[Caiet 4: 24-28 mart'90]

¤ 24 martie'90, sîmbătă

TVRL

/ Comisia Tg. Mureş - la TG.Mureş

24 martie. Se arată interior în care se desfăşoară lucrările Comisiei ...

...Gelu Voican - Voiculescu, afară, citeşte hotărîrea Comisiei, pct 1.

Este huiduit. TVR se opreşte din emisiunea "în direct".

Puţin mai înainte, se dăduse şedinţa de guvern în care, printre altele,

TVRL era criticată pentru absenţa de la Tg .Mureş şi dezinformare

Europa Liberă

¤Simpozionul de la Budapesta :Acord româno-maghiar ( 19-20 mart )

24 martie.Transmite Gelu Ionescu ( red.Rom ) şi Peter Szabo ( red. maghiară )

( cu sprijinul Agenţiei de presă din Munchen )

Din delegaţia română: Gabriel Liiceanu, Gabr.Adameşteanu, Mircea Dinescu,

 Alin Teodorescu, Dan Petrescu, Smaranda Enache ş.a.Domokoş Gheza,

S-a ajuns la un Acord :

1.Orice discuţie privind graniţele, exclusă;

2. Axiomă: democraţie politică pentru majoritate şi minoritate ;

3. Mijloace de comunicare: sinceritate, autenticitate

4. Sistem comun de cercetări istorice şi sociologice

5. Necesitatea cunoaşterii teoriei convieţuirii multietnice .Demersuri pentru o Cartă democratică privind minorităţile .

6. Cunoaşterea unor modele europene

7. Educaţie completă ( grădiniţă - universitate ) în l. maternă

8. Sarcinile intelectualilor

9. Bisericile: rol important în reconciliere

Propuneri practice: fundaţii româno-maghiare; revistă româno-maghiară ;

 continuarea dialogului la Bucureşti .

Consternaţi de cele întîmplate la Tg. Mureş, participanţii au dat acel Comunicat

( vezi în urmă )

Declaraţii ale participanţilor:

/ Domocoş Gheza:

Noi am venit aici ca individualităţi. Nu reprezint pe nimeni.

Nici nu s-a bănuit ce actuală va fi întîlnirea noastră. Noi oferim alternativa dialogului,

în loc de violenţă şi intoleranţă. S-au pus bazele unui început de reconciliere,

de nouă cale europeană, a statului civil de drept.

Problemele de istorie - trebuie lăsate pe seama istoricilor.

Publiciştii, ziariştii, au contribuit la degradarea istoriei, la transformarea ei în propagandă. Următoarea întîlnire, la toamnă la Timişoara.

 Ştirile de la Tg. Mureş ne-au afectat pe toţi. Vestea cu Suto Andrass ne-a întristat profund

 ( el trebuia să fie cu noi, dar nu a venit pentru că a avut o presimţire cu ce se va întîmpla ) S-a creat printre noi o tensiune, o încordare, o cumpănă morală, de responsabilitate. Dar a fost bine că ne-am întîlnit, că ne-am cunoscut. Dialogul trebuie continuat.

 Nu este vorba de un conflict în Transilvania. Este vorba de o acţiune de destabilizare, un pretext, pentru a se opri procesul de democratizare al ţării. La Tg Mureş nu a fost numai un conflict etnic, ci a fost o manipulare, prin care s-au asmuţit unii contra altora. Sigur, exploatîndu-se "afectele" naţionale.

 Dacă, în spiritul Proclamaţiei FSN, s-ar fi luat unele măsuri concrete, dacă guvernul dădea dovadă de fermitate, şi sinceritate, nu s-ar fi ajuns aici.

De aceea, Comisia de anchetă trebuie să stabilească adevărul.

/ Gabriel Liiceanu :

 Fără implicarea intelectualului în politica activă ( nu cea murdară! ), cu introducerea unei componente etice în activitatea politică, nu se va reuşi.

Trebuie un efort de obiectivitate, efort interior, de a-ţi depăşi prejudecăţile.

Discuţiile nu au atins problemele de graniţă.

Dl Ghyula Horn ( la deschidere ), a spus că nu se discută revizuirea graniţelor,

ci spiritualizarea lor. Alt maghiar ( citîndu-l pe Titulescu ) a spus că graniţele nu se pun în discuţie. Trebuie să fie descurajat scenariul dezbinării: tineri-bătrîni,

muncitori -intelectuali; majoritari -minoritari. Întîlnirea de la Budapesta intră în conştiinţa oamenilor, devenind un simbol.

/ Eva?

( unguroaică din România ): Întîlnirea are o mare semnificaţie. Dar sunt neliniştită.

"Etosul " este fără putere în faţa violenţelor, a puterii .Mă tem pentru ce ne aşteaptă acasă .

 Eu nu sunt politiciană ...

/ Alin Teodorescu :

 Am trei sentimente divergente. Am asistat parcă la trei scenarii :

1. De la Memorandum ... la discuţia de la Bucureşti şi acum La Budapesta;

2. Ipostaza noastră de "dizidenţi" ne-a stimulat răspunderea .Ne luăm în serios .Mergem la bibliotecă să studiem serios problema minorităţilor

3. Ne aflăm într-o situaţie nouă.

Pînă acum, toate discuţiile aveau un tipic, un ritual, mereu mereu repetat: şcolile, limba, drepturile. Deşi nu sunt prea optimist privind calendarul rezolvării, sunt totuşi optimist privind rezolvarea lor în timp. Trebuie să continuăm dialogul .

 Problema naţională nu are limite. Aici, la Bucureşti sau la Budapesta.

Dacă 65 de copii vor universitate maghiară, s-o facem! Dacă alţii vor şcoli germane,

italiene, să le facă! Pînă acum era o performanţă ca maghiarii să mai aibă o şcoală .

 Eu cred că mai importantă este competiţia.

Dictatura ne-a furat tinereţea. Suntem grăbiţi, nerăbdători

Nota 1 LD: "Axa Bucureşti - Piatra Neamţ "

24 mart. Îl prind pe Rebenciuc. Pledez pentru PN, cu tot ce pot eu, ca argument .

 Îmi promite răspuns după masă .Are alte angajamente .Nu crede că le poate contramanda.

Vorbesc cu mama lui Tr. Ungureanu. Îmi dă telefonul direct pentru Londra, pentru BBC.

Vorbesc cu Ion: să luăm un bilet de tren pentru PN, chiar dacă nimeni nu va merge acolo .Vorbesc cu Alin Teodorescu .Nu poate merge duminecă la PN. Promite, însă, pentru dumineca viitoare, sigur, un grup GDS la Piatra, deoarece s-au hotărît să participe

 la alegeri pentru Senat. Vor merge, probabil, şi cu virtualii senatori .

Îi comunic lui Ion şi se bucură de colaborarea "Axa Bucureşti - Piatra Neamţ "

Rebenciuc nu poate merge la PN. Pierdem biletul de tren .

 

Nota 2 LD: Reînvierea "Alternativei" ?

24 martie. Mă sună Dan Constantinescu care-mi spune că el este iniţiatorul reînvierii "Alternativei'90 ". Că a fost la o consfătuire la dl Iordăchescu ( despre care Stela nu mi-a spus nici o vorbă! ); că trebuie să se folosească în continuare de Iliescu Viorel, pentru că el a adus pe cei 90; că să vin şi eu şi Ion, să ne constituim, şi apoi vom vedea ce facem cu Iliescu .Răspund :eu nu vin. Nu mă mai las antrenată într-o acţiune sterilă, ineficace, tîrzie.

TVRL ( 24 mart)

/ Ion Iliescu: Tg.Mureş .Conf de presă .

 Au trecut 3 luni de la revoluţie; 100 de zile de la revolta din Timişoara.

Firesc, au urmat disocieri, confruntări, partide. Am reuşit să ajungem la o formulă de conlucrare: CPUN. S-a deschis posibilitatea unui dialog. S-a reuşit votarea legii electorale.

A fost o experienţă " unică", remarcată şi de specialiştii străini.

Am intrat în campania electorală la 20 martie .

Din păcate, a coincis cu izbucnirea conflictelor de la Tg. Mureş.

