/din "Schimbul de note intre Marea Britanie, Statele unite si Guvernul Roman" ( "Libertatea " - 4 noiembrie 1946)

( "Libertatea " - 4 noiembrie 1946). In ziua de 28 octombrie, domnul Adrian Holman , reprezentantul politic al Marii Britanii in Romania , a remis domnului Gh.Tatarascu , vicepresedintele Consiliului de Ministri si Ministrul al Afacerilor Straine , urmatoarea nota :
< Excelentei sale
DOMNULUI GH TATARASCU
(...) Guvernul Maiestatii sale reaminteste ca in timpul vizitei reprezentantilor Uniunii Sovietice , Regatului Unit si cel al Statelor Unite la Bucuresti in ianuarie 1946, in legatura cu stabilirea deciziilor asupra carora cele trei puteri au cazut de acord la Moscova , seful guvernului roman a dat anumite asigurari lordului Inverehapel pe vremea aceea sir Arhibald Clark-Kerr, si a acceptat obligatia de a garanta libertatea presei , a cuvintului si dreptul de intruniri si de a tine alegeri libere i fara constringere. Pe baza acestor asigurari, guvernul Maiestatii sale din Regatul unit si guvernul Statelor Unite au cazut de acord sa recunoasca prezentul guvern roman. (...)
4. Mai mult decit atit, guvernul Maiestatii Sale a fost impresionat aflind anumite grave nereguli care s-au intimplat in legatura cu pregatirea alegerilor. Guvernul Maiestatii sale a avut ocaziunea sa atraga atentia guvernului roman asupra unora din aceste fapte, in notele trimise la 27 mai si 14 iunie, la care nu a primit un raspuns satisfacator. Guvernul roman trebuie sa inteleaga ca elementul esential pentru tinerea unor alegeri libere il constitue faptul ca toate partidele democratice sa aiba aceeasi posibilitati de a lua parte la activitatea politica premergatoare alegerilor.
Acest element este in momentul de fata cu totul nesocotit. Membrii ai partidelor de opozitie sint in continuu supusi unor acte de intimidare. Intilnirile lor, in rarele ocazii in care au putut fi tinute , au fost in continuu dizolvate de bande inarmate de huligani.. Aceste acte de violenta care sfisesc intodeauna prin raniri si chiar prin pierderi de viata au avut loc dupa cum se pare cu concursul politiei si autoritatilor locale, fara ca sa se ia vre-o masura preventiva de catre guvernul roman , care este principalul responsabil pentru mentinere legii si ordinei si a oricaror masuri disciplinare care trebuie luate impotriva agresorilor. In prezentarea programelor lor partidele opozitiei au fost stinjenite de cenzura pe care guvernul o exercita asupra presei si asupr tuturor formelor de propaganda electorala si de restrictiile severe asupra posibilitatilor de exprimare libera ce cuprind o completa interzicere a intrebuintarii sistemului de radio-difuzare.
5 (...) ca aranjamentele pentru inregistrarea votantilor nu urmeaza o cale care sa fie in vederile stipularilor legii electorale.(...)
6. Cu privire la cele ce au fost spuse, guvernul Maiestatii Sale doreste sa sublinieze ca printre alte conditiuni este esential sa se procedeze la alegeri asa cum s-a garantat prin conferintele de la Crimeea si de la Potsdam.
I. Ca tuturor partidelor democratice si antinaziste sa le fie date aceleasi posibilitati de a-si duce campaniile lor electorale , fara nici o restrictie discriminatorie a activitatii lor normale electorale si fara sa fie amenintati prin intimidari fizice. In fraza "toate partidele democratice si antinaziste" , trebuie sa inteleaga evident urmatoarele partide anume : Partidul National-Taranesc condus de domnul Iuliu Maniu , Partidul National-Liberal, condus de domnul Constantin Bratianu, si Partidul Social-Democrat, condus de domnul Constantin Titel Petrescu.
II Ca toate aceste partide trebuie sa fie reprezentate la toate comisiile electorale de toate nivelurile si ca voturile sa fie numarate in prezenta reprezentantilor tuturor partidelor.
III Ca toate rapoartele oficiale trebuie sa fie publicate imediat in fiecare sectiune de vot.
IV Ca trebuie sa existe o modalitate adecuata de apel la o autoritate independenta in cazul unui conflict electoral.>

