22 apr. Ora armatei: Evocare 22
dec.'89.
grupul de militari care i-au
păzit pe Nicolae şi Elena Ceauşescu la Tîrgovişte,în cazarmă,
povestesc ce au discutat cu cei
doi dictatori, pe 22 decembrie'89:
- cpt. Mareş: Ce s-a întîmplat la Timişoara?
- Elena Ceauşescu: O trădare, Milea şi Guşă au vrut să vîndă
ţara URSS-ului
- N. Ceauşescu: La Timişoara nu au fost morţi .
- cpt.Mareş: Ce a făcut Milea?
- N.Ceauşescu ( uitîndu-se la ea ): l-a luat la rost că nu a făcut
nimic, iar după aceea a auzit că
s-a sinucus. Acum îl apreciază pe Milea că avea conştiinţă .
- cpt.Mareş: Ce a fost la
Intercontinental?
- N.Ceauşescu: un fenomen
fizic, cu unde infraroşii, care dau senzaţia că cineva îţi bagă
un cuţit în spate. Cine este ministru armatei?
- Mareş: Militaru ..
- N.Ceauşescu: Cine-i ăsta?
- Elena Ceauşescu: Cum nu ştii
?! Trădătorul acela sovietic.
- Căpitan: povesteşte ce vorbeau
cei doi; că au cerut mîncare, dar nu le-a plăcut;
că au vrut apă minerală, dar nu
era; că au cerut ceai neîndulcit ( pe cel dulce l-au scuipat ) ;
că stăteau pe marginea patului şi
discutau între ei: s-au interesat de copii şi nepoţi, ce au păţit;
le părea rău că nu l-au înlocuit
pe Milea şi Guşă; erau agitaţi, nervoşi, speriaţi ;
i-au întrebat ce au de gînd cu
ei, sunt arestaţi?
- Mareş: Noi avem ordin să vă
păzim, să vă asigurăm securitatea .
Nu le-a spus că erau arestaţi, deşi de la ora 18, 30
primiseră de fapt acest ordin.
22 apr. Emisiunea "ora
satului ":
- C.A.P. rupt în două, Vînătorii Mari şi Vînătorii Mici ( Giurgiu
); două tabere se ceartă ...
- CAP Cricău ( Alba ): 40 de familii s-au retras din CAP să facă o
asociaţie, şi-au luat şi tractoarele ;
într-o altă adunare ( secretă ), preşed. Ion Sandu luptă să-şi
păstreze scaunul.
/ Urări de Sf.Gheorghe, muzică,
nunţi ...
- Bănuş: De ce s-a făcut un
Partid al Tineretului?
- Antonesei: Partidele istorice
n-au reuşit să-i atragă,
sunt prea mult cu privirea în trecut. Intelectualii sunt pasivi .FSN-ul
nu i-a atras, bine-nţeles.
ineretul a fost marginalizat, imediat după revoluţie.
C.Roşiianu: reportaje
de la mitinguri electorale: Bucureşti - Sibiu - Petroşani
Biroul de presă comunică: miting electoral. Piaţa aviatorilor.
Depunere de coroane de flori
. peste 100.000 de manifestanţi .Iau
cuvîntul :
-Ioan Lup ( situaţia economică grea, aşa
cum a rezultat din Raportul prim-ministrului );
Ion Puiu ( pămînt ţăranilor, pe vecie );
-Corneliu Coposu: Azi Ion
Raţiu şi-a depus candidatura la preşedinţie .
Sunteţi chemaţi să apăraţi
democraţia, demnitatea, independenţa României .
În cabina de vot veţi fi singuri. Nimeni nu vă va controla în
cabina de vot .
La propunerea lui Serghei
Mezaroş, a îndemnat grupul să meargă la mitingul PNŢ
( P-ţa Aviatorilor )
: "16 -21 decembrie
", "GID", "Românii liberi", "Pro Basarabia
-Bucovina ",
" Frontul antitotalitar " Cer:
1. Democratizarea televiziunii
2. Prezentarea şi susţinerea pct. 8 din Platforma de la Timişoara
3. Dizolvarea aşa-ziselor sindicate "libere "
A
depus coroane de flori la cimitirul eroilor apoi la monumentele
din celelalte pieţe cu adunări; a
adoptat Proclamaţia de la Timişoara,
pe
care doreşte s-o susţină.
se
dă un fragment în care două grupuri adverse: "Jos comunismul!
" Jos Cîmpeanu! " Cîmpeanu este huiduit, bruiat, urlat, părăseşte
tribuna. Biroul de presă al PNL: le-au fost furate 40.000 exemplare din
publicaţia " Viitorul ".
Mulţime de mitingişti, de nimeni
deranjaţi .Lozinci, flori, urale, linişte.
