Masă rotundă. Serial despre Securitate.
- Florin Mugur în "Luceafărul":
nimeni n-a făcut film despre 16-22 decembrie'89;nimeni n-a făcut film despre
cei închişi; nimeni n-a făcut film despre revoltele minerilor ( 1977 ), despre
revolta braşovenilor ( 1987 ), despre dizidenţii anticomunişti. În schimb, iată
un film despre Securitate.
- Dan Deşliu în " 22 ": Adrian Păunescu pe post de
"dizident"; despre "rezistenţa" Securităţii
Dar el, Dan
Deşliu, stă acasă supravegheat, cu telefonul pus sub ascultare, cu
corespondenţa cenzurată.
- Doina Cornea, împreună cu alţi dizidenţi, a participat la un colocviu franco-român la Paris, cu
genericul "Cine a minţit? ",
organizat de "Nouvelle Observateur" şi " Reporters sans frontieres ".
A apărut o carte cu lucrările colocviului.
Doina Cornea a
declanşat prima campania anti-securitate.
Emisiunea cu "Satele
româneşti " de la TVBelgia
a fost declanşată de ea.
Acum, Doina
Cornea a devenit ţinta celei mai defăimătoare campanii.
Şi, uimitor, a prins mai bine decît au sperat
"băieţii".
-
Tg.Mureş, Proclamaţia de la Timişoara, Piaţa Universităţii, Mineriadele,
au dus la reactivarea Securităţii. SRI s-a
legalizat. Eugen
Barbu, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, au revenit.
1 dec.1990.
A. Statuia lui Mihai Viteazul.
Depuneri de coroane de flori:
preşedinţia ( Ion
Iliescu ); guvernul ( Petre Roman, Andrei Pleşu ş.a. ); MApN - Victor
Stănculescu; MAI - Doru Viorel Ursu; SRI - Virgil Măgureanu; FSN - Claudiu
Iordache;
P.Agrar- Victor Surdu; PNŢc..d., PNL; PSDR;
MER, minorităţile; bisericile - ortodoxă, catolică, greco-catolică.
Pe un postament
asistă: Iliescu-Roman- Bîrlădeanu -
Stănculescu - Măgureanu, Ursu,
care fac onorurile.
... Un moş ( participant la adunarea de la 1 decembrie 1918 )
spune:
"mi-o dat lacrimile
cînd am văzut pe cei doi prunci "
...Reporterul
Eftimie Ionescu lămureşte:
"Cei doi prunci sunt preşedintele Iliescu şi
premierul Roman "
...Defilează un
batalion de onoare...
- Reporterul
Eftimie Ionescu: " Armata prezintă onorul
conducătorilor acestei ţări "
Prim planuri stînga -drepta: Victor Stănculescu,
Viorel Ursu, Bîrlădeanu, Dan Marţian, Ion Iliescu, moşul veteran, Petre Roman,
Măgureanu.
B. Te-Deum pe platoul Catedralei
Unirii din Alba Iulia
[ LD: unde s-a făcut încoronarea Regelui Ferdinand cu Regina
Maria ].
Pe o scenă,
conducătorii ţării: Iliescu-Roman- Bîrlădeanu
- Stănculescu - Măgureanu –
Ursu - Dan
Iosif.... Corneliu Coposu şi Radu Cîmpeanu.
....O mulţime
impresionantă. Pancarte cu lozinci inscripţionate de "Vatra Românească ".
....Ca zgomot de
fond, se aud lozinci: "Iliescu, nu uita, şi Ardealu-i ţara ta!
"
....Slujba
religioasă în sobor de feţe bisericeşti: patriarhul Teoctist ( care uită ce să
cînte
şi i se suflă ), episcopul Transilvaniei,
Antonie Plămădeală, episcopii celorlalte culte
( nu apuc să-i
notez ).Un cor de tineri cîntă replicile.
La sfîrşitul
slujbei, colinda "Lilioară trandafir".
C. Adunarea solemnă.
1) Alex.Bîrlădeanu ( preşed. Senat ): Acest parlament a proclamat ziua de 1 decembrie,
drept sărbătoare naţională. Se scandează: "România Mare!", "România Mare!"
2) Ion Iliescu: rosteşte un toast...
3) Corneliu Coposu ( PNŢcd ): încearcă să vorbească... Este fluierat, respins, de corul FSN...
Iliescu şi Roman intervin cerînd să fie ascultat... fluierăturile şi huiduielile continuă.