/Raspunsul guvernului roman

In ziua de 2 noiembrie dl GhTatarascu a remis dlui Adrian Holman raspunsul guvernului roman: < Excelentei sale , Domnului ministru Adrian Holman
Reprezentantul Marii Britanii
EXCELENTA
Am onorea a confirma primirea notei domniei voastre din 28 octombrie 1946 si ma grabesc a va remite raspunsul guvernului roman.(...)
Guvernul roman considera ca observatiile, criticile si recomandarile pe care guvernul Maiestatii sale le aduce guvernului Roman constitue, toate laolalta si fiecare in parte, o serioasa atingere a suveranitatii Romaniei si o imixtiune directa in afacerile sale interne.
(...)Situatia juridica a Romaniei de tara in armistitiu nu confera nici unei puteri dreptul de control sau de imixtiune in afacerile ei interne. (...)
Pe de alta parte, obligatiile asumate de guvernul roman au ca izvor hotarirea colectiva a celor trei mari puteri si nu hotarirea individuala a vreuneia din ele (...).
In consecinta guvernul roman socoteste ca demersul individual al uneia dintre puterile semnatare ale acordului de la Moscova sau chiar un demers bipartit nu poate avea drept baza textul acestui acord colectiv.(...)
Asa fiind:
Guvernul roman nu poate consimti ca legislatia sa si masurile sale administrative sa-i fie impuse sau dictate de vre-o putere straina.
Guvernul roman nu poate consimti sa fie calauzuit in actele sale decit de nazuintele tarii.
Guvernul roman nu poate deasemenea consimti ca anumite partide -care isi zic nationale- sa poata gasi audienta la puterile straine si sa para ca sint ocrotite de ele , reinviind astfel timpurile pentru totdeauna uitate din perioada vasalitatii romanesti.
Guvernul roman nu poate sa-si indeplineasca misiunea decit in cadrul deplinei sale independente si tinind seama numai de interesele tarii , pe care are constiinta ca o reprezinta.
Iata de ce guvernul roman se gaseste , cu mult regret in situatia sa nu poata lua principial in considerare nici observatiunile , nici criticile , nici recomandarile cuprinse la nota domniei voastre din 28 octombrie 1946.>

/Nota guvernului Statelor Unite

In ziua de 28 octombrie, dl Burton Y. Berry, reprezentantul guvernului Statelor Unite in Romania a remis d-lui Tatarascu , vicepresedintele Consiliului de ministri, urmatoarea Nota :
< Excelentei sale , D-lui Gh. Tatarascu
(...) Anume : Guvernul meu observa urmatoarele contraventii manifeste la asigurarile pe care le-a primit in ianuarie 1946, din partea Consiliului de Ministri roman si a presedintelui sau:

1. Libertatea participarii la alegeri , promisa in ianuarie,pare sa fie serios primejduita prin diferite discriminari, cuprinzind restrictii de matriculare si intimidari individuale, in cazul cind este vorb de partide din afara blocului electoral guvernamental (...)
3. Dreptul asigurat tuturor partidelor de a putea tipari , publica si distribui publicatiile lor politice , este si el in mare parte restrins in cazul partidelor din afara blocului electoral guvernamental prin mijloace directe si indirecte.(...)> "

/Raspunsul Romaniei

" In ziua de 2 noiembrie dl. Gh Tatarascu a remis (...)
< Luind in cercetare cuprinsul acestei note , guvernul roman regreta insa mult ca punctul sau de vedere exprimat in raspunsul sau din 18 iunie 1946 nu a fost insusit de guvernul Statelor Unite.(...)
Principial , el nu poate lua apoi in considerare observatii sau recomandari care ar constitui acte de imixtiune in politica sa interna si care ar fi astfel incompatibile cu atributele unui stat liber si suveran. De aceea el regreta mult ca este in situatiunea de a nu putea retine si nici discuta observatiile cuprinse in nota guvernului Statelor Unite din 28 octombrie 1946.>

/ Memoriul prezentat de Gh. Tatarascu, membrilor guvernului si sefilor de partide din coalitia guvernamentala