Iliescu: "
Nici nu vreau să mă obosesc să polemizez cu adversarii noştri
care ne învinuie că vrem să reintroducem dictatura [….]
nu este cu nimic mai bun un dogmatism de dreapta, decît
dogmatismul de stînga
"
/ P. Democrat -Agrar.
Convenţia. Programul .Va
susţine pe Ion Iliescu ca preşedinte .
Serbează "Ziua pămîntului
".
22 apr.'90, ora 15,30 (
înregistrare din 16 aprilie'90 )
- Blandiana: Am fost înspăimîntată că la
emisiunea din 12 aprilie am fost cenzurată.
Am fost traumatizată de această
întîmplare. Cum ?! Înainte am scăpat şi acum,
la 107 zile de la revoluţie, am
fost cenzurată ?! Este cumplit.
- Arachelian: Dar ce spuseseţi?
- Blandiana: Spuneam - vai! - că atmosfera era
la fel de actuală cu ceea ce
srisesem eu în prefaţa cărţii (
dinainte de '89 )
- Arachelian: Dar de ce? Nu era
reală? Fusese o iluzie?
- Blandiana: Ba da, a fost reală, dar a
fost o iluzie că vom reveni la Europa.
S-a dovedit, însă, că după Naştere
urmează Patimile şi abia apoi Învierea.
Cînd aceste patimi
se vor termina cu bine să ne asumăm răspunderea. Tot timpul m-am gîndit
că va trebui să ne gîndim: "Cum a fost posibil ?!" Nu e
vorba de vinovăţie şi răzbunare, ci de adevăr. Nu poţi clădi casă nouă pe
temelie veche. Suntem obligaţi să fim curajoşi, să nu escamotăm
macularea noastră, pentru că atunci tinerii au dreptate: " Păcat,
păcat, de sîngele vărsat! "
Trebuie să spunem adevărul pînă la capăt.
Am trăit prea mult în maculare.
Este ca o trîntă.
Sigur, am fost vinovaţi. Dar nu putem să ne
identificăm cu călăii !
- Arachelian:
Brusc, am devenit prea religioşi. Este ...indecent!
- Blandiana: Este bine că o
spuneţi! Şi eu am simţit o jenă pentru asta .Faptul că suntem liberi este puţin,
cîtă vreme suntem liberi fiecare pe insula lui, în singurătate.
Libertatea fără ceilalţi nu foloseşte la nimic! Solidaritatea
este absolut necesară.
Duşmanii au înţeles perfect asta:
muncitorii urau pe intelectuali, ungurii pe români,
românii din ţară pe cei din exil. Şi scenariul le-a reuşit, ducînd la o gravă stare de
suspiciune.
Sper că românii să aibă
înţelepciunea şi bunul simţ să înţeleagă că este un scenariu.
De la facerea lumii, sunt două categorii de oameni: unii
vor libertatea, alţii vor puterea.
Din nefericire, ei nu sunt
aceeaşi. Acest lucru este echilibrat în societatea democratică prin
faptul că cei ce vor puterea, trebuie să fie sprijiniţi de cei ce vor
libertatea .
- Arachelian: Şi ce rol are
cuvîntul, dialogul?
- Blandiana: Rolul cuvîntului
este să educe.
Scriitorii sunt f.importanţi ca ziarişti,
ca oameni politici. Din tot ce
trăesc acum, eu nu -mi doresc decît libertatea şi nu putere .
22 apr.'90. [aranjarea personajelor în sala
de judecată: banca cu cei doi dictatori;
judecătorul Gică Popescu;
procurorul Dan Voinea; militar tînăr; Victor Stănculescu ;
Gelu Voican; Virgil Măgureanu;
avocaţii Niki Teodorescu şi Mircescu ... grefieri.
Observ că g-ral Stănculescu
trimite mereu bilete spre judecător şi avocaţi ;
notez foarte sumar. ]
- Procurorul: Cine sunt mercenarii
străini care trag şi acum?
- N.Ceauşescu: Nu recunoaşte să vorbească
decît în faţa clasei muncitoare şi a MAN.
Nu în faţa loviturii de stat
şi a bandei de trădători care, cu ajutor străin, a organizat lovitura .Nu
recunoaşte FSN, nici pe cei ce au uzurpat. De aceea luptă poporul.
- Av. apărării: Ştie că este destituit
din funcţiunile de stat? La fel, ştie că
guvernul a fost destituit? La fel, Elena Ceauşescu ştie?
- N.Ceauşesu: Sunt preşedintele României,
comandant suprem al armatei.
Nu vă recunosc nici o calitate.
Nu vorbesc cu cei ce au făcut lovitura de stat cu ajutor străin. Dar ca simpli
cetăţeni vă spun …
- Procurorul: Contul de 400
milioane dolari pe numele cui este?
- N.Ceauşescu: Nu există nici un
cont. Falş!
Dovadă de minciuna cu care s-a făcut
lovitura de stat.
