Golanul

Am fost şi sînt un golan!

Am luptat în Decembrie 1989 contra comunismului, ca un golan!

Nu-i vorbă goală!

Sînt nenumărate casete filmate în ţară şi străinătate, care m-au prins cu arma în mînă.

Toţi se mirau, cum de m-am rătăcit, cu o barbă albă, între aceşti golani tineri!

Ziarul „România liberă” din 3 februarie 1990, m-a prins într-o poză lîngă Dăscălescu, la balconul fostului C.C., cînd îşi dădea demisia, recunoscînd cu degetele răsfirate că a fost un golan.

Poate va fi iertat, căci a recunoscut!

Rog să fiu şi eu iertat, dacă vreodată va fi nevoie, fiindcă şi eu recunosc!

Sînt un golan că nu m-am dus la Televiziune cu minifrontul de atunci. Am rămas la fostul C.C. cu arma în mînă. Atunci minifrontul avea lista deschisă.

Azi aşa s-a umflat de tare, că nu mai e loc şi pentru primii golani!

Sînt un golan, că nu mi-am schimbat părerea din Decembrie şi strig la fel ca atunci:

-—.„Jos-comunismul şi cei care au contribuit la masacrarea neamului românesc!”.

Sînt un golan fiindcă spun ca atunci:

— „Jos cei care au poluat şi vor mai încerca să polueze sufletele şi creierele neamului nostru!”

Sînt un golan fiindcă strig tot ca atunci: — „Jos cei care vor mai îndrăzni să ridice minciuna la rang de virtute!” şi — „Jos cei care pentru o bucăţică de carne în plus. — dată ca la căţei — îi vor obliga pe oameni să mintă cîte zile mai au şi să strige „Ura”, „Ura”!

Sînt un golan fiindcă nu vreau comunism!

Sînt un golan fiindcă îmi iubesc neamul şi nu vreau să mai fie minţit!

Pentru asta, s-ar putea să fiu trecut la porecla de fascist. Atunci n-aş mai avea scăpare.

Vă rog foarte mult să nu uitaţi, că şi la ultimul miting al lui Ceauşescu, cînd i-am dat foc portretului iubit, am fost poreclit tot golan.

De atunci mi se trage beleaua! Abia am scăpat cu un autograf scris pe patul unui pistol. Am recunoscut pistolul acum după patru luni, în aceeaşi piaţă. De data asta am fost rugat să dau autograf pe coada cîinelui dresat. Să aibă şi el o amintire!

După ultima şedinţă a miniparlamentului, jur că nu mint ca un golan. Mi s-au dat telefoane din provincie, făcîndu-mi-se morală, prieteneşte, că de ce eu care am luptat ca un golan, nu sînt acolo, să pun lucrurile la punct.

Le-am „explicat” la toţi. că acolo nu-i loc pentru golani.

Cu multă stimă, vă rog pe cei în drept, să binevoiţi a dispune să mi se preschimbe porecla, în renume!

Cu mult respect,

ERNEST MAFTEI