...Petru
Lucinschi prim secretar RSS Moldova a propus colaborarea cu România
(manuale,
studenţi etc)
...
În Gruzia
se distrug statuile lui Lenin! Miting în Tbilisi contra preşedinţiei
...
Vilnius – eminenta declarare a independenţei Lituaniei – la 10 martie
...
Ulanbator – luptă anticomunistă- demisia PCM- promisiuni: noua
constituţie, alegeri noi
...Sofia
– mari manifestaţii anticomuniste
...Paris:
8 martie.Doina Cornea şi doamna Bonner la Paris de 8 martie – sînt printre cele
10 femei luptătoare omagiate
...Monica
Lovinescu –Livius Ciocărlie –despre Eugen Ionescu
...Viena
– 800 de refugiaţi Români – să fie cazaţi într-o cazarmă - Populaţia se opune.
Mai sînt două luni şi jumătate pînă la alegeri.
a ) FSN – nu are proprie structură organizatorică dar:
- dirijează
România după dictatură
- are
comportament îngrijorător
- strategia
FSN: controlul şi cenzura şi puterea dirijismului de stat
- partid
– stat! cu procedee nelegale! manipulări şi "indignări" muncitoreşti:
28 ianuarie,
18/19 februarie...parcă sunt din presa de altă dată, din 1946...ameninţări,
înjurături,atacuri contra celor din partidele de opoziţie
- I Iliescu,
S Brucan-
dizgraţioşi; P Roman – crescut în seraiul comunist de Ceuşescu
dar nedebarasaţi de comunism;
b ) PNT şi PNL – nu-şi găsesc drum spre muncitori şi
ţărani, deci spre electorat
c) Securitatea? – cei 4 ofiţeri de securitate care i-au
salvat pe Ceauşescu...achitaţi!
Maiorul Aurel David: securitatea nu a fost judecată
corect de oameni!
Va veni
vremea să se vadă şi să se ştie ce suntem!
Echivocul creat de FSN inclusiv privind Securitatea.
9 mart. ora 12, 15 - 12,40. Reluare pe
programul I Acum, după ce s-au petrecut atâtea,
în aceste două luni, aş fi făcut altfel
această argumentare.
9 martie. Organizat sub auspiciile Ministerului
Culturii
/
Maghiar X (? )
În democraţia românească nu s-a respectat
Hotărîrea de la Alba Iulia.[L.D:?!? ]
România de azi, trebuie să dea o nouă viziune a
democraţiei:
I. Minorităţile sunt o realitate istorică;
II. Raportul majoritari - minoritari nu este o
chestiune de proporţie aritmetică, ci este un drept.
III. Drepturile pentru minorităţi, nu lezează
drepturile poporului român;
IV.Orice minoritate - tinde pentru democraţie;
V Minoritatea maghiară este un caz aparte;
istoria,analogiile, grevează asupra acestor realităţi;
VI România trebuie să-şi regîndească locul în Europa
de Est;
/
Horvath:
Punctul
privind minorităţile din Hotărîrea de la Alba Iulia nu a fost aplicat nici o
dată în România între 1918-1944. [L.D:?!? ]
Nici după.
Dar iată, a venit revoluţia. Nici acum nu se
admit aceste drepturi. [ LD:?!? ]
/
Gabriel Liiceanu
Sunt frapat de o anumită "demonizare".
Demonizare înseamnă a nu suporta diferenţa;
a vrea
monolitism! Eu am privit tot timpul istoria poporului român o şansă de a avea
apropiate diverse civilizaţii.
/Silagy
Gabor
( red.
Kriterion ): Membrii minorităţilor naţionale doresc să fie cetăţeni liberi,
nu cetăţeni
de gradul II.
/Augustin
Doinaş:
Nu putem trece deodată la refacerea structurilor
dintr-odată.
Nu se poate de pe o zi pe alta. S-a spus: " Românii
nu mai au ce căuta aici!"
Cum să facem? Treptat, treptat le vom rezolva.
- German (? )( Sibiu ): are alt ton; vorbeşte ecumenic; un liceu
german, da! Dar treptat.
- Lud.Demenyi: trecutul de 150 de ani al
acestor relaţii...
- Gilmesky Eva: Minorităţile sunt dezavantajate..