" In citeve saptamini sau in citeva zile, marile puteri vor termina procedura ratificarilor de pace si Romania va fi asezata in plenitudinea drepturilor ei de tara libera si suverana. Misiunea Comisiei aliate de control va fi terminata si la datele stipulate in tratat vor parasi tara si trupele de ocupatie. Vom fi pusi astfel, in scurt timp, in fata unei noi probleme de politica ineterna, si de aceea consider necesar ca partidele guvernamentale si guvernul insusi sa reexamineze, fara intirziere, situatia generala a tarii pe plan intern si pe plan extern, si apoi sa procedeze la o revizuire a actiunii guvernamentale in toate domeniile. Partidul National-Liberal a facut acest examen si, prin memoriul de fata el supune celorlalte partide si guvernului observatiunile si concluziile sale. (...)
O cercetare obiectiva a starii de spirit care stapineste azi toate categoriile sociale si toate categoriile producatoare, aduce dimpotriva concluzia ca, in tara intrega se ridica impotriva guvernului un val de nemultumire, care sporeste zi de zi si in ultimul timp incepe sa ia proportii ingrijoratoare. Acesta este adevarul. Aceasta este realitatea. (...)
La un loc de frunte stau excesele regimului de exceptie care mai dainuieste inca.
Si in primul rind excesele arestarii preventive. Aceste arestari, sint dictate desigur, de ratiuni majore, dar modul cum se executa duc la abuzuri si instaureaza in intreaga tara un regim de neliniste si de nesiguranta, care creeaza o atmosfera de nemultumire si chiar de ura crescinda impotriva intregii noastre guvernari. Sint arestati oameni absolut nevinovati si din considerente care n-au nici o legatura cu ordinea si linistea publica. Se creeaza astfel o atmosfera prielnica infiriparii unei legende dupa care nu am fi decit un regim care se mentine prin forta si teroare, un regim impopular si nedemocratic. Se infiripeaza legende ca ne temem de manifestarile libere ale tarii si de aceea sintem siliti sa o cautam prin acte de violenta.
Rezultatele obtinute prin aceste arestari sint cu totul altele decit cele nadajduite. Arestarile in masa nu au fost niciodata si nu sint nici astazi stavila impotriva curentelor subversive. Arestarile in masa recruteaza noi elemente in slujba agitatiei si a tulburarii, si in orice caz ele creeaza guvernului o atmosfera neprielnica.
Presedintele Consiliului a fagaduit inaintea alegerilor o amnistie pentru delicte politice. Nu a urmat nici o amnistie, ci numai o recrudescenta a politicii de represiune.
In aceeasi ordine de preocupari se aseaza si reactiunile sufletesti defavorabile guvernului, create de tratamentul arestatilor si condamnatilor politic. Familiile acestora in curent cu tratamentul aplicat, difuzeaza, fireste amplificat , regimul la care sint supusi incarceratii de toate categoriile. Poporului nostru blind, iertator si generos, ii repugna brutalitatile si violentele de orice natura.El reactioneaza intotdeauna cu nemultumire si ura impotriva autorilor lor. (...)
In cadrul nemultumirilor create de abuzurile, sau de masurile nerationale ale aparatului de stat, trebuie situata grava "probleme germana".Se duce impotriva poporului german, svab si sasesc o actiune de prigoana, care prin urmarile ei constituie o slabire a economiei noastre nationale, o abatere de la obligatiunile noastre internationale si o mare eroare politica.(...)
Pe de alta parte, in armata, in magistratura, in invatatorime si profesorime, in preotime, in functionarime stapinesc aceleasi stari de nemultumire.
O mentiune speciala trebuie facuta pentru functionarii deblocati, care constituie, prin exteriorizarea nemultumirii lor, un adevarat focar de neliniste.(...)
Acestor acte si acestor greseli se datoresc in special starea de neincredere si starea de nesiguranta care paralizeaza azi actiunea de refacere a tarii noastre. Neincredere: din cauza imixtiunii tot mai vexatorii si de cele mai multe ori incompetente ale statului in programul general economic, din cauza unor legi cu vadit caracter etatizant, capiatul romanesc nu mai are astazi certitudinea posibilitatii dainuirii sale ca factor de productie si nu mai are certitudinea ca va putea sa beneficieze in viitor de investitiile sale. Ultimele acte ale guvernului nostru au dat impresia ca se urmareste o actiune de etatizare lenta dar neintrerupta. In atmosfera de astazi nimeni nu mai investeste in Romania. Capitalul asteapta sau lichideaza. Climatul de neincredere omoara astfel orice nadejde. Nesiguranta, arestarile preventive, rechizitiile si abuzurile contribuie in egala masura la crearea si apoi la permanetizarea acestui climat neprielnic, pentru organizarea oicarei actiuni de reconstructie.Exista oameni care isi schimba periodic domiciliul, exista mici comercianti si mici industriasi care isi cauta loc de refugiu. Se creeaza astfel o atmosfera de panica endemica.
Intr-o astfel de atmosfera nu se poate incepe executarea unui plan de consolidare economica, nici de consolidare a statului. (...) Dupa ratificarea pacii, Romania va trebui sa ceara intrarea in O.N.U. pentru a-si relua locul printre tarile libere ale lumii si pentru a beneficia de toate drepturile si avantajele ce-i confera calitatea de membra a acestei organizatii internationale. Intrarea noastra in O.N.U. depinde insa de votul celor 55 state care compun astazi adunarea generala a organizatiei. Vor vota aceste state pentru admiterea noastra? (...) Politica noastra interna va fi deci determinatoare pentru realizarea acestui important act pe care il reprezinta intrarea in O.N.U. Iata problemele noi care se ridica pe planul politicii noastre externe.
Drept concluzie al acestui examen al situatiei noastre interne si externe, cred ca, pentru a pune capat starilor de nemultumire generala, revizuirea intregii noastre actiuni de guvernare se impune imperios. (...)"