Noi speram ca, o dată cu căderea dictaturii, se va deschide o pagină nouă în relaţiile românilor cu minorităţile. Consensul antidictatorial, a fost real, dar, au apărut motive, elemente de tensiune, cu cauze interne şi externe.

Noi am considerat neamicale anumite semnale de la Budapesta.

Unele grabe, bătăi la "uşi deschise", pe care noi le enunţasem pentru minorităţi.

Unele elemente de insistenţă şi grabă au accentuat starea de suspiciune .

Unele măsuri din învăţămînt, au contribuit şi ele .

Tg.Mueş este un exemplu la ce poate duce instigarea naţionalismului.

Noi trebuie să creăm o convieţuire demnă, democratică, tolerantă, dialog înţelegere şi

concesii reciproce. Poziţiile extremiste rigide sunt dezastruoase .

Ni s-au făcut reproşuri: că n-am preîntîmpinat; că nu am luat măsuri militare .

Se poate, oare aşa ceva ?!

Comisia trimisă lucrează de cîteva zile, cu oarecari dificultăţi .

 Dialogul dintre Vatra Românească şi UDMR este greu .

 Dorinţa de răzbunare a crescut .Greu dialogul dintre Vatra Românească şi UDMR.

Dar s-a ales un nou CPUN la TG Mureş ( la judeţ şi municipiu ) .

 În CPUN, am mers pînă acolo încît maghiarii să propună pe români şi românii pe maghiari .

În aceste condiţii, PNŢ au părăsit şedinţa şi un grup de tineri au venit imediat în piaţă !

Iar dl Cunescu, cu declaraţia sa, a procedat impulsiv .

Se poate aşa -ceva ?! Trebuie mai multă înţelepciune şi cumpănire. Informaţia nu trebuie manevrată. Atenţie! Vine campania electorală. Ce vom face dacă ... Fac apel la presă - indiferent de poziţii - să fie matură şi ponderată. Critica este necesară, dar să fie constructivă.

[ LD: în continuare ziariştii i-au pus întrebări, pe care TVLR nu le difuzează ]

/ Petre Roman: Apel către ONU şi şefii de state :neamestec în treburile interne

24 martie .Pentru încetarea amestecului extern în treburile interne ale României

Sergiu Celac: apel similar către SUA

/ Vatra Românească:Proclamaţiea de la Cluj

24 martie.

1. România -stat independent, unitar; limba oficială - l. română

2. Constituţia va stabili drepturile politice

3. Planul revizionismului maghiar

/ Propaganda internaţională privind un "genocid " românesc asupra ungurilor;

/ UDMR nu a luat o poziţie critică.

/ Agitaţie sistematică a pop. din Transilvania, fie prin revizuirea graniţelor, fie prin autonomie.

/ UDMR a cerut universitate autonomă, respingînd soluţia unor secţii.

/ Sărbătorirea rev. 1948, a fost secondată de provocări, la care au luat parte UDMR, Madosz, populaţie

În aceste împrejurări au apărut violenţele din Tg. Mureş.

4. Români de pretutindeni! Să nu ne lăsăm persecutaţi în propria ţară!

5. Apel la înţelegerea şi maturitatea minorităţilor naţionale.

6. Sute de elevi, profesori, populaţie, au părăsit Mureş, Covasna, Harghita, în urma persecuţiilor.

7.Uniunea Vatra Românească îşi exprimă dezacordul cu acel punct din Proclamaţia de

 la Timişoara, care pare a preconiza organizarea helvetică a României

8. Cerem presei să informeze corect, etc etc

9. Emisiunile TVR în lb. maghiară dezinformează populaţia din Transilvania.

10. Reînfiinţarea Consulatului din Cluj,este un izvor de imixtiune a Budapestei.

11. Cerem să se ştie ce suferă românii: scoşi din servicii; nelăsaţi la muncă; nealeşi în organele de conducere.

/ Mitinguri româneşti: Sibiu,Bistriţa, Braşov.

/ Sibiu: mitinguri la care se strigă: " Jurăm, jurăm, Ardealul apărăm !"

/ Bistriţa: mitinguri de mare amploare, se strigă: " Murim, jurăm, Ardealul apărăm !"

/ Braşov: Sindicatul liber autocamioane,sind. independent 15 nov'88, sindicatul tractorul, sindicatul aeronautica .Memorii şi Proteste.

Ex ...Tractorul:

1.De la înfiinţarea uzinei noastre noi am lucrat împreună.

2. Revoluţia '89 am făcut-o împreună;

3. Faţă de situaţia din Transilvania:

Nu, şovinismului! Nu, separatismului, iredentismului! Nu cereri exagerate,

Cerem măsuri severe pentru vinovaţi .Apel către guvern şi CPUN pentru

a preveni şi aplana stările de tensiune şi conflict

¤"Societatea de mîine" - grup de reflecţie

24 mart.'90. S-a constituit un grup social, grup de reflecţie.

Preşed. Eugen Simion; Secretar: Petre Anghel; membri: Alex. Piru, Marin Mincu,

 Zigu Ornea, Ovid Crohmălniceanu ş.a. ş.a Are statut de asociaţie nonguvernamentală.

Au elaborat o Platformă. Va avea o revistă .

 [ LD: este evident că reprezintă replica concurentă a FSN, faţă de GDS ]

¤TVLR şi campania electorală

24 martie. Ştark - Răzvan Teodorescu. Intenţiile TVLR .Cum va sluji TVLR campania .

...Legea electorală, secţiunea VII, art. 54, stabileşte rolul TVRL: acces garantat, gratuit.

...TVLR va fi un fel de Stat Major: va explica legea; va fi tribună electorală zilnică

( cca 100 minute ), încît cele 60 de partide şi independenţii să poată apărea de 3-4 ori.

...14 reporteri de televiziune şi 10 de radio, vor merge pe la sediile de partid.

Va avea un telefon special ptr.probleme electorale.

...Confruntarea între candidaţii la preşedinţie ( ultima emisiune ).

TVR va veghea la păzirea moralităţii politice; va vesteji presiunile şi atacurile la persoană şi extremismele; va da f.multe ştiri; a reînfiinţat studiourile teritoriale.

Dar ...televiziunea nu este dotată tehnic, "suntem absolut săraci .

Deie Domnul să avem putere! ": are doar 4 care de luat vederi; cîteva care de reportaj.

¤ 25 martie '90. Dumineca

 TVRL

/ Ora armatei: g-ral Guşe

25 mart. Valerian Pricină: G-ral Guşe răspunde unor întrebări, supoziţii, unor controverse în legătură cu evenimentele de la Timişoara ( 16-22 decembrie ) şi Bucureşti ( 22 -25 )

... El a fost total împotriva solicitării ajutorului străin.

...El nu cunoştea pe nimeni din FSN

...El nu cunoştea nici pe cei de la Securitate ( ex. g-ral Vlad )

...Scopul lui a fost unul singur: armata să fie de partea revoluţiei, a poporului.

 Acestui comandament a încercat el să-i facă faţă.

 A fost în CC, a fost în M.Ap.N. Peste tot se auzeau împuşcături.

...Terorişti au fost. Ei au fost prinşi dar ... au dispărut! Va trebuie să fie căutaţi, cercetaţi .

...El crede că a fost, efectiv, un război de diversiune Trebuie cercetat, cunoscut

/ Este de 33 de ani în armată; în faţa conştiinţei a căutat să-şi facă datoria.

Reportaj :mărturii de la TG. Mureş .

25 mart.

/ Martor: Am fost acolo. Nu am putut avea mărturii de la reprezentanţii maghiari,

deşi am dorit-o. Am vorbit cu Mircea Chelaru - împuternicit de guvern cu stabilirea ordinii şi adevărului din din Tg. Mureş.

La ora 16,45, eram deja în Piaţă: se băteau, se răneau, se murea; se arunca cu pietre

şi cu sticle incendiare. Organele locale au fost slabe: nu au informat, nu au luat măsuri.

/ Mircea Chelaru: armata română apără hotarele; ea trebuie să contribuie la stabilitatea

ordinei şi să împiedice pogromul sau genocidul .

/ Episod filmat de carul de reportaj militar:

-Reporterul: ce a fost ieri aici?