- Av.apărării: Să declare contul
său pentru statul român, pentru BNR.
- N.Ceauşescu: Vă spun ca simpli cetăţeni: nu
am avut nici un cont, în nici o ţară .
Te voi trimite în judecată pentru insultă.
- Grefierul: citeşte această
"declaraţie".
- N.Ceauşescu: Este o provocare
ordinară. Nu am
dat nici o declaraţie, refuz să semnez Nu recunosc acest tribunal. Numai
MAN putea face un tribunal.
- Judecătorul ( adresîndu-se El.
C ): Poate eşti mai cooperantă. Recunoşti genocidul de la Timişoara?
- Av. apărării ( adresîndu-se lui
NC ): lăsaţi-o să vorbească .
- N.Ceauşescu: Ce va spune tovarăşa mea, va fi
ca simplu cetăţean .
u recunoaştem tribunalul.
- Judecătorul: Cine a dat
dispoziţii să se tragă?
- El. Ceauşescu: Nu răspund la nici o întrebare. Teroriştii
sunt ai Securităţii.
- Judecătorul: Cum a murit
g-ral Milea?
- N.Ceauşescu: Voi face anchetă. Întrebaţi
doctorul .Trădătorul Milea a plecat să ia măsuri, dar nu a aplicat
ordinele stabilite, să-şi facă datoria.
- Judecătorul: le cere să
colaboreze, să vorbească. Cu ce bani se plăteau cărţile lor în străinătate?
- N.Ceauşescu: Refuz.Mi-aţi spus că eu mîncam
numai din străinătate
Există listele cu ce mîncam.
- Procurorul: Ce ordine n-a
respectat Milea?
- N.Ceauşescu: Voi spune la
MAN de ce şi cum a trădat.
- Avocat: El. C. este bolnavă
psihic?
- El.Ceauşescu: Iote-te! Se
poate? Este o provocare!
- Avocat: Ar fi în favoarea dvs.
.
- El.Ceauşescu: refuză să vorbească cu avocaţii;
nu semnează Declaraţia.
Am luptat pentru popor de la 14 ani .Nu trădez eu poporul
...
- Procurorul :Cei doi vinovaţi
... .... pedeapsa cu moartea.
- El. Ceauşescu: Uite dragă!
- Avocat 1: Noi le-am făcut
onoarea să venim să -i apărăm, în limita legii.
- El.Ceauşescu: Ei, spune ?!
- Avocat 1: Numai un preşedinte
în funcţiune poate cere judecarea de MAN .
Ori, de cînd FSN s-a
constituit, N.C. este supus legilor. Funcţia lui de secretar general PCR
este altceva. Deşi eu le-am făcut onoarea de a-i apăra, ei refuză. Eu
sunt avocat.
Spre regretul meu, ei sunt
iresponsabili, dar cu deplin discernămînt.
Rog să luaţi hotărîrea care să
nu aibă caracter de vendetă, de răzbunare.
Ca şi ei să se lămurească că
acest tribunal este legal, ei nu mai au funcţiunile .
( Explică că probele şi dovezile
dovedesc că ei se fac vinovaţi de toate cele expuse.)
Rugăminte: să daţi hotărîrea
în numele legii.
- Avocat 2: Este greu să pui
concluzii contra unor oameni ce au pus la cale o crimă
de 25 de ani: foame, frig,
întuneric. Dar
mai ales, sufletul acestui popor .
Aţi făcut un act de diversiune îmbrăcînd securişti în
haine militare, pentru a compromite armata. Aţi tras în spitale, în
copii .Hrana cu care se putea hrăni Bucureştiul, aţi băgat-o în
hrubele din care ies acum terorişti. Ne-aţi secătuit. V-aţi dus
la aiatolah.
- E.Ceauşescu: iote-te!
- Av.: Aţi fost la fel cu el. Aţi
luat în 1947 puterea. Regele Mihai a avut mai multă
demnitate
- N.Ceauşescu: hohot de rîs.
- Av. (uitîndu-se la ceas ): aş
fi propus renunţarea la pedeapsa cu moartea.
Poporul ar vrea să trăiască cum
au trăit ei? Cu frică, cu chinuri, cu torturi, ascultaţi de securişti?
- El.Ceauşescu :Iote-te dragă!
- Av.: Au făcut totuşi o greşeală
.A adunat poporul. Armata nu a tras! Ce vină au avut copiii?
- Judecătorul ( adresîndu-se lui
NC ): Ce mai ai de spus?
- N.Ceauşescu: Nu sunt inculpat. Sunt preşedinte
.
Au dat lovitură de stat trădînd
poporul.
----------------------------
Tribunalul se retrage pentru deliberare ;Tribunalul
se întoarce
- Judecătorul: În picioare!
- El.Ceauşescu: Nu dragă!
