Jocul de-a
revolutia
Piata
Universitatii, duminica 22 aprilie: din nou miting antiguvernamental. Se scandeaza lozincile deja cunoscute, se
agita pancarte, se imprastie afise de propaganda ale unor partide, se huiduie,
in sfirsit, atmosfera deja obisnuita a duminicilor noastre din ultima
vreme. Apare si domnul Dumitru Mazilu,
care imediat e inconjurat si luat la intrebari. Unii il lauda, ii string mina, altii ii pun intrebari mai
delicate de genul: “Ce ati facut in calitate de anchetator de securitate ?” la
care raspunsul vine prompt si usor zeflemist: “aratat-mi un singur om caruia
I-am facut rau !” (Parca ne amintim de o alta replica, putin mai veche:
“Aratati-mi un roman mort de foame !”
Alte personaje, stil asemanator intru disculpare).
La un moment
dat citiva admiratori care scandeaza “Mazilu” ii cer sa vorbeasca oamenilor la
nelipsitul megafon (unii il numesc “interfon” !) al nelipsitului Dumitru Dinca,
de la “Alianta Poporului”. Dl. Mazilu
nu se lasa mult rugat si anunta solemn: “Revolutia nu s-a terminat ! Revolutia continua !” Entuziasmati la culme, citiva tineri se
reped si baricadeaza piata cu panourile de afisaj electoral de pe trotuare, cu
mesele de la terasa “Dunarea”, cu tot ce gasesc in preajma. Intre timp apar politistii. Citiva ofiteri explica in modul cel mai
civilizat demonstrantilor ca trebuie sa lase circulatia sa se desfasoare
normal. Sint catalogati imediat ca
“teroristi” si huiduiti din rasputeri.
Incep sa circule replici: “Sint inarmati ! Au bastoane ! Au scuturi
! Vor sa ne aresteze ! Nu va imprastiati 1 Vor sa ne prinda in cursa !” Cei care parasesc piata sint tradatori, iar
tinerii “revolutionari” nu vor sa piarda o sansa istorica: reeditarea serii de
21 Decembrie. Jocul de-a revolutia”
continua !
“Dimineata”
– nr. 56, 26.04.1990