Aici textul e total obscur] Nici cei 30% nu trebuie dati, proprietarii prin cumparare nu-i vor suporta pe cei improprietariti ....[IR: Ce ipocrizie a Romaniei Libere, la care s-a practicat privatizarea fara plata, sa sustina ca aceasta solutie nu ar fi valabila si pentru altii ]

Zig-Zag nr 37 19-26 noi 1990. Metoda guvernului dezavantajeaza 90% din populatie. Interviu cu Bogdan Hossu lider al cartelului sindical Alfa. Alfa se compune din 7 federatii insumind 450 de sindicate si 1,3 milioane de membri. Constituit la 7 iunie 1990. Liberalizarea guvernului saraceste populatia pentru a o scoate din cursa privatizarii in avantajul oligarhiei financiare care va fi formata din nomenclaturisti si speculanti de ieri si de azi. E normal ca sindicatele sa adopte programul Cojocaru - este chiar menirea lor pricipala sa apere interesele celor ce au muncit si muncesc. Cred in efectele sociale pozitive ale reformei Cojocaru. Chiar si faptul ca parintii vor avea ce sa lase copiilor lor , in urma unei munci de o viata - e important. Grava e ca , din cauza unor ambitii personale si confiscari politice, nu se realizeaza unitatea luptei sindicale.

Cuvintul 20-26 noi 1990. Nu-l lasati sa vorbeasca. Cornel Nistorescu. Descrie modul in care este organizata diversiunea pentru ca mesajul dlui Cojocaru sa nu fie inteles sau auzit. S-a raspindit svonul ca acesta ar fi consilierul lui Iliescu.

         Epoca nr2 14-20 noi. 1990 "De felul cum se va raspunde la nerusinare si sfidare va depinde viitorul Romaniei" Interviu cu Gabriel Andreescu realizat de A George. Dupa revolutiile ne-am dat seama de degradarea produsa in constiinte si in societate de comunism. Liberalizarea e doar o scumpire dirijista [IR : Fapt perceput de intelectualul G.A doar prin pretul hirtiei si al cartilor]. Nu are pregatirea necesara sa abordeze probleme economice complexe, sa judece planul Rugina sau planul Cojocaru- dar la GDS colaboreaza cu economisti puternici ca Ihor Lemnj [IR : Din pacate o astfel de desistare in zona cauzelor economice, lasa fara baza arbitrajul civic, caruia ii ramine zona efectelor ] Masurile de pauperizare vor produce explozii sociale.Conferinta de la Timisoara a fost un mare succes [IR: Acum ca si atunci, ca participant, am alta parere-  a discuta satios teoria drepturilor omului intr-un moment in care se cerea organizata rezistenta contra puterii care le incalca, a boicota in acest fel coagularea opozitiei politice- e mai rau ca o  evaziune ]

         Romania Libera 5 dec 1990         Fata in fata. Varianta guvernului si varianta Cojocaru. [IR : Vezi si explicatiile din  Adevarul 14 august, Flacara 14 oct, Timpul 26 au-6 sep] Sint expuse comparativ pe doua coloane cele doua metode pentru a se demonstra cine are de profitat de pe urma fiecareia si care ar fi efectele asupra relansarii economice.  [IR: Oricita "ceata" au incercat sa fabrice in jurul subiectului "analistii", demonstratia lui Cojocaru este cel mai bun rechizitoriu al jefurii poporului roman prin tranzitia nomenclaturii, de la comunism la capitalism]

          /Cartelul national Alfa comunica. Intrerupe dialogul cu un guvern antisindical si manipulator care face comisii de "negociere" numai pentru duce in eroare opinia publica. [dat si in Dreptatea 6 dec]

         /Proiectul Cojocaru va deveni lege in Republica socialista Moldova? Dan Vardie. C. Cojocaru a fost primit de Mircea Druc si apoi a vorbit in Parlamentul Moldovei, urmind sa faca parte dintr-o comisie mixta guvern-parlament pentru elaborarea legii improprietaririi. Cojocaru exprima sperante in Alianta Civica [IR: au avut loc apropieri in aceasta perioada, dar nu stim ce le-a curmat]

 

            Rom libera 19 dec 1990. Hotarirea Conferintei Nationale a cartelului sindical Alfa. A avut loc pe 14 dec cu participarea celor 7 federatii constituente. Recentul "dialog" mediat de Iliescu a nu a facut decit sa confirme pozitia aroganta a puterii fata de salariati antrenati intr-o catastrofa economica. Cer:

"1. Prezentarea in fata natiunii a situatiei economice concrete. Cifre si date.