- Judecătorul: citeşte actul
de condamnare la moarte
( N.C. tace; El. C. tot timpul bombăne )
- Av. apărării: vrea să mai ia o
dată legătura cu ei
- N.Ceauşescu: refuză. Recită versuri.
Se vede: cei doi stau pe scaun;
ceilalţi părăsesc sala; Voican face un semn cu degetul.
Se vede: o curte cu zid; cele două
cadavre însîngerate; soldaţi, doctor, care-i cercetează şi-i acoperă cu
mantale; diverse voci; zbîrnîit de maşini; alergături .
-----------------------------
Apoi 30 decembrie, la morgă: cele două
sicrie; Voican, fată blondă şi militar, asistă la punerea lor în
sicrie şi se fac diverse remarci: " mai băgaţi pe post?
"Orice spui aici, rămîne în arhivă ", "Luaţi-i din toate
unghiurile să nu mai fie dubii ",
"Dacă are crăiţă, va fi
strigoi "
Apoi: se văd cimitir, gropi; aceeaşi care
discută şi dau indicaţii ( gropile, crucile; bulgări pe sicriu; "Dumnezeu
să-i ierte " )
----------------------------
În studiuo, Petre Popescu
cu 2 avocaţi ( Anagnoste şi x ), comentează procesul :
Petre Popescu: la 22 dec.'89,
FSN a dizolvat structurile ceauşiste,
devenind singurul organ al puterii de stat.
La 24 decembrie'89, FSN a hotărît
judecarea cuplului Ceauşescu.
Comentariile presei străine: au
fost respectate procedurile?
- Avocat: Da. 1 procuror militar, 2 magistraţi
militari, 3 asesori; li s-a făcut vizita medicală; au avut avocaţi
apărători; li s-a citit rechizitoriul .
- Av. Anagnoste: se poate discuta felul cum s-a
exercitat apărarea. Inculpatul are dreptul
să se apere, avocatul are dreptul
să preia apărarea .
Dar apărarea nu a putut să-şi
exercite rolul, pentru că inculpaţii au refuzat.
N.C. şi E.C. ar fi putut să se
apere, să spună ceva,
văzuseră tot!
Doar de asta fugiseră! Trebuiau să se apere măcar în
ultimul ceas, să ceară acoliţilor
să nu mai tragă. Asta ar fi fost o circumstanţă
atenuantă. Dar ei nu au vrut să se apere.
-Av. Niki Teodorescu a încercat
să amîne,
sugerînd ideia " iresponsabilităţii".
Dar cei doi au refuzat şi asta.
-Av. Mircescu, sub influenţa stării
excepţionale, a cedat subiectiv, şi nu a formulat nimic
în favoarea inculpatului. Nu pot să-l înţeleg ca om.
- Petre Popescu: Dar crima
de genocid, cu peste 60.000 morţi?
- Av. 1: Cei doi inculpaţi au fost daţi şi
pentru asta în judecată. Infracţiunea de genocid
a fost introdusă în Codul
Penal românesc după al II-lea război mondial .
...Pe această linie, litera a)
cuprinde faptele ce se săvîrşeau din plin pe străzile Bucureştiului. Ce
probe să se mai fi adus ?! Inculpaţii nici n-au încercat să se apere.
Aliniatul c), prevede supunerea populaţiei
la un regim de natură să ducă la moarte. Ceauşeştii au lipsit populaţia
de hrană, căldură, medicamente, lumină
producînd inaniţie şi boli.
Deci, din p.d.v. al încadrării, încadrarea
în "genocoid " este justă.
- Av. 2.: Numai presa străină
a pus asta în discuţie. Şi mie mi-au cerut un interviu .
Găsesc că viaţa omului este un
drept. Dar în ce-l priveşte pe Ceauşescu, situaţia este altfel. Francezul nu mă
putea înţelege. Acumularea unei asemenea uri, deznădejdi, frici, groază ... nu
se putea pune problema unei astfel de pedepse .
Nicolae Ceauşescu extinsese pedeapsa cu moartea .
- Av. 1 .: Urgenţa a fost
necesară !. Cum au fost executaţi, au încetat masacrele.
22 apr. Notez cu R
–revoluţionarii, al căror nume nu-l pot şti
- R 1: Generalul Tudor, pe
care aş vrea să nu-l mai văd!
El a eliberat teroriştii suspecţi prinşi de noi!
- R 2: Asupra lor am găsit
agende, bancnote însemnate.
Ce a făcut g-ral Tudor cu ei, noi nu ştim!
- R 3 :Eu am păzit camera
suspecţilor .Erau 9. Din ordinul g-ralului Tudor li s-a dat drumul
- R 4. Dorobanţu Marin: Un
terorist trăgea dintr-o vilă vecină; o maşină cu copertină
din care cca 15 persoane au
fugit din vila din faţă; am prins o salvare cu un terorist ;
era şi o maşină inflamabilă
pe care am aprins-o; în spatele ei au ieşit 3 terorişti .