/Mihai
Creangă
( România.Liberă.): Naţionalismul minoritar este
stresant [ LD: atît!?!]
/
Domokos Geza:
Noi,
maghiarii, nu avem talente politice De 150 de ani ne-o spune istoria. Suntem
dornici
să ne controlăm stilul, argumentele. Ministerul
Culturii a fost supus unor mari presiuni.
Opinia publică românească vrea să conserve vechile
structuri, deşi a fost o eroare
majoră. Se face apel la "unitate", la
ipocrizii inadmisbile!
/
Geo Şerban
( rev.Sec.XX ): Problema libertăţii a
fost prima; a doua a fost egalitatea, care este mai greu de
realizat
/Alin
Teodorescu:
( GDS ): Sensul acesta a fost deturnat de cineva, cu
anume scopuri.
Maghiarii au fost primii care s-au revoltat, dar
trebuie să-şi valorifice experienţa.
/
Andrei Pleşu:
Nu se poate
ajunge la dialog cu prejudecăţi, fie ele româneşti sau maghiare.
Iată, noi, o..."minoritate"
română, ne împăcăm cu maghiarii; Este şi o anumită "minoritate"
maghiară care se împacă cu noi. Trebuie să facem ca între cele două
"minorităţi" să se instaleze dialogul. Nu "care pe care
" ci dialogul!
La această dezbatere participă, din
partea românilor, doar literaţi şi jurnalişti.
Absenţa măcar a unui istoric se simte.
Aşa se explică acceptarea invocării exclusive
a Hotărârii de la Alba Iulia de
către maghiari ( la care nu au participat, dar care avea la Pct. 3
acea formulare cu "popoarele"
şi "autoadministrarea" )
Aşa se explică ocolirea de către ei a Tratatelor
de pace ( cu statutul acordat minorităţilor )
Aşa se explică eludarea formulei
consacrate de Constituţia din'23.
Este capcana în care a intrat şi PNŢ,
datorită orgoliului ardelenesc ( autori ai Hotărîrii )
Situaţia se repetă.Nu ştiu dacă mai are
vreo importanţă sau nu.Dar ca punct de pornire,
este o teză pe care maghiarii o invocă
tendenţios.
A început C.U.N. Prezidează Iliescu apoi Cazimir
Ionescu / 208 deputaţi.
Cheia de boltă a stabilităţii economice a României,
avînd în vedere grava situaţie a industriei. 1.Situaţia ţăranilor - pămîntul
2.Organizarea agricolă.
Actualul guvern nu poate adopta legiferări radicale.
Dar trebuie să respectăm dorinţa ţăranilor şi necesităţile economiei agrare.
Folosirea cu discernămînt a pămîntului, trebuie să conducă la dobîndirea
pămîntului în "folosinţă veşnică"pentru ţărani.
Situaţia pămîntului:
2 mil. ha în CAP
4 milioane ha în GAS
3 mil.ha proprietate particulară
S-au făcut eforturi mari pentru susţinerea agriculturii: nu se mai exportă
îngrăşămintele
( 350mil dolari ); substanţe ptr.dăunători ( 100
mil.dolari ); energie ptr irigare; procurare de cereale ( 500 mil.dolari ); ptr
zootehnie, ptr furaje ( 350 mil. ).
Dar există motive de mare îngrijorare: creşterea
datoriei externe şi dezechilibrarea balanţei interne. Prin noile preţuri
agrare, speră ca munca în agricultură să devină rentabilă.
Reorientarea economică este singura cale.Legea
liberei iniţiative a fost bine primită.
Trebuie ridicat nr. persoanelor din acest sector de
la 25.000 la 100.000.
Legea capitalului străin - extrem de importantă:
elimină îngrădirile vechi, introduce elemente de stimulare.
Este cel mai greu de realizat. Inerţia şi frînele hipercentralismului
pun piedici enorme. Lipsesc: cadrele; gîndirea autonomă; elasticitate; greutăţi
obiective. Am fost obligaţi:
1.Am inventariat industria rentabilă. Vom dezbate
această chestiune. Vom dispersa anumite industrii, centrale etc. Vom retehnologiza...