Dan Marţian le
cere să se potolească... "Vatra
Românească" urlă: "Jos Coposu!
"Jos PNŢ! "" Iliescu,
Roman, Iliescu Roman!"...
Vasile Moiş le
face semn să se potolească....
Coposu îşi ţine discursul, citează înaintaşii de la 1 decembrie1918: Pop de
Băseşti, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida, Iosif Jumanca.... Manifestanţii flueră, scandează " huoo! "
...Coposu citează: regele Ferdinand, Iorga, Brătianu... Mitingul flueră, huidueşte...
...Coposu continuă eroic, citează:
memorandiştii, luptătorii...Adunarea
fluieră,huidueşte...
...Coposu citează pe Horea tras pe roată " Mor pentru
naţiune!"...Adunarea huiduie...
...Coposu evocă şi citează pe Maniu... Adunarea, isterizată, fluieră, huidueşte,
urlă...
Pe tot parcursul
discursului, prim-planuri cu surîzătorul Ion Iliescu, veselul Petre
Roman şi chinuitul, bătrînul Coposu!
[ LD: este imposibil să-mi opresc lacrimile; plîng; urăsc
adunătura aceea de naţionalişti fanatizaţi; nu le acord circumstanţe atenuante
]
4) Sergiu Cunescu ( PSDR ): este lăsat să vorbească.
5.) Viorel Faur ( FSN )
6) Szocs Geza - senator maghiar. Este tot timpul fluierat, huiduit
Prim-planuri cu corul "Vetrei
Româneşti" şi FSN...
7.) Victor Surdu ( P.Agr ); 8.Ciontu (
"Vatra Românească" ) 9 ) "Tătarul" Gemil Tasim
10 ) Claudiu
Iordache ( FSN ) 11.) g-ral Victor Stănculescu ( armata )
12 ) Marian
Enache ( FSN ) citeşte textul Declaraţiei solemne....
13 Dan Marţian (
Preşed.Ad. Deput.): încheie adunarea.
1 decembrie 1990.
Prezidiu: Pippidi,dr.J, g-ral Gabrea, Ioana Brătianu, Băcanu,
Ana Blandiana, părintele
Anania.
1) Andrei Pippidi - vorbeşte ca istoric şi nepot al lui Iorga ( la
fel ca la adunarea solemnă din Parlament şi Academie )
2) dr J (? ) - foarte emoţionat, amintiri despre amintiri, ca
persoană secundară la 1 dec. 1918 3 ) 3)
G-ral Gabrea: emoţionat, are 99 de ani, despre război, despre unire...
4 ) Ioana Brătianu ( fiica istoricului şi liberalului Gh.Brătianu ),
5 ) Părintele Anania: f.f.frumos şi bine, şi potrivit
6 ) Ana Blandiana: bine dar cu "meteahna" de a prezenta
pe ardeleni ca "ceva"
deosebit de
restul românismului.
/ La sfîrşit, a
fost un TeDeum pe treptele Ateneului.
[LD: la această adunare fusesem invitată să vorbesc şi
am refuzat. Nu ştiu dacă a fost rău sau bine. Dar, pe moment, nu regret. A fost
o evocare "cuminte ", ca o şezătoare, care ar fi putut fi admisă şi
pe vremea lui Ceauşescu.
Eu
cred - dar, iarăşi, poate greşesc! - că ar fi fost locul să se vorbească despre
exterminarea generaţiei unioniste de către comunişti.
Eu
cred - dar poate sunt prea radicală - că ar fi trebuit să se vorbească despre
confiscarea
zilei
de 1 decembrie sub Ceauşescu şi acum, sub Iliescu.
Eu
cred - dar poate sunt sîcîitoare - că ar fi fost un prilej de a se discuta
despre... reconsiderarea sărbătorilor naţionale pe criterii de adevăr şi moralitate.
]
Editorialul
săptămînii
Gorbaciov, cu toată perestroika lui, a acceptat ajutorul hulitului Apus; Germania se va descurca mai uşor; dar Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia şi România?
Europa de Vest
pune stavilă emigrării din Est. Convalescenţa va fi foarte dureroasă.
Va putea fi
depăşită prăpastia Est -Vest? Va fi foarte greu.
1 decembrie: Frontul Popular Moldovenesc,
adunare şi Moţiune, în care
cere lui Gorbaciov să nu-şi folosească
prestigiul pentru a introduce în URSS " războiul rece".
Sovietul Suprem al " Republicii
Nistrene " a lansat un Apel
pentru a fi admisă în Sovietul Suprem de la Moscova.
