Trăiască golanii !
Golan academician
______________________________________________________________________________________________
Cum nu pot semna cu mina, pentru că sînt încă departe, semnez
cu vocea şi cu inima Proclamaţia de la Timişoara şi în mod special articolul cu
pricina. In plus, mă consider tot atît de golan ca studenţii din Piaţa
Universităţii de la Bucureşti şi din toate pieţele libere din România. Trăiască
ţara cea mare, liberată de comunism pentru totdeauna!
________________________________________________________________________________________________________
...Ceauşescu a inoculat în noi modelul unui tătic (rău) al
naţiei... Pare firesc ca, dacă am scăpat de tăticul cel rău, să năzuim către
unul bun.»
Trebuie însă spus că răzbunarea unei imagini nu înseamnă
altă imagine, şi că democraţia nu se face nici cu tătici şi nici cu copii,
oricît de buni ar fi ei, ci cu oameni maturi, care îşi aleg în mod liber pe cei
care să-i reprezinte... Sigur că avem nevoie de modele morale, de
personalităţi, de puncte de referinţă, dar la ele nu trebuie să ne raportăm
precum copiii la părinţi, ci — cu o vorbă devenită celebră — ca la „conştiinţa
noastră mai bună".
Printre noi există asemenea oameni: să-i căutăm.... În orice
caz, vreau să cred că în fruntea acestei ţări vor ajunge nişte oameni ale căror
credibilitate şi capital de moralitate să fie atît de mari, încît atunci cînd
vor explica ţării că avem de trecut o perioadă grea, că ne aşteaptă lipsuri şi
că trebuie să ne unim pentru a face faţă unor imense dificultăţi — vor fi
crezuţi, ajutaţi, sprijiniţi. Pentru că ceea ce s-a numit „revoluţia
noastră" nu a fost o revoluţia făcută pentru mîncare şi bunăstare fizică,
ci una a demnităţii, a nevoii de a ieşi din mizeria morală şi spirituală. Eu
cred că putem îndura orice în numele adevărului şi al bunei credinţe, dar nimic
— nici măcar bunăstarea — dacă ni s-ar propune iar minciuna, teroarea,
duplicitatea şi frica. Şi spun din nou : Vai de cei care vor mai minţi poporul
acosta!
Şi să nu ne mai
lăsăm asmuţiţi unii împotriva altora!
______________________________________________________________________________________________
Lucrul cel mai rău care ar putea să se întîmple în cazul in
care oamenii conştienţi nu iau atitudine este ca peste această tară să se
aştearnă din nod tăcerea.
Dacă ne gîndim că ne-au trebuit 45 de ani ca să răsturnaţii
comunismul, nu ştiu citi ani ne vor trebui ca să învingem această a doua tăcere.
______________________________________________________________________________________________
In seara zilei de 23 aprilie, pe cînd mai multe mii de
bucureşteni manifestau în Piaţa Universităţii pentru democraţie reală, TVRL, care
nu i-a arătat deloc la „Actualităţile" de scară, a programat la „Studioul
electoral" emisiunea unui candidat independent din Giurgiu, care,
plimbîndu-se pe Dunăre cu şalupa, a declarat, nici mai mult nici mai puţin, că
nu este nevoie de partide într-o democraţie.
Oricît ar trebui să fie de moderat tonul
nostru, oricît ar trebui să evităm invectivele şi să înţelegem natura umană,
monstruozitatea pe care o viaţă trăită în comunism a făcut-o să înflorească
asemene! unei, tumori în mintea acestui om este de neînchipuit. Candidatul
(unde o fi găsit 251 de oameni să-1 susţină, chiar atîta ignorantă este în ţară
?) nu părea, să mă ierte Dumnezeu, un caz...de sănătate.
Dar afirmaţiile sale stupefiante arată în ce ignobilă beznă
a gîndirii şi culturii ne-a cufundat totalitarismul. Auziţi, oameni buni! La
gunoi experienţa democraţiilor vechi de sute de ani ! Adio diversităţii de
idei la care se raliază zeci şi sute şi mii dintre dumneavoastră. Un posibil
membru al Excentric-Club găseşte cu cale că nu-i nevoie de partide. Dar cei
251, gruparea care a aderat la platforma sa ??
Doamne, în tara asta nu credeam că poate fi atîta lipsă de
ruşine şi de creier !
P.S. : La .."Actualităţile" de noapte, despre
demonstraţiile de la Universitate a vorbit un tov. lt. col. de poliţie, care a
spus, între altele, că manifestanţii (or fi tot nişte „huligani", ca la
Timişoara pe 17 decembrie ?), „au profanat (sic !!) injurii". La carte,
dom colonel ! La scoală !