[Caiet 3: 9 martie 1990]

¤ 9 martie '90, vineri

Europa liberă

/ Ştiri externe / Chişinău/ Gruzia/Lituania /Mongolia / Bulgaria Franţa:  /Austria

...Petru Lucinschi prim secretar RSS Moldova a propus colaborarea cu România

(manuale, studenţi etc)

... În Gruzia se distrug statuile lui Lenin! Miting în Tbilisi contra preşedinţiei

... Vilnius – eminenta declarare a independenţei Lituaniei – la 10 martie

... Ulanbator – luptă anticomunistă- demisia PCM- promisiuni: noua constituţie, alegeri noi

...Sofia – mari manifestaţii anticomuniste

...Paris: 8 martie.Doina Cornea şi doamna Bonner la Paris de 8 martie – sînt printre cele 10 femei luptătoare omagiate

...Monica Lovinescu –Livius Ciocărlie –despre Eugen Ionescu

...Viena – 800 de refugiaţi Români – să fie cazaţi într-o cazarmă - Populaţia se opune.

/ Şerban Orăscu:  semne rele ptr. viitoarele alegeri

Mai sînt două luni şi jumătate pînă la alegeri.

a ) FSN – nu are proprie structură organizatorică dar:

 - dirijează România după dictatură

 - are comportament îngrijorător

 - strategia FSN: controlul şi cenzura şi puterea dirijismului de stat

 - partid – stat! cu procedee nelegale! manipulări şi "indignări" muncitoreşti:

 28 ianuarie, 18/19 februarie...parcă sunt din presa de altă dată, din 1946...ameninţări,

 înjurături,atacuri contra celor din partidele de opoziţie

 - I Iliescu, S Brucan- dizgraţioşi; P Roman – crescut în seraiul comunist de Ceuşescu

dar nedebarasaţi de comunism;

b ) PNT şi PNL – nu-şi găsesc drum spre muncitori şi ţărani, deci spre electorat

c) Securitatea?cei 4 ofiţeri de securitate care i-au salvat pe Ceauşescu...achitaţi!

Maiorul Aurel David: securitatea nu a fost judecată corect de oameni!

 Va veni vremea să se vadă şi să se ştie ce suntem!

Echivocul creat de FSN inclusiv privind Securitatea.

TVRL ( 9 mart)

/O istorie a PCR,LD andara dialog cu Vartan Arachelian.

9 mart. ora 12, 15 - 12,40. Reluare pe programul I Acum, după ce s-au petrecut atâtea,

în aceste două luni, aş fi făcut altfel această argumentare.

/Colocviu: Regimul minorităţilor naţionale ( colocviu )

9 martie. Organizat sub auspiciile Ministerului Culturii

/ Horvath: / Gabriel Liiceanu/Silagy Gabor/Augustin Doinaş:/Mihai Creangă

/ Domokos Geza:/ Geo Şerban /Alin Teodorescu// Andrei Pleşu:

/ Maghiar X (? )

În democraţia românească nu s-a respectat Hotărîrea de la Alba Iulia.[L.D:?!? ]

România de azi, trebuie să dea o nouă viziune a democraţiei:  

I. Minorităţile sunt o realitate istorică;

II. Raportul majoritari - minoritari nu este o chestiune de proporţie aritmetică, ci este un drept.

III. Drepturile pentru minorităţi, nu lezează drepturile poporului român;

IV.Orice minoritate - tinde pentru democraţie;

V Minoritatea maghiară este un caz aparte; istoria,analogiile, grevează asupra acestor realităţi;

VI România trebuie să-şi regîndească locul în Europa de Est;

/ Horvath:

 Punctul privind minorităţile din Hotărîrea de la Alba Iulia nu a fost aplicat nici o dată în România între 1918-1944. [L.D:?!? ] Nici după.

Dar iată, a venit revoluţia. Nici acum nu se admit aceste drepturi. [ LD:?!? ]

/ Gabriel Liiceanu

Sunt frapat de o anumită "demonizare". Demonizare înseamnă a nu suporta diferenţa;

 a vrea monolitism! Eu am privit tot timpul istoria poporului român o şansă de a avea apropiate diverse civilizaţii.

/Silagy Gabor

 ( red. Kriterion ): Membrii minorităţilor naţionale doresc să fie cetăţeni liberi,

 nu cetăţeni de gradul II.

/Augustin Doinaş:

Nu putem trece deodată la refacerea structurilor dintr-odată.