2. Pentru stimularea creativităţii, am terminat un
decret - lege care are în vedere: stimularea iniţiativelor competente
individuale; stimularea unor iniţiative colective;
Prin verigi economice, nu birocratice
Este consens în această privinţă, dar soluţiile
diferă. Guvernul provizoriu nu poate ipoteca viitorul. Totuşi: s-a format o Comisie
pentru a stabili un plan de măsuri pentru trecerea la economia de piaţă:
strategia tranziţiei şi principalele direcţii. Dacă pentru
trecerea la economia de piaţă există consens, în ceea ce priveşte căile există:
terapia graduală şi terapia de şoc. Se estimează: 1-3 ani
tranziţia; 1-5 ani modernizarea.
Va fi deficitară. Pentru a o redresa, trebuie să facem
exporturi rentabile şi să angajăm credite externe. Şi în această privinţă,
opiniile sunt contradictorii. Angajarea de credite trebuie să fie precedată de
studii serioase.
Este excedentară. Ea există. Cum să o rezolvăm? Cu aducere de
mărfuri? Asta ar înrăutăţi balanţa, dar: extinderea serviciilor către
populaţie; extinderea de investiţii particulare sau de grup pentru locuinţe;
împrumuturi publice ( cu obligaţiuni garantate de stat )
Ministerele nu se ocupă de asta. Sunt confruntate cu
mişcări revendicative.
Guvernul consideră problema reciclării profesionale,
ca esenţială. Dar este interpelat:
-De ce se satisfac revendicările economice?
- De ce se umblă la salarizare?
- De ce s-au redus preţurile ( ex. la energia
electrică )
- Cine şi cui vinde ţara?
Societăţile cu 100% proprietate de stat - se aprobă
de guvern; marea industrie nu poate fi dată; sectorul public - piaţă,
transport, telecom, militar - nu se pun în discuţie.
Este adevărat, Franţa, RFG s-au mişcat mai întîi.
Ele nu sunt privilegiate Mi sunt şi alte ţări: italia, Spania etc
a) Petre Roman a răspuns la interpelările făcute de
parlamentari la 23 februarie
b) Discutarea şi votarea unor decrete-legi de
mare importanţă:
- decret-lege cu timbru pentru arte
- săptămîna de lucru de 5 zile
- regimul de lucru la metrou etc
Roman: Dacă mai sunt FSN-uri în
instituţii, este foarte rău. Să se desfiinţeze.
Victimele
dictaturii comuniste trebuie reîncadrate.
- Rădulescu ( "Fraternitatea" - Timişoara
): Cînd veţi prezenta Schiţa economică pe anul 1990?
- Roman: Întrebare justificată, dar Schiţa nu a fost
adoptată. De aceea am creat Comisia amintită. Am cerut ministerelor date.
Vom stopa instituţiile falimentare. Pînă atunci, operăm cu o structură
planificată, cu tensiunile inerente.
- X ( P.T.R ): Să ni se răspundă exact cu privire la
inflaţie.
- Roman: Am spus-o. Am dat cifre. Sub presiune, am
restituit părţile sociale.
- Teaci D( PDA): 15 mil ha de pămînt fără
îngrăşăminte; dl Caranfil ( Minister Chimie )a spus
că producţia
este sistată. Mi grav: nu există piese de schimb ptr uneltele agricole. Avem
27% din forţa de muncă în agricultură. Ce se va face?
- doamna x ( FSN ): Felicitări ptr femei. Zestrea economică
este catastrofală. Dăm vina pe guvern, care nu iese vinovat. Guvernul
provizoriu face ce poate. Să nu mai căutăm nod în papură. S-au făcut înlesniri,
îmbunătăţieri. Revendicările muncitorilor trebuiesc rezolvate cu prioritate.
- domnul X ( FSN -Prahova ): În judeţul Prahova s-a realizat
exportul. Multe unităţi însă nu şi-au făcut planul. În agricultură, sunt mari
neînţelegeri.
Sindicatele
"libere" sunt scăpate de sub control.
S-au aprobat prea uşor revendicările unora. A
petroliştilor, nu!
De ce? Ei vor face grevă generală. Trebuie făcută o lege
pentru azile şi căminele de copii - de care şi-au bătut joc Ministrul
Muncii. Grăbirea alegerilor!
- Iacobescu ( FSN -Suceava ): Judeţul şi-a depăşit planul la
export şi la industr.alimentară. În agricultură, judeţul are 56 % din suprafaţă
în proprietate particulară.