/ Comandant lt. col.(?): sub pretext că apără sediul CPUN, aici s-a lovit cu topoare,

cu răngi; răniţilor nu li s-a acordat ajutor; asupra românilor s-a aruncat cu sticle de benzină

şi petroxin; românilor li se striga să plece din zonă; Copiilor români - să plece din şcoli;

grupuri de maghiari băteau pe români, opreau maşinile cu români; erau arborate steaguri

maghiare; s-a devastat hotelul "Grand" ( oamenii din hotel au fost ţinuţi în WC; pe un ziarist ieşean au vrut să-l arunce pe geam ) Cetăţenii maghiari erau stăpîni pe zonă

/ Miliţian român ( plîngînd ): noi avem familii mixte; copii noştri sunt scuipaţi;

/ Solovăstru Ovidiu ( comandantul Comenduirii Tg.Mureş - pe 21 mart, bătut, rănit

 pe pat de spital ): am coborît de la Comandament; un grup de maghiari au tăbărît pe

 mine, cu securi, cu bîte, cu cuţite. Dr. Stoica m-a adus la spital.

 - Reporter: ce însemnă aceste arme; securi, cuţite, bîte?

¤ Nota 1 LD: Proclamaţia Timişoarei – Bucureşti. Miting în Pţa Unirii

25 mart.'90. ora 11-15, 30. Miting organizat de GID, GDS, Uniunea Democrată .UMRL, ş.a

Am notat în rezumat 16 luări de cuvânt .

Televiziunea română va da, de la acest miting, doar un fragment din discursul lui Raţiu

 ( cel privitor la unguri ), fără să spună unde l-a ţinut şi ce a mai fost acolo.

Nimic despre dezideratele exprimate; nimic despre Proclamaţia Timişoarei.

I ) Student ( GID ) :

 Scopul mitingului: Proclamaţia de la Timişoara .

 Vă rugăm nu scandaţi, nu răspundeţi provocărilor.

II.) Crăciun Alexandru ( GID ) :

 100 de zile de la revoluţia Timişoarei; moment de reculegere; Proclamaţia de la Timişoara - document fundamental.

P.d.v. GID: De acord cu pct 8, pentru îndepărtarea nomenclaturii comuniste

1. Vrem lista eroilor din Bucureşti şi alte oraşe.

2. Vrem să ştim vinovaţii de la TG Mureş

3. Vrem anchetarea MAI de către o comisie parlamentară ( se strigă " Jos Chiţac !" )

4. Vrem eliminarea nomenclaturii din ministere.

5. Vrem liste cu nomenclaturiştii.

6. Vrem schimbarea conducerii TVRL

7. Vrem anchetarea crainicilor.

III) Lucian X ( GID ) :

Cerem:

1. CPUN şi Guvernul să dezbată Proclamaţia

2. Model de convieţuire interetnică: Timişoara, Braşov, Cluj, Bucureşti.

3. Constituţie democratică

4. Preşedintele ţării - conform Proclamaţiei

5. Judecarea şi pedepsirea vinovaţilor.

IV.) Stelian Tănase ( GDS ) :

 GDS este de acord cu Proclamaţia de la Timişoara .

 Ale cui interese sunt servite de actualul guvern şi FSN? ( se strigă " Jos comunismul !" )

 Cine a condus ţara 45 de ani? PCR, Bulevardul primăverii. Dar azi? Tot ei!

Ce ruşinos şi penibil a prezentat Proclamaţia TVR-ul.

Ştiţi cine conduce TVRL? Cine numeşte conducerea?

Guvernul şi preşedintele: decretul 197 de pe timpul dictaturii este şi acum în funcţiune. Actualul preşedinte al TVR depinde de preşed. Iliescu.

La presiunea Comitetului sindical au dat Proclamaţia, dar au flancat-o de reportaje şi comentarii cu legionari şi extremişti.

Cui foloseşte diversiunea cu elementele şovine? Fostei nomenclaturi! Fostei Securităţi! Paradoxul revoluţiei române: un guvern comunist !

 Revoluţia trebuie să continuie .

 Duminecă, la 11, venim la miting, din nou aici! Nu vom ceda!

V.) Radu Constantin( muncitor,Asoc. "15 noiembrie - Braşov " )

Noi la 15 noiembrie 1987 am aprins flacăra libertăţii. Nu suntem huligani.

(Evocă revolta înăbuşită ). Am fost judecaţi, condamnaţi, deportaţi. Dar asta ne-a întărit! Acum am venit să ne dăm adeziunea la Proclamaţia de la Timişoara. Noi nu am fost în revoluţie numai români. Am luptat cu ceilalţi. Vrem unire.( se strigă "Unitate !" )Drepturi pentru minorităţi ( se strigă " Fără comunişti !" )

VI ) Moldovan ( ungur de la "Grupul pentru democraţie ", Tg. Mureş ):

Omagiu Timişoarei. Refuzul comunismului. Apel la participare politică, la acţiune, la luptă .

 N-am uitat 18 februarie. La Tg. Mureş au murit oameni. Îmi plînge sufletul .

 Societatea noastră are nevoie de dialog. Forţa opresivă: PCR ( se strigă " Jos comunismul! " )Împreună, românii cu naţionalităţile, să luptăm contra comunismului .45 de ani a fost de-ajuns. Tinerii nu vor ceda de la idealurilor revoluţiei .( se strigă " Nu vom ceda !" )

VII ) Dumitru Dincă ( "Alianţa Poporului " ):

Desfiinţarea structurilor comuniste ( în întreprinderi şi ministere aceeaşi oameni! ); desfiinţarea centralelor ca organisme intermediare, ca verigi ale vechii centralizări ceauşiste; descentralizarea economiei .

 Deviza noastră: "Jos dictatorul !", "Jos comunismul!".

De aceea au murit eroii din decembrie .Nu avem nimic cu mebrii PCR.

În Ardeal, vinovaţii sunt FSN şi Securitatea. ( se strigă " Jos FSN! ", "Unitate!" )

Aduceţi-vă aminte de 28 şi 29 ianuarie.

VIII ) Ion Raţiu ( UMRL ) :

 Iubiţi fraţi români! Ne-am adunat să ne asociem, să ne însuşim Proclamaţia de la Timişoara. Ei au înfrînt frica pentru prima oară.

...Au început atacuri curioase: "Adevărul", "Libertatea " ( se strigă "Huoo! Mincinoşii! " )

Sunt două acuzaţii :

1 ) că UMRL ar fi tratat o înţelegere secretă cu un ministru maghiar,

 pentru o Transivanie independentă. La sfîrşitul lui 1985, în campaniile din Occident se vorbea despre genocidul maghiarilor din România. Un grup de români au semnat un

Protest, împotriva acestor afirmaţii de genocid. ( dna Ioana Brătianu, Radu Cîmpeanu,

 Mihnea Berindei ) UMRL a luat o poziţie constructivă arătînd că genocidul este şi contra românilor, şi contra maghiarilor.

Ceream fraţilor unguri să înceteze cu calomnia privind " genocidul" asupra ungurilor .

 2 ) că la UMRL este un fals, o măsluire ( dă detalii despre episod ).

Cum UMRL s-a declarat împotriva totalitarismelor; "dreapta" a ieşit din UMRL .

"Dreapta"şi "stînga" îşi dau mîna acum contra democraţiei.

Suntem îndureraţi de cele întîmplate la Tg. Mureş. Facem un apel la depăşirea conflictului,

la calm, la rezolvarea prin dialog, fără violenţă. În revoluţie, românii şi maghiarii au luptat împreună. Denunţăm şovinismul învrăjbitor. UMRL doreşte o Românie liberă, independentă, într-o Europă democrată .UMRL îşi însuşeşte pe deplin Proclamaţia.

IX ) Dumitru Iuga ( Sindicatul liber TVR )

( citeşte un text ): Sunt într-o situaţie delicată. Reprezint sindicatul din TVRL.

Dar aici sunt ca cetăţean. Sindicatul nostru este pentru Proclamaţia Timişoarei.

Ne îngrijorează păstrarea nomenclaturii. Sunt printre noi. Ne privesc .Rînjesc. Sunt furioşi. TVRL este organ apolitic, eu mă exprim ca cetăţean .

TVRL să fie controlat de un Comitet cetăţenesc .