Aambasadorul (
sau nu ştiu cine ) sovietic a refuzat să-l predea pe Honecker poliţiei germane.
Alegeri parlamentare în Germania
unificată: primele după 1932.
Lucanov a
demisionat; Parlamentul a aceptat demisia, dar foştii comunişti nu renunţă;
implozia produsă arată noua configuraţie a PCB.
Jivkov a declarat că, dacă ar mai trăi, n-ar
mai face parte din PCB:
2 dec.'90.
/ La Alba Iulia, Coposu şi Cîmpeanu, cele două partide
istorice cu merite în Marea Unire,
au fost huiduiţi, fluieraţi; Iliescu n-a pomenit nici un cuvînt despre Regele Ferdinand.
/ La
Bucureşti, comemorarea de la Ateneu, de către Alianţa Civică şi asoc. antitotalitare.
2 dec.'90.FSN a
trecut de la lozinca " Proletari din
toate ţările, uniţi-vă!", la "
Români... uniţi-vă! " La
ambasade s-au făcut recepţii cu ocazia lui 1 decembrie:
/ Munchen: Radu Comşa a folosit întreg repertoriul propagandistic al
FSN: 1 decembrie - ziua naţională a tuturor românilor... apel la unitate... să
fie lăsate deoparte urile şi invidiile care ne-au marcat în cei 45 de ani de
dictatură comunistă.
/ Washington: ministrul Adrian Năstase a declanşat un pas timid spre normalizarea
relaţiilor. Îngrijorările Casei Albe: Securitatea, minorităţile, ungurii,
evreii. Problema clauzei nu a fost abordată. Îngrijorările SUA faţă de situaţia din România, au fost
eclipsate de poziţia României în Golf.
/ Geneva: CEE este îngrijorată de situaţia din ţările estice.
CAER este dezarticulat. Există riscul unor emigrări masive. În Români, Bulgaria
şi URSS, situaţia se deteriorează deoarece guvernele din ţările respective nu
au făcut paşi spre reformă.
/ De pretutindeni: România cunoaşte cea mai grea situaţie. Simpatiile nu s-au stins, se
mai trimit ajutoare, burse, specialişti. Elanul solidarităţii se îndreaptă spre
copii.
În schimb, se
transmit mesaje de felul: " Nu
ajutaţi România, pentru că ajutoarele nu ajung la cei ce au nevoie!"
2 decembrie.
Paris. TVF canal 5, pe marginea cărţii lui R.P " Autopsia revoluţiei
române"
- Alex-Ştark avea un vraf de foi cu care gesticula vehement; a
spus despre carte că este interesantă dar titlul nu este potrivit; a avut o
obiecţie minoră privind " încălzirea " aparatelor de la TVR pe 22
decembrie.
-
Crainicul francez a spus că Ştark avea atîrnat la gît tubul unui glonte din
revoluţie;
că duelul nu prea a avut loc; că Ştark a
făcut clovnerie.
- Sondajul tv
franceze a indicat: 93 % pentru Radu Portocală; 7% ptr Ştark.
Notă LD:Al.Stark şef agenţie presă la Paris
Astfel
şi abia acum aflu cum a fost răsplătit Ştark pentru prestaţia lui în campania
electorală şi în întîmplările nenorocite din TVR: este şeful Agenţiei de
presă a României la Paris. Nevîzînd emisiunea ci relatarea ei, nu prea am
înţeles dacă duelul a avut loc sau nu .
Important
este că aş vrea să-mi procur cartea lui Radu Portocală ]
2
decembrie.Adunarea de la Alba Iulia a fost un eşec; a fost o mare
"surpriză".
Lumea a fost
înşelată. La început, au
fost cca 15.000 persoane; se strigau şi lozinci antiguvernamentale,
antiiliesciene. Adunarea a fost înconjurată de cordoane de militari,
jandarmi, sereişti. Comunicatul armatei glăsuia că va trage dacă se tulbură
adunarea.
Au mai rămas
cca 4000. Cei ce huiduiau
şi fluierau, cu lozincile lor "Jos Coposu! ", "Jos UDMR!"
au fost toleraţi şi chiar încurajaţi.
Ora 18,20.- 21,20
Participă: Ion Lup ( PNŢ ), Rene
Policrat ( PNL ); C.Ticu Dumitrescu
( AFDAP ),
Stan
Apostol ( istoric, PNŢ ), Livia
Dandara ( istoric )
- Stoian: Cum
apreciaţi sărbătorirea lui 1 decembrie
de ieri?