2 Revenirea in absenta acestor conditii la preturile de pina la 30 oct.

3 Prezentarea in direct la televiziune a dezbaterilor si votului privind proiectul de improprietarire al dr Cojocaru, introdus in parlament de un grup de senatori.

4 Retragerea tuturor legilor cu carcater antisindical. []

5 Incetarea imediata a concedierilor []

6 Publicarea raportului Comisiei parlamentare asupra evenimentelor din 13-15 iunie pina la 17 dec si deferirea in justitie a celor responsabili []

7 Demiterea nomenclaturistilor din functiile administrativ-economice. Accesul la decizie al tehnicienilor tineri.

8 Creerea cadrului pentru dialog privind revendicarile justificate ale sindicatului liber din televiziune."

In cazul agresarii, disparitiei, sau arestarii vreunui lider sindical vor declansa greva generala in 24 de ore. [IR: o platforma si o strategie clara si inteligenta; pacat ca nu s-a reusit coagularea rezistentei in jurul ei]

 

Revista 22 nr 48, 14 dec 1990. Opozitia demagogica. Andrei Cornea. Isi exprima dezgustul si revolta fata de pozitia Aliantei Civice care a declarat ca sprijina proiectul Cojocaru , asa cum se poate citi intr-un articol penibil publicat in Romania Libera. Intelege ca se incearca lovirea FSN cu propriile arme, adica practicind populismul dar considera inadmisibil asa ceva: "Nu sint economist [] Nu vreau sa intru in detalii. As spune doar ca dupa parerea mea, economia capitalista nu inseamna numai capital privat ci si o mare inegalitate a dimensiunii si distributiei acestuia. [] Ori planul Cojocaru , dorind sa distribuie intregul capital public in portiuni daca nu chiar egale, atunci macar de acealsi ordin de marime,si sa fac acest lucru brusc, in chip artificial, prin lege incalca acele principii ale capitalismului despre care vorbeam." [IR: Un excelent exemplu de gaunosenie, incultura si impostura- care au determinat intelectualitatea "ratacita" in ingimfare sa faca tacit un cartel cu puterea jefuitoare, impotriva populatiei jefuite]

 

         Rom libera 15 dec 1990. Conferinta nationala ALFA. Daniel Cocoru.Pe 17 dec a avut loc conferinta nationala a cartelului Alfa.  care a validat statutul cartelului, sinteza activitatii si programul de activitate. Vorbitorii, in numele a doua milioane de membri, au cerut publicarea rezultatelor privind evenimentele din 13-15 iunie pina cel tirziu la 17 decembrie, infiintarea unui post independent de televiziune, aminarea liberalizarii preturilor pina la declansarea realei privatizari pe baza variantei Cojocaru, retragerea imediata a proiectelor de legi cu caracter antisindical si antimuncitoresc. S-au mai exprimat solidaritatea cu actiunea sindicatului din TVR. Stupoare a provocat articolul Atentie din Adevarul. Au participat 700 de delegati din tara si invitati ai unor alte centrale sindicale. S-a dat urmatorul comunicat:"Perpetuarea starii de ingnorare., a solicitarilor deja inaintate guvernului, va determina cartelul sindical Alfa sa declare o greva generala de avertisment in 18 decembrie de la ora 10 la  ora 12.