În anul 2000, se va vorbi de comunism ca despre o legendă nefastă. Să ne unim! Să luptăm! Să învăţăm democraţia, dialogul, sinceritatea, iubirea, modestia, cumpătarea, omenia. ( recită un vers de la un deţinut din Aiud, anticeauşist .)

Casetele cu revoluţia vor putea fi văzute în Regie şi la Facultatea de drept .

 Voi face tot posibilul ca aceste casete să fie difuzate .

Suntem îngrijoraţi de situaţia din Ardeal .Mă adresez maghiarilor, cu care am suferit împreună. Să fim uniţi români, maghiari, germani .

 Am văzut tot în revoluţie: eroii revoluţiei; victimele Timişoarei.

Dictaturile nasc monştri ( fascist, comunist ) O planetă întreagă luptă împotriva comunismului.

X.) Ion Neamţu ( Asociaţia "16 - 21 dec " ):

Vorbeşte despre diversiunile FSN din 28-29 ianuarie, 18 - 19 februarie.

Face apel la înţelegere şi unitate. FSN a reuşit să ne despartă o vreme.

Aceleaşi forţe acţionează şi acum.

Proclamaţia de la Timişoara este o lovitură de graţie dată FSN.

Folosindu-se de diversiuni, au reuşit să provoace Tg. Mureşul. La Tg. Mureş au greşit cei ce s-au lăsat manipulaţi. Acum trebuie să se repare ceea ce s-a stricat.

Timişoara ne-a unit în decembrie, ne uneşte şi acum.

Privilegiaţii vechiului regim sunt încă în posturile lor, în armată, MAI, ministere, întreprinderi. Unde sunt activiştii? Unde sunt securiştii?

De ce organele de ordine nu-şi fac datoria? Ce măsuri a luat guvernul la Tg. Mureş?

De ce a lipsit TVR de la datorie? ( se strigă " Timişoara" " )

...Ne-a dezbinat de la început Silviu Brucan. Eu, cînd l-am întîlnit la CC, i-am spus

" Ieşi afară! " Brucan este la FSN şi lucrează ca un vierme. Veteranii susţin tineretul.

Să fim uniţi!

 

XI ) Ştefan ( Liga veteranilor de război ) :

 Cei ce au luptat în răsărit, au fost deportaţi. Numai într-un lagăr, din 14.000, au rămas doar 160.

XII.) Enache Marin ( Grupul "România liberă " - Braşov '87 )

 [ De sus, de la "Unirea", se aruncă fluturaşi cu adeziuni la Proclamaţie ]

XIII ) Stelian Timofte ( Iaşi )

: Ieşenii nu primesc ziare! Prea mulţi români sunt pasivi! Sunteţi prea puţini!

Cine acoperă pe comunişti? FSN este frontul salvării nomenclaturii .

 Ei stau la umbră şi acţionează.

XIV ) Preot Doroftei Toader :

 Pe 21 decembrie am ieşit la demonstraţie. Seara, la 5, în Piaţa Romană, am fost prins şi dus la Jilava. Am fost eliberat pe 23 decembrie.

Tinerii şi-au păstrat credinţa în suflet chiar dacă nu ştiau "Tatăl nostru ".

Ministerul Învăţămîntului refuză ca în şcoli să se facă educaţie religioasă.

Vrea învăţămînt laic. Este o insultă! Comuniştii sunt atei.

Creştinismul este tolerant, iertător, iubitor. Protestez contra acestei oprimări .

 Rămîneţi veşnic treji, privighetori, ca jertfa să nu fi fost zadarnică .

 Am fost alături de tineri mereu. Nu pot rămîne indiferent.

XV ) Profesor Maghiar :

..Cine vrea să ia Ardealul? Este absurd! Cum să ia ungurii Ardealul, cu 8 milioane români ?! Să fim fraţi! Să nu ne lăsăm manipulaţi!

 Qui prodest? Forţelor interne care vor să-şi păstreze situaţiile .

 Pericol legionar ?! Vrem democraţie europeană. Vom învinge!

Am curaj. Eu vă iubesc. Simt că mă iubiţi. Cine manipulează bandele cu bîte ?

Poporul român este tolerant, iubitor, nu-i este specifică xenofobia. Maghiarii vor fi loiali.

XVI.) Octav Rădulescu ( AFDAP ) :

 Suntem români, suntem creştini. Să spunem "Tatăl nostru " .Comunismul a fost învins. Tovarşii se înşeală. În 1945, cînd Petru Groza a adus comunismul, a părăsit istoria.

Timp de 45 de ani, poporul român s-a jerfit: peste 2 milioane de deţinuţi .

 Ei au însumat 2.160.000 ani de puşcărie .

Acum mai trăesc doar cca 200.000. Ne-au insultat că "mămăliga românească" tace!

Mămăliga românească arde, cine va pune mîna pe ea, se arde.

L-am dat în judecată pe "tovarăşul" Brucan, care a spus că suntem un popor de proşti. ( Se strigă " Jos FSN !" ) Acest tovarăş va plăti în faţa instanţelor. Dar nu este singurul " tovarăş". Mai sunt "tovi" ... au recunoscut că au organizat contramanifestţiile. Şi eu am fost bătut, pînă am vomat sînge. Noi suntem Maiestatea Sa Poporul .

N-am luptat pentru salam, adidaşi, ciocolată.

Cine doreşte să ne despartă, va plăti! Ei sunt trădători. Vor să ne despartă .

 Românii au fost demni. Nu vă rog, ci vă cer: Fiţi demni!

Timişoara a fost şi rămîne exemplu. Nu acceptăm compromis. Dorim democraţie .

 După o noapte de 45 de ani. Vă rog, în fiecare duminecă să fim prezenţi aici.

Să vorbim. Să ne lămurim. I-am învins! Suntem victorioşi!

 [ LD: TVR - nimic despre Proclamaţie; Televiziunea română va da, de la acest miting, doar un fragment din discursul lui Raţiu ( cel privitor la unguri ), fără să spună unde l-a ţinut şi ce a mai fost acolo. Nimic despre dezideratele exprimate; nimic despre Proclamaţia Timişoarei. ]

BBC

¤Mitingul de la Bucureşti - Proclamaţia Timişoara

25 mart.Bucureşti. Relatarea demonstraţiei de la Bucureşti: 100 de zile de la izbucnirea revoluţiei la Timişoara; aderarea la Proclamaţia Timişoarei ( 11 martie). Sub semnul dialogului cetăţenesc.Miting organizat în P-ţa Unirii de GID,GDS şi UD. Numeros public s-a adăugat grupului nucleu, care a precizat, de la început, că nu reprezintă partidele ci opinia publică pentru democraţie. În esenţă, s-a exprimat şi motivat adeziunea la Proclamaţia Timişoarei. Mitingul a durat 2 ore.

S-a citit Proclamaţia şi au vorbit 19 oratori: Radu Constantin ( Mişcarea 15 nov.'87),

Ungur Moldovan ( GID ); Dincă Dtru ( Alianţa Poporului ), Dtru Iuga ( SInd Liber TVR ), Octavian Rădulescu ( Foştii deţinuţi politici ), preot Teodor Doroftei ( participant la revoluţie; închis la Jilava ) în 21 / 22 dec ), Enache Marin ( Grup democratic "România liberă", Braşov '87 ), Stelian Timofte ( Iaşi ) Lucian ( GID )Neamţu Ion ( Asoc. "16-25 dec ) ş.a.

Toţi au cerut ca CPUN să dezbată Proclamaţia de la Timişoara.

În esenţă, s-a cerut Guvernului şi CPUN să dezbată şi să răspundă Proclamaţiei,

care cuprinde dezideratele esenţiale ale poporului:

/ demontarea tuturor structurilor şi mecanismelor regimului dictatorial comunist

 ( de a căror tergiversare sunt răspunzătoare );

/ des-comunizarea şi des-nomenclaturizarea MAE, Armatei, Justiţiei, instituţiilor şi întrepriderilor ( acţiune tergiversată de guvern )

/ încetarea diversiunilor FSN care au învrăjbit populaţia României, inclusiv minorităţile, care manifestase unitate în Revoluţie .

/ statut independent real pentru TVR şi presa românească.

