/din Stenograma Consiliului de ministri din 23 septembrie 1946

" Sedinta se deschide la ora 18,30 sub presedintia domnului dr.Petru Groza , presedintele Consiliului .Participa domnii :
Gh.Tatarascu [liberal] ,vice-presedintele Consiliului si ministrul afacerilor straine
Em. Hatieganu [nat.taran.] , ministru de stat
M.Romniceanu[liberal ] , ministru de stat
Teohari Georgescu[comunist] , ministrul afacerilor straine
Octav Livezeanu [taranist] ,ministrul artelor
St.Voitec[ soc.dem.] , ministrul educatiei nationale
Gh.Gheorghiu-Dej [comunist] , ministrul lucr.publice si al Comunicatiilor
Lothar Radaceanu[soc.-dem.] ,ministrul muncii
Ing P.Bejan [liberal] , ministrul industriei si comertului
ing Tudor Ionescu, ministrul minelor si petrolului
Romulus Zaroni [fr.plugarilor] , ministrul agriculturii si domeniilor
Profesor P.Constantinescu-Iasi[partidul popular ] , ministrul informatiilor
General C.Vasiliu Raseanu,ministru de razboi
Anton Alexandrescu [ PNT –dizidenta ] ,ministru Cooperatiei
Pr Gh.Vladescu Racoasa, subs. de stat al nationalitatilor conlocuitoare
Gh Vintu [liberal ] ,subsecretar de stat al finantelor locale
Generalul Damaceanu D, subs. de stat al armatei de uscat
General Emil Ionescu,subsecretar de stat al aviatiei
Amiral P Barbuneanu, subs. de stat al marinei
General N.Pirvulescu subs. de stat al aprovizionarii
Miron Niculescu, subs de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor
Al Alexandrini, subs de stat la Ministerul Finantelor
Mircea Niculescu, subs de stat la Ministerul Comunicatiilor
Traian Savulescu, subs. de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor
Zaharia Tanase, subs.de stat al industriei de stat
Dr.S Oeriu, presedintele Comisiei de legatura cu Comisia Aliata de control
M.Solacolu, comisarul general al comertului exterior
Generalul C.Ionescu, seful Marelui Stat Major
Em Bodnaras ,secretar general la presedintia Consiliului de ministri
Gh Arghiropol , consilier tehnic la Presedintia Consiliului de ministri

Dl dr.P.Groza ,presedintele Consiliului : Domnilor ministri, delegatia noastra intorcindu-se de la Paris, de la Conferinta pacii va prezinta un raport asupra acivitatii sale si va rog sa fiti de acord cu mine in a ruga pe domnul sef al delegatiei noastre, domnul vicepresedinte al Consiliului de ministri, domnul Gh Tatarascu sa binevoiasca a ne pune la curent in legatura cu activitatea dumnealor de acolo. (...)

Dl Damaceanu : " (...) In sustinerea cererilor noastre am intimpinat rezistenta grupului anglo-american. Intii prin ridicarea lordului amiralitatii Alexander la sustinerea tezei noastre de generalul Pika [Nota: reprezentantul Cehoslovaciei] , calificind-o de inoportuna si spunind ca se mira ca se poate sustine cu atita tarie un stat, care orice ar fi facut , este un stat fost inamic.al doilea prin anumite manifestari de gesturi in timpul expunerii mele verbale al treilea , prin sustinerea ca sintem un stat mic si invins (...)

Dl P.Groza : " (...) Inainte de a continua problema aceasta , am de formulat o intrebare care este menita sa lamureasca rostul si atitudinea unor cetateni ai acestei tari , pe care ei le au in strainatate , si din care se vede ca pe ei nu-i mai ingrijeste aceasta tara , nu mai cauta sa se apopie de ea si ca peste granitele acestei tari dezvolta in genere si au dezvoltat in special la Paris , in concurenta cu delegatia guvernului roman, o activitate SUBVERSIVA SI NEFASTA. VREAU SA STIU SUB ACEST RAPORT SI SA PRIMESC ANUMITE LAMURIRI IN ANSAMBLU ASUPRA ACTIVITATII LOR LA PARIS PENTRU A TRAGE CONCLUZII POTRIVITE SI EVENTUAL A LUA MASURILE NECESARE IMPOTRIVA LOR. As fi vrut ca chestiune aceasta s-o discutam in cadrul altor probleme , a situatiei romanilor in strainatate. ACESTIA FORMEAZA UN GRUP DE DELINCVENTI ROMANI IN CEARTA CU CODUL PENAL SI DELICVENTI FATA DE STATUL NOSTRU. Te intrebi cu ce traiesc. "