Totuşi, au fost desfiinţate 9 CAP, dar 23 au fost
reînfiinţate. Să se elaboreze un decret -lege pentru proprietatea
inter-cooperatistă ( cu mari investiţii ).Avem multe relaţii cu Cernăuţi.
Vrem bancă. Soc. nemţilor din Bucovina ne-a propus colaborări şi turism.
- Călin Vlad ( FSN, jud Argeş ): Atenţie la credite şi la firme!
"Citroen" ne-a adus mari pagube. La fel Rombac. Atenţie! Să se facă
licitaţie! Să se hotărască investiţiile! Să ajungem la o populaţie reală în
agricultură! ( în SUA 20 % ): Unităţile proprii se înfruntă cu mari greutăţi.
- Preda Nicu ( FSN-Brăila ): A avut o serie
de reclamaţii. Toate s-au rezolvat. Dar aprovizionarea cu materiale de la
centru este deficitară.
- Plătică ( FSN-Galaţi ): Alegeri
grabnice, pentru a avea un guvern stabil, nu provizoriu
- Gh.Ioan ( P D.Constituţional ): Informarea lui Petre Roman
f. bună; Reintrarea României în Europa, prin economie. Liberalizarea
comerţului exterior. Autorizarea muncii Românilor în străinătate.
- Petre Dragomir ( P.Soc.Liberal ): Răspunsurile lui P.R sunt
"seducătoare", dar realizările foarte modeste: 50-60 % din potenţial
- Chiru Vladimir ( CAP Teleorman ): Nu fac parte din nici un
partid. Ţăranii au suferit cumplit. Acum ei sunt cei mai cuminţi. Sunt convinşi
că trebuie să muncească, nu să facă manifestaţii. Ţăranii sunt săraci şi nu au
bani. Ţăranii se înspăimîntă de revenirea moşierilor.
Cei 2500 m.p s-au dat la neţărani. CAP are 4500 ha.
Din asta, 1200 dăm loturi.
3100 ha rămîn "suspendate", n-are cine le
lucra! Să se dea un decret pentru pensionarea ţăranilor. Să se reconstruiască
proprietăţile obşteşti, izlazurile.
- Arjoceanu ( P.Soc. Liberal ) Critică raportul ministerului
Agriculturii: care este situaţia pedologică a GAS? care este situaţia
seminţelor? Ce măsuri s-au luat în zootehnie?
Care este situaţia în irigaţii? ce măsuri ecologice
s-au luat?
Să se discute problema ilegalităţii colectivizării. Există legea pentru
colectivizare
prin care s-a luat pămîntul de la ţărani. Pămîntul nu poate fi dat
"provizoriu ".
Ce înseamnă aceea "folosinţă veşnică
"?!
Se opune armata de funcţionari agricoli?
- Ion Blaga ( FSN ): Apreciază rapoartele
guvernului; de acord cu păstrarea " structurilor" cu condiţia
eficienţei. Este alarmantă cifra şomerilor: peste 1 milion salariaţi
parţiali; peste 800.000 de tineri şi 7-800.000 femei.
În următorii ani vor trebui create peste 2 milioane
locuri de muncă.
Este bine că s-au înfiinţat sindicate
"libere", dar ele trebuie să se maturizeze.
Conducătorii economici trebuie aleşi şi numiţi
de guvern, nu de salariaţi sau sindicate.
Să se
publice bugetul pe anul 1990, pentru a descuraja presiunile asupra
guvernului.
În agricultură la noi, peste 3 milioane ţărani au
doar 3-4 ha;
cu acest pămînt ţăranul nu poate fi scos din
mizerie.
.........
Nu se
votează cei 15 senatori militari ; se votează parlamentul bicameral; se votează
pluripartidismul.
Ion Popescu –inspector şef ( MAI+ Securitate ]) al jud Timiş la
15 nov. 1989:
- Popescu: La 26 nov. 1989 – Nadia Comăneci a
trecut graniţa. Atunci s-a creat o situaţie.
La15 decembrie. Colonel Sima m-a informat
că trebuie evacuat preotul Laszlo Tokeş pe baza unei hotărîri
judecătoreşti. Colonelul Sima şi adjunctul Radu m-au informat de grupuri în
jurul casei parohiale.... ora 17 Am trecut prin Piaţa Maria. Erau cam 2-300 de
persoane. Paşnici.