A fost un foc foarte puternic.
- Ofiţer paraşutist: aici se
lupta, cum s-a spus ...
- R 5: Teroriştii au atacat
mult TVR. Pe 24 decembrie, din două taburi, cu steag,
au coborît mulţi militari şi au deschis foc asupra noastră .
S-au retras apoi pe străzi, în spatele maşinilor.
- R 6: Pe 24 decembrie s-a
zvonit că mîncarea adusă este otrăvită. Am aruncat-o.
Nu aveam nici lumină şi apă .
- R 7: Parola noastră - "
Cine eşti ?"
- Reporter: Cine a tras în voi?
- Ofiţer: G-ral Tudor a
eliberat mulţi suspecţi. Nici atunci, nici pe urmă, n-am înţeles
de ce a făcut-o
- R 2: Arestaţii terorişti
aveau dolari, staţie de emisie, unul era chiar străin;
au fost eliberaţi - nu ştiu de ce!
- R 6: Au fost şi zvonuri
pentru a face panică. Unele au fost false. Altele reale .
Pe 26 sau 27 decembrie a fost prins un civil ( ing.
electronist la Tg. Mureş ). La control cpt. Epure i-a găsit o schiţă cu
centrul Bucureştiului, pe care era marcat hotelul Modern. Aş vrea să ştiu
ce este cu acest terorist?
- Reporter: Da, am vrea să
ştim cine a tras în noi?
- Alt reporter ( arătînd la o uşă
): Cum a fost?
- Lct X: teroriştii trăgeau în
balamale şi broaşte cu gloanţe cu cap vidia.
. Asemenea arme nu sunt în
dotarea armatei.
- Lct mj. Diţiu: invită la sediul clubului
"TV'22 ", ca să mai afle cum a fost.
23 apr. Bogdan Teodorescu ( corespondenţă ): Istoria revoluţiei
noastre
Tineretul nostru "eroic " din prima lună a revoluţiei a fost deposedat
de aura
"tineretului în blugi
"
...Acum FSN a făcut tot! Dl Roman cu franceza lui!
dl Brucan cu abilităţile sale!
dl Voiculescu cu
nonconformismul său! dl Iliescu cu zîmbetul său!
Ei au făcut şi au dat totul!
Ion Iliescu ( FSN ), Radu Cîmpeanu (PNL ), Ion Raţiu
( PNŢCD )
/ Rejudecarea recursului celor 4 ( Bobu, Mănescu, Dincă,
Postelnicu )
/ UDMR a ales preşedintele: Domocos Geza.
Slovenia - alegeri prezidenţiale ;
Iugoslavia: Serbia - comunist "reformator
"
Croaţia - rezultat invers;
Bulgaria: Mladenov propune reconciliere naţională.
23 apr. Îmi spusese că
a vorbit în plin consiliu TVR despre mine la "Cuvântul care zideşte"
şi n-a avut reacţii
negative .Acum îmi zice că Emanuel Valeriu este plecat în SUA şi Răzvan
Teodorescu pleacă la Paris. Aşa că eu să pregătesc ceva cu monarhia .
Mi se pare ipocrit .
...Îl
întreb dacă ştie ceva cu mitingul de la Universitate cu Proclamaţia de la
Timişoara .
Ştie.
I-a spus şi lui Petre Popescu pentru că, probabil vor veni la TVR.
...Îmi spune: Darie
Novăceanu a fost bătut de nişte peneţişti; Ştark este cam prost ;
George Serafim luptă să devie
redactor şef la rubrica spirituală;
el va merge să-i ia un
interviu lui Paller.
...Îi spun şi eu din
opiniile mele: de ce la mitingurile FSN nu se întîmplă nici o "contră
",
nici un "huo! "? Ce părere are de
faptul că nu se amînă alegerile pentru toamnă?
Ar fi firesc. Dar cine
să lupte pentru asta?
23 apr. '90
Emisiune în l. Maghiară .Preşedinte Domokos Geza .
Se vorbeşte despre Tratatul
Tianon, despre conf. de pace de la Paris; că nu s-au respectat
cele promise la Alba Iulia; că
sub dictatura comunistă a fost o necruţătoare desnaţionalizare
a ungurilor; că istoricii români
au atitudini naţionaliste; că FSN a promis multe
;că imediat ce s-a creat UDMR a
apărut "Vatra Românească ";
că li se pun în cîrcă lucruri ce
nu s-au spus şi nu s-au făcut;
că li s-a reproşat că au
comemorat 15 mart.1848 .
-Laszlo Tokoş: i s-au contestat cele declarate
de el în SUA.
( acordarea condiţionată a
clauzei ) .
Marko Bella: necesitatea convorbirilor UDMR - Vatra
Românească, pentru a deplasa contradicţiile principiale pe calea dialogului .