 

         Azi, 20 decembrie 1990. Deziluzie pentru omis. E. Serbanescu. Atac la adresa dlui Constantin Cojocaru, autorul l-a cunoscut cu multi ani in urma si ne garanteaza ca este un om josnic, fara caracter, un arivist ordinar care a schimbat multe neveste. Daca un astfel de egoist ar ajunge in locul dlui Roman, in numele a nu stiu ce platforme alternative, ar fi un dezastru. Cit priveste teoria sa, sustinuta si de sindicate create sau manipulate de el, autorul declara ca "n-am citit-o pentru simplul motiv ca nu am incredere in individ"[] stiu precis ca aruncindu-ne deliberat cu praf in ochi pe indiivid nu-l preocupa [] bunastarea naivilor care-l asculta [] Lui putin ii pasa de frigul, foametea si mizeria in care am trait noi toti si vom mai trai citiva ani buni, daca forte opozitioniste boicoteaza toate masurile guvernamentale. [] El se strecoara acum cochetind cu Alianta ciivica, liberalii, taranistii sau UDMR , doar doar va ajunge Ministru de finante. "V-ati intrebat vreodata de ce poarta ochelari fumurii? Ii poarta de cind il stiu, ca sa nu i se vada dispretul din ochi.

 

            Dreptatea.  9 feb 1991 Comunicatul cartelului national sindical Alfa. (versiune completa , fiind adaugate portiunile cenzurate in versiunea publicata in Rom libera de pe 6 feb).[ IR: Putem deci urmari cenzura aplicata de Romania Libera asupra unui text care ...merge prea departe pentru agenda "marelui ziar de contestatie" ]

1. Guvernul poarta raspunderea integrala pentru dezastrul economic si social al tarii. 2 Parlamentul ar trebui sa ia masuri pentru a scoate tara din criza. 3 Salariatii ar trebui sa inteleaga ce ii asteapta: 650 mii de someri. Economia tarii, in ciuda dictaturii, functiona mai bine decit acum. Exportul a coborit de la 10 miliarde de dolari la 5, 4 miliarde. Balanta a devenit negativa si se fac masive imprumuturi. Totul pentru cumpararea puterii cu cadouri electorale. Mii de obiective industriale au ramas neterminate , fiind degradate iremediabil. Sute de uzine competitive inainte isi vor inchide portile din lipsa de materii prime, de energie, de comenzi, de active dezmembrate prin furturi. Promovarea in conducerea intreprinderilor a unor cadre incompetente si iresponsabile, slabirea interesului pentru munca, avantajarea speculantilor. Rezultatul e o prabusire ca pe timp de razboi. Respingind fara nici o justificare valabila varianta de privatizare Cojocaru puterea a produs deja 150 mii de someri si va mai produce 500 de mii in 1991. Economia se va dezagrega sistemic. Preturile au crescut absorbind banii populatiei, inclusiv economiile facute in ultimii 25 de ani.Daca ar fi fost aplicat  proiectul Cojocaru, in loc de 10 mii de functionari am fi avut sute de mii de locuri de munca pentru ingineri si muncitori.  Pina la rezolvarea corecta a problemei proprietatii , cartelul alfa se opune oricarei actiuni care va avea ca efect saracirea majoritatii populatiei.

 

            Azi 27 mar. 91 Dreptul de a fi penibil. Traian Branea. Demasca mitingul din 20 martie a confederatiei Alfa, care inca din decembrie face parte din complotul de rasturnare a regimului legitim FSN. Nu au fost  100 000 de participanti cit sustin organizatorii si nu au reprezentat decit partial sindicatele si provincia, multi muncitori fiind fortati sa vina. Totusi trebuie tratate atent revendicarile lor sindicale nu si cele politice, inadmisibile. S-au strigat sloganurile tipice "Jos Iliescu !" "Jos guvernul comunist!", doar Ctin Cojocaru a citit acel program populist care nu a prea stirnit entuziasmul maselor. Marsul care a urmat a aratat adevarata fata complotist revolutionara a intentiilor Alfa. [IR: Miza este evident provocarea dezmintirilor : nu , nu facem politica, nu sintem aliati cu opozitia, nu vrem rasturnarea puterii]

 

Azi 29 mar. 1991 In legatura cu alternativa Alfa. O "demonstratie" a absurditatii proiectului Cojocaru [IR : capodopera de propaganda gaunoasa]

            National nr 2 mai 1991

            / Proiect de lege privind regimul juridic al privatizarii. Proiectul Cojocaru, rafinat, este asumat de Confederatia Alfa. Sint redate aici pricipalele articole

            / Interviu cu Bogdan Hosu presedintele ALFA luat de Serban Popa. Cartelul ALFA sustine privatizarea Cojocaru. Ca si alte sindicate , in afara de Fratia - care il considera populist. El crede ca Fratia a fost o diversiune de la inceput. Nici partidele de opozitie nu-si asuma lupta aceasta, se ocupa de nimicuri. Versiunea de reforma a guvernului incurajeaza coruptia de sus pina jos. Iar TVR isi continua propaganda nociva.

