Cuvinte de „golani"

 

Doamna    DOINA    CORNEA

„Vă mulţumesc pentru eroismul dvs. de a fi şi astăzi aici si în fiecare zi. Soarta ţării cred că este în mîinile acestor oameni, care ziua şi noaptea stau aici şi-si exprimă vrerea. Dorinţa lor ca şi a noastră este de a instaura în tară o adevărată democraţie. Vă mulţumesc foarte mult. Sînteti eroici, sînteti mi­nunaţi. Le mulţumesc şi celor care fac greva foamei. Vreau să vă spun că şi Clujul este ală­turi de dvs. Şi la Cluj sînt ti­neri, şapte pînă acum, care fac greva foamei în semn de solida­ritate cu celelalte oraşe ale ţă­rii şi cu cei care aici fac greva foamei. Să rămâneţi uniţi. Nu­mai aşa izbînda ne este asigu­rată.

Ceea ce s-a întîmplat astăzi socotesc că nu este un eşec al nostru, al celor care vrem de­mocraţia. Este eşecul celor care au refuzat dialogul din. cauza unei camere de luat vederi. Această cameră ar fi fost şi ea o dovadă a unei transparente. Dar nici măcar acest glasnost nu e dovedit de cel care conduc astăzi ţara. Nu putem clădi cu oameni ce au slujit atîtea nele­giuiri timp de 45 de ani în a-ceastă ţară. In fiecare stat euro­pean care a fost de natură fas­cistă, ca Germania şi Italia, a avut loc această epurare. Aveţi dreptate să staţi aici şi să pro­testaţi. Punctul 8 de la Timi­şoara trebuie să fie inclus în le­gea electorală. Nu putem avea încredere în nişte oameni care au slujit acest regim împotriva poporului.

Dl. Ion Iliescu, refuzînd dia­logul, n-a făcut decît să ne do­vedească cît de puţin democrat este. Dialogul este a doua con­diţie a unei democraţii. Prin dialog convingi oamenii. Tre­buia să accepte dialogul dacă nu avea ceva de ascuns. Trebuia să-1 accepte, să ne convingă dacă nu avem dreptate. Dar noi ştim că avem dreptate. Pentru că pe fostele cadre comunista nu putem conta. Nu-i putem dori ca deputaţi şi senatori. Asta nu înseamnă că dorim răzbu­nare. Pot să se întoarcă la pro­fesiile de bază, dar nu să aibă funcţii care să le permită să fie tot ei cei care iau decizii de răs­pundere politică mare. De aceea vreau să subliniez încă o dată importanta punctului 8. Nu tre­buie să cedăm în această pri­vinţă.

Dar mai este un lucru care ne priveşte pe noi ; să alungăm din sufletele noastre ura. Nu prin ură vom dobîndi victoria, ci prin unitate şi iubire. Să râmînem uniţi, iar armele noastre să râmînă mereu nonviolente".

 

Dl. CĂTĂLIN MAMALI : „Limba comunismului este cum ştim de atîtia ani , o limbă de lemn. Mai grav însă este că în spatele limbajului de lemn se ascunde o gîndire de lemn. Si încă mai grav este faptul că această gîndire este de cele mai multe ori dedublată. Dacă dic­tatura personală a fost răstur­nată, sistemul gîndirii totalitare a rămas încă la putere. Inerţia mentalităţilor şi reflexelor co­muniste este la fel de mare ca şi a structurilor puternice tota­litare. In Piaţa Universităţii şi printr-o reacţie în lanţ în în­treaga ţară. golanii liberi luptă în fapt pentru reîntregirea gîndirii. Nu mai suportăm o gîn­dire pentru situaţiile oficiale şi una pentru viata de zi cu zi. O gîndire pentru consumul intern şi una pentru export. O gîndire valabilă pentru cei care guver­nează şi una valabilă pentru cei guvernaţi. Si tocmai refuzul de a transmite întregii ţări prin transparenta camerelor de luat vederi, prin conectarea directă la radio a ceea ce se poate dis­cuta între reprezentanţii golani­lor liberi din Piaţa Universităţii şi reprezentanţii C.P.U.N.-ului. reprezintă de fapt o perpetuare a gîndirii duble.

