/din stenograma sedintelor Consiliului de Ministri din 15 si 16 septembrie 1944, ora 9 dim

Dl. ministru Patrascanu (Citeste art.4):
"Am ridicat in fata celor trei aliati chestiunea rectificarilor de frontiera dintre punctele.[ lipsa in text , evidenta referire la tinutul Herta, care facea parte din jud.Dorohoi ] si Mihaileni, din Dorohoi , si am afirmat ca delegatia romana roaga insistent sa se reexamineze trasarea frontierei intre aceste puncte. In privinta acestui punct argumentarea adusa a fost ca chestiunea frontierii dintre Romania si Uniunea Sovietica nu se discuta, fiindca aceasta este conditiunea esentiala si primordiala a celorlalte tratative. Asa incit aceasta chestiune nu a fost acceptata.(…) "


Dl. Maniu: " (… ) In acest armistitiu se vorbeste de germani, de unguri, de evrei si de multe si multe lucruri.Dar nu se vorbeste de un lucru esential pentru noi, ce se intimpla in Basarabia, cu romanii nostri de acolo. Domnul Patrascanu aminteste adesea ca eu sint vinovat de oarecare tergiversari.
Nu este adevarat. Intr-un singur caz da, intr-o singura chestiune. Domnii comunisti au venit la mine la un moment dat sa-mi propuna sa facem un fel de legatura patriotica, si atunci nu s-a facut din cauza mea, recunosc. Pentru ce? Pentru ca eu insistam la dumnealor ca intre tintele acestui bloc patriotic sa fie pusa si chestiunea Basarabiei si Bucovinei, si am insistat pe acest lucru, si am spus ca nu este posibil ca noi sa inuguram o actiune de stat care nu ar avea intre tintele sale cistigarea Basarabiei si Bucovinei. Dumnealor nu au vrut acest lucru si din cauza aceasta nu s-a facut. Ce se intimpla? Dupa acest incident ne-au venit propuneri provocate din partea aliatilor, a Rusiei, Angliei si Americii, in care am fost incunostiintati in mod definitiv, fara posibilitate de a discuta, ca Basarabia si Bucovina, in forma hotarelor din 1944, trebuie sa ramina Rusiei, si atunci a trebuit sa ma supun acestei hotariri a celor trei state. Ar fi fost din partea mea un lucru nesocotit daca eu as fi inlaturat intreaga actiune politica proprie, de a salva interesele Romaniei, din cauza unui impediment de neinvins. Si atunci am facut blocul cu d-lor, si am facut prin urmare, blocul abia in luna iunie, desi propunerile erau facute in noembrie sau decembrie.Asa cum v-am aratat, din acest motiv nu am acceptat in aceasta forma. Acum lucrurile s-au inchis. Am vazut porunca inexorabila a Natiunilor Unite si a trebuit si eu sa ma conformez, in sensul ca am facut blocul cu d-lor, pentru realizarea celorlalte scopuri mari. Aceasta nu insemna insa ca noi ne dezinteresem de partea neamului romanesc care este in afara de hotarele noastre. Nu ne putem face vinovati ca ne dezinteresam de frati de un singe cu noi, pe care vitregia soartei, la un moment dat, i-a despartit de noi. Ce se intimpla? In acest corp al armistitiului nu se vorbeste nimic de Basarabia si Bucovina, decit in sensul ca ramin in posesia Rusiei. Daca nu se vorbeste ce s-a intimplat cu fratii nostri de acolo, se vorbeste in schimb, despre ce s-a intimplat cu evreii din Romania sau care pot sa vina in Romania. Pentru ce cred ca lucrul acesta trebuie pus in discutie? pentru ca mi-a prezentat dl. ministru de interne o adresa din partea Comandamentului militar prin care se cerea ca noi sa aratam tabloul exact al germanilor care se gasesc in tara si al basarabenilor. Ce insemneaza aceasta? Ca cel putin au intentionat ca sa urmareasca acesti oameni si sint multe semne care arata ca, intr-adevar, aceasta este intentiunea. Acum, in ceea ce priveste Basarabia si Bucovina, sintem o tara invinsa, ni s-au impus anumite conditiuni de armistitiu, si nu avem ce face si ne supunem, fiindca sintem intr-o situatie silita. A fost punctul cel mai dureros acela in care se spune ca hotarul Romaniei este acel fixat in 1940, prin hotarirea Regelui Carol si a d-lui Tatarascu. Ce se va intimpla in viitor? Vom vedea. Nu vrem cu aceasta ocaziune sa invinuim , nici sa inrautatim raporturile noastre cu Uniunea Sovietica cu care trebuie sa ducem cele mai bune raporturi. Nu punem in discutiune, decit spunem ca este o situatie de fapt la care trebuie sa ne supunem. Alta este insa chestiunea romanilor din Basarabia. Daca vor incepe a urmari, a inchide si aresta pe romanii de acolo care au votat in 1918 unirea Basarabiei cu noi, atunci noi, cu ce constiinta primim acest lucru? Natiunea romana si statul roman au ajuns in situatii foarte grele in trecut, dar conducatorii au stiut sa gaseasca accentele trebuitoare si in acele momente grele si triste.Cind s-a facut conventia din Berlin [ Nota :1812 ] ni s-a luat Basarabia. Fireste, a fost dureros. A fost un guvern legal al Romaniei, reprezentat prin marele Ion Bratianu si Kogalniceanu. A trebuit sa se supuna. S-au supus. Ne supunem si noi, ca nu putem fi mai tari decit Ion Bratianu si Kogalniceanu. Dar au protestat. Noi nu putem protesta acum, fiindca tratam un armistitiu. Trebuie insa sa se stie ca sufletul nostru singereaza si in al doilea rind ca avem constiinta vie ca trebuie sa ne ingrijim de fratii nostri care sint in afara si sa vedem ce intentiuni au rusii cu fratii nostri din Basarabia si Bucovina, fiindca am fost colegi de parlament cu Halipa, cu Pelivan, si nu ne vine bine sa vedem ca sint aruncati in inchisori sau loviti pentru ceea ce au facut acum 25 ani. Avem datoria in constiinta noastra sa tinem socoteala de acesti frati de singe. Deci, o data cu aceasta expunere a mea, tin sa rog pe domnii care vor pune in aplicare acest armistitiu in comisiunea militara care se va intocmi, ca sa puna in discutiune aceasta hotarire, ca fratii nostri din Basarabia si Bucovina sa aiba mingiierea ca noi avem grija de ei. Nu doresc sa se faca nici un fel de hotarire acum, nici un fel de decizie. Rog insa comisia care va discuta cu comisia militara sovietica sa puna in discutiune aceasta chestiune si pe cit posibil sa ia garantii pentru ei. Domnii acestia mi se adreseaza mie. Acum fug, se ascund prin diferite sate, vin si-mi cer scut, sfat, unde sa se ascunda, unde sa se aseze, ca sa nu fie spinzurati. Si eu trebuie sa dau raspuns si voi da, voi gasi o posibilitate.Cred ca este cazul ca sa trezesc interesul dv. asupra acestei nenorociri si sa facem tot posibilul ca ei sa fie ocoliti. "