Dl St. Voitec : " Si traiesc foarte bine. "

Dl Gh.Tatarascu : " Ce fac si ce mijloace au ? Intreaga actiune dusa de ei este o actiune de defaimare a tarii . Insasi prezenta lor in strainatate fara nici un rost , este o atingere a prestigiului nostru.Problema lor trebuie pusa in felul urmator : CINE SINT IN STRINATATE FARA SA AIBA VRE-UN ROST ,TREBUIE SA DEA SOCOTEALA FATA DE STATUL ROMAN. Vreau ca problema celor de la Paris s-o exprimam in cadrul acestei mari proleme a situatiei romanilor in strainatate. EI AU INCETAT DE MULT DE A MAI FI ROMANI. ACTIUNEA LOR ESTE O ACTIUNE CRIMINALA. Din fericire nu sint prea multi. Trebuie sa vedem ce mijloace au, care este actiunea lor si care sint metodele lor de lucru. stiu ca la Paris scot o fituica imunda. Statutul este atacat inprestigiul lui si el trebuie sa se apere. "

Dl P.Groza : " Sint de acord ca situatiunea lor s-o discutam separat. "

Dl Gh.Tatarascu: " N-au reusit in actiunea lor criminala. "

Dl P.Groza : " Care a fost actiunea lor directa si contraactiunea impotriva delegatiei noastre ? "

Dl Gh.Tatarascu: " Au cautat sa ne stinjeneasca actiunea noastra dar n-au reusit. "

Dl P.Groza: " Vreau sa am citeva lamuriri de ansamblu asupra actiunii lor de la Paris"

Dl ing.Tudor Ionescu: " Au fost si alte state satelite care sa intimpine o astfel de actiune la Paris? "

Dl Stefan Voitec : " Nu! Cine sint domnii? "

Dl Gh.Gheorghiu-Dej : " Sa-mi permiteti domnule Presedinte si domnilor colegi sa va dau citeva lamuriri asupra actiunii acestui grup de infractori romani de la Paris. Ajunsi la Paris , intre alte informatii am primit si informatia ca exista un asa-zis grup denumit al rezistentei care ar fi inaintat un memoriu cu privire la drepturile Romaniei in fata Conferintei pacii , motivind ca ei reprezinta patru cincimi din populatia tarii. Pot sa va declar cu satisfactie ca acest memoriu nu a fost luat in serios. Ei au cautat sa utilizeze legaturile personale cu lumea diplomatica , cu oamenii politici , folosindu-se de legaturile vechi pe care le dadea situatiunea oficiala pe care au avut-o altadata. In afara de influenta pe care au putut sa o aiba datorita acestor relatii , ei nu au putut sa aiba o influenta daunatoare asupra activitatii delegatiei noastre. Mult rau n-au putut sa ne aduca , si n-au putut sa ne impiedice in actiunea noastra. Dovada ? Nici una din cererile lor n-a fost luata in considerare. "
Importanta este actiunea lor politica in afara de granitele tarii care este DE DEFAIMARE A STATULUI ROMAN SI A REGIMULUI NOSTRU SI CA ACEASTA ACTIUNE ESTE DUSA CU BANII TARII. Probabil ati aflat ca 6 milioane de franci elvetieni au fost furati de catre aceste elemente si folositi in scopurile lor propagandistice. Eu intentionam sa ridic aceasta chestiune in fata Consiliului de Ministri pentru a se aviza asupra MASURILOR PENALE CE TREBUIE LUATE IMPOTRIVA ACESTOR ELEMENTE INFRACTOARE. In timp ce tara trece prin atitea greutati de ordin economic si financiar , acesti oameni isi permit sa-si insuseasca banii tarii si sa duca o actiune de ponegrire a tarii si a regimului nostru politic , pentru ca prin aceasta sa ne faca mai grea situatia noastra in strainatate. Nu este vorba de greutatile pe care le-am intimpinat noi in munca depusa la Paris, ci este vorba de greutatile si de atmosfera pe care cauta s-o creeze in diferite alte tari statului nostru si regimului nostru politic. Acest grup al rezistentei dupa informatiile noastre are legaturi cu anumite elemente din tara . Prin urmare ne gasim in fata unei actiuni organizate si coordonate si va trebui ca organele noastre de stat sa se ocupe intr-o buna zi de situatia acestor romani din starinatate. Sint de acord cu domnul vicepresedinte al Consiliului de Ministri, domnul Gh.Tatarascu , ca problema trebuia pusa in intregime sub toate aspectele. Trebuie examinata situatia romanilor din strainatate. In ceea ce priveste cei care si-au insusit banii statului roman sa fie trasi la raspundere si sa se faca o actiune pe calea justitiei impotriva lor , atit impotriva celor care sint in strainatate CIT SI IMPOTRIVA CELOR CARE SINT LEGATI DE ACESTE ELEMENTE. ESTE VORBA DE GRUPUL ASA-ZIS AL REZISTENTEI FORMAT DIN GAFENCU, TILEA, CRETEANU SI ALTII, toata ciupercaria oamnilor declasati , a elementelor care n-au nici in clin nici in mineca cu sentimentele patriotice, cu sentimentele romanilor. De acesti romani care se pretind reprezentantii Romaniei in strainatate , va trebui sa ne ocupam, fara indoiala intr-un Consiliu de Ministri. " (...)

