/din amintirile generalului Gheorghe Mihail

" (...) 6 martie 1945, ei, iata o data care trebuie sa v-o spun, cind vine guvernul Groza cu Vasiliu Rascanu ministru de razboi.
In seara, in noaptea de 5 spre 6 martie, s-a facut la ordinul rusilor, dezarmarea trupelor din Bucuresti, din Capitala. A doua zi de dimineata, la 6 martie, toata populatia bucuresteana, alarmata, vazind ca sentinelele de la M.St.M., Ministerul de Razboi erau fara arme. In post, dar dezarmate. O panica intrase in populatie. Eu sint informat de copiii mei:"Ia uita-te pe fereastra sa vezi sentinelele; nu mai au arme, sint dezarmate!" Eu, surprins de lucrul acesta pentru ca sef al M.St. M. era Sanatescu, alarmat de aceasta m-am imbracat repede si am iesit pe strada sa vad tot aspectul, impresiile care erau asupra dezarmarii acesteia. M-am intilnit cu o gramada de lume, doamne, toti ingroziti:"Oare ce se va mai intimpla?Ne-au dezarmat rusii trupele?"
Aceasta era impresia la 6 martie 1945, o impresie de groaza in populatie. Merg pe Stirbey Voda mai departe, pina in spatele palatului regal. Acolo am vazut companiile rusesti, cu trompete, inarmate, invirtindu-se in jurul palatului. O compania asa, alta companie asa, in jurul palatului, in mod provocant. Ce era? Era presiunea pe care o facea Visinski asupra regelui de a aduce la guvern - guvernul Groza. Aceasta vazut de mine ca spectator civil, am vrut sa-mi dau seama ce se intimpla in Capitala, in Bucuresti.
Intr-adevar, dupa o jumatate de zi de rezistenta din partea regelui, invocind promisiunea data de Molotov ca nu se vor amesteca in treburile interne ale tarii, ca nu se vor dezarma trupele romanesti, s-au amestecat. La urma, a cedat regele si asa a venit guvernul Groza la putere. (...)

/din Comunicatul P.N.T. in legatura cu evenimentele care au precedat constituirea Guvernului Petru Groza

"(...) Acest guvern s-a constituit nu numai prin metodele de mai sus, care au violentat vointa nationala, dar chiar coroana a fost pusa in alternativa de a primi sau de a abdica, folosindu-se in acest scop mijloace de presiune neuzitate. (...)"