            / Gorbaciovismul carpato-dunareano-pontic. Cristian Mihail. Privatizarea Roman dupa modele de import adaptate la interesele fostilor si actualilor privilegiati si a bisnitarilor. Loviturile de stat contra strazii sint dublate de lovituri economice cum ar fi Decretul 54/90 care a permis specula de imbogatire rapida a privilegiatilor. Conducatorii lasati la cirma intreprinderilor le decapiteaza pentru a le vinde pe preturi simbolice rudelor si amicilor si fac inginerii cistigatoare exportind in favoarea comerciantilor straini. De aceea nu e suportata alternativa Cojocaru care ar frina aceste jafuri. Privatizarea e temporizata pentru a permite capitalului oligarhic sa se acumuleze prin manevrele expuse, pentru a putea cumpara pe nimic cei 70%. Rezultatul va fi un capitalism de extrema-dreapta (realizat de fosta extrema stinga) cu 2 clase , de tip latino-american

            / Banii de drept si salariul de fapt. Dan Mocanescu. Nomenclatura din productie (maistri etc). Datele privind starea agentilor economici sint ascunbse sindicatelor. Materiile prime nu mai pot fi gasite intern si extern nu exista valuta. Toate astea inavutesc pe cine trebuie.

            /Reforma de la Maglavit. Cristian Mihail. O sinteza remarcabila a procesului de jefuire si pauperizare a populatiei in favoarea nomenclaturii priviatizate. Al treilea guvern Roman nu schimba orientarea "reformei". Partidele de opozitie fac figuratie, nu-si mai amintesc nici macar propriile platforme , care au preluat partial programul Cojocaru. [IR: Dar cind au vrut ele improprietarirea generala?]. Tranzitia a amplificat marasmul comunist: concesii salariale electorale, irosirea unor miliarde de dolari, decret lege 54/90 pentru a da posibilitatea imbogatirii unora pe baza marfurilor de stat, dezorganizarea economiei in numele descentralizarii si legii 15, tolerarea contrabandei , scurgerii avutiei nationale spre exterior in folosul unor intermediari pe baza unor preturi interne neracordate, absorbtia restului de capital din miinile populatiei pentru a nu putea participa la impartirea avutiei nationale, import de capital si export de produse prin functionari etatisti si  intermediari necinstiti, liberalizarea preturilor in conditii monopoliste secatuind pusculitele populatiei, refuzul arogant al dialogului cu reprezentantii populatiei jefuite,   " Actuala politica de dreptate a FSN -ului este menita sa asigure reciclarea accelerata a fostei (macro si micro) nomenclaturi de stinga intr-o oligarhie a capitalului, pe seama saracirii progresive a maselor largi "

/Scenariul celor 30 de procente. Constantin Cojocaru. Explica capcanele Legii 15 /90. Nu se aplica 30% decit societatilor comerciale. Ramin regiile autonome, stabilite de guvern (60% din total, fara a socoti si terenurile) care duc procentul real al improprietaririi la 12%. Distanta in timp dintre acordarea bonurilor si concretizarea in certificate combinata cu inflatia [IR: Iata deci ce rol de sifonare a avut aceasta!] va reduce procentul real la 3%…Este evident pe de alta parte ca nu exista capital financiar cinstit pentru a cumpara cei 70%  din 10 000 miliarde lei. Concluzia se impune.

            National nr 3 mai 1991

/ Invitatie pentru specialisti. La 29 aprilie, reprezentantii cartelului ALFA au explicat timp de 3 ore propunerea de privatizare Cojocaru- sustinuta de ALFA- lui Ion Iliescu care a decis ca pe 10 mai sa aiba loc un dialog intre sustinatorii privatizarii Cojocaru (Constantin Cojocaru si Bogdan Hossu) si citiva membri ai Academiei , a Institutului National de Cercetari Economice : Tudorel Postolache, Anghel Rugina, Costin Chiritescu, Mircea Ciumara, etc  

/ Atacul academic. Dezbaterea de la Casa oamenilor de stiinta din data de 10 mai 1991. Criticile aduse solutiei Cojocaru de Tudorel Postolache si Angel Rugina.