- Ladislau Demeny ( nu se
traduce şi-l văd doar vorbind la microfon )
-Reprezentant Braşov (
anticomunism, antifascism ): nu sunt partid, ci "Uniune".
Tineret: fenomen grav- emigrarea tinerilor
în Ungaria; guvernul român să admită tineretului maghiar să studieze la
Budapesta.
- Naghy Bella ( interviu ): UDMR va participa la alegeri;
dacă ungurii vor vota cu UDMR,
vor cîştiga. Dintre partidele
româneşti, PNL pare cel mai deschis dialogului.
- PNL-ist
( interviu ): Minorităţile trebuie să aibă locul ce li se cuvine; încă din
ian.'90,
Cîmpeanu şi Geza au dat o
declaraţie comună; aprecieri pozitive privind congresul UDMR ;
l- a impresionat că Gheza a citit primul pasaj în l. română.
- Abraham ( interviu,
Budapesta ): El a organizat spectacolul româno -maghiar la Budapesta. A fost
minunat. Erau fericiţi. Era în Canada cînd a auzit de groaznicele evenimente de
la
Tg. Mureş. Este convins că ele au
fost " alimentate" de vechea nomenclatură, de vechile
cadre. Oamenii să nu părăsească
România. Dialog şi înţelegere.
Duminecă, 22 apr. '90. Iliescu:
Sunt adversari care se
tem de alegeri!
Este ceea ce încearcă şi cu punctul 8 din
Proclamaţia Timişoarei .
Nu vor avea izbîndă, Este o provocare.
Duminecă, 22 apr.'90. Radu
Cîmpeanu: credem în concepţia liberală, în libertatea
individuală, în democraţie,
adevăr şi cinste. Credem în ideile noi ale civilizaţiei .
Ţara să ajungă acolo unde merită.
Pensiile acordate de FSN vor fi respectate,
ba chiar mărite. Ele sunt o
datorie a statului. Viitorul tineretului, a studenţilor .
( după miting, în interior, conferinţă de presă )
Duminecă, 22 apr.'90. Plecarea de
la sediu. Depunere de flori la Pţa Romană .
Cîntă Hristos a înviat. La miting
vorbeşte un deputat francez: medalia acordată de
parlamentul francez lui Corneliu
Coposu.
Duminecă, 22 apr.'90. Întrunirea
tineretului PSD, PNŢCD, PNL, la iniţiativa tineretului
liberal. Acord de colaborare
contra comunismului.
Să se alăture tot tineretul în această alianţă pentru
1.Demascarea comunismului
2 Drepturile omului
3 Dialog cu tineretul (
muncitoresc şi ţărănesc )
PSDR
-Cunescu nu poate să stabilească cine şi cum să fie social-democrat .
PSDR alunecă spre dictatură de partid, spre totalitarism.
Apel colegial să nu se atace
reciproc.
23 apr. Partidele au semnat o alianţă electorală. Sindicatele "Frăţia"; P. Alianţei
Democratice; P. Dreptăţii Sociale Liber Democrat P. Poporului, Uniunea Creştin
Democrată.
Fiecare va vota preşedintele pe
care-l vrea.
Ora 23 .Se dă un plan general
al Pieţei Universităţii .
...Se comentează: cîteva sute
de persoane.
...Se stăruie cu aparatul pe
margini, pe o stradă aproape goală.
...Se spune că demonstranţii cer:
/ Proclamaţia de la Timişoara ( pct. 8 ) şi
/ Amînarea alegerilor
Apoi se anunţă că tineretul PNŢCD sprijină Proclamaţia
Timişoarei ...
23 apr. ora 23, 30, dl lt X de la Miliţia Capitalei spune că mitingul
a început de ieri;
că grupului de cetăţeni "paşnici " li s-au
alăturat "cetăţeni turburenţi ", şi că, treptat, circulaţia
este imposibilă .
Poliţia a fost silită să se mobilizeze pentru a preveni
consecinţe destabilizatoare: pagubele mari la ITB; imposibilitatea
bucureştenilor de a merge la servici;
salvările nu pot merge la bolnavi
şi la spitale; poliţişti imobilizaţi .
Acolo sunt oameni cu băuturi
alcoolice; se tulbură liniştea Capitalei etc etc.
Face apel la înţelegere, să se
pună capăt unor asemenea dezordini.
Toată ziua televiziunea
nu dă nimic despre mitingul din P-ţa Universităţii .
De asemenea, nimic
despre demonstraţiile de sprijinire a Proclamaţia de la Timişoara .
Târziu, spre miezul
nopţii, încep manipulările şi instigaţiile .
23 apr. ora 24, de pe patul de
spital din Chişinău ., prin Dominik Dembinski:
Povesteşte cum au aruncat
oamenii cu ouă în el; povara iubirii de noi,
care i-au dat insomnii şi
hotărîri de luptă;
...ne trimite un mesaj: să fim
uniţi, să ne iubim, să nu ne sfîşiem unii pe alţii .