Apoi scandau "Libertate!" ora 23 Mi s-a
comunicat că demonstranţii au plecat.
16 decembrie. Pe la prînz maiorul Radu
Tinu mi-a raportat că iar s- a dunat lume la casa lui Tokes. La judeţeana
PCR, am sunat la Matei Ilie (secretar al CC PCR) că în acea zonă, pe lîngă
manifestanţii paşnici, o serie de beţivi s-au dedat la acţiuni de dezordine
Mi s-au ordonat măsuri operative
ora 17 Am ordonat adunarea cadrelor de Miliţie şi Securitate.
Cu Teheleanu
(şeful Miliţiei) am început şedinţa, comunicîndu-le tulburarea liniştii şi
ordinei: pluton de 40 oameni (poliţie +securitate) numindu-l pe col...să meargă
în piaţă să facă ordine.
.....Grupul de pompieri mi-a dat 2 maşini de
pompieri (izbucnise un incendiu)
... Plutonul era fără armament: scuturi, bastoane
etc. Au fost bătuţi loviţi de beţivii care...s-au deplasat spre sediul PCR
spărgînd geamuri
....Am trimis un nou pluton de intervenţie
(căpitan Dorneanu) dotaţi cu scut, cască, baston, fără armament şi muniţie. Au
fost şi ei loviţi dar au împrăştiat demonstranţii... Nu s-a reţinut nici o
persoană. -Acest pluton de "intervenţie" (30 de miliţieni conduşi de
un ofiţer) s-a îndreptat spre Piaţa Maria...de unde s-a întors fugind, fuseseră
bătuţi.
... A venit colonel Sima şi mi-a spus dacă am
raportat. Am raportat minist. Postelnicu la Bucureşti. S-a înfuriat. Mi-a
spus că pot apela la militari de la Securitate, armată, grăniceri.
...Grupul de demonstranţi creştea, veneau spre
operă... am trimis 3 subunităţi securitate şi 2 de grăniceri, tot fără
armament şi muniţie.
Atunci au fost arestaţi, reţinuţi vinovaţii cu
uneltele lor (leviere, răngi, lanţuri etc)
şi bunuri
furate din magazine.Nu s-au întocmit acte penale, dar erau cadre care-i
cercetau.
.... În noapte aceea am avut multe dialoguri cu
Postelnicu...
... Ieşirile din oraş au fost blocate de 3
subunităţi de grăniceri.
Era o situaţie cf. ordinului nr.2006 / 1988, pentru
care exista un plan întocmit,
L-am aplicat
parţial. Am
raportat lui Postelnicu, că în curtea inspectoratului sînt circa 34
arestaţi (3 copii). Postelnicu a fost nemulţumit că nu cunosc situaţia, că sînt
mai mulţi reţinuţi.
Mi-a comunicat că să fie evacuat Tokes (să pregătesc
echipajul) sa mă consult cu Sima
... La ora 17 Sima mi-a spus că totul a fost
pregătit. Mi-a indicat şi traseul:
Sălaj-
răspunde maior Radu Tinu; un pluton de militari l-am trimis spre
căminele studenţeşti
17 decembrie
Dimineaţa – era relativ linişte. Atunci l-am văzut
pe g-ral Macri şi Sima. Apoi a venit la mine adjunctul Mihăilescu Velicu
care ne-a mustrat. Ne-a anunţat că va veni gen Nuţă (adjunct min interne).Mi-a
cerut să asigur paza sediului PCR. - Nu ştiam de misiunea generalilor de la
Bucureşti, mai tîrziu am aflat. Mi-a spus că toţi sîntem vinovaţi., ne-a
mustrat.
Generalul Nută s-a instalat în biroul lui, la sediul
inspectoratului
ora 16.30. A mai văzut şi alţi generali: Guşă,
Stănculescu, Chiţac şi un g-ral cu păr alb
(cu Sima)
ora 17. Sediul PCR a fost iar atacat. Dreapta
ardea.
În spatele sediului: generalul Velicu; 2 trupe de securitate;
3 plutoane de grăniceri;
1 maşină pompieri... spre pod Neptun şi Bega – mai
multe subunităţi de la armată (infanterie, artilerie); erau şi luptători
de la gărzile patriotice
S-a stins incendiul, s-au scos copiii din sediu
... Am fost anunţat că vine Coman. Radu Bălan i-a
spus atunci să nu cumva să se tragă. Muncitorii nu apăruseră. S-a anunţat
teleconferinţa.