Nu se poate de pe o zi pe alta. S-a spus: " Românii nu mai au ce căuta aici!"

Cum să facem? Treptat, treptat le vom rezolva.

- German (? )( Sibiu ): are alt ton; vorbeşte ecumenic; un liceu german, da! Dar treptat.

- Lud.Demenyi: trecutul de 150 de ani al acestor relaţii...

- Gilmesky Eva: Minorităţile sunt dezavantajate..

/Mihai Creangă

( România.Liberă.): Naţionalismul minoritar este stresant [ LD: atît!?!]

/ Domokos Geza:

 Noi, maghiarii, nu avem talente politice De 150 de ani ne-o spune istoria. Suntem dornici

să ne controlăm stilul, argumentele. Ministerul Culturii a fost supus unor mari presiuni.

Opinia publică românească vrea să conserve vechile structuri, deşi a fost o eroare

majoră. Se face apel la "unitate", la ipocrizii inadmisbile!

/ Geo Şerban

( rev.Sec.XX ): Problema libertăţii a fost prima; a doua a fost egalitatea, care este mai greu de realizat

/Alin Teodorescu:

( GDS ): Sensul acesta a fost deturnat de cineva, cu anume scopuri.

Maghiarii au fost primii care s-au revoltat, dar trebuie să-şi valorifice experienţa.

/ Andrei Pleşu:

 Nu se poate ajunge la dialog cu prejudecăţi, fie ele româneşti sau maghiare.

Iată, noi, o..."minoritate" română, ne împăcăm cu maghiarii; Este şi o anumită "minoritate" maghiară care se împacă cu noi. Trebuie să facem ca între cele două "minorităţi" să se instaleze dialogul. Nu "care pe care " ci dialogul!

Notă 2 LD: abordări diletant-istorice privind minorităţile

La această dezbatere participă, din partea românilor, doar literaţi şi jurnalişti.

Absenţa măcar a unui istoric se simte. Aşa se explică acceptarea invocării exclusive

a Hotărârii de la Alba Iulia de către maghiari ( la care nu au participat, dar care avea la Pct. 3

acea formulare cu "popoarele" şi "autoadministrarea" )

Aşa se explică ocolirea de către ei a Tratatelor de pace ( cu statutul acordat minorităţilor )

Aşa se explică eludarea formulei consacrate de Constituţia din'23.

Este capcana în care a intrat şi PNŢ, datorită orgoliului ardelenesc ( autori ai Hotărîrii )

Situaţia se repetă.Nu ştiu dacă mai are vreo importanţă sau nu.Dar ca punct de pornire,

este o teză pe care maghiarii o invocă tendenţios.

¤ Sedinţa C.U.N:

A început C.U.N. Prezidează Iliescu apoi Cazimir Ionescu / 208 deputaţi.

/Petre Roman: Raport privind activit. guvernului

I.Agricultura.Pământul Ţăranii

Cheia de boltă a stabilităţii economice a României, avînd în vedere grava situaţie a industriei. 1.Situaţia ţăranilor - pămîntul

2.Organizarea agricolă.

Actualul guvern nu poate adopta legiferări radicale. Dar trebuie să respectăm dorinţa ţăranilor şi necesităţile economiei agrare. Folosirea cu discernămînt a pămîntului, trebuie să conducă la dobîndirea pămîntului în "folosinţă veşnică"pentru ţărani.

Situaţia pămîntului: 

2 mil. ha în CAP

4 milioane ha în GAS

3 mil.ha proprietate particulară
S-au făcut eforturi mari pentru susţinerea agriculturii: nu se mai exportă îngrăşămintele

( 350mil dolari ); substanţe ptr.dăunători ( 100 mil.dolari ); energie ptr irigare; procurare de cereale ( 500 mil.dolari ); ptr zootehnie, ptr furaje ( 350 mil. ).

Dar există motive de mare îngrijorare: creşterea datoriei externe şi dezechilibrarea balanţei interne. Prin noile preţuri agrare, speră ca munca în agricultură să devină rentabilă.

II. Industria.

Reorientarea economică este singura cale.Legea liberei iniţiative a fost bine primită.

Trebuie ridicat nr. persoanelor din acest sector de la 25.000 la 100.000.

Legea capitalului străin - extrem de importantă: elimină îngrădirile vechi, introduce elemente de stimulare.

III.Descentralizarea.

