[Caiet8_1-5 dec.'90]

¤ 1 decembrie 1990, sîmbătă

România FSN-istă

Europa Liberă

/ Monica Lovinescu: De la cîntarea României la cîntarea Securităţii

Masă rotundă. Serial despre Securitate.

- Florin Mugur în "Luceafărul": nimeni n-a făcut film despre 16-22 decembrie'89;nimeni n-a făcut film despre cei închişi; nimeni n-a făcut film despre revoltele minerilor ( 1977 ), despre revolta braşovenilor ( 1987 ), despre dizidenţii anticomunişti. În schimb, iată un film despre Securitate.

- Dan Deşliu în " 22 ": Adrian Păunescu pe post de "dizident"; despre "rezistenţa" Securităţii

Dar el, Dan Deşliu, stă acasă supravegheat, cu telefonul pus sub ascultare, cu corespondenţa cenzurată.

- Doina Cornea, împreună cu alţi dizidenţi, a participat la un colocviu franco-român la Paris, cu genericul "Cine a minţit? ", organizat de "Nouvelle Observateur" şi " Reporters sans frontieres ". A apărut o carte cu lucrările colocviului.

Doina Cornea a declanşat prima campania anti-securitate.

Emisiunea cu "Satele româneşti " de la TVBelgia a fost declanşată de ea.

Acum, Doina Cornea a devenit ţinta celei mai defăimătoare campanii.

 Şi, uimitor, a prins mai bine decît au sperat "băieţii".

- Tg.Mureş, Proclamaţia de la Timişoara, Piaţa Universităţii, Mineriadele,

 au dus la reactivarea Securităţii. SRI s-a legalizat. Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, au revenit.

TVRL ( 1 dec.)

/ Alba Iulia -adunare solemnă

1 dec.1990.

A. Statuia lui Mihai Viteazul. Depuneri de coroane de flori:

preşedinţia ( Ion Iliescu ); guvernul ( Petre Roman, Andrei Pleşu ş.a. ); MApN - Victor Stănculescu; MAI - Doru Viorel Ursu; SRI - Virgil Măgureanu; FSN - Claudiu Iordache;

 P.Agrar- Victor Surdu; PNŢc..d., PNL; PSDR; MER, minorităţile; bisericile - ortodoxă, catolică, greco-catolică.

Pe un postament asistă: Iliescu-Roman- Bîrlădeanu - Stănculescu - Măgureanu, Ursu,

care fac onorurile.

... Un moş ( participant la adunarea de la 1 decembrie 1918 ) spune:

"mi-o dat lacrimile cînd am văzut pe cei doi prunci "

...Reporterul Eftimie Ionescu lămureşte:

"Cei doi prunci sunt preşedintele Iliescu şi premierul Roman "

...Defilează un batalion de onoare...

- Reporterul Eftimie Ionescu: " Armata prezintă onorul conducătorilor acestei ţări "

Prim planuri stînga -drepta: Victor Stănculescu, Viorel Ursu, Bîrlădeanu, Dan Marţian, Ion Iliescu, moşul veteran, Petre Roman, Măgureanu.

B. Te-Deum pe platoul Catedralei Unirii din Alba Iulia

[ LD: unde s-a făcut încoronarea Regelui Ferdinand cu Regina Maria ].

Pe o scenă, conducătorii ţării: Iliescu-Roman- Bîrlădeanu - Stănculescu - Măgureanu –

 Ursu - Dan Iosif.... Corneliu Coposu şi Radu Cîmpeanu.

....O mulţime impresionantă. Pancarte cu lozinci inscripţionate de "Vatra Românească ".

....Ca zgomot de fond, se aud lozinci: "Iliescu, nu uita, şi Ardealu-i ţara ta! "

....Slujba religioasă în sobor de feţe bisericeşti: patriarhul Teoctist ( care uită ce să cînte

 şi i se suflă ), episcopul Transilvaniei, Antonie Plămădeală, episcopii celorlalte culte

( nu apuc să-i notez ).Un cor de tineri cîntă replicile.

La sfîrşitul slujbei, colinda "Lilioară trandafir".

C. Adunarea solemnă.

1) Alex.Bîrlădeanu ( preşed. Senat ): Acest parlament a proclamat ziua de 1 decembrie,

drept sărbătoare naţională. Se scandează: "România Mare!", "România Mare!"

2) Ion Iliescu: rosteşte un toast...

3) Corneliu Coposu ( PNŢcd ): încearcă să vorbească... Este fluierat, respins, de corul FSN... Iliescu şi Roman intervin cerînd să fie ascultat... fluierăturile şi huiduielile continuă.