17.30 Teleconferinţa:
Coman,
Ilie Matei, Mihalache, Radu Bălan, Moţ (primarul) cîţiva activişti. Ei au
mers în biroul primului secretar. Altcineva "cunoscut" nu am văzut.
Nu l-am
văzut pe g-ral Macri. La TELEX s-a dat ordin: măsuri de ripostă.
Am înţeles, inclusiv folosirea armamentului. Cadrele
Miliţiei şi Securităţii au primit ordin de înarmare...după telex.
- Judecătorul: îl bruschează cu privire la dată...
- Popescu: după teleconferinţă s-a prezentat
la Coman g-ral Stănculescu Victor.
Deasupra Timişoarei survola elicopter. Pe străzi
manevrau tancuri.
18-18.30 S-au auzit rafale de armă automată, de jur
împrejurul sediului...Pe cer cartuşe trasoare, am vrut să întreb cine trage. Mihalache
i-a spus că se trage cu cartuşe oarbe. Coman i-a cerut pe comandantul
gărzilor patriotice. El mi- a spus că se trage pentru intimidare.
(Eu nu mai
aveam cum să vorbesc la telefoanele Securităţii deoarece generalii de la
Bucureşti ne ocupaseră birourile)
23.30 Rafale de foc s-au auzit pînă în jurul acestei
ore. Nimeni nu ne-a explicat ce se întîmplă.
El nu a făcut parte din vre-un Comandament sub comanda
lui Coman.
...la sediu a sosit un lt-colonel de la Sibiu
cu o cutie ce i-a arătat-o g-ral Stănculescu: fiole lacrimogene s.a Gen
Stănculescu i-a spus că pe Giroc sînt blocate 5 tancuri şi trebuie să le
recupereze
18 decembrie
Ora 3 dimineaţa - Coman şi Mihalache
plecaseră. Rămăsese gen Stănculescu.
Ora 8 a mers la sediul Poliţiei. Gen Nuţă s-a
înfuriat! L-a trimis să facă 2 cafele că vine
g-ral
Ilie Ceuşescu şi procuror Diaconescu. Acolo era o hartă a oraşului
cu " 8 puncte de dispozitive" A venit Ilie Ceauşescu la
Inspectorat.A dat acest plan să fie trecut pe curat la un ofiţer şi l-a
multiplicat. Apoi g-ral Nuţă l-a trimis la sediul PCR, certîndu-l că
venise la birou.
...La sediul PCR, erau următorul dispozitiv: 6
plutoane de securitate + 3 de grăniceri + 2 de aviaţie ( ulterior )
ora 9,30.La sediu au venit: g-ral Nuţă şi Coman.
Nuţă i-a cerut g-ralului Stănculescu să treacă dispozitivele pe hartă. Apoi
g-ral Nuţă a plecat.
Au rămas: Coman,
Stănculescu, Bălan ( care fusese plecat la Elba să discute cu muncitorii...
şi acolo veniseră nişte tancuri şi fusese omorîtă o femeie ).Mai erau: Matei
Ilie, gărzi patriotice etc etc. După amiază a venit Cornel
Pacoste.A venit apoi procuror adj. Diaconescu ( care apoi a plecat )
ora 10. Se anunţase că demonstranţii se îndreaptă
spre catedrală.
....G-ral Stănculescu a citit în faţa sediului ordinul stării de
asediu.
Răspunsul demonstranţilor: " Jos
Ceauşescu!" "Jos guvernul! "Libertate!",
"Mîncare!" Erau lozinci justificate.Corespondeau şi
sentimentelor mele.
Ora 19. Se auzeau focuri de arme. S-a prezentat la
Coman g-ral Chiţac. A ieşit cu două fumigene să "rezolve"
situaţia la catedrală. A plecat cu un transportor blindat.
....Seara, g-ral Stănculescu i-a vorbit de cele 8
dispozitive constituite la nivelul Inspectoratului: 1 militar,10 cadre
ofiţereşti,15 militari în termen Intrase în dispozitiv în jur de ora 12,ziua.
19 decembrie.