Domnul ministru Aldea: "A fost punct cistigat de mine in 1940. Ni s-a cerut sa trimitem pe toti basarabenii in Basarabia. Si atunci s-a pus chestiunea ca nu pot sa trimit pe cei care nu vor sa vina in Basarabia. Acum nu stiu daca ne putem prevala de un cuvint din armistitiu care spune:< Guvernul si comandamentul suprem roman vor preda pe toti prizonierii. De asemenea cei internati sau pe cetatenii Uniunii Sovietice luati cu forta in Romania>.
Prin urmare, nu va trebui sa-i ceara pe aceia care au venit in mod voluntar din Transnistria sau din Basarabia si Bucovina ? "

Domnul Maniu: "Chestiunea este incurcata. Daca nu este o precizare se poate intimpla sa vina un ofiter sovietic cu un detasament sa ia pe domnii Halipa, Pelivan, fosti ministri. Si atunci? Ce facem? Cum raspunde constiinta noastra? "

Domnul ministru Aldea: "Aceasta este un abuz. "

Domnul Maniu: "Nu trebuie sa fie asa, fiindca d-lor pot fi ridicati si omoriti, si atunci ce am facut? "

Domnul Patrascanu: "In textul armistitiului se spune si precizeaza, numai acei luati cu sila. Si va este cunoscut ca o parte din romanii din Transnistria au fost luati cu sila din ordinul maresalului Antonescu. Aceasta chestiune nu am ridicat-o fiindca nu am vrut ca noi sa ridicam chestiuni care eventual nu se rezolavu favorabil pentru noi si a ramas sa dam pe cei luati cu sila. Asa ca acest articol este clar. "

Domnul Maniu: " Ceea ce as dori este sa stiu ce situatie au acesti romani care au luptat pe vremuri pentru unire. Sint considerati tradatori sau ca cetateni care nu pot fi urmariti acum de rusi? Trebuie precizat ca acesti romani care au luat atunci o atitudine prin care s-au alaturat Romaniei, pentru acest fapt nu pot fi urmariti. "

Domnul ministru Patrascanu: "Pentru informarea dv., chestiunea evreilor a fost ridicata de americani. Ei au cerut sa se mentina acest paragraf. "

Domnul ministru Buzesti: " In materia aceasta dreptul internatonal are principii destul de clare, este dreptul de optiune. Cred ca pe terenul acesta trebuie sa ne punem. Basarabenii de origine au dreptul sa opteze pentru cetatenia romana sau sovietica. In ce priveste libertatea de circulatie in Basarabia, aceasta tot printr-o conventiune de optiune se poate stabili. "

Domnul Maniu: " Evident, stim de aceasta si de aceeea am pus problema, fiindca trebuie sa se faca o conventie care va stabili precis care este situatia romanilor din Basarabia. "