Dan Marţian le cere să se potolească... "Vatra Românească" urlă: "Jos Coposu! "Jos PNŢ! "" Iliescu, Roman, Iliescu Roman!"...

Vasile Moiş le face semn să se potolească....

Coposu îşi ţine discursul, citează înaintaşii de la 1 decembrie1918: Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida, Iosif Jumanca.... Manifestanţii flueră, scandează " huoo! "

...Coposu citează: regele Ferdinand, Iorga, Brătianu... Mitingul flueră, huidueşte...

...Coposu continuă eroic, citează: memorandiştii, luptătorii...Adunarea fluieră,huidueşte...

...Coposu citează pe Horea tras pe roată " Mor pentru naţiune!"...Adunarea huiduie...

...Coposu evocă şi citează pe Maniu... Adunarea, isterizată, fluieră, huidueşte, urlă...

Pe tot parcursul discursului, prim-planuri cu surîzătorul Ion Iliescu, veselul Petre Roman şi chinuitul, bătrînul Coposu!

[ LD: este imposibil să-mi opresc lacrimile; plîng; urăsc adunătura aceea de naţionalişti fanatizaţi; nu le acord circumstanţe atenuante ]

4) Sergiu Cunescu ( PSDR ): este lăsat să vorbească.

5.) Viorel Faur ( FSN )

6) Szocs Geza - senator maghiar. Este tot timpul fluierat, huiduit

 Prim-planuri cu corul "Vetrei Româneşti" şi FSN...

 7.) Victor Surdu ( P.Agr ); 8.Ciontu ( "Vatra Românească" ) 9 ) "Tătarul" Gemil Tasim

10 ) Claudiu Iordache ( FSN ) 11.) g-ral Victor Stănculescu ( armata )

12 ) Marian Enache ( FSN ) citeşte textul Declaraţiei solemne....

13 Dan Marţian ( Preşed.Ad. Deput.): încheie adunarea.

/ Alianţa Civică: simpozion Ateneul Român

1 decembrie 1990. Prezidiu: Pippidi,dr.J, g-ral Gabrea, Ioana Brătianu, Băcanu,

Ana Blandiana, părintele Anania.

1) Andrei Pippidi - vorbeşte ca istoric şi nepot al lui Iorga ( la fel ca la adunarea solemnă din Parlament şi Academie )

2) dr J (? ) - foarte emoţionat, amintiri despre amintiri, ca persoană secundară la 1 dec. 1918 3 ) 3) G-ral Gabrea: emoţionat, are 99 de ani, despre război, despre unire...

4 ) Ioana Brătianu ( fiica istoricului şi liberalului Gh.Brătianu ),

5 ) Părintele Anania: f.f.frumos şi bine, şi potrivit

6 ) Ana Blandiana: bine dar cu "meteahna" de a prezenta pe ardeleni ca "ceva"

deosebit de restul românismului.

/ La sfîrşit, a fost un TeDeum pe treptele Ateneului.

[LD: la această adunare fusesem invitată să vorbesc şi am refuzat. Nu ştiu dacă a fost rău sau bine. Dar, pe moment, nu regret. A fost o evocare "cuminte ", ca o şezătoare, care ar fi putut fi admisă şi pe vremea lui Ceauşescu.

Eu cred - dar, iarăşi, poate greşesc! - că ar fi fost locul să se vorbească despre exterminarea generaţiei unioniste de către comunişti.

Eu cred - dar poate sunt prea radicală - că ar fi trebuit să se vorbească despre confiscarea

zilei de 1 decembrie sub Ceauşescu şi acum, sub Iliescu.

Eu cred - dar poate sunt sîcîitoare - că ar fi fost un prilej de a se discuta despre... reconsiderarea sărbătorilor naţionale pe criterii de adevăr şi moralitate. ]

 ¤ 2 decembrie' 90,duminică

România FSN-istă

Europa Liberă

/ Victor Cernescu :Lumea ex-comunistă

Editorialul săptămînii

-Est –Vest: Cum vor trece popoarele din Est această iarnă?

Gorbaciov, cu toată perestroika lui, a acceptat ajutorul hulitului Apus; Germania se va descurca mai uşor; dar Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia şi România?

Europa de Vest pune stavilă emigrării din Est. Convalescenţa va fi foarte dureroasă.

Va putea fi depăşită prăpastia Est -Vest? Va fi foarte greu.

-Chişinău

 1 decembrie: Frontul Popular Moldovenesc, adunare şi Moţiune, în care cere lui Gorbaciov să nu-şi folosească prestigiul pentru a introduce în URSS " războiul rece".