Dl general Damaceanu : " Din informatiile pe care le am, ei au primit in ultimul timp o suma de aproape un miliard de lei. "

Dl Gh.Gheorghiu-Dej: " Va trebui sa informam si opinia noastra publica asupra actiunii lor si sa-i aratam cu ce au pagubit acestia statul roman atit din punct de vedere politic cit si din punct de vedere moral. "

Dl general Damaceanu: " Pentru actiunea domnului Gafencu s-a dat 6000 lire sterline , care fac 24000 de dolari, respectiv 90 milioane franci elvetieni sau aproape un miliard de lei. "

Dl P.Groza : "Sub raport material ei au la dispozitie sume fabuloase. : "

Dl ing. Tudor Ionescu: : " Inainte de a fi judecati eu propun SA FIE DEZAVUATA ACTIUNEA LOR DE CATRE TOATE PARTIDELE POLITICE , de cel putin acele care se gasesc in guvern, pentru a se dovedi ca acesti oameni n-au asentimentul nici a unui partid politic, pentru ca actiunea lor sa nu aiba nici un efect in momentul cind se vor deschide discutiunile in sedintele plenare ale Conferintei pacii. CEI CE NU DEZAVUEAZA ACTIUNEA LOR INSEMNEAZA CA SE SOLIDARIZEAZA CU EI. : "

Dl P.Groza : " Am luat act. Sigur, cine nu dezavueaza actiunea lor inemneaza ca se solidarizeaza cu ei. Cred ca nu exista nimeni care sa se asocieze in actiunea lor.(...) Mai cere cineva cuvintul ?