Este cel mai greu de realizat. Inerţia şi frînele hipercentralismului pun piedici enorme. Lipsesc: cadrele; gîndirea autonomă; elasticitate; greutăţi obiective. Am fost obligaţi:

1.Am inventariat industria rentabilă. Vom dezbate această chestiune. Vom dispersa anumite industrii, centrale etc. Vom retehnologiza...

2. Pentru stimularea creativităţii, am terminat un decret - lege care are în vedere: stimularea iniţiativelor competente individuale; stimularea unor iniţiative colective;

IV. Noua cartă a administraţiei

Prin verigi economice, nu birocratice

V. Tranziţia spre economia de piaţă

Este consens în această privinţă, dar soluţiile diferă. Guvernul provizoriu nu poate ipoteca viitorul. Totuşi: s-a format o Comisie pentru a stabili un plan de măsuri pentru trecerea la economia de piaţă: strategia tranziţiei şi principalele direcţii. Dacă pentru trecerea la economia de piaţă există consens, în ceea ce priveşte căile există: terapia graduală şi terapia de şoc. Se estimează: 1-3 ani tranziţia; 1-5 ani modernizarea.

VI. Balanţa de plăţi externe

Va fi deficitară. Pentru a o redresa, trebuie să facem exporturi rentabile şi să angajăm credite externe. Şi în această privinţă, opiniile sunt contradictorii. Angajarea de credite trebuie să fie precedată de studii serioase.

VII. Masa monetară

Este excedentară. Ea există. Cum să o rezolvăm? Cu aducere de mărfuri? Asta ar înrăutăţi balanţa, dar: extinderea serviciilor către populaţie; extinderea de investiţii particulare sau de grup pentru locuinţe; împrumuturi publice ( cu obligaţiuni garantate de stat )

VIII.Politica de preţuri

IX. Reciclarea profesională

Ministerele nu se ocupă de asta. Sunt confruntate cu mişcări revendicative.

Guvernul consideră problema reciclării profesionale, ca esenţială. Dar este interpelat:

-De ce se satisfac revendicările economice?

- De ce se umblă la salarizare?

- De ce s-au redus preţurile ( ex. la energia electrică )

- Cine şi cui vinde ţara?

Societăţile cu 100% proprietate de stat - se aprobă de guvern; marea industrie nu poate fi dată; sectorul public - piaţă, transport, telecom, militar - nu se pun în discuţie.

X.Relaţii economice cu străinătatea.

Este adevărat, Franţa, RFG s-au mişcat mai întîi. Ele nu sunt privilegiate Mi sunt şi alte ţări: italia, Spania etc

/Răspunsuri la interpelări ; votare de decrete-legi

a) Petre Roman a răspuns la interpelările făcute de parlamentari la 23 februarie

b) Discutarea şi votarea unor decrete-legi de mare importanţă:

- decret-lege cu timbru pentru arte

- săptămîna de lucru de 5 zile

- regimul de lucru la metrou etc

 Roman: Dacă mai sunt FSN-uri în instituţii, este foarte rău. Să se desfiinţeze.

 Victimele dictaturii comuniste trebuie reîncadrate.

- Rădulescu ( "Fraternitatea" - Timişoara ): Cînd veţi prezenta Schiţa economică pe anul 1990?

- Roman: Întrebare justificată, dar Schiţa nu a fost adoptată. De aceea am creat Comisia amintită. Am cerut ministerelor date. Vom stopa instituţiile falimentare. Pînă atunci, operăm cu o structură planificată, cu tensiunile inerente.

- X ( P.T.R ): Să ni se răspundă exact cu privire la inflaţie.

- Roman: Am spus-o. Am dat cifre. Sub presiune, am restituit părţile sociale.

- Teaci D( PDA): 15 mil ha de pămînt fără îngrăşăminte; dl Caranfil ( Minister Chimie )a spus

 că producţia este sistată. Mi grav: nu există piese de schimb ptr uneltele agricole. Avem 27% din forţa de muncă în agricultură. Ce se va face?

- doamna x ( FSN ): Felicitări ptr femei. Zestrea economică este catastrofală. Dăm vina pe guvern, care nu iese vinovat. Guvernul provizoriu face ce poate. Să nu mai căutăm nod în papură. S-au făcut înlesniri, îmbunătăţieri. Revendicările muncitorilor trebuiesc rezolvate cu prioritate.

