“INTERCONTINENTAL”, ieri, ora 14

 

Mi se povesteste: “…. un detasament de politisti (al ofiterilor) au intrat peste noi, ne-au lovit cu bastoanele si cu cizmele, injurindu-ne (un copil de 10 ani ne-a aratat pieptul zgiriat de niste sirma ghimpata, dupa cum spune el, incolacita pe virful bocancilor).   Ne-au fugarit in intreaga piata, criondu-ne in cap si pe spinare cu bastoanele de cauciuc.   N-am ripostat nici unul.   Am fugit si ne-am refugiat la “Inter”.   N-am fost primiti.   In usa paza politieneasca.   Ne-am refugiat spre “Asociatia 21 Decembrie” de pe Batistei – 24.   Unii am ajuns pe Maria Rosetti, fortind intrarea la o doamna, pe nume Mora (eram sase demonstranti) care ne spunea ca e vecina cu generalul Chiac.   Am fugit si de acolo.   Politia se instaleaza in Piata, instituie cordoane militare.   Ne regrupam, la rondul de la Dunarea.   Catre ora prinzului vin fratii nostri (eu sunt muncitor la I.M.G.B., am 22 de ani), fratii nostri sint studentii Universitatii si ai Politehnicii.   Si ei vor democratie reala !   Perforam cordonul politienesc si ne reocupam locul in piata.   Sint aici de 24 de ore nebaut si nemincat.   Nu plecam pina cind nu impunem guvernului doleantele noastre”.

Aceasta declaratie am consemnat-o ieri, la ora 14, de la tinarul Gabriel Grecu macaragiu la I.M.G.B.   El a luptat in aceeasi piata si pe 21 decembrie.   Pe 22 a fost arestat si dus la Jilava.   In timpul cind scriem protestele demonstrantilor sint tot mai vehemente, numarul lor creste, lozincile devin tot mai radicale.   Deodata din mii de piepturi rasuna scandat: “In cazarma”, in ca-zar-ma !”.   Inteleg despre ce este vorba cind vad pe tineri scotind din piata detasamentele politienesti care se retrag in dezordine.   Cerinta le-a fost ascultata.   De le-ar fi ascultate si doleantele lor….   Si, mai ales, de n-ar urma o noua noapte a rafuielii.

 

 

 

Ion Marcovici

“Romania libera” – 25.04.1990