/ continuarea revoluţiei pînă la întronarea democraţiei, exprimată în lozincile:

 "Jos comunismul !" "Alegeri libere", "Libertate, democraţie "

Notă 2LD: "Dialog Piatra Neamţ" – aderă la Proclamaţia de la Timişoara

 25 mart. Ion îmi trimite Comunicatul pentru BBC şi ziarele din Bucureşti:

Gr. de dialog P.N. aderă la Proclamaţia Timişoarei ( 11 martie ) .

 Reuşita demonstraţiei .Sprijiniţi de autorităţi şi poliţie. Au fost puţini,dar buni .

 ( vezi Comunicatul la I.R )

 TVRL ( 25 mart)

/Ion Iliescu :Apel la răbdare

25 mart.Ora 19,30 .

Se vor face alegeri libere, după aproape jumătate de secol de dictatură comunistă totalitară.

Să recunoaştem, echilibrul economic, social şi politic este fragil.

Există momente cînd acest echilibru ar trebui să ducă la convergenţă.

Unii sunt prea grăbiţi, alţii sunt extremişti Apel la răbdare. Nu putem accepta ideea: "Pentru minorităţi, totul, acum! Pentru români, încetul cu încetul! " Cu atît mai mult cu cît dse pune în discuţie suveranitatea sau independenţa ţării. Ardealul nu poate fi pus în discuţie. Caracterul unitar al statului, de asemenea.

 Reafirmăm poziţia FSN din 22 decembrie 1989, precizînd că totul se va face treptat,

 fără a crea privilegii. Apel la partide, asociaţii, biserici, pentru a aplana conflictele.

Apel la Ungaria pentru a nu incita pe cetăţenii maghiari la acte necugetate.

La TG.Mureş, este un început promiţător între UDMR şi Vatra Românească .

 Recomandăm acestă cale şi altor judeţe.

/ "Frăţia Română" (Tg.Mureş, Reghin ) la Petre Roman.

25 mart. Sosită la Bucureşti, delegaţia prezintă :

/ Protest faţă de pasivitatea autorităţilor ;

/ Protest faţă de TVRL - care a dezinformat şi a acordat spaţii pentru maghiari.

/ Crime odioase în judeţe: profesori, elevi români daţi afară din şcoli;

/ Interzicerea prof. români de a preda istoria şi limba română;

/ Introducerea de manuale din afara graniţelor;

/ Profanarea statuilor româneşti;

/ Manifestări iredentiste prilejuite de comemorarea lui 1848 ;

/ Farmacişti maghiari - refuză eliberarea reţetelor pentru români.

/ Apeluri -radio ca ungurii să vină în piaţa publică în Tg. Mureş, înarmaţi cu furci şi pietre.

/ Românii din zonă ( Periş, Dumbrăveni ), care au plecat spre Tg, Mureş, opriţi şi maltrataţi

/"Vatra Românească" (Satu Mare ) la Petre Roman.

25 mart.. O delegaţie care dă explicaţii pentru evenimentele din 14 -15 martie din Satu Mare:

/ Ungurii au făcut manifestaţii tendenţioase.

/ Vatra Românească a făcut un miting de protest pentru sărbătorirea în Satu Mare a revoluţiei maghiare ( 14 mart ) .Nu s-au strigat lozinci şovine .

/ Cu tot protestul românilor, CPUN -Satu Mare nu a renunţat la manifestaţia din 15 martie. Au mers la catedrala catolică, apoi la o cetate.

/ Românii au organizat o contrademonstraţie. Nu s-au înregistrat victime; unii şi-au dat demisia din CPUN. Acum la Satu Mare este linişte

/ Hodac, Ibăneşti, Toaca - sate româneşti înfricoşate

25 martie. Reporter TVR - părintele Toderică

- pr. Toderică: Apelul credincioşilor din parohie. Nu lipseşte nici un credincios. Există doar bolnavii din spital.

- Reporter: De ce este lumea speriată?

- Pr. Toderică: Este frica ce i-a stăpînit şi în 1940. Ei au suferit mult atunci din partea grupurilor teroriste maghiare. În Hodac ...

- Reporter: De ce au plecat hodăcenii la TG. Mureş?

- Pr. Toderică: Românii s-au speriat .Au primit telefon că la TG Mureş românii sunt bătuţi...

 De ce, oare, guvernul a rămas pasiv? De ce presa şi TVR n-au adus în faţă situaţia?

- Reporter: Încearcă o scuză ... Dl Răzvan Teodorescu a explicat ce prost suntem dotaţi

( aparat vechi de 30 de ani! ) Să arătăm şi guvernului cu ce lucrează TVR.

/ UDMR - statuia lui Vesseley ( 1848 ) la Zalău.

25 mart. Protest pentru profanarea statuii la Zalău. În timpul lui Ceauşescu, statuia a fost ascunsă. Acum ... români şi maghiari, curăţă statuia .

/ Ion Raţiu - Declaraţia UMLR

25 mart. UMRL - cu reprezentanţi în 24 de ţări au protestat pentru genocidul contra maghiarilor din România.

 [ LD: Citată declaraţia lui Raţiu de la mitingul din Piaţa Unirii

fără să spună unde şi în ce context a făcut-o!

 Proclamaţia devenise tabu-ul televiziunii ]

/Petre Roman :situaţia din Transilvania

(Consfătuire FSN -Capitală )

25 mart.'90. În sala coloanelor de la Casa Scînteii. Petre Roman prezintă un raport -informare despre situaţia din Transilvania şi problemele guvernării.

...Gînduri personale " FSN, pentru mine, imagine ardentă a Revoluţiei. Simbolizează cel mai bine Revoluţia "; de la început FSN s-a declarat ca o organizaţie "nepartizană",

 a refuzat sistemul dictaturii răsturnate.

Să respingem comunismul totalitar de tip stalinist, care ne-a adus nenorociri;

FSN respinge această ideologie, acest sistem.

...În gîndirea noastră nu poate dispare însă "vocaţia socialistă "

Tineretul a avut acestă dorinţă: refuzul dictaturii .

 Crearea unei ţesături politice umane în care demnitatea omului să se realizeze.

Democraţia se clădeşte greu; se dau lovituri; sunt unele manipulări.

Nu pot fi excluse nici un moment principiile sfinte ale interesului naţional, a existenţei noastre ca stat naţional. Poporul român s-a născut în Transilvania. Orice discuţie pe această temă, nu are obiect. Alegerile vor hotărî vocaţia spre democraţie.

¤ Viaţa internaţională

25 mart.

/ URSS:

Creşte tensiunea şi presiunea URSS asupra Lituaniei .

 La Washington - demonstraţie în favoarea Lituaniei ( prima oară! ).

Piaţa Comună :cere înţelepciune şi nerecurgerea la Forţă a URSS .

Tensiuni între Armenia -Azerbaidjan

/ Ungaria:

Alegeri. Speranţa în democraţie şi pluralism. Şansa cea mare: Forumum Democratic. PCU s-a autodizolvat; Moscova şi-a retras trupele: revoluţie de "catifea"; rolul -cheie, intelectualitatea; din 50 de partide participă la alegeri 12; campanie electorală cu tensiuni şi contradicţii; mişcări revizioniste sesizabile ( atacuri la adresa României );

 Rezultat "strîns" între Forum şi P.Liberal-Democrat

 ¤ 26 martie '90. luni.

 Notă LD: prin Bucureşti

/ Am întîlnire cu Băcanu căruia m-am hotărît să-i dau caseta cu formarea FSN

( 22 dec.'89 ) I-o dau fără nici o dovadă, numai pe încredere.

Dau şi reportajul cu Manifestaţia de la Piatra Neamţ ( 25 dec ),

pe care mi-l înhaţă secretara

/ Merg la GDS unde, în aşteptarea lui Stelian Tănase, dau un interviu la o blondă simpatică

 de la o ... TV din RFG, cu gîndul la "anonimatul" meu.

Predau ptr " 22 ", un reportaj cu Manifestaţia din Piatra Neamţ, şi d-na Rodica Palade

 promite s-o publice alături de mitingul din Bucureşti ( Pţa Unirii )

/ Ion îl trimite pe Radu Dobîndă la Bucureşti, cu misiunea de a ţine legătura ...