- Tiraspol :

 Sovietul Suprem al " Republicii Nistrene " a lansat un Apel pentru a fi admisă în Sovietul Suprem de la Moscova.

- Berlin :

Aambasadorul ( sau nu ştiu cine ) sovietic a refuzat să-l predea pe Honecker poliţiei germane. Alegeri parlamentare în Germania unificată: primele după 1932.

- Sofia:

Lucanov a demisionat; Parlamentul a aceptat demisia, dar foştii comunişti nu renunţă; implozia produsă arată noua configuraţie a PCB.

 Jivkov a declarat că, dacă ar mai trăi, n-ar mai face parte din PCB:

/ 1 decembrie la Alba Iulia şi Bucureşti

2 dec.'90.

/ La Alba Iulia, Coposu şi Cîmpeanu, cele două partide istorice cu merite în Marea Unire,

au fost huiduiţi, fluieraţi; Iliescu n-a pomenit nici un cuvînt despre Regele Ferdinand.

/ La Bucureşti, comemorarea de la Ateneu, de către Alianţa Civică şi asoc. antitotalitare.

/ NCMunteanu: Imaginea României în lume.

2 dec.'90.FSN a trecut de la lozinca " Proletari din toate ţările, uniţi-vă!", la " Români... uniţi-vă! " La ambasade s-au făcut recepţii cu ocazia lui 1 decembrie:

/ Munchen: Radu Comşa a folosit întreg repertoriul propagandistic al FSN: 1 decembrie - ziua naţională a tuturor românilor... apel la unitate... să fie lăsate deoparte urile şi invidiile care ne-au marcat în cei 45 de ani de dictatură comunistă.

/ Washington: ministrul Adrian Năstase a declanşat un pas timid spre normalizarea relaţiilor. Îngrijorările Casei Albe: Securitatea, minorităţile, ungurii, evreii. Problema clauzei nu a fost abordată. Îngrijorările SUA faţă de situaţia din România, au fost eclipsate de poziţia României în Golf.

/ Geneva: CEE este îngrijorată de situaţia din ţările estice. CAER este dezarticulat. Există riscul unor emigrări masive. În Români, Bulgaria şi URSS, situaţia se deteriorează deoarece guvernele din ţările respective nu au făcut paşi spre reformă.

/ De pretutindeni: România cunoaşte cea mai grea situaţie. Simpatiile nu s-au stins, se mai trimit ajutoare, burse, specialişti. Elanul solidarităţii se îndreaptă spre copii.

În schimb, se transmit mesaje de felul: " Nu ajutaţi România, pentru că ajutoarele nu ajung la cei ce au nevoie!"

/ Radu Portocală - Alex.Ştark ( duel televizat TVF-5)

2 decembrie. Paris. TVF canal 5, pe marginea cărţii lui R.P " Autopsia revoluţiei române"

- Alex-Ştark avea un vraf de foi cu care gesticula vehement; a spus despre carte că este interesantă dar titlul nu este potrivit; a avut o obiecţie minoră privind " încălzirea " aparatelor de la TVR pe 22 decembrie.

 - Crainicul francez a spus că Ştark avea atîrnat la gît tubul unui glonte din revoluţie;

 că duelul nu prea a avut loc; că Ştark a făcut clovnerie.

- Sondajul tv franceze a indicat: 93 % pentru Radu Portocală; 7% ptr Ştark.

Notă LD:Al.Stark şef agenţie presă la Paris

Astfel şi abia acum aflu cum a fost răsplătit Ştark pentru prestaţia lui în campania electorală şi în întîmplările nenorocite din TVR: este şeful Agenţiei de presă a României la Paris. Nevîzînd emisiunea ci relatarea ei, nu prea am înţeles dacă duelul a avut loc sau nu .

Important este că aş vrea să-mi procur cartea lui Radu Portocală ]

BBC ( 2 dec.)

/ Tr.Ungureanu: Sărbătorirea zilei naţionale la Alba Iulia .

2 decembrie.Adunarea de la Alba Iulia a fost un eşec; a fost o mare "surpriză".

Lumea a fost înşelată. La început, au fost cca 15.000 persoane; se strigau şi lozinci antiguvernamentale, antiiliesciene. Adunarea a fost înconjurată de cordoane de militari, jandarmi, sereişti. Comunicatul armatei glăsuia că va trage dacă se tulbură adunarea.

Au mai rămas cca 4000. Cei ce huiduiau şi fluierau, cu lozincile lor "Jos Coposu! ", "Jos UDMR!" au fost toleraţi şi chiar încurajaţi.