/ Schimbul de note intre guvernul roman si guvernele Marii Britanii si Statelor Unite cu privire la ultimele arestari in rindul opozitiei (iunie, iulie 1947)

" Dl.Ray Melbourne, loctiitorul reprezentantului politic al guvernului Statelor Unite, a prezentat guvernului roman, in ziua de 24 iunie, urmatoarea nota:
< Am primit instructiuni din partea guvernului meu sa va transmit serioasa sa ingrijorare fata de drasticele masuri privative de libertate la care este supus poporul roman de catre sau cu aprobarea autoritatilor romanesti.
< Guvernul meu este in special ingrijorat, fata de arestarea arbitrara, fara mandat legal de arestare sau acuzare a sute de membri ai opozitiei cit si a altora care nu fac parte din partidele opozitioniste si a detinerii pe timp nelimitat a acestor persoane in lagarele de concentrare sau in inchisori, in conditiuni despre care se spune ca sint deplorabile.
< Cu toate ca un comunicat datat din 6 mai 1947, dat de Ministerul Roman al Afacerilor Interne sugereaza ca guvernul roman propune sa justifice aceste masuri ca necesare pentru pastrarea ordinii interne fata de actele provocatoare sau subversive, aceste masuri par mai degraba sa insemne o incercare preneditata de a suprima sau a intimida prin teroare elementele democratice ale populatiei romanesti, care se impotrivesc actualului regim.
Guvernul meu urmareste indeaproape aceste evenimente, deoarece ele par sa contravina atit formal cit si neformal asigurarilor date de catre insarcinatii oficiali ai guvernului roman , in diferite ocaziuni , reprezentantilor Statelor Unite. Aceste asigurari se refereau la anumite asigurarti publice cit si la profesiunea de credinta a guvernului roman relativa la aderarea sa la principiile de justitie si libertate.
< Mai mult inca, o asemenea vadita incalcare a celor mai elementare drepturi omenesti este contrara art.3 din Tratatul de pace pe care Romania l-a semnat si ai carui termeni vor obliga guvernul roman sa asigure tuturor persoanelor de sub jurisdictia sa beneficierea acestor drepturi si libertati.>

/Raspunsul guvernului roman

"Guvernul roman regreta ca temeiurile de fapt si de drept expuse in nota din 24 iunie nu-i ingaduie sa ia in considerare interventia cuprinsa in aceasta nota. Intr-adevar, aceasta interventie se refera in fapt la acte de guvern si la acte de administratie interna savirsite de organele statului si, guvernul roman a mai fost pus in situatia sa comunice guvernului S.U.A. ca nu poate accepta o asemenea imixtiune in afacerile interne ale Romaniei. (...)
Aceste consideratiuni au un caracter permanent si pe temeiul lor guvernul roman nu poate sa ia in cercetare cuprinsul notei din 24 iunie 1947. Dar guvernul roman nu poate socoti valabil nici fundamentul juridic al interventiei cuprinse in sus-citata nota, care invoca art.3 din Tratatul de pace incheiat intre Romania si Puterile Aliate si Asociate la Paris in 10 februarie 1947. (...)"