/ Dl Iordăchescu mă sună să-mi ceară părerea cu unele modificări la Programul

"Alternativei '90 " .Sunt de acord, afară de abordarea problemei minorităţilor,

 care nu este potrivită.

¤ 27 mart.'90. marţi

Europa Liberă

/ Ştiri externe

/ Vilnius: Elicoptere sovietice peste capitala, aruncă manifeste cu invitaţia de a particip la mitingul anti-independenţă

/ Comitetul Helsinski: Guvernul român trebuie să rezolve problemele din Transilvania

/ Asociaţia româno-maghiară din Londra, acuză guvernul român că nu a rezolvat

problemele minorităţilor.

/dr. Vianu: Români -Maghiari

 Pledoarie pentru înţelegere, pentru pace în Transilvania. Evocă semnul frăţiei sub care s-a desfăşurat revoluţia română. Vorbeşte despre scăderea capitalului de încredere de după revoluţie

Notă 1. LD: amînări, eşecuri personale

/ Vorbesc cu Băcanu. N-a văzut caseta. Regretă că n-are "originalul"; vrea sonorul.

solicită altă întrevedere. N-a văzut reportajul de la PN, nu i l-a dat secretara.

 Îl rog, îmi promite să-l ceară. Îmi spune că are grămezi de materiale.

/ Radu Dobîndă: cei de la TVR i-au promis că dau caseta cu mitingul de la Piatra Neamţ,

la Actualităţi, ora 24. Într-adevăr se dau cca 3secunde nesemnificative. Dobîndă este furios!

TVR

/Actualităţi externe

/ Lituania: Şeful trupelor sovietice din Lituania a declara că a făcut o acţiune de"rutină"

SUA a reacţionat, opunîndu-se acţiunilor de intimidare.

/ Ungaria: P.Soc ( fost PCR ) nu a obţinut cei 5 % necesari pentru intrare în Parlament .

/ RDG: Procuratura nu-l poate condamna pe Honecker pentru trădare, ci de corupţie şi abuz de putere, de bani.

/ Dialog Piatra Neamţ: 100 de zile de la revoluţie

 Preţ de cîteva secunde se dă un crîmpei din mitingul de la P.Neamţ cu Proclamaţia Timişoarei ( 25 mart) .Caseta trimisă de Ion, dusă de Radu Dobîndă, cu multe insistenţe,

cu promisiuni

Notă 2 LD – De ce tac istoricii ?

 / La PNŢ, retrag articolul "De ce tac istoricii ". Iată-l:

...Din diferite părţi se lansează această întrebare explicit sau implicit formulată .

 Ea corespunde unei realităţi, mai bine zis unei absenţe regretabile ( sau condamnabile ) din confruntările cu care a debutat edificarea regimului democrat, parlamentar şi pluripartidist,

cerut de Revoluţia din decembrie 1989.

 Sigur, se pot da explicaţii multiple privind această "absenţă " a istoricilor .Obiective şi subiective. Acum şi aici nu voi aborda acest fenomen, mai ales că, în mod imperativ,

 ideea de "front istoric " ar trebui şi ea înlocuită cu pluralism de opinie istoriografică.

 Deocamdată, mă voi referi la ceea ce s-ar putea numi "cererea " de informaţie istorică.

Aşa cum se lansează ea, în tumultul confruntărilor politice în curs, întrebările copleşesc conştiinţa românească, după aproape jumătate de secol de dictatură .

 Nimic nu pare a se mai şti cu certitudine, din istoria modernă a României! Şi această constatare, să recunoaştem, paralizează pe cei care, prin profesie, ştiu mai mult.

...Au reapărut - în lozincile "străzii" şi în jurnalistică - nu eşantioane sau explicaţii istorice,

ci acuze de tot felul. Din arsenalul acestor acuze, totul pare a fi "utilizabil ", dacă serveşte

ca armă politică în actualele confruntări. Ele, acuzaţiile, au fie formularea cu care au fost

lansate în contemporaneitatea săvîrşirii lor - şi în regimul democratic al libertăţii opiniilor din interbelic, ele abundă în vocea "opoziţiei " - fie în totala lor falsificare operată de istoriografia

" marxistă", "materialist--dialectică", impusă de ideologia PCR, după 1944.

... În ordinea imediată, cerută de informaţia istorică, se pare că cea la mai îndemînă carte din raftul bibliotecii, este ... Istoria RPR, sub redactarea "academicianului" Mihail Roller în 1952

( sau altă ediţie ). Altfel nu se explică de ce, chiar certitudinile istoriografice ulterioare - multe, puţine, cîte au fost! - sunt aruncate la coş!

A prezenta adevărul istoric cerut de întrebările, şi acuzele relansate, ar trebui

 - rog să-mi fie iertată această invitaţie,să fie luată în considerare spiritul şi nu litera ei! -

un curs intensiv de istorie, găzduit de televiziune, pe care să-l promoveze, în primul rînd, mînuitorii de cuvînt şi semănătorii de convingeri ( sau de confuzii ).

Este timp pentru aceasta? Se vrea acest lucru? Da şi nu! Răspund pentru această afirmaţie, fiind pregătită să o argumentez.

 Iată de ce, pentru o vreme, opinia publică va trebui să-şi culeagă "adevărurile " ... alergînd după ziare, asistînd la întruniri şi cluburi de studii, trăgînd cu urecehea la ce spun "bătrînii". Fiecare cetăţean, în funcţie de cît şi cum doreşte să se lămurească. Mai sunt şi bibliotecile. Invitaţia nu se vrea cinică!

 Sigur, aceasta nu înseamnă că istoricii trebuie să fie iertaţi pentru tăcere, pasivitate sau "neo-falsificare"!

 Deja unele întrebări puse istoriei cer un răspuns competent, încărcat de răspundere, pentru a nu se constitui în "germeni" pentru erori grave sau ireversibile, privind viitorul României .

 Printre acestea, formulez cîteva la care răspunsurile corecte ar interesa întreaga naţiune,

 toate formaţiunile politice, toţi cetăţenii investiţi cu harul ( sau veleitatea! ) de a influenţa conştiinţele:

- Cum şi de unde reînodăm firul evoluţiei democraţiei române, al tradiţiilor istorice pozitive, depăşind anacronismele şi privind nu spre trecut, ci spre viitor, care, iată,este în prag de nou mileniu şi secol?

- Ce rol şi seminificaţie acordăm unor momente de răscruce din istoria modernă a României 1859, 1866, 1877, 1918, 1944, 1946-'47 - pentru a aminti doar cîteva?

- Care este eşafodajul juridic internaţional în care dezideratele naţiunii române şi-au găsit o mai legitimă dezlegare? Sistemul de la Versailles, cu care s-a încheiat primul război mondial? Tratatul de la Paris cu care s-a încheiat cel de-al doile arăzboi mondial? Cît şi cum se se constituie ele în "drept istoric ", în actuala reaşezare europeană?

- Care este esenţa, structura şi conştiinţa de sine a statului şi naţiunii române?

Şi, în acest unghi, care este locul, rolul şi regimul cuvenit minorităţilor naţionale?

- Hotărîrile votate în Adunările de unire cu România - de la Chişinău, Cernăuţi, Alba Iulia,

 din 1918 - a provinciilor româneşti anexate de vechile imperii, trebuie să se relanseze,

în litera lor de exprimare, sau Constituţia din 1923, care a devenit pact fundamental al naţiunii şi statului întregit?

- Cît şi cum trebuie preluat creator din experienţa celor două decenii de regim democratic, parlamentar, pluripartidist, 1919-1940? Nu este o eroare! 1940.

Pînă în 1940 a existat Parlament în România, chiar dacă între 1938-1940 el nu a mai fost pluripartidist.

- Unde şi de ce trebuie căutate vinovăţiile şi răspunderile pentru dezastrul societăţii româneşti sub dictatura comunistă, culminînd cu cea a totalitarismul ceuşist?