8,30 Coman a ieşit din birou şi întreba
nervos unde-i Stănculescu ( am aflat că era la spital )
9,30. A sosit g-ral Chiţac şi a citit din nou
ordinul de stare de necesitate. L-a repetat la porta-voce. În Piaţa
Operei, se semnalau mase de oameni. În unitate nu se mai lucra. Activiştii au
fost adunaţi la sediu şi i-a trimis pe teren, pentru a ţine oamenii la lucru.
Bălan şi Pacoste au plecat la UMT cu acelaşi scop. Noaptea de 19, în general,
linişte.
20 decembrie.
Era anunţată o Mare Adunare. Urmau să sosească Dăscălescu
şi Bobu.
În jurul sediului erau 11 plutoane în dispozitiv
( condus de col. Tomuş Mihai, col de securitate ): 6 de securitate; 2
aviaţie; 3 poliţie.
12, 30. Mulţimea, foarte bine organizată, în ordine
perfectă. ora 14- 14, 30. A sosit Dăscălescu, Bobu, g-ral Nuţă. Au
discutat cu Ion Coman, Radu Bălan, Cornel Pacoste, Mihalache.
... Mulţimea striga: " Armata e cu noi!".
"Fără violenţă!" Era un transportor cu militari cu drapel Trupele
s-au retras. Au rămas în sediu 4 militari.
.... Se striga: "Jos guvernul!",
"Ceauşescu judecat!"
ora 16-16, 30. A coborît la demonstranţi Radu
Bălan. 13 demonstranţi au vorbit cu Dăscălescu, Bobu, Mihalache.
Atunci a auzit cum demonstranţii se rugau de Dăscălescu să le asculte
revendicările. Era un tip cu barbă, foarte bine. S-a discutat în două
runde.
ora 20. Demonstranţii au început să se retragă,
spunînd că vor reveni a doua zi, la operă.
Din sediul PCR se vorbea mereu la telefon cu
Bucureştiul.
21 decembrie
ora 3 dimineaţa. Spre zori, s-a pus problema
plecării lui Bobu şi Dăscălescu la Bucureşti.
Au fost ajutaţi de g-ral Nuţă, care a apelat la o
grupă de paraşutişti.
ora 5 dimineaţa. Un grup de 70 de paraşutişti au
fost aduşi de Coman pentru paza sediului. Alte forţe de ordine n-au mai fost
aduse.
22 decembrie.
Coman ne-a anunţat sinuciderea g-ralului Milea.
ora 11. Coman cu Pacoste au părăsit sediul,
după ce au distrus documente, abandonînd misiunea. Tot atunci, a aflat
că de la Inspectorat au plecat toţi.
El a rămas singur cu paraşutiştii.
14, 30. Neavînd acte, a ascuns pistolul şi... a
părăsit sediul PCR.
Seara a plecat la Arad... Satu Mare... Oradea -
Beiuş....
unde erau tot demonstraţii.
23 decembrie
A plecat iar spre Timişoara. A fost reţinut la Ineu,
de o patrulă militară şi arestat şi dus la penitenciarul de la Timişoara.
Ion Popescu ( conchide ): Între
16 -22 decembrie, n-a dat arme la securişti; n-a fost în comandament; a fost
izolat; n-a condus trupe; n-a condus dispozitive. Bobu l-a făcut "idiot
"
la Timişoara
mai este un Popescu - comandantul trupelor tero'; pot referi despre el:
Stănculescu şi Bălan; cere mărturia cpt. X de la armată.
****************************
- Comentator TVR: Popescu se comportă ca şi
Potselnicu. N-a făcut nimic! Alţii - mai ales armata - da, au făcut. El nu a
făcut nimic!
Ca şi în cazul g-ralului Macri: sigur că
Popescu este vinovat cu funcţia lui cu tot.
Mie îmi pare însă clar: represiunea de laTimişoara a fost
preluată de magistraţi militari bucureşteni Şi tot "misterul" se
datorează implicării celor trei: Stănculescu, Chiţac, Guşe
Este inadmisibil, insuportabil ca aceştia să fie păstraţi miniştri.
Gândesc:
trebuie făcută o demonstraţie. Cui îi pasă?
Doresc: o nouă Revoluţie! Cine s-o facă?
Este ora 3 dimineaţa ]