- Dandara: Dacă ieri cînd am discutat aveam
oarecari speranţe, azi, sub puternica impresie a spectacolului grotesc ce s-a
produs acolo, aceste speranţe s-au spulberat
Mi s-a
părut foarte trist, inadmisbil, că Dl Coposu, Radu Cîmpeanu şi reprezentantul
UDMR au fost huiduiţi...
- Lup: elemente dirijate au pîngărit această sărbătoare. Guvernul s-a făcut de
rîs în faţa României.
- Policrat: În Parlament nu este chiar aşa. 1 decembrie,
pentru mine, este mai mult decît un act de credinţă.
- Apostol: Declar categoric profundul caracter politic
imprimat adunării.
Coposu şi
Cîmpeanu nu au fost lăsaţi să vorbească!
A fost o
manifestare condamnabilă a FSN, care a degenerat
- C.T Dumitrescu: Nu mă surprinde de loc. Eu am refuzat să merg la Cotroceni, la Arcul de Triumf şi la Alba Iulia.
AFDAP nu se mai lasă înşelat.
1 decembrie nu
trebuia să fie confiscat! Noi nu renunţăm la poziţia noastră fermă.
- Lup: Trebuia să mergem la Alba Iulia. Gestul nostru ar fi fost
interpretatnegativ. Am constatat acolo o maşinaţiune politică pe care o
regretăm.
- Policrat: Eu trec peste aspectul politic. Acum se
joacă altă situaţie. Sunt unele impedimente care mă înspăimîntă.
- Dandara: Poate nici conducerea FSN - de data asta - nu ar fi dorit acest
spectacol .
Dar au cules ce au semănat. Nu este român să nu iubească
1 decembrie 1918.
În
1968, Ceauşescu a sărbătorit 50 de ani de la Unire. Eram atunci redactor la "Magazin
istoric". Din cei 12 membri ai Comitetulului Naţional Român Central
care au organizat Marea Adunare de la Alba Iulia, majoritatea muriseră în
puşcăriile comuniste. Am găsit trei supravieţuitori membri ai PSDR -
Albani, Renoiu şi Jumanca -; pe secretarul Adunării, Laurenţiu Oanea şi cîţiva
descendenţi ai personalităţilor dispărute...
1 decembrie poate fi confiscat de oricine.
Asta s-a întîmplat şi acum.
- Stoian: ce se
poate face pentru Moldova de peste Prut?
- Lup: Comuniştii au pîngărit totdeauna istoria. Actuala conducere renunţă la
Basarabia, nu urmăresc reîntregirea fruntariilor istorice.
- Policrat: Eu de aceea am trecut peste aspectele politice de
moment. Eu fac diferenţe între momente...
- Dandara: Cînd acest
"moment", în cazul românilorde peste Prut, este ascuns de peste
jumătate de secol, lucrurile stau altfel.Solidaritatea
cu românii de peste Prut?
Chiar şi explicaţiile diferă.Trebuie pornit de la unirea
Basarabiei cu România, în martie 1918,; cu nevalabilitatea
tratatului Ribbentrop - Stalin din 1939; cu anexarea Basarabiei şi cu falsul introdus în Tratatul de pace din 1947
privind ultimatumul sovietic din 1940. Prea mult se merge doar pe coarda
sentimentală: "fraţii noştri, fraţii noştri "
- Apostol: Sigur, toate forţele politice ar trebui să
sprijine legăturile cu Moldova de peste Prut. Nu Gorbaciov ar trebui să facă
aranjamentele la Chişinău...
- Stoian: Despre
rolul monarhiei?
- Dandara: Rolul regalităţii la
1918 nu este pomenit. Se vorbeşte despre regalitate la modul tangenţial,
platonic, spre care s-au îndreptat provinciile româneşti subjugate. Aceste
contribuţii sunt anonimizate. Dar alta este explicaţia, ea trebuie căutată în
prezentul imediat.
- Stoian: Care
este doamnă?
- Dandara: Existenţa
Regelui Mihai.
- CTDumitrescu: la mitingul PNŢ din 30 noiembrie, s-a scandat
"Trăiască Regele!"
- Policrat: Monarhia ne-a folosit. La 23 august noi am fost
înşelaţi. Eu fac parte dintr-o
Comisie
parlamentară care analizează activitatea MAI.
Eu am văzut că ei fac efortul de a se curăţi.