Privind locul şi rolul partidelor politice în regimul şi mecanismele puterii de stat; privind profilul moral-politic al liderilor lor; privind doctrinele şi aplicarea lor în guvernare; privind unele episoade de criză, de eşec sau chiar de eroare politică - abordarea lor este, în acest caz, o operaţie care cere informare, discernămînt şi spirit critic, deci timp şi, desigur, istoricii sunt chemaţi să o facă. Pentru a face apel la o tradiţie, tot interbelică, amintim prezenţa şi activitatea cărturarilor, filozofilor, istoricilor, sociologilor, economiştilor, etc etc, în partidele politice ale vremii. În mentalitatea politică a anilor 1919-1940, a face politică "angajată", nu era o dovadă de "imoralitate", de "vulgaritate", de "oportunism", chiar dacă, în unele cazuri, ea şi-a pus această pecete.

Amintesc, cu regeretul unor omisiuni datorate galeriei bogate de nume, cîteva din aceste personalităţi: Nicolae Iorga ( PND ); IGDuca, Gheorghe Brătianu, Ion Nistor, Victor Slăvescu, CCGiurăscu, Victor Iamandi ( PNL ); Mihail Ralea, Petre Andrei, Dimitrie Gusti, Virgil Madgearu ( PNŢ ); Dem Drăghicescu, Ştefan Zeletin, PPNegulescu ( P.P ); Ocrtavian Goga, Onisifor Ghibu ( PNA ); C.Titel Petrescu Gheorghe Grigorovici ( PSD ), Ion Hudiţă ( PŢ ).

 ...Pînă la scrierea noilor cărţi de istorie - suntem siguri că ele vor apare !-

"front istoric " nu mai există, dar nu trebuie deplînsă pierderea. Istorici sunt şi încă vor fi! Editurile noi ar trebui, în grabă, să reediteze cărţile valoroase "interbelice" .

 Fără grija atît de inhibitoare care a guvernat "politica " editorială din întunecatele decenii "obsedante" .Şi fie-mi îngăduită deocamdată recomandarea unei cărţi de excepţie: Destinul omenirii, scrisă de PPNegulescu

 Cît priveşte întrebarea " Unde sunt istoricii? " ( "Dreptatea" 21 martie ),

 într-adevăr: unde sunt istoricii? Cine-i întreabă? Cine are nevoie de ei? De ce tac?

Eu, totuşi, i-am auzit. pe unii. Cine îi caută, îi găseşte.

Trebuie să li se dea şi lor un timp de meditaţie, de lămurire lăuntrică, de opţiune etică şi politică. Sunt şi ei oameni şi cetăţeni. Este adevărat, timpul îi somează.

Acest sentiment domină şi pe semnatara acestei intervenţii.

 Dar fac o mărturisire: din 22 decembrie 1989, n-am mai fost în nici o bibliotecă,în nici o arhivă, n-am mai scris nici un rînd la cartea la care lucram în decembrie '89 - aproape terminată! - care are ca subiect parlamentarismul interbelic.

"Sala de curs " a devenit strada, întrunirile publice, dialogul cetăţenesc.

Alteori, urmărim "muţi" opiniile istorice vehiculate pe micul ecran şi în presă.

Cel mai adesea, suntem şi noi mai interesaţi de prezent decît de trecut.

În orice caz, timpul ne obligă. Suntem datori Revoluţiei. Suntem datori generaţiei tinere. Suntem datori istoriei prezente şi viitoare. dr Istorie, Livia Dandara

Nota 3LD: La GDS, la GID

 / La GDS cu Radu, - convorbire cu Alin Teodorescu - intenţiile GDS ptr. alegeri :

citesc un documentar şi scenariu de strategie. În rest, este destul de misterios cu nume

şi intenţii. Nu ştie dacă vor mai merge la PN.

 / La "22 " cu Stelian Tănase - de acord să dăm duplex Bucureşti - Piatra Neamţ, cu mitingurile pentru Proclamaţia Timişoarei ( 25 mart )

/ Discuţii cu Alina, ( "22 " ): d-na Adameşteanu va da o pagină cu Dialog P.Neamţ -100 de zile. Vorbesc cu Ion, comunicăm, ne sfătuim.

 / La Facultatea de drept ( clubul studenţilor ) - vedem casete cu Tg. Mureş .

În sală este multă lume. Ne întîlnim cu doi studenţi de la GID şi mergem cu ei.

 / La GID - mă întîlnesc cu băieţii cunoscuţi, discutăm, discutăm. Mă fascinează, mă sperie, mă deziluzionează, mă derutează, şi iar mă incită ceea ce spun şi fac. Per total, sunt mîhnită.

 / Discuţii cu Huică ( "Opus" ) pentru articole.Îi ofer De ce tac istoricii ?( va veni să-l ia )

 ¤ 28 martie '90, miercuri

 Europa Liberă

¤Ştiri externe

 27 mart.

/ Lituania ( Vilnius ) :

 Eforturile şi disputa cu Moscova, nu sunt sprijinite de occident; autorităţile sovietice iau noi măsuri de izolare a Lituaniei ( paraşutişti sovietici au răpit tineri din spitale; trupe sovietice pun stăpînire pe sexdiul PCL; demonstraţii pro-sovietice, fără incidente ) Lars Berghis a declarat că în faşţa presiunii sovietice, Lituania se simte abandonată. Ea este o ţară mică, neînarmată.

 SUA este îngrijorată; oferte de mediere: SUA şi Polonia;

 Havel: cere rezolvare paşnică; Guv.europene: cer reţinere.

 ¤ Ştiri interne

 / Petre Roman ( Cluj ) - întîlnire Vatra Românească - UDMR: Transilvania românească;

graba cu care maghiarii au făcut presiuni; activitatea provocatoare din afară ( Budapesta ).

 / ForumDemocrat Ungar ( Budapesta ): îngrijorare; nedumeriri faţă de declaraţiile lui Petre Roman; 150 proasepeţi refugiaţi unguri din Transilvania.

 / Demonstraţie ostăşească în P-ţa Victoriei: soldaţi în termen contra prelungirii armatei

 şi a condiţiilor precare de viaţă în unităţi.

 / Firmă franceză de specialitate refuză să sprijine tehnic în alegeri FSN,

 deoarece nu este o organizaţie democratică!

¤Actualitatea românească

28 martie.

/ N. C. Munteanu :manipulări FSN pe tema Tg.Mureş

...La Bucureşti, la şedinţa FSN pe Capitală ( 25 mart ), Petre Roman a vorbit despre

pericolul agitării problemelor minoritare de către partidele politice, care vor să le manipuleze!

...În replică, PNŢ şi PNL au dat declaraţii.

...Imaginile TVR de la Tg. Mureş au umplut de groază .

 Este o nouă tentativă de manipulare, ca la Timişoara ?!

/ Şerban Orăscu: Reînfiinţarea Securităţii

...Singurul rezultat concret al evenimentelor de la Tg. Mureş: reînfiinţarea Securităţii .

 Iliescu a fost isteţ, trecînd decretul prin CPUN.

Regimul a profitat de această situaţie, dînd un "gol" în poarta democraţiei române.

Cineva a spus că desfiinţarea Securităţii ... ar fi dezarmat ţara de apărare!

(organizarea Securităţii în RFG, unde scopul Siguranţei este apărarea Constituţiei ) .

...Ori, în estul Europei, Securitatea este aservită puterii. În România, fără reformarea

fostei Securităţi, reînvierea Serviciului Secret ridică serioase semne de întrebare.

Cum? De ce?

/ Emil Hurezeanu - Vladimir Socor :continuitatea puterii securi-comuniste

...În România există o continuitate comunistă a puterii. Vechea nomenclatură PCR

a fost păstrată ( în ministere, mas-media, TVRL, instituţii )

...Baza socială are grupuri cu interese proprii: aparatul birocratic de stat; aparatul Securităţii; aparatul de propagandă. Iliescu şi Roman sprijină interesele acestor grupuri.

M.Af.Externe, M.Comerţului Exterior - este acelaşi.

...Economic, FSN vrea să salveze şi să continuie megalomania industrială, etatismul

şi centralismul de stat. Conservarea intelectualităţii tehnocratice, care vorbeşte de

"restructurare", de schimbări "graduale", de depersonalizarea a iniţiativelor:

lasă opţiunile în puterea unui grup FSN.

...S-ar fi putut declanşa măcar discutarea lor, ea este însă blocată .

La demonstraţii, populaţia asta cere!

...Securitatea comunistă - cu transferarea ei la M.Ap. N - a fost de fapt conservată .