/din Stenograma sedintei Consiliului de Ministri de vineri 24 august 1945

" Sedinta se deschide la ora 11.55, sub presedentia domnului P.Groza, presedintele Consiliului.
Iau parte domnii:
L.Patrascanu, ministrul justitiei.
M.Ralea, ministrul artelor.
Ing. Gh.Nicolau, ministrul asistentei si asigurarilor sociale.
Gh.Gheorghiu -Dej, ministrul comunicatiilor si lucrarilor publice.
Lotar Radaceanu, ministrul muncii.
Ing.P.Bejan, ministrul industriei si comertului.
Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne.
Ing.Tudor Ionescu, ministrul minelor si petrolului.
Romulus Zaroni, ministrul agriculturii si domeniilor.
Prof. P.Constantinescu-Iasi, ministrul propagandei.
General C.Vasiliu-Rascanu, ministrul de razbo.
Prof.dr.D.Bagdazar, ministrul sanatatii.
Anton Alexendrescu, ministrul cooperatiei.
Preot C.Burducea, ministrul cultelor.
Prof.Gh.Vladescu-Racoasa, subsecretar de stat al nationalitatilor minoritare.
I.Burca, secretar de stat al administratiei.
Gh.Vintu, subsecretar de stat al finantelor locale.
General D.Damaceanu, subsecretar de stat al armatei de uscat.
Genaral Ionescu Emanoil, subsecretar de stat al aviatiei.
Amiral P. Barbuneanu, subsecretar de stat al marinei.
C.Agiu, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Adrian Dumitriu, subsecretar de stat al industriei de stat.
General N.Pirvulescu, subsecretar de stat al aprovizionarii.
Aurel Potop, subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale.
Al.Alexandrini, subsecretar de stat la Ministerul Finantelor.
I.Gh.Maurer, subsecretar de stat la Ministerul Comunicatiilor.
Mircea Niculescu, subsecretar de stat la Ministerul Comunicatiilor.
Dr.S.Oeriu, subsecretar de stat, comisar general la Comisia romana pentru aplicarea armistitiului.
Bucur Schiopu, comisarul general al preturilor.
Pamfil A.Riposanu, secretar general la Presedentia Consiliului de Ministri.
Emil Botnaras, secretar general la Presedentia Consiliului de Ministri.
Dl. dr. P.Groza, presedintele Consiliului:
"Domnilor ministri, fiindca nu putem intra acum in ordinea de zi, va voi face o comunicare, pe care o socot ca este de datoria mea, ca presedinte al acestui guvern, s-o fac fata de colaboratorii cu care lucrez in guvern, dar cu care in zilele din urma n-am avut ocazia sa ma vad. Socot ca este bine, ca nici unul din noi sa nu ramina lipsit de informatiile necesare, pentru ac fiecare sa-si examineze si reexamineze constiinta, indatoririle, sarcinile si obligatiile ce le-a avut si le are, in locul pe care il ocupa. (...)
Pe la orele 6 si ceva mi s-a comunicat in acelasi timp ca domnul maresal al palatului s-a prezentat domnului general Susaicov si Pavlov, carora le-a inminat o scrisoare nesemnata, care continea o comunicare facuta de catre cei trei mari aliati. Eu, nota aceasta, am vazut-o mai tirziu. Am fost putin mirat ca nu mi s-a spus nimic de aceasta nota scrisa de catre domnul maresal al palatului.
Domnul ministru de justitie a fost pe la orele 7 la Maiestatea Sa, care i- a prezentat aceasta nota. Aceasta nota contine urmatoarele:"Avind in vedere ca presedintele de Consiliu Groza, refuza sa-si dea demisia, rog sa interveniti"!
Dl. Lothar Radaceanu, ministrul muncii:
Textul notei il aveti?
Dl. dr.Petru Groza, presedintele Consiliului:
Da, se poate vedea. Eu am ramas uimit fiindca nu-mi amintesc ca Majestatea Sa sa-mi fi cerut demisia. (...)
M-am prezentat marti dimineata M.S.Regelui si am intrebat pe M.S.Regele cind mi s-a cerut demisia si eu am refuzat-o (...)
Am spus: Majestatea Voastra a scris ca eu refuz sa demisionez. Astfel sint pus intr-o situatie foarte grea, in postura unui rebel si fata de opinia publica a tarii romanesti si fata de marii aliati, care au aflat astfel ca eu refuz sa demisionez in urma unei cereri formale a Suveranului meu. Lucrul este consumat Sire. Primesc si aceasta sarcina. Eu nu pot sa spun ca nu-i adevarat, pentru ca ma obliga realitatea intr-un stat constitutional. (...)
Aceasta se intimpla in clipa cind noi ne pregateam pentru anumite serbari, la care eram obligati, la serbarea decorarii ofiterilor romani de catre sovietici si a serbarii de 23 August, cind se facea si primirea trupelor victorioase care se intorceau de pe front. Maiestatea Sa a stat pe ginduri si eu am plecat.
Marti mi s-a comunicat ca Majestatea Sa nu se va prezenta la sarbatorirea de la Cercul Militar, cind se vor distribui ofiterilor romani decoratii din partea U.R.S.S.-ului.
Eu, sigur, am scuzat aceasta lipsa, fiindca erau invitati toti sovieticii. Incidentul aceasta s-a lichidat prin faptul ca M.Sa totusi a venit marti la serbarea de la Cercul Militar. Miercuri mi s-a spus ca la rest nu mai vine si ca serbarea de 23 august trebuie aminata. Aceasta idee a aminarii a avut-o Majestatea Sa in ziuz de luni.
Am aratat ca aceasta este o imposibilitate. Este imposibil de a amina o aniversare care este la o data fixa, la 23 August.
Nu puteam amina pentru ca trupele au primit ordin sa se prezinte cu unitatile delegate in acest scop, in Bucuresti. Este situatia foarte grea. S-ar comenta aminarea.
In conversatia pe care am avut-o cu Majestatea Sa , marti seara, cind s-a insistat mai mult asupra acestei aminari, am spus: Nu se poate amina.Sfatuiesc pe Majestatea Voastra sa n-o amine. Eu nu primesc raspunderea politica a unei aminari. Nu vreau sa jignesc Sovietele, cu care are legatura aceasta sarbatoare, aratind ca s-ar comlica situatia prin aminare si pe plan extern.
Au urmat si miercuri intrevederi cu unii membri ai guvernului: cu domnul ministru de externe Tatarascu, cu domnul ministru de razboi. A fost mare zbucium din partea noastra. Nu va dau detalii. S-a depus maximum de efort pentru a face ca Majestatea Sa Regele nu numai sa nu amine serbarea, dar sa fie de fata, cum ers natural
Toate eforturile facute cu sinceritate - sinceritate determinata si de marile interese ale tarii si ale noastre in momentul de fata - au dat gres. Toate eforturile nu au reusit si ieri Majestatea Sa nu a participat la serbare. Sarbatorirea insa a decurs in perfecta ordine si liniste. Spre norocul nostru al tuturor, - al tuturor. Ziua de ieri a fost frumoasa, ea s-a scurs fara nici un incident, iar armata glorioasa, intoarsa de pe frontul din Apus, a intrat in Capitala.
Sigur, a fost un gol. Tin sa cunoasteti, domnilor colegi, ca nu purtam raspunderea si vina acestui gol. Am facut tot ceea ce omeneste este posibil ca sa nu existe acest gol. Lucrul acesta odata afirmat, ar fi inutil sa-l comentam. Sa ne felicitam ca au decurs lucrurile asa cum au decurs la aceasta sarbatoare si sa ne dam silinta ca, tragind concluzia din aceasta zi, din linistea cu care s-a petrecut aceasta zi, sa avem liniste pentru viitor, sa ne pastram calmul.
Noi nu sintem rebeli. Noi nu purtam ginduri ascunse M.S.Regelui. Dar am constatat, o data pentru totdeauna, ca sfetnicii au fost rai- aceia care au instigat pe aceasta linie, facind ca Regele nostru sa nu fie de fata atunci cind armata glorioasa se intoarce in Capitala, lucru care nu se repeta decit poate din secol in secol. Acesti oameni, care au dat astfel de sfaturi au luat mare raspundere asupra constiintei lor.

