DINCOLO DE GREVA FOAMEI
Cumplit trebuie să fi suferit
Valentin Anton de s-a decis să moară prin greva foamei pină nu înlătură comunismul
din această tară (R. L. din 23 mai '90).
Apreciem curajul său, dar nu-l înţelegem.
Pînă la cei 31 de ani, ;i-a început viaţa cu peste trei ani de detenţie (în
clasa a X-a este condamnat şi arestat pentru furt din maşini). La 19 ani
devine strungar în puşcărie. Dar meseria nu era de el. S-a căsătorit la 20 de
ani cu Angela de 18 ani, trăind, după spusele vecinilor, din subvenţia tatălui
(Aristotel Anton, pe atunci tehnician la Aeroportul Băneasa) şi a unchiului
său, Marin Anton, (medic la Spitalul militar). Anturajul, beţia şi traiul
parazitar l-au captat mai mult decit viaţa de familie. Biata femeie (bolnavă
de diabet) nu mai rezistă. Dar nici odorul tatii nu mai „rezistă" la
presiunea vecinilor, exasperaţi de certurile şi bătăile din familie. După
divorţul, plătit tot de „T[ticu", femeia se stinge din viaţă la 24 de ani.
Peste un an, acelaşi tătic grijuliu ii găseşte o nouă partidă şi îl
recăsătoreşte cu Mariana, actualmente şefa unităţii nr. 228 a I.C.L.
Tehnometal din Şos. Ştefan cel Mare nr. 24 A (Angela era fosta soţie, nu cum o
numeşte revista "Azi", din 29 mai '90, pe actuala soţie), proprietara
unei garsoniere în Barajul Lotrului nr. 10, bloc N 10, ap. 88, cu care, are un
copil, Alexandru, de 3 ani.
In cei 12 ani de cind a scăpat din
puşcărie n-a lucrat decît doar cîteva luni. La I.O.R. ca strungar, pe la I.T.B.
ca şofer de troleibuz (şcoală făcută tot pe banii lui babacu), apoi ca
macaragiu, băgător de seamă pe un vaporaş de pe lacul din vecinătatea casei
părinţilor, cascador la Buftea, trece şi pe la uzinele „23 August", dar
nici unul din aceste locuri nu l-au putut statornici. Ultimii 3 ani a fost pe post
de dădacă. Deci, nici o legătură cu comunismul. Cine l-o fi agasat în asemenea
hal şi l-a îndemnat să-şi sacrifice viaţa ? De muncit n-a muncit, iar bani
avea, slavă domnului, (pentru trai parazitar) de la părinţi, soţie, plus ce-i
mai ieşea din vînzarea laptelui şi a altor bunătăţi procurate cu greu de mama
copilului. Deci...
Ce va spune Alexandru despre tine
cînd va fi mare, domnule Marian Anton ? Acum este prea mic să te judece. Cu ce
ochi te va privi ? Te-ai întrebat ?
Dumitru MANOLE