 Declaraţiile g-ral Stănculescu nu lasă nici un dubiu din acest p.d.v.

...Iliescu a încercat să se debaraseze de trecut, folosind formule disimulate:

" am lucrat la Iaşi ", "am lucrat la Timişoara " ...dar lumea ştie că a fost prim-secretar;

că a făcut parte din nomenclatură!

 - FSN, din organ provizoriu ( cu compoziţie diversificată la Revoluţie), a devenit fidel lui Iliescu şi

 mono doctrinar. Din eveantaiul bogat,diversificat şi provizoriu, FSN a rămas un fragment,

constituit în partid şi putere care pretinde dreptul pe termen lung al acestei puteri!

FSN nu va interzice activitatea altor partide. Nu! Dar el are o viziune şi o strategie

prin care el să reprezinte "pluralism" în cadrul formaţiunii sale.

 - FSN - Iliescu şi Roman - a anunţat că se va organiza în toamnă, şi că pînă atunci ...

 ei sunt "independenţi " Cum ?!

 - Demonstranţii FSN: scandează lozinci, reprezentanţii ies pe balcon şi pretind că "dialoghează "

 N-au învăţat nimic despre dialog

 TVRL ( 28 martie)

/ Campania electorală "în pom" ( consultaţie)

-Reportera: Ce deosebire este între partid, grupare, formaţiune?

- Invitatul: Nu putem spune că cele 61 de partide de la noi corespund necesităţilor

 poporului. Sunt multe partide cu platformă apropiată.

 Vor fi cca 15-16 milioane de votanţi: 1 deputat la 40.000; 1 senator la 250.000.

...Funcţia Camerei şi Senatului nu a fost reglemntată ( se va face prin Constituţie )

... Funcţia prezidenţială, este explicată pe larg: dacă la alegeri nici un partid nu întruneşte

 majoritatea, preşedintele numeşte un deputat sau senator însărcinîndu-l cu formarea

 guvernului .

- Reportera: Cum trebuie înţeles art. 10?

- Invitatul: Art 10, aliniat 2 ridică mari probleme ."Nu pot fi alese persoane din nomenclatura comunistă, poliţie, securitate, vinovate de abuzuri ."

Dar, conform legii, orice persoană între 21-80 de ani, poate fi aleasă!

Ce înseamnă abuzuri politice? Oricine din nomenclatură a făcut abuzuri politice .

Cum şi cine stabileşte în ce limite ?

 Dar cum să încalci un drept fundamental?

Legea nu pune la dispoziţie un instrument corespponzător.

... În proiectul iniţial, acest articol a fost mai clar, dar Iliescu a blocat discuţia .

- Reportera: Campania electorală a început. Am căutat locurile de afişaj electoral .

 Nu am găsit .

- Primar sect 1: Campania a început pe 20 martie, dar încă nu s-a putut urni.

Cine să pună în funcţiune acest mecanism electoral? De unde bani?

Este 28 martie şi nu am primit nici un leu. Cine să o facă?

Nu avem fixate circumscripţiile, secţiile de votare. Nimic.

Vom merge pe vechile circumscripţii. Noi avem cca 50 de funcţionari .

Avem institut de calcul. Avem cca 300 .000 de votanţi. Partidele încă nu ne-au contactat.

- Primar sector 6: Împreună şi cu sprijinul unităţilor economice, am început înscrierile .

pe bază de "voluntariat", pentru că nu vom primi finanţare .

 Sperăm ca pînă la 15 aprilie să terminăm. În sector, avem 110 circumsripţii.

Le vor face unităţile economice care vor fi plătite.

Acum, nu ne-am pus de acord cu partidele şi nici cu finanţarea.

Partidele ar trebui să ne sprijine.

- Reportera: N-aş zice că lucrurile sunt în regulă

- Dl X: Totul este întîrziat. Totul este facultativ. Legea nu este o jucărie .Este lege!

În ultima zi de depunere a semnelor ( 26 martie ) partidele deabia au venit să le depuie!

Şi asta dăunează.

/ I.Mînzatu - Încotro institutele de cercetări ?

/ Legile draconice ceauşiste au căzut. Ciudat, dar multe forţe se opun decorsetării acestui domeniu. Majoritatea institutelor aşteaptă. Dar ordinele de altădată nu vor mai veni, vor trebui să gîndească. Trebuie reevaluată organizarea institutelor mamut .

Fiecare institut îşi va hotărî autonomia, soarta. Una este finanţarea unui institut, alta este fondul de dezvoltare ."Epoca fierului" a trecut! A venit ora domeniilor de vîrf: matematica, electronica, biologia. Nu avem nevoie de un nou CNST!

- Reporter: Ce facem cu capetele de aur pe care le avem şi care vor emigra?

- Mînzatu: Oricine va putea merge oriunde. Cercetătorii vor trebui stimulaţi şi preţuiţi.

/ Bir.Executiv CPUN: la Tg. Mureş, linişte!

28 martie.

/ Apreciere pozitivă la adresa Comisiei pentru Tg. Mureş, care a revenit la Bucureşti

/ Vatra Românească şi UDMR elaborează un plan de platformă comun .

/ Aprecierea Comunicatului Ion Iliescu

/ La Tg Mureş,este linişte.

/ C. Diamandescu: Raport Tg. Mureş

28 martie. Conferinţă de presă la M.I. Prezintă Corneliu Diamandescu ( adj. MI ):

269 răniţi ( din care 185 români, 183 maghiari şi un ziarist englez );

hotelul "Grand", devastat; Pagube: 630.000 lei ( băuturi, mobilier ) ;

 reţinuţi: 14 persoane.

Ieri, la întrunirea Vatra Românească -UDMR s-a constituit o Comisie de 10,

care va colabora cu organele de ordine pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor.

Va face dreptate pînă la capăt.

¤Tribuna partidelor

/ P. Reconstrucţiei Naţionale

 Format din 22 decembrie'89; încă nu are sediu. Preşedinte: Ovidiu Tocaciu ( "Transilvanus" )

Dr. Feţeanu ( preşed Recoop ); Chiusbaian ( fost red.la "Săptămîna; la cenaclul "Dacia"

patronat de Iosif C. Drăgan ) Primeşte "oameni de bine " şi români din exil .

Platforma PRN:

/ Ridicarea calităţii dialogului politic; vor colabora cu sindicatele, cooperaţia;

/ Industria: privatizare prin trecerea nemijlocită în proprietatea colectivelor oamenilor muncii;

sau societăţi cu capital străin integral; se va urmări modernizarea industriei şi dezvoltarea industriei de vîrf.

/ Agricultură: Împroprietărirea ţăranilor cu suprafeţe determinate ( nu fixe ), în funcţie de numărul membrilor familiei. Gospodăriile ţărăneşti vor deveni ferme aociative. Ferme mari - sub forma unor societăţi pe acţiuni, cu lucrători agrari. Arenda - formă tradiţională în agricultură.

/ Cooperatism. Se va da un decret-lege cu reorganizarea Centrocoop. Cooperaţia dinainte de război a fost redutabilă. Acum există organizaţie cooperatistă în toate comunele .Peste 40.000 de magazine. Peste 8 milioane de membri. Se va face o Bancă Cooperatistă.

/ Armata: reînfiinţarea Ministrului Înzestrării Armatei. PRN a propus 15 senatori militari.

Şeful statului - nu va trebui să fie comandat - şef al armatei.

/ Învăţămînt: intelectuali - şcoală - cercetare. Universitatea liberă din Iaşi. Racordarea spiritualităţii române la spiritualitatea mondială

Notă 1. LD: documentare presă

28 martie. Toată ziua citesc ziarele dintre 24-27 martie, fac tăieturi problematice şi mă înfurii,

 mă prinde disperarea, citind "anumite" ziare.

Apoi citesc "cealaltă presă": prind curaj şi mă gîndesc: nu se poate ca adevărul să nu iasă

la iveală .Nu se poate ca românii să se lase prostiţi.

 Sunt foarte rare cazurile cînd puterea actuală a catadixit să se simtă datoare cu vreun

răspuns la cele semnalate de ziare. Deci: cui şi cum ajută presa ?

 Este ea o "forţă", o "putere"? În România, categoric nu.