Dl Em.Hatieganu : "Domnule presedinte, am un mandat din partea Partidului National Taranesc . Cu permisiunea dv. vreau sa dau citire acestui text. Iata textul :
< Partidul National Taranesc nu poate considera ca o izbinda a guvernului ceea ce pentru opinia noastra publica si chiar straina este un prilej de intristare a tarii romanesti Partidul National Taranesc a cerut ca si reperezentanti ai sai sa poata merge in strainatate pentru a apara punctul de vedere al natiunii romane si interesele ei fundamentale la Conferinta pacii. Guvernul n-a luat in consideratie aceasta cerere de aceea delegtiunea trimisa de guvern la Paris n-a putut reprezenta natiunea , ci un guvern dictatorial iesit din lovitura de stat. Ca orice dictatura, pentru a se mentine la conducerea unui stat, foloseste violenta si metodele dictatoriale . Suprimarea progresiva in Romania a libertatii presei, intrunirilor, manifestarilor, politice in general, si a drepturilor omului , a acestui Habeas Corpus , care a constituit marea victorie a democratiei moderne, este cunoscut in lume.
Natiunile Unite , care participa la Conferinta de la Paris, n-au putut considera delegatia noastra ca o emanatiune a unui guvern democratic si reprezentativ. Acestor imprejurari sint datorate rezultatele obtinute de Romania pina azi la conferinta pacii. (...)
Regimul reparatiunilor si mai ales felul in care au fost interpretate si executate clauzele Conventiunii de armistitiu privitoare la despagubiri si restituiri de razboi, constitue o pierdere imensa de substanta a economiei romanesti si face aproape imposibila refacerea noastra. Frontiere, cobeligeranta, chestiunea Dunarii reparatiuni- iata probleme fundamentale romanesti, care, sau au fost rezolvate contra noastra, sau au putine sanse de a fi tratate potrivit drepturilor si intereselor noastre. Acesta situatiune grea in care este tara noastra se datoreste regimului de dictatura practicata de acest guvern. Partidul National Taranesc a facut totul pentru a realiza unirea fortelor democratice.
Desi el tratase singur prin principele Stirbey si domnul Visoianu cu Marii Aliati si stabilise bazele Conventiei de armistitiu inca din aprilie 1944, totusi el a realizat Blocul National Democrat, cu participarea Partidului Socialist si a celui Comunist , desi acesta din urma era aproape inexistent. Partidul National Taranesc n-a urmarit numai scopuri egoiste ci numai binele tarii. Prin violenta si teroare el este azi impiedicat nu numai de la o actiune politica normala , dar si de la apararea drepturilor si intereselor Romaniei la Conferinta pacii.
Aceasta realitate nu poate fi inlaturata prin asasinate, atentate,agresiuni, cenzura sau impiedicarea alegatorilor sa se inscrie in listele electorale. Natiunile Unite cunosc aceste stari din tara noastra. De aceea , ele nu pot acorda incredere acestui guvern. Este inca timpul ca poporul roman sa fie reprezentat de toate fortele sale la Conferinta Pacii , care va aseza temeliil lumii de miine.
Partidul National Taranesc lasa raspunderea intreaga guvernului care incearca sa ascunda infringerea suferit prin ieftine mijloace de reclama . Singurul punct luminos este recunoasterea frontierei nostre de vest , al carui merit apartine in primul rind Partidului National Taranesc si pentru care poporul roman multumeste Natiunilor Unite.> "

Dl general Vasiliu Raseanu : " Noi respingem aceasta declaratie. : "

Dl general P.Groza : : "Mai cere cineva cuvintul ? : "