 

/ N. C. Stoian:semnificaţia zilei de 1 decembrie ( masă rotundă )

 Ora 18,20.- 21,20

 Participă: Ion Lup ( PNŢ ), Rene Policrat ( PNL ); C.Ticu Dumitrescu ( AFDAP ),

 Stan Apostol ( istoric, PNŢ ), Livia Dandara ( istoric )

- Stoian: Cum apreciaţi sărbătorirea lui 1 decembrie de ieri?

- Dandara: Dacă ieri cînd am discutat aveam oarecari speranţe, azi, sub puternica impresie a spectacolului grotesc ce s-a produs acolo, aceste speranţe s-au spulberat

Mi s-a părut foarte trist, inadmisbil, că Dl Coposu, Radu Cîmpeanu şi reprezentantul UDMR au fost huiduiţi...

- Lup: elemente dirijate au pîngărit această sărbătoare. Guvernul s-a făcut de rîs în faţa României.

- Policrat: În Parlament nu este chiar aşa. 1 decembrie, pentru mine, este mai mult decît un act de credinţă.

- Apostol: Declar categoric profundul caracter politic imprimat adunării.

Coposu şi Cîmpeanu nu au fost lăsaţi să vorbească!

A fost o manifestare condamnabilă a FSN, care a degenerat

- C.T Dumitrescu: Nu mă surprinde de loc. Eu am refuzat să merg la Cotroceni, la Arcul de Triumf şi la Alba Iulia. AFDAP nu se mai lasă înşelat.

1 decembrie nu trebuia să fie confiscat! Noi nu renunţăm la poziţia noastră fermă.

- Lup: Trebuia să mergem la Alba Iulia. Gestul nostru ar fi fost interpretatnegativ. Am constatat acolo o maşinaţiune politică pe care o regretăm.

- Policrat: Eu trec peste aspectul politic. Acum se joacă altă situaţie. Sunt unele impedimente care mă înspăimîntă.

- Dandara: Poate nici conducerea FSN - de data asta - nu ar fi dorit acest spectacol .

Dar au cules ce au semănat. Nu este român să nu iubească 1 decembrie 1918.

În 1968, Ceauşescu a sărbătorit 50 de ani de la Unire. Eram atunci redactor la "Magazin istoric". Din cei 12 membri ai Comitetulului Naţional Român Central care au organizat Marea Adunare de la Alba Iulia, majoritatea muriseră în puşcăriile comuniste. Am găsit trei supravieţuitori membri ai PSDR - Albani, Renoiu şi Jumanca -; pe secretarul Adunării, Laurenţiu Oanea şi cîţiva descendenţi ai personalităţilor dispărute...

 1 decembrie poate fi confiscat de oricine. Asta s-a întîmplat şi acum.

- Stoian: ce se poate face pentru Moldova de peste Prut?

- Lup: Comuniştii au pîngărit totdeauna istoria. Actuala conducere renunţă la Basarabia, nu urmăresc reîntregirea fruntariilor istorice.

- Policrat: Eu de aceea am trecut peste aspectele politice de moment. Eu fac diferenţe între momente...

- Dandara: Cînd acest "moment", în cazul românilorde peste Prut, este ascuns de peste jumătate de secol, lucrurile stau altfel.Solidaritatea cu românii de peste Prut?

Chiar şi explicaţiile diferă.Trebuie pornit de la unirea Basarabiei cu România, în martie 1918,; cu nevalabilitatea tratatului Ribbentrop - Stalin din 1939; cu anexarea Basarabiei şi cu  falsul introdus în Tratatul de pace din 1947 privind ultimatumul sovietic din 1940. Prea mult se merge doar pe coarda sentimentală: "fraţii noştri, fraţii noştri "

- Apostol: Sigur, toate forţele politice ar trebui să sprijine legăturile cu Moldova de peste Prut. Nu Gorbaciov ar trebui să facă aranjamentele la Chişinău...

- Stoian: Despre rolul monarhiei?

- Dandara: Rolul regalităţii la 1918 nu este pomenit. Se vorbeşte despre regalitate la modul tangenţial, platonic, spre care s-au îndreptat provinciile româneşti subjugate. Aceste contribuţii sunt anonimizate. Dar alta este explicaţia, ea trebuie căutată în prezentul imediat.

- Stoian: Care este doamnă?

- Dandara: Existenţa Regelui Mihai.

- CTDumitrescu: la mitingul PNŢ din 30 noiembrie, s-a scandat "Trăiască Regele!"

- Policrat: Monarhia ne-a folosit. La 23 august noi am fost înşelaţi. Eu fac parte dintr-o

Comisie parlamentară care analizează activitatea MAI.