Dl general Damaceanu, subsecretar de stat al armatei de uscat
Vor raspunde...
Dl. dr.Petru Groza, presedintele Consiliului: Vor trebui sa raspunda - fara doar si poate.
Noi pastram atitudinea de liniste si loialitate fata de Majestatea Sa, cum s-a dovedit si in cursul zilei de ieri, cind ati fost martori.Noi nu ne-am permis sub nici un raport sa manifestam ceva care putea trada o nemultumire prin faptul ca a trebuit sa inregistram absenta M.S.Regele, care nu vroia sa apara cu acest guvern la aceasta sarbatoare. Sintem optimisti. Credem ca lucrurile se vor indrepta. Vom vedea cum se vor desfasura. Fapt este ca ieri dimineata am primit o nota de la Moscova, pe care o cunoasteti, fiindca v-am comunicat-o, o nota semnata de dl. Molotov si care mi-a fost comunicata de dl.Susaicov, la sapte si un sfwert si am comunicat-o Majestatii Sale.

Dl.Lothar Radaceanu, ministrul muncii:
Aveti textul?

Dl.dr.P.Groza, presedintele Cosiliului: Nu-l am aici. Vi-l reproduc.Guvernul Uniunii Sovietice se opune categoric demiterii guvernului Groza si a notificat acest lucru si la Londra si la Washington.
Textul deci continea un categoric nu, un categoric protest in contra demiterii guvernului nostru si totodata punea in vedere ca a luat contact cu celelalte doua Mari Puteri."

(...Nota : pentru intelegerea acestui moment , am considerat necesara publicarea celor 30 de episoade ale acestui serial . Se cunoaste deja modul cum comunistii au smuls regelui Mihai semnatura , la 30 Decembrie. Am vrut sa se inteleaga mai bine cine sint cei care au facut-o, in ce logica si in ce scop. Am vrut ca monumentalul cinism ce se manifesta in documentul de mai jos, sa fie perceput in toata grozavia sa semnificativa.)