... Graniţa geografică să o
lăsăm pe seama istoriei, a norocului, a lui Dumnezeu.
...Graniţa spirituală dintre
noi s-o ştergem, chiar din clipa asta.
...Ca un martir,
Vieru a fost bombardat cu ouă pentru că ne iubeşte .
...Ca un apostol,
Vieru ne cere să ne iubim vrăjmaşul .
...Ca un
"mancurt", Vieru ne cere să lăsăm graniţa ...pe seama istoriei
etc etc..
...Pe cine vrea el să
iubim? Cum vrea el să luptăm? Nu ştiu dacă am fler, dar
spun ce simt: în loc
să mă înduioşeze, mă desamăgeşte, mă jigneşte, mă îndârjeşte.
Dacă aşa gândesc
intelectualii basarabeni "unionişti" ...ce să zicem de ceilalţi ?!
23 apr.'90, după miezul nopţii .
Aceiaşi avocaţi. Durează cca 4 ore. Apoi se dă ultimul cuvînt:
1. Postelnicu Tudor ( care tot timpul plînge ): jur
că nu am venit aici să mă disculp, pentru răspunderea ce am avut-o. Îmi menţin
declaraţiile. Ridic cîteva probleme:
- În primul rînd, să se
schimbe încadrarea juridică. Şedinţa din 17 dec. a fost convocată
fulger de Ceauşescu pentru a pune în discuţie pe cei 3 miniştri (
Apărare, Interne, Poliţie ) că nu şi-au făcut datoria, ameninţîndu-ne cu
plutonul de execuţie pentru că nu ne-am făcut datoria la Timişoara.
Aceasta este în toate declaraţiile mele.
- Mascarada lui Ceauşescu cu
ameninţarea că demisionează; apoi a trecut la indicarea măsurilor de forţă
la Timişoara şi a dat acel telex special.
Ordinul de care se face caz,
despre ministrul de Interne, acel ordin este semnat de Ceauşescu, cu
semnătura scurtă. Copia de pe acel ordin, a fost trimisă lui Ion Coman.
Expunerea de motive era semnată de ministrul de Interne, adj. Securităţii etc
Pe baza acestor semnături, mi-am
pus eu semnătura.
Eu nu am lovit nici un participant la demonstraţie. N-am
fost la Intercontinental cînd au fost împuşcaţi. Eu eram la CC, cu Emil
Bobu, Silviu Curticeanu.
Cei ce au depus mărturia contra
mea - eu fusesem
civil, eram urît; cu avansarea celor 2 fraţi Ceauşescu - zecile de
mii de oameni din Securitate mi-au organizat această provocare. Am fost
păcătos, nenorocit. Dar aşa ceva n-am făcut!
Rog pe fond de circumstanţă atenuantă, că am fost adus din funcţia
de activist de partid, fără pregătire militară, de securitate, fără
pregătire de poliţie .Sunt muncitor strungar; unele lucruri nu le-am
învăţat -eram handicapat că nu aveam pregătire juridică.
La şedinţa din 22 decembrie, eu am întrebat: "tragem
în popor? "
Procuratura are dreptate. S-a
ordonat. Indignat
de cum s-a comportat cu Milea, de cum s-a comportat cu noi, am mers la telefon.
Am discutat pe telefonul scurt ( este înregistrat ): cu generalii
Martiş, Dănescu, şi le-am spus: "Să nu se tragă !"
Dacă Ceauşescu m-ar fi auzit,
m-ar fi executat.
Cer să fiu ascultat 2 minute pentru a spune ceva ce nu pot spune
în plen. Am 44 de ani de muncă. Sunt strungar din Prahova. Mai am 2 fraţi,
muncitori şi acum. Am cerut să fiu schimbat din muncă pentru că era greu de
stăpînit acest aparat cu zeci-de -zeci - de mii de oameni .Sunt conştient
de răspundere, dar rog schimbarea de încadrare a condamnării din coautorat
la genocid, la ceva mai uşor. Eu nu cer să fiu achitat. ( tot
timpul plînge )
- Judecătorul: Să fie linişte,
evacuez sala! Se judecă soarta unor oameni Indiferent de ce se spune că au
făcut. ( către Postelnicu ) Stenograma este adevărată?
- Postelnicu: Stenogramele sunt
reale, nu cum
a spus Mizil, care a venit aici ca martor. Ele nu schimbă cu nimic fondul. La
fel la teleconferinţă.
Ordinul a fost clar: "
Deschideţi foc !"