- domnul X ( FSN -Prahova ): În judeţul Prahova s-a realizat exportul. Multe unităţi însă nu şi-au făcut planul. În agricultură, sunt mari neînţelegeri.

 Sindicatele "libere" sunt scăpate de sub control.

S-au aprobat prea uşor revendicările unora. A petroliştilor, nu!

De ce? Ei vor face grevă generală. Trebuie făcută o lege pentru azile şi căminele de copii - de care şi-au bătut joc Ministrul Muncii. Grăbirea alegerilor!

- Iacobescu ( FSN -Suceava ): Judeţul şi-a depăşit planul la export şi la industr.alimentară. În agricultură, judeţul are 56 % din suprafaţă în proprietate particulară.

Totuşi, au fost desfiinţate 9 CAP, dar 23 au fost reînfiinţate. Să se elaboreze un decret -lege pentru proprietatea inter-cooperatistă ( cu mari investiţii ).Avem multe relaţii cu Cernăuţi. Vrem bancă. Soc. nemţilor din Bucovina ne-a propus colaborări şi turism.

- Călin Vlad ( FSN, jud Argeş ): Atenţie la credite şi la firme! "Citroen" ne-a adus mari pagube. La fel Rombac. Atenţie! Să se facă licitaţie! Să se hotărască investiţiile! Să ajungem la o populaţie reală în agricultură! ( în SUA 20 % ): Unităţile proprii se înfruntă cu mari greutăţi.

- Preda Nicu ( FSN-Brăila ): A avut o serie de reclamaţii. Toate s-au rezolvat. Dar aprovizionarea cu materiale de la centru este deficitară.

- Plătică ( FSN-Galaţi ): Alegeri grabnice, pentru a avea un guvern stabil, nu provizoriu

- Gh.Ioan ( P D.Constituţional ): Informarea lui Petre Roman f. bună; Reintrarea României în Europa, prin economie. Liberalizarea comerţului exterior. Autorizarea muncii Românilor în străinătate.

- Petre Dragomir ( P.Soc.Liberal ): Răspunsurile lui P.R sunt "seducătoare", dar realizările foarte modeste: 50-60 % din potenţial

- Chiru Vladimir ( CAP Teleorman ): Nu fac parte din nici un partid. Ţăranii au suferit cumplit. Acum ei sunt cei mai cuminţi. Sunt convinşi că trebuie să muncească, nu să facă manifestaţii. Ţăranii sunt săraci şi nu au bani. Ţăranii se înspăimîntă de revenirea moşierilor.

Cei 2500 m.p s-au dat la neţărani. CAP are 4500 ha. Din asta, 1200 dăm loturi.

3100 ha rămîn "suspendate", n-are cine le lucra! Să se dea un decret pentru pensionarea ţăranilor. Să se reconstruiască proprietăţile obşteşti, izlazurile.

- Arjoceanu ( P.Soc. Liberal ) Critică raportul ministerului Agriculturii: care este situaţia pedologică a GAS? care este situaţia seminţelor? Ce măsuri s-au luat în zootehnie?

Care este situaţia în irigaţii? ce măsuri ecologice s-au luat?

Să se discute problema ilegalităţii colectivizării. Există legea pentru colectivizare

prin care s-a luat pămîntul de la ţărani. Pămîntul nu poate fi dat "provizoriu ".

Ce înseamnă aceea "folosinţă veşnică "?!

Se opune armata de funcţionari agricoli?

- Ion Blaga ( FSN ): Apreciază rapoartele guvernului; de acord cu păstrarea " structurilor" cu condiţia eficienţei. Este alarmantă cifra şomerilor: peste 1 milion salariaţi parţiali; peste 800.000 de tineri şi 7-800.000 femei.

În următorii ani vor trebui create peste 2 milioane locuri de muncă.

Este bine că s-au înfiinţat sindicate "libere", dar ele trebuie să se maturizeze.

Conducătorii economici trebuie aleşi şi numiţi de guvern, nu de salariaţi sau sindicate.

 Să se publice bugetul pe anul 1990, pentru a descuraja presiunile asupra guvernului.

În agricultură la noi, peste 3 milioane ţărani au doar 3-4 ha;

cu acest pămînt ţăranul nu poate fi scos din mizerie.

.........

/ Legea electorală:  parlament bicameral, pluripartidism

 Nu se votează cei 15 senatori militari ; se votează parlamentul bicameral; se votează pluripartidismul.

¤ Procesul securiştilor de la Timişoara: mărturia lui Ion Popescu.