[LD: nu prea sunt familiarizată cu aceste interviuri
telefonice. Sunt nemulţumită de prestaţia mea. Dar, cît de cît, mi-am spus
părerea ]
2 dec.'90.
Explicaţiile date lui Tr.Ungureanu:
/ A intrat în
grevă de la 1 decembrie;
/ O serie de
cerinţe cu caracter sindical- organizatoric;
/ Protest împotriva
dezinformării opiniei publice practicate de TVRL;
/ Vechile
structuri comuniste, activiştii culturnici din televiziune, comandă mai
departe;
/ El întîmpină
presiuni, ameninţări, umilinţe.
/ Este ziua lui frate-miu, Liviu. Împlineşte
57 de ani. Îl sărbătorim făcînd discuţii politice.
/
Vorbesc cu Buduca ( "Cuvîntul" ): acceptă material cu
PCR în timpul guvernării Iorga.
/ Mă
sună Gabriel Mărculescu, cu care
vorbesc mult... Printre altele, eu îi spun despre nedumerirea mea pentru faptul
că Băcanu ia apărarea procurorului Robu
şi despre ceea
ce eu consider a fi "curcubeul
politic " de la "România Liberă".
El îmi
vorbeşte despre o viitoare gazetă ( cu Budeanu, Buduca, Mărculescu şi Roxana
Iordache ), la care, eventual, să mă alătur. În principiu, da, îi spun eu, dar
"naşterile" astea mie nu-mi mai miros bine.
/
Vorbesc cu Radu Dobîndă, pe care
sunt supărată că încă nu a dus articolele lui Ion.
/ Mă
sună Ion care-mi vorbeşte despre
străduinţele lor la Piatra Neamţ, de
a construi
Alianţă Civică şi Forum Antitotalitar.
/
Congrese anunţate: 6-8 decembrie - Forum
Antitotalitar; 12 -13 dec. Alianţa
Civică;
/
Lungă convorbire telefonică cu C.Ticu
Dumitrescu care-mi spune:
a)
Mîine, 5 dec., îi primeşte Ion Iliescu
[ LD:?! ]
Vor
condiţiona dialogul de prezenţa presei şi TVR.
b) A
pus banda sonoră de la BBC cu 1 dec.,
şi colegilor de la AFDAP le-a plăcut mult
ce-am
spus eu .
c) A
vorbit cu Corneliu Coposu care este
supărat pe el, pentru că l-a criticat că s-a dus
la
Alba Iulia şi etc etc. Încerc nu să-l explic pe Coposu - nu am căderea asta -
ci să-i spun că aceste neînţelegeri între "seniori " îngreunează coalizarea
partidelor de opoziţie.
d) Îmi
explică străduinţele lui spre colaborarea
cu GDS, cu Alianţa Civică, cu Forum Antitotalitar, tocmai în vederea
acestei dorite coalizări.
Din tot ce mi-a spus, am înţeles doar că...
nu se înţeleg.
e) La
solicitarea lui, îi dictez un scurt bruion despre activitatea PCR în interbelic, pe linia trădării intereselor
naţionale; încerc să-i sugerez cum văd eu impedimentele de azi în coalizarea
opoziţiei. Vorbim, vorbim, vorbim.
/ Merg
la o acţiune "armenească"
şi dau peste o seară specific "fesenistă" - la care vorbesc Paul
Anghel şi av. Paula Iacob - urmată de o serată muzicală.
Mă
gîndesc dacă resuscitarea acestor "minorităţi", unele mai
semnificative, altele cu aspect accidental sau strict familist ( gen italienii
) nu este un exces de "democraţie".
Nu sub aspectul strict cultular-lingvistic,
ci la pretenţia lor de a fi reprezentaţi în parlament.
Şi
asta în timp ce pentru o minoritate - cea ţigănească - nu se întreprinde ceva.
/Seara
tîrziu, citesc cca 20 de ziare; ascult Actualităţi
şi Viaţa Politică, şi constat cum
sărbătoarea "naţională " adînceşte şi mai mult prăpastia dintre FSN- Guvern -Vatra Românească, pe de o
parte, şi PNŢc.d - P.Revoluţiei, ş.a,
pe de altă parte.
4
dec.'90.
N.B: În acest zgomotos cor de
calomnii şi suspiciune, nu era potrivită clamarea mărturisirii oneste. În
decembrie '89, cînd a apărut acea mică notă în "Ceahlăul " despre
telegrama care anunţa victoria revoluţiei la Piatra Neamţ, deşi am indicat
exact instituţia în care eram cercetător, ziarul - este clar o autocenzură
spontană! - m-a făcut cercetător la Institutul de istorie " Nicolae Iorga
" din Bucureşti! M-a jenat această nedorită retuşare.