/Memorandumul guvernului britanic

"Domnul Adrian Holman, reprezentant politic al guvernului Maiestatii Sale Britanice, a prezentat guvernului roman in ziua de 25 iunie urmatorul memorandum:
< Guvernul Maiestatii Sale a urmarit indeaproape evenimentele si intimplarile din Romania in speranta ca nu va fi pierduta nici o ocazie de a se imbunatati relatiile anglo-romane in domeniul politic si cel economic, in interesul celor doua tari. Opinia publica din regatul unit a aflat cu uimire felul in care guvernul roman a procedat in ultimile citeva luni la arestarea arbitrara si fara discriminare a acelor considerati ca adversari politici ai guvernului. Printre cei arestati se gasesc batrini, preoti, profesori, studenti si altii, care, in multe cazuri nu sint afiliati nici unei formatii politice si care au fost pur si simplu privati de libertate pe timp indefinit de catre sau cu consimtamintul autoritatilor romanesti, fiind banuiti de participare la actiuni subversive.
Atit din motive umanitare cit si pentru responsabilitatea pe care si-a asumat-o de a sigura indeplinirea termenilor din Tratatul de pace, guvernul Maiestatii Sale nu poate trece sub tacere faptul ca cei arestati nu sint acuzati de nici un fel de delict sau de vreo culpa precisa si nici faptul ca in cele mai multe cazuri ei nu au fost nici macar interogati. Unii dintre cei arestati sint eliberati fara a fi aflat macar motivul arestarii lor. Mai mult inca, este de domeniul public ca felul in care prizonierii politici sint detinuti in inchisori ca cele din Pitesti, Aiud, si altele, constituie in el insusi o negare a drepturilor omenesti, asa cum au fost in mod precis garantate prin art.3 al Tratatului de pace. Lipsa de hrana si mijloace medicale adecvate, au avut drept rezultat boli, si in anumite cazuri, se spune ca unii prizonieri au murit. Aceasta campania de intimidare morala a cauzat nespuse suferinte nu numai printre cei care lincezesc actualmente in inchisori, dar si printre familiile celor asupra carora atirna amenintarea de a fi arestati din cauza convingerilor lor politce sincere.(...)
Politica dusa actualmente de guvernul roman este in vadita contradictie cu aceste asigurari neechivoce si cu obligatiile asumate, care asigura poporului roman drepturi care nu pot fi nici negate nici modificate de catre legislatia romana sau de catre procedura judiciara". Bucuresti 25 iunie, 1947"

/Raspunsul guvernului roman

" Guvernul roman regreta ca pentru serioase consideratiuni de fapt si de drept nu poate lua in cercetare cuprinsul memorandumului domniei voastre. Consideratiunile de fapt nu au mai fost aduse la cunostinta guvernului Maiestatii Sale din Regatul Unit. (...) Asa fiind:
Guvernul roman nu poate consimti ca legislatia sa si masurile sale administrative sa-i fie impuse sau dictate de vre-o putere straina.
Guvernul roman nu poate consimti sa fie calauzit in actele sale decit de nazuintele tarii.
Guvernul roman nu poate de asemenea consimti ca anumite partide, care isi zic nationale, sa poata gasi audienta la puterile straine, si sa apara ca sint ocrotite de ele, reinviind astfel timpurile pentru totdeauna uitate, din perioada vasalitatii romanesti. (...) Iata de ce si sub aspect juridic aceasta noua interventie din 25 iunie nu poate fi considerat a de guvernul roman ca avind baze valabile.In fapt si in drept guvernul roman se vede deci obligat a nu putea retine memorandumul din 25 iunie 1947.(...)
Guvernul roman se vede in sfirsit dator sa atraga atentia ca orice interventie straina este de natura sa agraveze situatia elementelor vizate de masurile legale ale guvernului, luate pentru apararea ordinei si asezamintelor statului democratic roman 12 iulie 1947"