/ din stenograma sedintei Consiliului de Ministri din ziua de 30 Decembrie 1947, ora 15,30

" Sedinta se deschide la ora 15,35 sub presedintia domnului Petru Groza, presedintele guvernului. Participa domnii :
Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul industriei si comertului ;
Ana Pauker, ministrul afacerilor straine;
Vasile Luca , ministrul finantelor;
Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne;
Stefan Voitec, ministrul educatiei nationale;
Emil I. Bodnaras, ministrul apararii nationale;
Lothar Radaceanu, ministrul muncii si asiguararilor sociale;
Octav Livezeanu, ministrul informatiilor;
Tudor Ionescu, ministrul minelor si petrolului;
Theodor Iordachescu, ministrul lucrarilor publice;
Stanciu Stoian, ministrul cultelor;
Mihail Sadoveanu,presedintele Adunarii Deputatilor;
I.G. Maurer, subsecretar de stat al Ministerului Industriei si Comertului;
Dr. Ludovic Takacs,subsecretar de stat al nationalitatilor;
Dr. M.Macovescu,subsecretar de stat la Ministerul Cooperatiei;
V. Modoran, subsecretar de stat la Ministerul Finantelor;
Ion Popescu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne;
Dr. S Oeriu, presedintele Comisiei ministeriale pentru aplicarea Tratatului de pace.

D. Dr. Petru Groza, presedintele Consiliului : " Doamna si domnilor ministri v-am convocat pentru a va comunica un fapt nou, care a intervenit de cind nu ne-am vazut. Veti lua cunostinta de acest fapt din continutul actului pe care vi-l voi citi:
< Mihai I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa Nationala
REGE AL ROMANIEI
La toti de fata si viitori, sanatate !
In viata statului roman s-au produs in ultimii ani adinci prefaceri politice, economice si sociale, care au creat noi raporturi intre principalii factori ai vietii de stat.
Aceste raporturi nu mai corespund astazi conditiunilor stabilite de pactul fundamental- Constitutia Tarii-, ele cerind o grabnica si fundamentala schimbare.
In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere a Tarii, constient si de raspunderea ce-mi revine, consider ca institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de stat, ea reprezentind o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei.
In consecinta, pe deplin constient de importanta acului ce fac in interesul poporului roman,
ABDIC
pentru mine si pentru urmasii mei de la tron, renuntind pentru mine si pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca rege al Romaniei.
Las poporului roman libertatea de a-si alege o noua forma de stat.
Mihai I
Dat la Bucuresti, astazi , 30 Decembrie 1947 >
Dr.Petru Groza : " Ca urmare a acestui act semnat de rege, noi trebuie sa facem o proclamatie catre tara. Iata textul acestei proclamatii :
'Muncitori, tarani, intelectuali,
soldati, subofiteri, ofiteri,
cetateni si cetatene ai Romaniei.
Regele Mihai I a abdicat azi de la tron.
In actul de abdicare, semnat astazi, la 30 Decembrie 1947, constata ca 'in viata statului roman s-au produs in ultimii ani adinci prefaceri politice, economice si sociale, care au creat noi raporturi intre principalii factori ai vietii de stat>.
In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere a Tarii, Regele considera ca ' institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de stat, ea reprezentind o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei '.
Astfel poporul roman a dobindit libertatea de a-si cladi o forma noua de stat : Republica Populara.
Eliberat in 1944 de sub jugul cotropitorilor hitleristi si al slugilor lor din tara, poporul roman si-a luat soarta in propriile sale miini. In frunte cu forta organizata, constienta si nesovaitoare a clasei muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare, poporul roman a inlaturat jugul mosierilor si a pedepsit pe tradatorii intereselor sale, alungind de la cirma tarii pe cei care aparau interesele jefuitorilor sai. Astfel poporul roman a reusit sa-si infaptuiasca un regim democrat , pe care continua sa-l intareasca.Monarhia constituia o piedica in calea dezvoltarii tarii noastre spre un regim de democratie populara, care sa asigure tuturor celor ce muncesc bunastarea materiala si culturala, sa asigure independenta si suveranitatea statului roman. Prin inlaturarea monarhiei , se deschid in calea democratiei noastre populare noi si marete infaptuiri.
Muncitori, tarani si intelectuali, ostasi , subofiteri si ofiteri, cetatene si cetateni !
Sa inaltam noua forma de viata a statului nostru , Republica Populara Romana.
Patria tuturor celor ce muncesc cu bratele si cu mintea, de la orase si de la sate ! "
Semneaza :
Dr. Petru Groza, presedintele Consiliului de Ministri
Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul secretar de stat la Departamentul Industriei si Comertului .
Ana Pauker, ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Straine.
Vasile Luca , ministru secretar de stat la Ministerul Finantelor.
Teohari Georgescu, ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Interne.
Stefan Voitec, ministru secretar de stat la Departamentul Educatiei Nationale.
Pr. Tr. Svulescu, ministru secretar de stat la Departamentul Agriculturii si Domeniilor
Emil I. Bodnaras, ministru secretar de stat la Departamentul Apararii Nationale;
Lucretiu Patrascanu, ministru secretar de stat la Departamentul Justitiei.
Lothar Radaceanu, ministru secretar de stat la Departamentul Muncii si Asigurarilor sociale;
Dr. Florica Bagdazar, ministru secretar de stat la Departamentul Sanatatii.
Octav Livezeanu, ministru secretar de stat la Departamentul Informatiilor;
Prof. N. Porfiri, ministru secretar de stat la Departamentul Comunicatiilor
Tudor Ionescu, ministru secretar de stat la Departamentul Minelor si Petrolului;
Romulus Zaroni, ministru secretar de stat la Departamentul Cooperatiei
Ion Pas, ministru secretar de stat la Departamentul Apelor
Theodor Iordachescu, ministru secretar de stat la Departamentul Lucrarilor Publice;
Stanciu Stoian, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor.
I.G. Maurer, subsecretar de stat la Ministerului Industriei si Comertului;
Gheorghe Vasilichi, subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale
Constantin Agiu,subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Prof Constantin Daicoviciu, subsecretar de stat al Aprovizionarii
Dr. Ludovic Takacs,subsecretar de stat la Nationalitatilor;
Prof Miron Niculescu , subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale.
Dr. M.Macovescu,subsecretar de stat la Ministerul Cooperatiei.
V. Modoran, subsecretar de stat la Ministerul Finantelor.
Ion Popescu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.
Grigore Geamanu , subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne
Dr. S Oeriu, presedintele Comisiei ministeriale pentru aplicarea Tratatului de pace"