Am
înţeles că numele institutului în care lucram – Institutul de studii
istorice şi social politice de pe lângăCC al PCR - devenise o proastă carte
de vizită şi că puteam fi asimilată "nomenclaturii", prin
translarea denumirii instituţiei , asupra biografiei personale.
La
Piatra Neamţ, girul "onorabilităţii" mele îl dădea Nicolae Iorga.
La
BBC, au fost mai corecţi: nu au transmis interviul.
- Reporter: Dvs
sunteţi istoric...?
- LD: Da, sunt istoric ( actualmente
pensionar ), specializat în istoria României interbelice, cu precădere pe
mecanismele regimului politic: guvernări, sistem de partide, parlamentarism.
Am
fost redactor la "Magazin istoric " de la debutul revistei, în
1967, pînă în 1972, apoi cercetător la Institutul
de studii istorice şi social politice de pe lîngă CC al PCR.
- R: Institul acesta....?
- LD: Acest institut are o istorie foarte
interesantă, purtînd o mare răspundere pentru falsificarea trecutului istoric şi legitimarea istoriografică a comunismului în România, cu variantele
sale: epoca Gheorghiu Dej şi epoca Ceauşescu.
După
modelul sovietic adoptat în tot lagărul comunist, acest institut s-a numit şi
s-a ocupat iniţial numai de Istoria PCR. A fost perioada
"fabricării" pseudo istoriei comunismului românesc. Atribuirea
nominativului "studii istorice şi
social politice" a avut semnificaţia integrării istoriei PCR în
istoria generală a ţării, în perioada modernă şi contemporană.
Va
veni vremea elaborării unor istorii a
instituţilor, capitol important în organizarea
genocidului moral-spiritual al
dictaturii comuniste din ultima jumătate de secol.
...Revenind
la întrebarea dvs, eu vreau să vă spun că cercetătorii acestui institut
au
beneficiat -
cuţit cu două tăişuri! - de accesul
la documentele autentice ale istoriei
moderne
şi contemporane a României, inclusiv a Partidului Comunist Român.
Şi
că au ştiut adevărul.Şi că au minţit, cunoscîndu-l.
Şi
că sunt vinovaţi deformîndu-l sau tăcînd.
- R: Şi au
făcut-o? Cu ce preţ? Cu ce riscuri? Cu ce rezultate?
- LD: Fiecare cum a putut şi i- a dictat
conştiinţa: unii, prin alegerea perioadei ( eu mi-am ales interbelicul
); alţii, prin exploatarea "deschiderilor" şi
"reconsiderărilor" venite de "sus" ( precum scriitorii
romanelor "deceniului obsedant" ), cînd s-a operat o nouă mare
falsificare a istoriei PCR, constînd din "lepădarea" de greşelile
stalinizării şi sovietizării;
alţii, prin evitarea scrierii
explicite a istoriei PCR şi refugiul în istoria naţională
(
mi-am dat doctoratul în 1977 cu o temă de critică istoriografică privind
perioada 1929-1940 ); alţii ( deliberat sau de nevoie ) scriind foarte
puţin, pe măsură ce ştiau mai multe,
asumîndu-şi
o dramatică ratare profesională.
- R: Dvs din ce
categorie aţi făcut parte?
- LD: O ratare frustrantă şi resemnată
care fac din mine un istoric foarte puţin cunoscut.
N-am
scris prin ziare istorie de "popularizare" sau
"aniversativă". Nici o dată. Nicăieri.
În 5
ani cît am lucrat la "Magazin istoric ", şi după aceea,
semnînd doar cîteva grupaje de documentare memorialistică. Cu cîteva studii în
reviste de specialitate. Participînd la simpozioane cu tematică de istorie
naţională.
Scriind
o singură carte " România în
vîltoarea anului 1939 ", apărută în 1985, dată ( şi carte ) de la
care, pînă în decembrie 1989, nu am mai putut publica absolut nimic.
Ba nu!
Prin bunăvoinţa "Revistei de istorie şi teorie literară", am
publicat în nov..'89,
un mic
epistolar de tinereţe a lui Emil Cioran.
... Am
încredinţat "Jurnalului " ( 1980-1989 ) condiţiile în
care un istoric din România
putea
să scoată o carte , un articol, fără să se compromită.