/Platforma program a Partidului Unic Muncitoresc

"Terminarea celui de-al doilea razboi mondial prin infringerea militara, morala si politca a fascismului si prin prabusirea Germaniei, Japoniei si Italiei, state imperialiste, agresive si razboinice, a insemnat o lovitura zguduitoare data imperialismului in general, lovitura care a dus la schimbarea raportului de forte in favoarea democratiei si a socialismului. Infringerea militara a fascismului nu inseamna insa disparitia pericolului de renastere a acestuia, nu inseamna ca pacea si securitatea popoarelor sint acum asigurate si primejdia unui nou razboi inlaturata. (...)
Sprijinit de cercurile imperialiste din Anglia si din Franta, sprijinit de clicile reactionare de pretutindeni, care concentreaza in jurul lor ramasitele fasciste si pe cei care au colaborat cu cotropitorii fascisti, sprijinit de socialistii de dreapta ca Leon Blum in Franta, Bevin in Anglia, Schumacher in Germania, imperialismul nord-american incearca sa preia rolul lui Hitler de a nimici miscarile democratice si muncitoresti si, prin noi si repetate agresiuni militare, de a pregati un al treilea razboi mondial de jaf si cotropire impotriva popoarelor iubitoare de pace si libertate, impotriva tarii socialismului, URSS, si a democratiilor populare. Prin amenintari cu bomba atomica, prin santaj si coruptie, cu ajutorul dolarilor, prin incercari de infometare a popoarelor lipsite de hrana, prin blocada economica, imperialismul american impreuna cu cel englez si francez si cu satelitii lor, formeaza tabara imperialista care ameninta independenta nationala, suveranitatea si liberattea popoarelor.(...)

Cu ajutorul eroicei Armate Rosii poporul roman, scuturind jugul cotropitorilor hitleristi si al dictaturii fasciste antonesciene, a trecut la o noua etapa in dezvoltarea sa istorica. Dupa 23 August 1944, dar mai ales dupa 6 martie 1945, in Romania se dezvolta o democratie populara de tip nou, care realizeaza o serie de mari reforme, prin care se lichideaza ramasitele feudale si alte masuri care asigura dezvoltarea taranimii romane pe un drum nou, in alianta cu clasa muncitoare.(...)
Indrumata de fortele imperialiste din strainatate, reactiunea urmareste sa loveasca in independenta poporului roman si sa impiedice procesul de dezvoltare progresista a tarii. Si in Romania, pe planul politicii interne, s-a produs o regrupare a fortelor in doua lagare potrivnice: unul democratic si antiimperialist, format din fortele muncitoresti unite,
Frontul Plugarilor si alte partide si organizatii democratice - lagar puternic, ofensiv, sprijinit de marile mase populare, si altul reactionar si antidemocratic, format din ramasite fasciste si clicele reactionare in descompunere, carora li s-a alaturat si Partidul National-Liberal Tatarascu. (...)
Crearea Partidului Unic Muncitoresc este o chestiune vitala pentru clasa muncitoare din Romania si pentru faptul ca in noua regrupare a fortelor politice numai unitatea deplina a clasei muncitoare asigura alianta cu taranimea muncitoare, cu masele populare ale nationalitatilor conlocuitoare, cu intelectualitatea progresista, precum si mobilizarea maselor largi populare pentru infaptuirea celor mai marete sarcini istorice care stau in fata poporului roman.
Amindoua partidele - Partidul Comunist si Partidul Social Democrat - au dobindit o mare experienta de Front Unic, care s-a cimentat in lupta impotriva fortelor dusmane democratiei si socialismului. (...)
Partidul Social-Democrat care a izgonit apoi din rindurile sale clica de agenti ai reactiunii, in frunte cu Titel Petrescu, combatind pe socialistii de dreapta, a hotarit la Congresul din octombrie a.c. imputernicirea Comitetului Central al partidului: "sa discute cu C.C. al P.C.R. mijloacele practice pentru realizarea unitatii politice, organizatorice si ideologice a miscarii noastre muncitoresti si, pe baza acordului ce se va stabili, sa faca toate lucrarile si formele pentru desavirsirea unitatii in cadrul unui singur partid al clasei muncitoare".
In intrepinderi si institutii, comunistii, social-democratii, intreaga masa a muncitorimii din tara noastra, au imbratisat cu elan ideea Partidului Unic Muncitoresc. Astfel, atit masele, cit si organele de conducere ale celor doua partide, s-au pronuntat pentru Partidul Unic Muncitoresc, care trebuie realizat prin actiunea comuna a celor doua partide: Partidul Comunist Roman si Partidul Social-Democrat din Romania.(...)"