 Eu am văzut că ei fac efortul de a se curăţi.

[LD: nu prea sunt familiarizată cu aceste interviuri telefonice. Sunt nemulţumită de prestaţia mea. Dar, cît de cît, mi-am spus părerea ]

/Tr.Ungureanu: Dumitru Iuga în greva foamei

2 dec.'90. Explicaţiile date lui Tr.Ungureanu:

/ A intrat în grevă de la 1 decembrie;

/ O serie de cerinţe cu caracter sindical- organizatoric;

/ Protest împotriva dezinformării opiniei publice practicate de TVRL;

/ Vechile structuri comuniste, activiştii culturnici din televiziune, comandă mai departe;

/ El întîmpină presiuni, ameninţări, umilinţe.

¤ 3 decembrie '90, luni

România FSN-istă

Notă LD: politică "telefonică"!

 / Este ziua lui frate-miu, Liviu. Împlineşte 57 de ani. Îl sărbătorim făcînd discuţii politice.

 / Vorbesc cu Buduca ( "Cuvîntul" ): acceptă material cu PCR în timpul guvernării Iorga.

/ Mă sună Gabriel Mărculescu, cu care vorbesc mult... Printre altele, eu îi spun despre nedumerirea mea pentru faptul că Băcanu ia apărarea procurorului Robu şi despre ceea

 ce eu consider a fi "curcubeul politic " de la "România Liberă".

El îmi vorbeşte despre o viitoare gazetă ( cu Budeanu, Buduca, Mărculescu şi Roxana Iordache ), la care, eventual, să mă alătur. În principiu, da, îi spun eu, dar "naşterile" astea mie nu-mi mai miros bine.

/ Vorbesc cu Radu Dobîndă, pe care sunt supărată că încă nu a dus articolele lui Ion.

/ Mă sună Ion care-mi vorbeşte despre străduinţele lor la Piatra Neamţ, de a construi

Alianţă Civică şi Forum Antitotalitar.

¤ 4 decembrie '90, marţi

România FSN-istă

Notă 1 LD: Presă şi telefoane

/ Congrese anunţate: 6-8 decembrie - Forum Antitotalitar; 12 -13 dec. Alianţa Civică;

/ Lungă convorbire telefonică cu C.Ticu Dumitrescu care-mi spune:

a) Mîine, 5 dec., îi primeşte Ion Iliescu [ LD:?! ]

Vor condiţiona dialogul de prezenţa presei şi TVR.

b) A pus banda sonoră de la BBC cu 1 dec., şi colegilor de la AFDAP le-a plăcut mult

ce-am spus eu .

c) A vorbit cu Corneliu Coposu care este supărat pe el, pentru că l-a criticat că s-a dus

la Alba Iulia şi etc etc. Încerc nu să-l explic pe Coposu - nu am căderea asta - ci să-i spun că aceste neînţelegeri între "seniori " îngreunează coalizarea partidelor de opoziţie.

d) Îmi explică străduinţele lui spre colaborarea cu GDS, cu Alianţa Civică, cu Forum Antitotalitar, tocmai în vederea acestei dorite coalizări.

 Din tot ce mi-a spus, am înţeles doar că... nu se înţeleg.

e) La solicitarea lui, îi dictez un scurt bruion despre activitatea PCR în interbelic, pe linia trădării intereselor naţionale; încerc să-i sugerez cum văd eu impedimentele de azi în coalizarea opoziţiei. Vorbim, vorbim, vorbim.

/ Merg la o acţiune "armenească" şi dau peste o seară specific "fesenistă" - la care vorbesc Paul Anghel şi av. Paula Iacob - urmată de o serată muzicală.

Mă gîndesc dacă resuscitarea acestor "minorităţi", unele mai semnificative, altele cu aspect accidental sau strict familist ( gen italienii ) nu este un exces de "democraţie".

 Nu sub aspectul strict cultular-lingvistic, ci la pretenţia lor de a fi reprezentaţi în parlament.

Şi asta în timp ce pentru o minoritate - cea ţigănească - nu se întreprinde ceva.

/Seara tîrziu, citesc cca 20 de ziare; ascult Actualităţi şi Viaţa Politică, şi constat cum sărbătoarea "naţională " adînceşte şi mai mult prăpastia dintre FSN- Guvern -Vatra Românească, pe de o parte, şi PNŢc.d - P.Revoluţiei, ş.a, pe de altă parte.

Nota 2 LD: BBC: un interviu solicitat şi nedifuzat

4 dec.'90.