Dl Romniceanu : : "Eu,domnule presedinte. In numele Partidului National-Liberal, imi exprim aici bucuria ca drepturile imprescriptibile ale Romaniei asupra Ardealului de Nord au primit o noua confirmare, prin hotarirea Comisiunii politice si teritoriale pentru Romania a Conferintei de la Paris.(...)
Partidul National Liberal s-a gindit sa atenueze greau situatiune in care se gasea guvernul, in urma notelor reprentantilor politici ai Marii Britanii si Statelor unite ale Americii , din 27 mai a.c. prin care acestia se plingeau de nerespectarea conditiilor acordului de al Moscoava , in ce priveste aigurarea libertatilor publice si care note constituiau o grea ipoteca asupra situatiei guvernului roman De altfel dv. inaintea plecarii delegatiei romane la Paris, ati ingreunat inca si mai mult atmosfera internationala prin votarea unei legi lectorale fara de consimtamintul Partidelor National-Liberal si National-Taranesc ,asa cum se ceruse in mod expres, de reprezentantii marilor Puteri.
In aceasta atmosfera ar fi fost firesc ca guvernul sa caute sa-si usureze situatiunea prin prezentarea in fata Conferintei de la Paris a unei delegatii care sa cuprinda pe toti reprezentantii partidelor politice din tara, in sensul insasi a Acordurilor de la Moscova, care au cerut, ca o conditie prealabila a recunoasterii guvernului, inchiderea in sinul sau a unor reprezentanti ai celor doua partide : National-Liberal si National-Taranesc. Dv. ati crezut oportun sa respingeti aceasta oferta a noastra , pierzind din vedere ca o conferinta de pace este in primul rind un loc politic , in care datele expertilor au mult mai putina valoare decit atmosfera politica in care se prezinta o tara si increderea pe care guvernul ei o inspira tuturor inaltelor puteri contractante. Dar, ceva mai mult, dupa plecarea delegatiei romane la Conferinta pacii, in loc ca guvernul sa caute ca prin aplicarea legii electorale faurite de dinsul si prin modul in care intelegea sa pregateasca alegerile , sa corecteze impresiunea pe care actele sale anterioare au produs , a continuat pe calea apucata pina atunci. Pregatirea listelor electorale, in modul in care a fost facuta, cu calcarea celor mai categorice dispozitiuni ale insasi legii din 15 iulie 1946 - nu este decit o veriga din acelasi lant de acte in flagranta contradictie cu cerintele Acordului de la Moscova. Aceste fapte au motivat de altfel o contestatie formala a Presedintelui Partidului National-Liberal la Comisia Centrala Electorala , precum si un alt protest, pe care sint obligat sa-l inminez domnului ministru al justitiei. Delegatia romana la Conferinta de pace se intoarce peste citeva zile pentru desavirsirea lucrarilor , in mijlocul atmosferei create astfel Romaniei.
Acest balast, pe care dv. vi l-ati creat singuri, prin politica urmarita pina acum , va atirna greu in cumpana deciziilor care se vor lua la Paris si raspunderea intreaga pentru aceasta situatie cade exclusiv asupra dv. Istoria nepartinitoare, privind lucrurile dintr-o perspectiva lipsita de agitatiile partizane de astazi , va judeca in ce masura atitudinea dv. a corespuns cu adevaratele interese ale Romaniei. "

Dl P Groza : : " Mai doreste cineva sa ia cuvintul ? Ne mai cerind nimeni cuvintul va rog sa-mi dati voie sa inchei discutiunile . "

Dl Gh.Gheorghiu-Dej: : "Resping cu toata hotarirea, cu toata energia declaratia Partidului National-Taranesc , citita de domnul ministru Hatieganu , pe care o consider ca o provocare in imprejurarile actuale politice. : "

Dl St. Voitec : " Ma asociez in numele Partidului Social-Democrat , la protestele facute de dl. ministru Gheorghiu-Dej in numele Partidului Comunist. , care respinge cu toata indignarea declaratia Partidului National-Taranesc. "


Dl Vasiliu Rascanu : " In numele armatei ma asociez la declaratiile facute de domnii ministri Gheorghiu-Dej si Voitec. "

Dl Anton Alexandrescu : " Cred ca n-ar trebui sa fie luata in consideratie declaratia citita de domnul ministru Hatieganu , pentru ca dumnealor nu reprezinta Partidul National-Taranesc , ci un grup de oameni politici care s-au desprins de mult de sufletul si nazuintele neamului nostru. Sa nu facem confuzie si sa dam important actiunii lor. Acesti oameni n-au nimic cu interesele maselor taranesti din Romania. In aceasta declaratie se oglindeste atitudinea acestui grup de oameni impotriva URSS-ului si declaratia lor trebuie s-o respingem cu ultima indignare. "

Dl prof. Constantinescu-Iasi : " Din partea partidului National-Popular ma asociez cu totul la protestele pe deplin justificate ale colegilor mei impotriva declaratiei facute de domnul ministru Hatieganu in numele Partidului National-Taranesc de sub presedintia domnului Iuliu Maniu. Am de facut o singura observatiune : aceasta declaratiune ne aminteste de declaratiunile publice ale acestor oameni si am avut impresia ca am in fata o declaratiune huliganica. Am trait, ascultind aceasta declaratie, citeva clipe din momentele cind ELEMENTELE HULIGANICE ACTIVAU NESTINGHERITE DE NIMENI SUB ARIPA PARTIDULUI NATIONAL-TARANESC. "

Dl P.Groza : " Domnilor ministri, consider discutiunile inchise. Stilul reprezinta partidul, e tot ce pot sa va spun cu privire la aceasta declaratie a Partidului National-Taranesc "