EFEMERIDE

 

* Una dintre cele mai solide publicaţii care apar în prezent la noi este, fără dubiu, Contrapunct.   Realizată de tineri scriitori, ea pare hotîrită să urmeze îndemnul prozatorului Mircea Nedelciu: ne luăm soarta în propriile mîini !   Voi reveni în zilele următoare asupra modului inteligent şi publicistic în care este structurată această revistă.   Întrucît Piaţa Universităţii “presează”, voi reţine, astăzi, doar un paragraf din scrisoarea deschisă adresată d-lui Stelian Tănase de excepţionala poetă Angela Marinescu: “Din toate confruntările pe care le-am avut cu dv. am ieşit mereu cu steagurile arse.   Aţi fost iritat în permanenţă că eu, poeta săracă şi marginalizată, am orgoliu.   Mereu m-aţi jignit şi mereu imi spuneaţi că nu pot să mă ridic la abstract, eu, care am atras spre mine nebunia, sărăcia şi am făcut vid in jurul meu.   Iar dv. CEL care poate să se substituie tuturor şi pretutindeni, nici măcar nu aţi observat cît oportunism aţi epuizat în mascarada de a fi imparţial în problema Ardealului”.   Sînt convins că Angela Marinescu se inşeală.   Nu de oportunism este vorba aici, ci de ceva mult mai rentabil.

* Este greu, este foarte greu să nu cazi în patima întrebărilor dacă îi asculţi pe clasici.   Deci, dl. Stelian Tănase, redactorul şef al publicaţiei neo-New-Yorkeze “22” îşsi publică poza cu alura soljeniţiană, în calitate de candidat independent pentru viitorul parlament – alură care avantajează exaltările postrevolutionare – sub un discurs al lui Platon: “De putere să nu se apropie decît cei care nu o iubesc”.   Toată stima pentru acestă asociere care însă pare puţin mimată de intenţia domnului Stelian Tănase de a accede în zonele eterate ale puterii.   Oare de ce domnia sa, atît de democrat şi calm, să fie preocupat de intrarea, desigur prin dialog social, în spaţiile atît de tulburi ale puterii ?   O explicaţie pare a ne furniza Gabriela Adameşteanu, pe aceeaşi pagină, anuntîndu-ne că dl. Stelian Tănase a intrat in linia dreaptă a revoluţiei pentru că “timpul nu mai avea, oricum, răbdare.   Luni 19 decembrie, a fost exclus din partid; pe 21 şi 22 era în stradă.   Pe urmă a apărut G.D.S. şi revista “22” cărora Stelian Tănase le dedică marea lui energie”.   Doamna G.A. este convinsă că atunci cînd S.T. se va întoarce la masa de lucru, el “va scrie romanul acestor zile”.   Nu este oare păcat ca MAREA LUI ENERGIE să se risipească în exerciţiul puterii ?

* Surioara revistei “22”, deocheata “Dreptatea”, cenuşie tribună de luptă împotriva comunismului, organ al P.N.Ţ.-c.d., are “o deosebita plăcere” să reproducă cîteva “pasaje dintr-o luare de poziţie recentă” a d-lui David Funderburk, fost ambasador al Statelor Unite la Bucureşti.   Cu un titlu coposian: Situaţia din România îngrijorează foarte tare.   Nu e de mirare că dl. Funderburk este la fel de îngrijorat de situaţia din România ca şi un alt cunoscător al realităţilor româneşti, candidatul la preşidinţie al istericului P.N.Ţ.-c.d., dl. Ion Raţiu.   Că se aseamană, n-ar fi nimic, dar după cum se vede ei se şi adună.

 

 

 

XANTIPA

“Azi” – 26.04.1990