N.B: În acest zgomotos cor de calomnii şi suspiciune, nu era potrivită clamarea mărturisirii oneste. În decembrie '89, cînd a apărut acea mică notă în "Ceahlăul " despre telegrama care anunţa victoria revoluţiei la Piatra Neamţ, deşi am indicat exact instituţia în care eram cercetător, ziarul - este clar o autocenzură spontană! - m-a făcut cercetător la Institutul de istorie " Nicolae Iorga " din Bucureşti! M-a jenat această nedorită retuşare.

Am înţeles că numele institutului în care lucram – Institutul de studii istorice şi social politice de pe lângăCC al PCR - devenise o proastă carte de vizită şi că puteam fi asimilată "nomenclaturii", prin translarea denumirii instituţiei , asupra biografiei personale.

La Piatra Neamţ, girul "onorabilităţii" mele îl dădea Nicolae Iorga.

La BBC, au fost mai corecţi: nu au transmis interviul.

- Reporter: Dvs sunteţi istoric...?

- LD: Da, sunt istoric ( actualmente pensionar ), specializat în istoria României interbelice, cu precădere pe mecanismele regimului politic: guvernări, sistem de partide, parlamentarism.

Am fost redactor la "Magazin istoric " de la debutul revistei, în 1967, pînă în 1972, apoi cercetător la Institutul de studii istorice şi social politice de pe lîngă CC al PCR.

- R: Institul acesta....?

- LD: Acest institut are o istorie foarte interesantă, purtînd o mare răspundere pentru falsificarea trecutului istoric şi legitimarea istoriografică a comunismului în România, cu variantele sale: epoca Gheorghiu Dej şi epoca Ceauşescu.

După modelul sovietic adoptat în tot lagărul comunist, acest institut s-a numit şi s-a ocupat iniţial numai de Istoria PCR. A fost perioada "fabricării" pseudo istoriei comunismului românesc. Atribuirea nominativului "studii istorice şi social politice" a avut semnificaţia integrării istoriei PCR în istoria generală a ţării, în perioada modernă şi contemporană.

Va veni vremea elaborării unor istorii a instituţilor, capitol important în organizarea

genocidului moral-spiritual al dictaturii comuniste din ultima jumătate de secol.

...Revenind la întrebarea dvs, eu vreau să vă spun că cercetătorii acestui institut

au beneficiat - cuţit cu două tăişuri! - de accesul la documentele autentice ale istoriei

moderne şi contemporane a României, inclusiv a Partidului Comunist Român.

Şi că au ştiut adevărul.Şi că au minţit, cunoscîndu-l.

Şi că sunt vinovaţi deformîndu-l sau tăcînd.

- R: Şi au făcut-o? Cu ce preţ? Cu ce riscuri? Cu ce rezultate?

- LD: Fiecare cum a putut şi i- a dictat conştiinţa: unii, prin alegerea perioadei ( eu mi-am ales interbelicul ); alţii, prin exploatarea "deschiderilor" şi "reconsiderărilor" venite de "sus" ( precum scriitorii romanelor "deceniului obsedant" ), cînd s-a operat o nouă mare falsificare a istoriei PCR, constînd din "lepădarea" de greşelile stalinizării şi sovietizării;

alţii, prin evitarea scrierii explicite a istoriei PCR şi refugiul în istoria naţională

( mi-am dat doctoratul în 1977 cu o temă de critică istoriografică privind perioada 1929-1940 ); alţii ( deliberat sau de nevoie ) scriind foarte puţin, pe măsură ce ştiau mai multe,

asumîndu-şi o dramatică ratare profesională.

- R: Dvs din ce categorie aţi făcut parte?

- LD: O ratare frustrantă şi resemnată care fac din mine un istoric foarte puţin cunoscut.

N-am scris prin ziare istorie de "popularizare" sau "aniversativă". Nici o dată. Nicăieri.

În 5 ani cît am lucrat la "Magazin istoric ", şi după aceea, semnînd doar cîteva grupaje de documentare memorialistică. Cu cîteva studii în reviste de specialitate. Participînd la simpozioane cu tematică de istorie naţională.

Scriind o singură carte " România în vîltoarea anului 1939 ", apărută în 1985, dată ( şi carte ) de la care, pînă în decembrie 1989, nu am mai putut publica absolut nimic.

Ba nu! Prin bunăvoinţa "Revistei de istorie şi teorie literară", am publicat în nov..'89,

un mic epistolar de tinereţe a lui Emil Cioran.

... Am încredinţat "Jurnalului " ( 1980-1989 ) condiţiile în care un istoric din România

putea să scoată o carte , un articol, fără să se compromită.

