O LUME DE GOLANI
Trăiască golanii !
Eugen Ionescu
Golan academician
Cum nu pot semna
cu mîna, pentru că sînt încă departe, semnez cu vocea şi cu inima Proclamaţia
de la Timişoara şi în mod special articolul cu pricina. In plus, mă consider tot
atît de golan ca studenţii din Piaţa Universităţii de la Bucureşti ş! din toate
pieţele libere din România. Trăiască ţara cea mare, liberată de comunism pentru
totdeauna!
Vintilă Horia
Ceauşescu a
inoculat în noi modelul unui tătic (rău) al naţiei... Pare firesc că, dacă am
scăpat de tăticul cel rău, să năzuim către unul bun...
Trebuie însă spus
că răzbunarea unei imagini nu înseamnă altă imagine, şi că democraţia nu se
face nici cu tătici şi nici cu copii, oricît de buni ar fi ei, ci cu oameni
maturi, care îşi aleg în mod liber pe cei care să-i reprezinte... Sigur că avem
nevoie de modele morale, de personalităţi, de puncte de referinţă, dar la ele
nu trebuie să ne raportăm precum copiii la părinţi, ci — cu o vorbă devenită
celebră — ca la „conştiinţa noastră mai bună".
Printre noi
există asemenea oameni: să-i căutăm— In orice caz, vreau să cred că în fruntea
acestei ţări vor ajunge nişte oameni ale căror credibilitate şi capital de
moralitate să fie atît de mari, încît atunci cînd vor explica ţării că avem de
trecut o perioadă grea, că ne aşteaptă lipsuri şi că trebuie să ne unim pentru
a face faţă unor imense dificultăţi — vor fi crezuţi, ajutaţi, sprijiniţi.
Pentru că ceea ce s-a numit „revoluţia noastră" nu a fost o revoluţie
făcută pentru mîncare şi bunăstare fizică, ci una a demnităţii, a nevoii de a
ieşi din mizeria morală şi spirituală. Eu cred că putem îndura orice în numele
adevărului şi al bunei credinţe, dar nimic — nici măcar bunăstarea — dacă ni
s-ar propune iar minciuna, teroarea, duplicitatea şi frica. Şi spun din nou :
Vai de cei care vor mai minţi poporul acesta!
Şi sa nu ne mai
lăsăm asmuţiţi unii împotriva altora!
Lucrul cel
mai rău care ar putea să se întîmple în cazul in care oamenii conştienţi nu iau
atitudine este ca peste această ţară să se aştearnă din nou tăcerea.
Dacă ne gîndim ca
ne-au trebuit 45 de ani ca să răsturnăm comunismul, nu ştiu cîţi ani ne vor
trebui ca să învingem această a doua tăcere.
In scara zilei de
23 aprilie, pe cînd mai multe mii de bucureşteni manifestau în Piaţa
Universităţii pentru democraţie reală, TVKL, care nu i-a arătat deloc la
„Actualităţile" de seară, a programat la „Studioul electoral"
emisiunea unui candidat independent din Giurgiu, care, plimbîndu-se pe Dunăre
cu şalupa, a declarat, nici mai mult nici mai puţin, că nu este nevoie de
partide într-o democraţie.
Oricît ar trebui
să fie de moderat tonul nostru, oricît ar trebui să evităm invectivele şi să
înţelegem natura umană, monstruozitatea pe cate o viaţă trăită în comunism a
făcut-o să înflorească asemenea unei tumori în mintea acestui om este de
neînchipuit. Candidatul (unde o fi găsit 251 de oameni să-1 susţină, chiar
atîta ignoranţă este în ţară ?) nu părea, să mă ierte Dumnezeu, un caz... de
sănătate.
Dar afirmaţiile
sale stupefiante arată în ce ignobilă beznă a gîndirii şi culturii ne-a
cufundat totalitarismul. Auziţi, oameni
buni! La gunoi experienţa democraţiilor vechi de sute de ani ! Adio
diversităţii de idei la care se raliază
zeci şi sute şi mii dintre dumneavoastră. Un posibil membru al
Ex-centric-Club găseşte cu cale că nu-i nevoie
de partide. Dar cei 251, gruparea care a aderat la platforma sa??
Doamne, în ţara
asta nu credeam că poate fi atîta lipsă de ruşine şi de
creier !
P.S, : La
,,Actualităţile" de noapte, despre demonstraţiile de la Universitate a
vorbit un tov. lt. col. de politie, care a spus, între altele, că manifestanţii
(or fi tot nişte „huligani", ca la Timişoara pe 17 decembrie ?), „au profanat (sic !!) injurii". La
carte, dom colonel ! La scoală !