            / Apararea ALFA. Bodan Hossu : " Recent un domn ministru ne-a spus ca singura sansa pentru o intreprindere romaneasca este sa vina un strain sa o cumpere. Pina acum se spunea ca nu ne vindem tara". Constantin Cojocaru. Respinge una cite una criticile aduse programului sau aratind ca sint speculatii inconsistente teoretic si favorabile imbogatirii nomenclaturii pe spatele poprului roman. Chiar si o intreprindere fara beneficii (si fara pierderi) poate realiza un important rol productiv si social si are o valoare. Iar daca are pierderi continuu, proasta ei administrare va fi amendata prin faliment. Rentabilitatea depinde foarte multi factori , unii extreni cum ar fi preturile, care fac loc la evaluari manipulatorii. Nu exista piata libera fara concurenta.Citeaza opinia lui Milton Friedman : actiuni impartite populatiei, nu transmitere a averii catre straini. In prezent numerarul in circulatie pare de 100 miliarde , depunerile la CEC 200 miliarde sume care, nu au cum face fata nevoilor achizitiei prin vinzare, mai ales daca se tine cont si de inflatie

 / Cartelul Alfa in lupta pentru capitalul national. Laurentiu Solomon. Pe 16 mai au avut loc lucrarile conferintei cartelului ALFA.  Directiile de actiune. Se cere demiterea guvernului Roman si formarea unui guvern competent.

            / Hotarirea conferintei nationale a cartelului sindical ALFA.

"1 Demiterea primului ministru si a guvernului sau

2 Formarea unui alt guvern competent cu urmatorul program social-economic minimal

a Trecerea rapida si masiva a capitalului national in proprietate individuala prin improprietarirea actualilor cetateni ai Romaniei cu capitalul acumulat in anii comunismului din munca lor si reconstituirea micilor proprietati nationalizate sau colectivizate.

b Stoparea imediata a procesului de transformare a nomenclaturii vechi si noi in oligarhie financiara, pe seama averii natiunii si recuperarea averilor insusite prin tranzactii ilegale si inechitabile cu capitalul statului

 c Oprirea procesului de inchideri de unitati si de concedieri, refacerea imediata a puterii de cumparare a salariilor , restabilirea urgenta a functionarii mecanismului economic national []

3 Demiterea conducerii actuale a TVR

            In caz de neindeplinire a cererilor- se va trece la o greva generala.  [IR: Aceasta hotarire, sustinuta de masa sindicalistilor de la Alfa taie orice retragere celor care pretind ca distrugerea Romaniei a fost o eroare neintentionata]"

 

            Cotidianul. 13 noi 91 Am o mare temere: sa nu se instaureze dictatura sindicala in Romania (interviu cu Mircea Sevaciuc, presedintele Aliantei Confederative Intersindicale Fratia luat de Cristian Rauţu). Nu e mirat ca CNSRL de extrema stinga s-a unit cu Fratia - de extrema dreapta. Dar Alfa nu trebuia sa se compromita.S-a opus formarii unui partid al sindicalistilor (initiative a lui Claudiu Iordache si a lui Ctin Cojocaru). Au fost reabilitati cei de la 15 noi 1987 intr-un proces, in urma unui protest de 27 zile in fata Senatului in care a cerut si lista informatorilor securitatii si demiterea conducerii televiziunii. Ilie Costache de la Dreptatea noua a fost printre cei care i-au chinuit (declara dl Fitiki care l-a recunoscut)

 

21-27 ian 1992. Expres Mineriada Sindicala. Suspiciunile intre sindicate. Cocosii se bat in fata executivului (sefii lor, dialogind cu guvernul in CNC sau in comisia mixta) . Trei crai de la rasarit - prezentarea unor aspecte indoielnice din cariera liderilor Fratia , Alfa si CNSLR. Interviu cu Claudiu Iordache- care s-a pus la dispozitia sindicatelor pentru initiative legislative, initiind si un partid "Solidaritatea sociala" impreuna cu Ctin Cojocaru. [IR: Multi au esuat in milul combinatiilor dubioase, dupa ce au incercat lucruri meritorii, fara a fi sprijiniti]