Numai
că "eroismul" de atunci, acum îmi apare ca o jalnică neputinţă.
- R: Nu vi se
solicită acum jurnalul? N-aţi mai scris?
- LD: Prefer să-l trec sub tăcere. Ar fi
indecent. Am un "Jurnal" în care scriu din 1980.
Gîndit şi scris ca un jurnal de idei şi de
"întîlniri privilegiate", dar şi un inventar de coşmaruri şi
tribulaţiuni cotidiene. Va veni, cîndva, vremea lui. Acum prefer să nu comit
indiscreţii şi nici să devin delator. Nu-mi plac "demascările".
- R: Şi la
Revoluţie ce făceaţi? Ce-aţi simţit?
- LD: Scriam din 1985 la o carte
contractată la Editura enciclopedică ( care-mi publicase şi România'39 ): Locul şi rolul parlamentului în mecanismul
de guvernare al României
( 1928-1940 ). Analizam impasul instituţiei
parlamentare în timpul guvernării Iorga ( '31 -'32 )
...Din
16 decembrie 1989, n-am mai scris nici un rînd la această carte.
Dacă
mă întrebaţi, atunci, în decembrie'89 sau ianaurie '90, aş fi fost euforică.
Acum,
privind la cele 11 luni scurse, fericirea aceea s-a spulberat, trecînd prin
momente de deziluzie şi speranţă, de revoltă şi iniţiative, de disperare şi
resemnări.
- R: Aţi scris?
Aţi luptat? Ce anume aţi făcut?
- LD: Am făcut ceea ce am simţit, ceea ce
am ştiut şi ceea ce am putut face. Am devenit din cercetător în arhive şi
biblioteci, un "jurnalist ocazional" şi un "mărşăluitor
în demonstraţii " de stradă. Am fost, atît cît a ţinut, "istoric
golan" în Piaţa Universităţii.
Am
ţinut şi un Jurnal - cronică
în care, am notat tot ce am auzit, văzut, citit şi făcut în aceste 11 luni.
Am avut grijă să adun şi o masivă documentaţie de presă.
Din
ianuarie 1990, pînă acum. Nu ştiu ce voi face cu ele.
...Iniţial
crezusem că voi scrie...o istorie a Revoluţiei anticomuniste din decembrie'89!
După
părerea mea, istoricii prevăd trecutul cu ochelari de prezent şi viitorul
cu faţa spre trecut! De aceea nu sunt buni de profeţi.
Dar
ăsta este un alt palier de abordare, de care m-am îndepărtat în acest an.
Acum
simt că ar trebui să mă întorc la masa de lucru, să scriu despre guvernarea Iorga.
Dar şi
asta mi se pare, în acest moment, o întoarcere cu spatele la prezent,
ca în
cei 22 de ani dinainte de 1989. Nu ştiu ce voi face.
- Vasile Văcaru ( FSN ): cheamă
în judecată pe Laszlo Tokeş, pentru lezarea intereselor naţionale
româneşti.
- Ion Solcanu ( FSN): replică lui Al.Săndulescu ( PNL ) privind interpelarea acestuia legată de Comisia parlamentară de anchetă privind
13-15 iunie:Guvernul nu răspunde de activitatea Parlamentului;Săndulescu vrea
să facă publicitate partidului ce-l reprezintă, ameninţînd cu nesemnarea
Raportului;Adevărul este unul singur
şi el va fi cuprins în Raport;
partidele de opoziţie ameninţă de 3 luni de zile, dînd vina pe FSN că tergiversează
Raportul, cînd adevărul este contrar.Petre
Roman s-a întîlnit cu comisia şi este de
acord cu Raportul; preşedintele
Iliescu a agreat acest Raport.
Acum ce se vrea? Raportul nu se elaborează pentru CEE,
ci pentru Parlamentul românesc, şi el trebuie
să conţină adevărul adevărat. Culmea! se cere demisia guvernului!
Vă asigur,
domnilor, că se va mai cere asta.
- Dan Amedeo Lăzărescu ( PNL ): reciteşte
interpelarea; consideră că a fost răstălmăcit
- Voci: "Bine, S-a înţeles!"
5 dec. La
emisiunea sportivă, Cornel Pumnea anunţă simpatia şi solidaritatea cu greva
foamei declarată de Iuga: Iuga este
sincer, altruist şi bolnav.
Glumeşte amar:
"Ar trebui să spun: banda vă
rog!?"
5 dec.