Această dedublare a fost una din cele mai mari boli ale struc­turii totalitare, boala care din păcate continuă şi acum.

Refuzul guvernului de a dis­cuta deschis, la lumină, proble­mele principale conţinute în Proclamaţia de la Timişoara şi în punctul 8 al acesteia este do­vada continuării în fapt a gîndirii totalitare". . ..

 

Dl. PETRU CRETIA : „Cauzele strîmbe şi lacome, cînd pierd în clipa aceea porţia lor neîmplinită dă satisfacţii măr­ginite. Cauzele drepte, cînd cîştigă,  deschid vieţii un drum mai frumos. Iar cînd pierd, deschid un viitor mai înalt... Cauza noas­tră, a celor de aici şi a celor care sînt alături de noi de-a lungul si de-a latul ţării este o cauză . dreaptă. Ea este integrată unei lupte care are orizont european. Este ceasul ca la acest sfîrsit de veac chinuit de războaie şi de împilări toate popoarele răsări­tului să-şi cîştige de mult visata eliberare de sub dominaţia comu­nistă. Aproape pretutindeni ve­chile structuri ale puterii si ale exploatării pe care am trăit-o patru decenii şi jumătate noi, caută să reziste, să-şi păs­treze puterea şi privilegiile. De aceea, in contextul larg la care mă refer si în contextul vieţii noastre naţionale, lupta care se dă aici şi pretutindeni trebuie continuată şi dusă la capătul ei spre izbindă.

Am fost acuzaţi în ultimele zile de instigare iresponsabilă la dezordine socială. Nimeni dintre noi nu este iresponsabil, iar in­transigenţa nu trebuie confun­dată cu nimic. Pe de altă parte acceptăm termenul de instiga­tori, într-adevăr. doresc împre­ună cu toţi cei care sînt alături de dumneavoastră să vă instig nu la dezordine socială, ci la o ordine socială nouă, mai dreap­tă, mai libera şi mai prosperă, întemeiată pe o legalitate reală şi pe promovarea în viaţa pu­blică a spiritului de adevăr şi a probităţii politice. In al doilea  rînd, vă instigăm cu dragoste şi gînd bun la eliminarea practică si legală a tuturor elementelor retrograde şi acaparatoare da putere si de bunuri nemeritate. Este ceea ce Minai Eminescu numea "pătura superpusă". Şi ce pătură Doamne ! Ii mai ţinem bine, minte şi îi mai vedem : oameni fără competentă speci­fică oameni fără scrupule, la­comi şi cruzi, oameni pe care nici o ordine socială întemeiată pe principii de drept nu-1 mai poate tolera in mijlocul ei decît ca elemente cu o viaţă străină de viaţă publică. în al treilea rînd vă instig la dobîndirea unui cadru constituţional care să descătuşeze forţele vitale  ale ţării pe oamenii buni, pe oamenii cinstiţi, pe oamenii drepţi şi curaţi, talentaţi şi pricepuţi, pe cei care pot face o tară nouă mai dreaptă şi mai curată. E vorba de oamenii pe care nimeni nu-i poate nici minţi, nici înfrica, nici cumpăra. Sint aceia pe care-i reprezentaţi aici, cu atita stăruinţă, cu atîta dînzenie şi cu atîta lumină. Aceşti oameni dau în clipa aceasta şi dincolo de orizontul ei sensul si nobleţea acestei, adunări. Trăiască Liber­tatea !".

 

Dl.GHEORGHE ZAMFIR: Dragi mei, iubiţii mei am ve­nit să vă asigur că sînt alături de voi cu tot sufletul, cu toată inima si cu tot trupul. Am ve­nit ştiind că ţara se află intr-un moment important, unul din cele mai importante ale istoriei ei.

Am purtat stindardul româ­nesc pe toate meridianele lu­mii. Am plins împreună cu voi, acolo unde lacrimile au ştiut să spună lumii întregi jalea popo­rului român. Nu putem după atîta jug şi suferinţă să ne mai lăsăm călcaţi in picioare si de data asta".