Numai că "eroismul" de atunci, acum îmi apare ca o jalnică neputinţă.

- R: Nu vi se solicită acum jurnalul? N-aţi mai scris?

- LD: Prefer să-l trec sub tăcere. Ar fi indecent. Am un "Jurnal" în care scriu din 1980.

 Gîndit şi scris ca un jurnal de idei şi de "întîlniri privilegiate", dar şi un inventar de coşmaruri şi tribulaţiuni cotidiene. Va veni, cîndva, vremea lui. Acum prefer să nu comit indiscreţii şi nici să devin delator. Nu-mi plac "demascările".

- R: Şi la Revoluţie ce făceaţi? Ce-aţi simţit?

- LD: Scriam din 1985 la o carte contractată la Editura enciclopedică ( care-mi publicase şi România'39 ): Locul şi rolul parlamentului în mecanismul de guvernare al României

( 1928-1940 ). Analizam impasul instituţiei parlamentare în timpul guvernării Iorga ( '31 -'32 )

...Din 16 decembrie 1989, n-am mai scris nici un rînd la această carte.

Dacă mă întrebaţi, atunci, în decembrie'89 sau ianaurie '90, aş fi fost euforică.

Acum, privind la cele 11 luni scurse, fericirea aceea s-a spulberat, trecînd prin momente de deziluzie şi speranţă, de revoltă şi iniţiative, de disperare şi resemnări.

- R: Aţi scris? Aţi luptat? Ce anume aţi făcut?

- LD: Am făcut ceea ce am simţit, ceea ce am ştiut şi ceea ce am putut face. Am devenit din cercetător în arhive şi biblioteci, un "jurnalist ocazional" şi un "mărşăluitor în demonstraţii " de stradă. Am fost, atît cît a ţinut, "istoric golan" în Piaţa Universităţii.

Am ţinut şi un Jurnal - cronică în care, am notat tot ce am auzit, văzut, citit şi făcut în aceste 11 luni. Am avut grijă să adun şi o masivă documentaţie de presă.

Din ianuarie 1990, pînă acum. Nu ştiu ce voi face cu ele.

...Iniţial crezusem că voi scrie...o istorie a Revoluţiei anticomuniste din decembrie'89!

După părerea mea, istoricii prevăd trecutul cu ochelari de prezent şi viitorul cu faţa spre trecut! De aceea nu sunt buni de profeţi.

Dar ăsta este un alt palier de abordare, de care m-am îndepărtat în acest an.

Acum simt că ar trebui să mă întorc la masa de lucru, să scriu despre guvernarea Iorga.

Dar şi asta mi se pare, în acest moment, o întoarcere cu spatele la prezent,

ca în cei 22 de ani dinainte de 1989. Nu ştiu ce voi face.

¤ 5 decembrie '90, miercuri

România FSN-istă

TVRL

/Senat: Polemică -Raportul privind 13-15iunie.

- Vasile Văcaru ( FSN ): cheamă în judecată pe Laszlo Tokeş, pentru lezarea intereselor naţionale româneşti.

- Ion Solcanu ( FSN): replică lui Al.Săndulescu ( PNL ) privind interpelarea acestuia legată de Comisia parlamentară de anchetă privind 13-15 iunie:Guvernul nu răspunde de activitatea Parlamentului;Săndulescu vrea să facă publicitate partidului ce-l reprezintă, ameninţînd cu nesemnarea Raportului;Adevărul este unul singur şi el va fi cuprins în Raport; partidele de opoziţie ameninţă de 3 luni de zile, dînd vina pe FSN că tergiversează Raportul, cînd adevărul este contrar.Petre Roman s-a întîlnit cu comisia şi este de acord cu Raportul; preşedintele Iliescu a agreat acest Raport.

Acum ce se vrea? Raportul nu se elaborează pentru CEE, ci pentru Parlamentul românesc, şi el trebuie să conţină adevărul adevărat. Culmea! se cere demisia guvernului!

Vă asigur, domnilor, că se va mai cere asta.

- Dan Amedeo Lăzărescu ( PNL ): reciteşte interpelarea; consideră că a fost răstălmăcit

- Voci: "Bine, S-a înţeles!"

/Cornel Pumnea: solidaritate cu grevistul Dumitru Iuga

5 dec. La emisiunea sportivă, Cornel Pumnea anunţă simpatia şi solidaritatea cu greva foamei declarată de Iuga: Iuga este sincer, altruist şi bolnav.

Glumeşte amar: "Ar trebui să spun: banda vă rog!?"