Ion Popescu –inspector şef ( MAI+ Securitate ]) al jud Timiş la 15 nov. 1989:

- Popescu: La 26 nov. 1989Nadia Comăneci a trecut graniţa. Atunci s-a creat o situaţie.

La15 decembrie. Colonel Sima m-a informat că trebuie evacuat preotul Laszlo Tokeş pe baza unei hotărîri judecătoreşti. Colonelul Sima şi adjunctul Radu m-au informat de grupuri în jurul casei parohiale.... ora 17 Am trecut prin Piaţa Maria. Erau cam 2-300 de persoane. Paşnici.

Apoi scandau "Libertate!" ora 23 Mi s-a comunicat că demonstranţii au plecat.

16 decembrie. Pe la prînz maiorul Radu Tinu mi-a raportat că iar s- a dunat lume la casa lui Tokes. La judeţeana PCR, am sunat la Matei Ilie (secretar al CC PCR) că în acea zonă, pe lîngă manifestanţii paşnici, o serie de beţivi s-au dedat la acţiuni de dezordine

Mi s-au ordonat măsuri operative

ora 17 Am ordonat adunarea cadrelor de Miliţie şi Securitate.

 Cu Teheleanu (şeful Miliţiei) am început şedinţa, comunicîndu-le tulburarea liniştii şi ordinei: pluton de 40 oameni (poliţie +securitate) numindu-l pe col...să meargă în piaţă să facă ordine.

.....Grupul de pompieri mi-a dat 2 maşini de pompieri (izbucnise un incendiu)

... Plutonul era fără armament: scuturi, bastoane etc. Au fost bătuţi loviţi de beţivii care...s-au deplasat spre sediul PCR spărgînd geamuri

....Am trimis un nou pluton de intervenţie (căpitan Dorneanu) dotaţi cu scut, cască, baston, fără armament şi muniţie. Au fost şi ei loviţi dar au împrăştiat demonstranţii... Nu s-a reţinut nici o persoană. -Acest pluton de "intervenţie" (30 de miliţieni conduşi de un ofiţer) s-a îndreptat spre Piaţa Maria...de unde s-a întors fugind, fuseseră bătuţi.

... A venit colonel Sima şi mi-a spus dacă am raportat. Am raportat minist. Postelnicu la Bucureşti. S-a înfuriat. Mi-a spus că pot apela la militari de la Securitate, armată, grăniceri.

...Grupul de demonstranţi creştea, veneau spre operă... am trimis 3 subunităţi securitate şi 2 de grăniceri, tot fără armament şi muniţie.

Atunci au fost arestaţi, reţinuţi vinovaţii cu uneltele lor (leviere, răngi, lanţuri etc)

 şi bunuri furate din magazine.Nu s-au întocmit acte penale, dar erau cadre care-i cercetau.

.... În noapte aceea am avut multe dialoguri cu Postelnicu...

... Ieşirile din oraş au fost blocate de 3 subunităţi de grăniceri.

Era o situaţie cf. ordinului nr.2006 / 1988, pentru care exista un plan întocmit,

 L-am aplicat parţial. Am raportat lui Postelnicu, că în curtea inspectoratului sînt circa 34 arestaţi (3 copii). Postelnicu a fost nemulţumit că nu cunosc situaţia, că sînt mai mulţi reţinuţi.

Mi-a comunicat că să fie evacuat Tokes (să pregătesc echipajul) sa mă consult cu Sima

... La ora 17 Sima mi-a spus că totul a fost pregătit. Mi-a indicat şi traseul:

 Sălaj- răspunde maior Radu Tinu; un pluton de militari l-am trimis spre căminele studenţeşti

17 decembrie

Dimineaţa – era relativ linişte. Atunci l-am văzut pe g-ral Macri şi Sima. Apoi a venit la mine adjunctul Mihăilescu Velicu care ne-a mustrat. Ne-a anunţat că va veni gen Nuţă (adjunct min interne).Mi-a cerut să asigur paza sediului PCR. - Nu ştiam de misiunea generalilor de la Bucureşti, mai tîrziu am aflat. Mi-a spus că toţi sîntem vinovaţi., ne-a mustrat.

Generalul Nută s-a instalat în biroul lui, la sediul inspectoratului

ora 16.30. A mai văzut şi alţi generali: Guşă, Stănculescu, Chiţac şi un g-ral cu păr alb

 (cu Sima)

ora 17. Sediul PCR a fost iar atacat. Dreapta ardea.