2. Emil Bobu: Sunt conştient de
răspundere
.Poporul a repurtat o victorie contra dictaturii lui Nicolae şi Elena
Ceauşescu. Urmări nefaste, dezastruoase, după ce Elena Ceauşescu a fost
ridicată în funcţie .Era rea. Nu se mai lucra normal. Nu se putea
exprima cineva liber. N-am avut tăria să mă ridic contra ordineleor
criminale. Pentru mine este un coşmar. Nu mi-am închipuit aceste consecinţe
tragice. Nu am răspuns de unităţi militare. N-am participat nemijlocit la
reprimare.
Să-mi acordaţi clemenţă pentru a munci alături de
poporul român la chemarea CFSN care proclamă :" Noi am făcut
revoluţia pentru o societate mai bună,
mai dreaptă, fără violenţă "
- Judecătorul: Stenogramele
sunt reale?
- Emil Bobu: reflectă realitatea.
3. Dincă Ion: Anchetarea mea a durat din
25 decembrie pînă la 15 ianuarie. Am fost anchetat de 17 procurori.
Nu doresc să revin. Îmi menţin declaraţiile. Stenogramele corespund în
întregime. Am fost anchetat civilizat .Am primit rechizitoriul,
dosarele, toate Procesul a respectat procedurile. Procurorul a cerut
schimbarea aliniatului, crezînd că se dă o tentă politică. De aceea, eu nu
am vrut recurs. La sfatul avocatului, am făcut recurs. Acum regret.
Regret pentru participarea la dictatura celor doi în cei 25 de ani.
Asta da! Dar nu ceea ce mi se pune în sarcină. Nu vă cer clemenţă, milă
iertare.
Nu merit! Regret că s-a scos
condamnarea la moarte .Eu aş fi meritat-o. Mă simt mai
vinovat în conştiinţa mea.
4. Manea Mănescu: face elogiul revoluţiei din
decembrie'89. Adevărata revoluţie! Răsturnarea dictaturii .Sunt convins că
noua revoluţie - nu cea de 25 de ani! - va duce la dezvoltarea reală a
poporului nostru. De mulţi ani, Nicolae şi Elena Ceauşescu luau decizii fără
să se consulte cu organele PCR încălcînd toate normele de partid, aşa cum
erau ele. Intrarea Elenei Ceauşescu în conducere, a fost o mare nenorocire. S-a
infiltrat în toate domeniile, influenţînd toate deciziile. Spun asta pentru
poporul nostru care mă ascultă. Nu acesta este socialismul, pe care îl
promovau cei doi. Dar ei aveau o supremaţie.
Şi ce s-a întîmplat pe 17
decembrie, a fost tot dictatorial, nu aveau nimic comun cu poporul român,
cu clasa muncitoare .Ei luaseră deciziile înainte; fără ordine de zi.
De aceea noi patru - Gogu
Rădulescu, Oprea şi eu - am spus să nu schimbe miniştrii. Avea de gînd să
reprime. Stenogramele sunt fidele Nu sunt de acord cu dl Mizil că au
fost falsificate. De cîte ori a plecat N.Ceauşescu în străinătate, locul
său era deţinut de Elena Ceauşescu Elena Ceauşescu era cea care prelua
conducerea statului, formînd un colectiv: şeful de guvern + secretarii CC +
etc etc. Un vice-preşedinte nu era pus să-i ţie locul. Nici o dată nu lăsa
un om în locul lui. Consiliul de stat era un organism formal, deşi ar fi
putut fi ( plînge! ): era o maşinărie de aprobat decrete, acorduri, etc.
Am ieşit la pensie; i-am cerut acordul să rămîn la Academie sau învăţămînt. Şi-a
bătut joc de mine ( plînge! ). Nu mi-a aprobat. Aşa am revenit în
funcţie în martie 1982. Am cedat. Am greşit. Aveam ce lucra, îmi
plăcea să scriu. Şi asta nu mi-o iert. Trebuia să stau la pensie. În multe
momente am regretat asta .Eram şi bolnav. Eram handicapat ca vîrstă. Nu am
îndeplinit funcţia de şef de stat. Nu puteam, deci, conduce, coordona,
reprimarea de la Timişoara. Am 74 de ani. Deabia pe 17 ianuarie am
aflat ce s-a întîmplat acolo. Curticeanu mi-a spus să plec acasă ( la fel
şi lui Bobu ). Nu am stat noaptea la CC. Am mai lucrat la recensămîntul
populaţiei apoi m-am culcat ( cu somnifer ) .N-am auzit împuşcături. Nu
am aflat decît la proces despre întîmplările de la Arad, Braşov, Brăila.
N-am avut nici o legătură cu nimeni în timpul revoluţiei.
- Judecătorul: Avocatul a
cerut achitarea dvs. Sunteţi de acord?
- Mănescu: Am făcut parte din conducere. Răspundere
generală, morală, sigur că am. Am făcut parte din conducerea PCR! ( plînge!
) Această revoluţie este adevărata revoluţie a poporului român, de libertate,
de drepturile omului, a religiei, a pluralismului politic. Am încredere deplină
în dvs, în judecata dvs.