Notă LD: Fizionomii revoluţionare: Dumitru Dincă

5 dec. Scriu această notă şi nu reuşesc să o public:

" 1.Priviţi filmul-casetă din 22 decembrie '89. Opriţi-vă la fizionomia muncitorului revoluţionar Dumitru Dincă, cel care spunea "prezent" cînd tov. Verdeţ încerca să formeze acel guvern de 20 de minute.

2.Priviţi pe contestatarul Dumitru Dincă din reportajele cu demonstraţiile din ianuarie -iunie 1990

3.Priviţi înregistrarea recentă a TVR la lucrările Comisiei parlamentare care anchetează "evenimentele" din 13-15 iunie. Priviţi pe recentul eliberat din închisoare,

 "inculpatul" Dumitru Dincă.

...În numai 10 luni, tînărul din 22 decembrie a devenit un om îmbătrînit, cu părul alb, de pe faţa căruia a dispărut, parcă orice speranţă. Nu mai zîmbeşte. Oare de ce?

P.S: Reptaţi "exerciţiul" cu alte fizionomii. Spre ex, cu inculpaţii din boxele proceselor

- cu "CPEx-işti", cu terorişti, cu securişti, cu generali - tot în diverse ipostaze.

Alegeaţi pe cei eliberaţi. Zîmbesc. Oare de ce? Livia Dandara, 5 dec. '90 "

/ PNL, PNŢ, UDMR,PER: pângărirea zilei de 1 decembrie

5 dec. La emisiunea "Puncte de vedere":

A. ) PNL

...Se dau aspecte de la Adunarea solemnă din 1 decembrie, de la Alba Iulia.

Stop -cadru: corul de huiduitori; Roman rînjind -jubilînd şi... Iliescu trăgîndu-l de mînecă.

...Protestul PNL din 2 decembrie: manifestaţia a fost perturbată de grupurile diversioniste; preşedintele Radu Cîmpeanu a fost obstrucţionat.

/ Stop-cadru: Comunicatul PNL a fost cenzurat de TVR. Cui a folosit această cenzură? Cui a folosit această diversiune?

...Declaraţia lui Dan Amedeo Lăzărescu ( întreagă ): Cere anchetă pentru cunoaşterea acestor provocatori; cere rezultatul anchetei parlamentare 13-15 iunie.

Semnalează tendinţa de a se reîntrona dictatura bazată pe ura de clasă,

ura de rasă în societatea românească.

B.) PNŢc.d.

...Între 17-18 nov. s-a desfăşurat Conferinţa PNŢ- tineret.

 Preşed. Şt.Mamulea; preşed. elevi - Ciprian Dumitru; Şerban Madgearu - ziarist la "Dreptatea". Nu este adevărat că PNŢ este "bătrîn"!

...Semnalează fenomenul dureros şi grav al emigrării; deşi tinerii sunt curajoşi, pregătiţi, cinstiţi, părăsesc România din cauza crizei moral-politice şi a greutăţilor economice.

PNŢ apără cu fermitate democraţia. Este primul partid care a dat publicităţii

şi un proiect de Constituţie.

C.) UDMR

...Cuvîntarea lui Sacz Geza la 1 dec., la Alba Iulia...

Huiduielile, fluierăturile... apelul lui Marţian... Petre Roman s-a purtat ireverenţios.

Se cere demisia lui Petre Roman.

Stop-cadru: Petre Roman rînjind şi fluturînd mîna către huiduitori; grupurile FSN/Vatra Românească, legănîndu-se înlănţuit şi huiduind.

...Pentru Tg.Mureş se impune schimbarea unor străzi cu titulatură comunistă

( Griviţa Roşie ) sau naţionaliste ( Cuza Vodă ); Au fost rupte toate firmele în lb.maghiară;

 Au fost rupte denumirile: Petofi Sandor, Kurn Ianos, Bplyai, Boros Tamas ş.a;

au fost distruse indicatoarele de direcţie.

- Propuneri: să fie scoase numele compromise - 132 româneşti, 60 maghiare.

[LD: Mărturisesc ignoranţa mea în materie de merite sau prost renume la personalităţile maghiare. Ştiu doar că la acest capitol excesele naţionaliştilor români dau, în simetrie,

 apă la moară exceselor naţionaliştilor maghiari. Nu ştiu cum poate fi contracarate,

 dar există pericolul de abandonare a naţionalismului democratic românesc. ]

D.) PER

/ Dna deputat Gogoaşă: sprijinirea Proiectului economic -Rugină;

/ FSN = partid de nomenclaturişti; partid pro-unipartidist

/ Pentru un guvern de coaliţie.