Scriu această notă şi nu reuşesc să o public:
"
1.Priviţi filmul-casetă din 22 decembrie '89. Opriţi-vă la fizionomia muncitorului
revoluţionar Dumitru Dincă, cel care spunea "prezent" cînd tov.
Verdeţ încerca să formeze acel guvern de 20 de minute.
2.Priviţi
pe contestatarul Dumitru Dincă din reportajele cu demonstraţiile din
ianuarie -iunie 1990
3.Priviţi
înregistrarea recentă a TVR la lucrările Comisiei parlamentare care
anchetează "evenimentele" din 13-15 iunie. Priviţi pe recentul
eliberat din închisoare,
"inculpatul" Dumitru Dincă.
...În
numai 10 luni, tînărul din 22 decembrie a devenit un om îmbătrînit, cu părul
alb, de pe faţa căruia a dispărut, parcă orice speranţă. Nu mai zîmbeşte.
Oare de ce?
P.S: Reptaţi
"exerciţiul" cu alte fizionomii. Spre ex, cu inculpaţii din
boxele proceselor
- cu
"CPEx-işti", cu terorişti, cu securişti, cu generali - tot în diverse
ipostaze.
Alegeaţi
pe cei eliberaţi. Zîmbesc. Oare de ce? Livia Dandara, 5 dec. '90 "
5 dec. La
emisiunea "Puncte de vedere":
A. ) PNL
...Se dau aspecte de la Adunarea solemnă din 1
decembrie, de la Alba Iulia.
Stop -cadru: corul
de huiduitori; Roman rînjind -jubilînd şi... Iliescu trăgîndu-l de mînecă.
...Protestul PNL din 2 decembrie:
manifestaţia a fost perturbată de grupurile diversioniste; preşedintele
Radu Cîmpeanu a fost obstrucţionat.
/ Stop-cadru: Comunicatul PNL a fost cenzurat de TVR.
Cui a folosit această cenzură? Cui a folosit această diversiune?
...Declaraţia lui Dan Amedeo Lăzărescu ( întreagă ): Cere anchetă pentru cunoaşterea acestor provocatori; cere rezultatul anchetei parlamentare 13-15
iunie.
Semnalează tendinţa de a se reîntrona dictatura
bazată pe ura de clasă,
ura de rasă în societatea românească.
B.) PNŢc.d.
...Între 17-18 nov. s-a desfăşurat Conferinţa
PNŢ- tineret.
Preşed.
Şt.Mamulea; preşed. elevi - Ciprian
Dumitru; Şerban Madgearu - ziarist la "Dreptatea". Nu este
adevărat că PNŢ este "bătrîn"!
...Semnalează fenomenul dureros şi grav al emigrării;
deşi tinerii sunt curajoşi, pregătiţi, cinstiţi, părăsesc România din cauza
crizei moral-politice şi a greutăţilor economice.
PNŢ apără cu fermitate democraţia. Este primul
partid care a dat publicităţii
şi un proiect de Constituţie.
C.) UDMR
...Cuvîntarea lui
Sacz Geza la 1 dec., la Alba
Iulia...
Huiduielile,
fluierăturile... apelul lui Marţian... Petre Roman s-a purtat ireverenţios.
Se cere demisia lui Petre Roman.
Stop-cadru: Petre Roman rînjind şi fluturînd mîna
către huiduitori; grupurile FSN/Vatra
Românească, legănîndu-se înlănţuit şi huiduind.
...Pentru Tg.Mureş se impune schimbarea
unor străzi cu titulatură comunistă
( Griviţa Roşie ) sau naţionaliste ( Cuza Vodă ); Au fost rupte toate firmele
în lb.maghiară;
Au fost rupte denumirile: Petofi Sandor, Kurn
Ianos, Bplyai, Boros Tamas ş.a;
au fost distruse
indicatoarele de direcţie.
- Propuneri: să
fie scoase numele compromise - 132 româneşti, 60 maghiare.
[LD: Mărturisesc ignoranţa mea în
materie de merite sau prost renume
la personalităţile maghiare. Ştiu doar că la acest capitol excesele naţionaliştilor români dau, în simetrie,
apă la moară exceselor naţionaliştilor maghiari. Nu ştiu cum poate fi
contracarate,
dar există pericolul de abandonare a naţionalismului democratic românesc. ]
D.) PER
/ Dna deputat
Gogoaşă: sprijinirea Proiectului economic -Rugină;
/ FSN = partid
de nomenclaturişti; partid pro-unipartidist
/ Pentru un guvern
de coaliţie.