În spatele sediului: generalul Velicu; 2 trupe de securitate; 3 plutoane de grăniceri;

1 maşină pompieri... spre pod Neptun şi Bega – mai multe subunităţi de la armată (infanterie, artilerie); erau şi luptători de la gărzile patriotice

S-a stins incendiul, s-au scos copiii din sediu

... Am fost anunţat că vine Coman. Radu Bălan i-a spus atunci să nu cumva să se tragă. Muncitorii nu apăruseră. S-a anunţat teleconferinţa.

17.30 Teleconferinţa:

 Coman, Ilie Matei, Mihalache, Radu Bălan, Moţ (primarul) cîţiva activişti. Ei au mers în biroul primului secretar. Altcineva "cunoscut" nu am văzut.

 Nu l-am văzut pe g-ral Macri. La TELEX s-a dat ordin: măsuri de ripostă.

Am înţeles, inclusiv folosirea armamentului. Cadrele Miliţiei şi Securităţii au primit ordin de înarmare...după telex.

- Judecătorul: îl bruschează cu privire la dată...

- Popescu: după teleconferinţă s-a prezentat la Coman g-ral Stănculescu Victor.

Deasupra Timişoarei survola elicopter. Pe străzi manevrau tancuri.

18-18.30 S-au auzit rafale de armă automată, de jur împrejurul sediului...Pe cer cartuşe trasoare, am vrut să întreb cine trage. Mihalache i-a spus că se trage cu cartuşe oarbe. Coman i-a cerut pe comandantul gărzilor patriotice. El mi- a spus că se trage pentru intimidare.

 (Eu nu mai aveam cum să vorbesc la telefoanele Securităţii deoarece generalii de la Bucureşti ne ocupaseră birourile)

23.30 Rafale de foc s-au auzit pînă în jurul acestei ore. Nimeni nu ne-a explicat ce se întîmplă.

El nu a făcut parte din vre-un Comandament sub comanda lui Coman.

...la sediu a sosit un lt-colonel de la Sibiu cu o cutie ce i-a arătat-o g-ral Stănculescu: fiole lacrimogene s.a Gen Stănculescu i-a spus că pe Giroc sînt blocate 5 tancuri şi trebuie să le recupereze

18 decembrie

Ora 3 dimineaţa - Coman şi Mihalache plecaseră. Rămăsese gen Stănculescu.

Ora 8 a mers la sediul Poliţiei. Gen Nuţă s-a înfuriat! L-a trimis să facă 2 cafele că vine

 g-ral Ilie Ceuşescu şi procuror Diaconescu. Acolo era o hartă a oraşului cu " 8 puncte de dispozitive" A venit Ilie Ceauşescu la Inspectorat.A dat acest plan să fie trecut pe curat la un ofiţer şi l-a multiplicat. Apoi g-ral Nuţă l-a trimis la sediul PCR, certîndu-l că venise la birou.

...La sediul PCR, erau următorul dispozitiv: 6 plutoane de securitate + 3 de grăniceri + 2 de aviaţie ( ulterior )

ora 9,30.La sediu au venit: g-ral Nuţă şi Coman. Nuţă i-a cerut g-ralului Stănculescu să treacă dispozitivele pe hartă. Apoi g-ral Nuţă a plecat.

 Au rămas: Coman, Stănculescu, Bălan ( care fusese plecat la Elba să discute cu muncitorii... şi acolo veniseră nişte tancuri şi fusese omorîtă o femeie ).Mai erau: Matei Ilie, gărzi patriotice etc etc. După amiază a venit Cornel Pacoste.A venit apoi procuror adj. Diaconescu ( care apoi a plecat )

ora 10. Se anunţase că demonstranţii se îndreaptă spre catedrală.

....G-ral Stănculescu a citit în faţa sediului ordinul stării de asediu.

Răspunsul demonstranţilor: " Jos Ceauşescu!" "Jos guvernul! "Libertate!", "Mîncare!" Erau lozinci justificate.Corespondeau şi sentimentelor mele.

Ora 19. Se auzeau focuri de arme. S-a prezentat la Coman g-ral Chiţac. A ieşit cu două fumigene să "rezolve" situaţia la catedrală. A plecat cu un transportor blindat.