Petru Groza :" Doamna si domnilor ministri, daca aveti vreo observatiune de facut asupra acestui text, va rog sa luati cuvintul. "
Necerind nimeni cuvintul, Consiliul aproba textul Proclamatiei citita de domnul prim- ministru.

Dr.P.Groza, presedintele Consiliului : "Doamna si domnilor ministri, vreau sa va comunic ca actul acesta s-a facut prin buna invoiala. Regele a constatat - asa cum este scris aici – ca institutia monarhiei este o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului nostru.
Istoria va inregistra o lichidare prieteneasca a monarhiei, fara zguduire,- cum poate inamicii nostri n-ar fi dorit. Ca sa utilizez o expresie a reginei mame, poporul a facut astazi un divort si decent si elegant de monarhie. Prin urmare, si actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernarii noastre. Vreau sa se stie pretutindeni - si aceasta este foarte important ca lucrul acesta s-a facut cu cumintenie, la timpul sau. Nimeni n-a fost suparat cu ceva. Noi mergem inainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase.
Vom ingriji ca fostul rege sa plece linistit, asa cum se cuvine, pentru ca nimeni sa nu poata avea un cuvint de repros, pentru felul in care poporul nostru a tinut sa se poarte fata de acela care, intelegind glasul vremurilor, s-a retras - lucru pentru care poporul roman nu se poate arata nerecunoscator. Deci, fostul rege va fi respectat, ca orice alt cetatean al acestei tari. Acum, potrivit Constitutiei, o data cu incetarea monarhiei, trebuie instituita o regenta.
Cum insa noi sintem oameni politici, care inregistram realitatile, avem formele noastre si trebuie sa dezvatam pe oameni sa tot vorbeasca despre rege si despre regenta, am hotarit ca acest organ sa fie numit Prezidiul Republicii Populare Romane. El va fi constituit din 5 persoane, oameni onorabili, de suprafarta si isi va exercita atributiunile pina cind Constituanta isi va face datoria.
In acest Prezidium, propun pe domnii:
Mihail Sadoveanu, presedintele Adunarii Deputatilor;
Prof.dr.C.I.Parhon, presedintele A.R.L.U.S.-ului;
Stefan Voitec, ministrul educatiei nationale;
Gh.Stere, presedintele Curtii de Apel din Bucuresti si
Ion Niculi, vicepresedinte al Adunarii Deputatilor.
In rest, rog pe doamnele si domnii ministri sa stea tot timpul in Capitala, la departamentele respective, renuntind la cele citeva zile de vacanta care au mai ramas, dat fiind aceste evenimente. Consiliul aproba propunerea domnului prim-ministru.
Sedinta se ridica la ora 16,10."