....Seara, g-ral Stănculescu i-a vorbit de cele 8 dispozitive constituite la nivelul Inspectoratului: 1 militar,10 cadre ofiţereşti,15 militari în termen Intrase în dispozitiv în jur de ora 12,ziua.

19 decembrie.

8,30 Coman a ieşit din birou şi întreba nervos unde-i Stănculescu ( am aflat că era la spital )

9,30. A sosit g-ral Chiţac şi a citit din nou ordinul de stare de necesitate. L-a repetat la porta-voce. În Piaţa Operei, se semnalau mase de oameni. În unitate nu se mai lucra. Activiştii au fost adunaţi la sediu şi i-a trimis pe teren, pentru a ţine oamenii la lucru. Bălan şi Pacoste au plecat la UMT cu acelaşi scop. Noaptea de 19, în general, linişte.

20 decembrie.

Era anunţată o Mare Adunare. Urmau să sosească Dăscălescu şi Bobu.

În jurul sediului erau 11 plutoane în dispozitiv ( condus de col. Tomuş Mihai, col de securitate ): 6 de securitate; 2 aviaţie; 3 poliţie.

12, 30. Mulţimea, foarte bine organizată, în ordine perfectă. ora 14- 14, 30. A sosit Dăscălescu, Bobu, g-ral Nuţă. Au discutat cu Ion Coman, Radu Bălan, Cornel Pacoste, Mihalache.

... Mulţimea striga: " Armata e cu noi!". "Fără violenţă!" Era un transportor cu militari cu drapel Trupele s-au retras. Au rămas în sediu 4 militari.

.... Se striga: "Jos guvernul!", "Ceauşescu judecat!"

ora 16-16, 30. A coborît la demonstranţi Radu Bălan. 13 demonstranţi au vorbit cu Dăscălescu, Bobu, Mihalache. Atunci a auzit cum demonstranţii se rugau de Dăscălescu să le asculte revendicările. Era un tip cu barbă, foarte bine. S-a discutat în două runde.

ora 20. Demonstranţii au început să se retragă, spunînd că vor reveni a doua zi, la operă.

Din sediul PCR se vorbea mereu la telefon cu Bucureştiul.

21 decembrie

ora 3 dimineaţa. Spre zori, s-a pus problema plecării lui Bobu şi Dăscălescu la Bucureşti.

Au fost ajutaţi de g-ral Nuţă, care a apelat la o grupă de paraşutişti.

ora 5 dimineaţa. Un grup de 70 de paraşutişti au fost aduşi de Coman pentru paza sediului. Alte forţe de ordine n-au mai fost aduse.

22 decembrie.

Coman ne-a anunţat sinuciderea g-ralului Milea.

ora 11. Coman cu Pacoste au părăsit sediul, după ce au distrus documente, abandonînd misiunea. Tot atunci, a aflat că de la Inspectorat au plecat toţi.

El a rămas singur cu paraşutiştii.

14, 30. Neavînd acte, a ascuns pistolul şi... a părăsit sediul PCR.

Seara a plecat la Arad... Satu Mare... Oradea - Beiuş.... unde erau tot demonstraţii.

23 decembrie

A plecat iar spre Timişoara. A fost reţinut la Ineu, de o patrulă militară şi arestat şi dus la penitenciarul de la Timişoara.

 Ion Popescu ( conchide ): Între 16 -22 decembrie, n-a dat arme la securişti; n-a fost în comandament; a fost izolat; n-a condus trupe; n-a condus dispozitive. Bobu l-a făcut "idiot "

 la Timişoara mai este un Popescu - comandantul trupelor tero'; pot referi despre el: Stănculescu şi Bălan; cere mărturia cpt. X de la armată.

****************************

- Comentator TVR: Popescu se comportă ca şi Potselnicu. N-a făcut nimic! Alţii - mai ales armata - da, au făcut. El nu a făcut nimic!

Nota 3 LD: revoluţie-proces.... manipulare?

Ca şi în cazul g-ralului Macri: sigur că Popescu este vinovat cu funcţia lui cu tot.

 Mie îmi pare însă clar: represiunea de laTimişoara a fost preluată de magistraţi militari bucureşteni Şi tot "misterul" se datorează implicării celor trei: Stănculescu, Chiţac, Guşe

 Este inadmisibil, insuportabil ca aceştia să fie păstraţi miniştri.

Gândesc:  trebuie făcută o demonstraţie. Cui îi pasă?

Doresc: o nouă Revoluţie! Cine s-o facă?

Este ora 3 dimineaţa ]