[Caiet 3: 17 - 21 martie 1990]

¤ 17 martie'90,sîmbătă

Europa liberă

/ Vl.Socor: Impresii din România

/ Puterea legislativă: în timpul FSN, a fost exercitată, în fapt, de Biroul Executiv al FSN.

Acum, de Biroul CPUN. Impresia publicului, mai ales a manifestanţilor, este că FSN face

abuz de putere. CPUN se ocupă de probleme procedurale, iar actele legislative majore

sunt luate de conducerea FSN şi de Guvern.

De aceea se spune FSN = PCR.

Această idee este întărită de origina nomenclaturistă a FSN. La manifestaţii, acest lucru îl aflăm de la oricine: studenţi, muncitori, intelectuali:  FSN = continuitate PCR.

/ Alianţa intelectuali -muncitori, reuşită o vreme (după scindarea proletariat/ maxistă ),

acum se observă o altă atitudine: muncitorii ies la manifestaţii dar se îndreaptă spre sindicate. Astfel FSN pierde terenul.

/ Dictatura ceauşistă nu a dispărut. Ea se compune dintr-un grup efectiv organizat al nomenclaturii: foştii activişti şi aparatul administrativ birocratic; organele sindicale; Securitate, Justiţie, etc etc. Este o clasă care, efectiv, se cramponează de putere.

Iliescu, Brucan, Roman = emanaţie nu a revoluţiei, ci a înaltei nomenclaturi comuniste.

/ FSN? Despre FSN se ştie foarte puţin. Este o confuzie deliberat ţinută în ceaţă.

Cine sunt conducătorii? Cine sunt membrii? Iliescu şi Roman se pretind..."independenţi ".

Acest lucru nu poate să aibă credibilitate. Roman a declarat Tass-ului că nu mai este în FSN. Precis despre FSN:  continuitatea structurilor PCR.

/ Manifestaţiile au acelaşi laitmotiv: "Jos FSN! ", "Jos Iliescu!" Această idee prevalează

FSN - nu a desfiinţat Securitatea; FSN - se foloseşte de nomenclatură; FSN nu iese la dialog

/ Partidele istorice - PNL,PNŢ PSDR - nu au avut timp de organizare, se zbat în mari lipsuri materiale. Idealismul luptei lor este impresionant. Dar, deşi sunt şi mulţi tineri, generaţia îmbătrînită. PNŢ, PNL, PSDR au protestat contra manevrelor FSN.

 Demonstraţia din 28 ianuarie viza spargerea monopolului puterii, reprezentată de FSN

/Gelu Ionescu: Revista "22 " - GDS

 17 mart.'90.Analiza primelor două numere

...Semnează personalităţi: Liiceanu, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, Mihai Şora, Andrei Pleşu ş.a. Stelian Tănase - scriitor tînăr.

... Primul număr, nu prea clar şi necritic. Textul lui Silviu Brucan alături de textul lui Gabriel Liiceanu! Abia cu nr. 2,revista pare să se fi structurat, devenind o "instanţă critică "

Citeză din " Apelul către lichele " a lui Liiceanu; Călin Atanasiu, Gabriel Andreescu, Sorin Vieru "De ce se teme lumea?".

...Rrevista semnalează frica de întoarcere la totalitarism; reacţia psihologică spre FSN - adică spre neo-comunism ; "originalitatea" democraţiei FSN.

...Există două interviuri cu PNL şi PNŢ.

...Despre "colaboraţionismul " cu Ceauşescu:  Al.Paleologu, Petru Creţia, Gabriela Adameşteanu, Plămădeală, Andrei Pippidi.

...Transformarea Acad. Ştefan Gheorghiu în Institut de politologie, avînd director pe Eugen Florescu - scris de Pavel Dan.

/ Fred Popovici: viaţa muzicală ( interviu )

Pascal Bentoiu - preşed. Uniunii Compozitorilor. Noul Statut al Uniunii.

 Adevăraţii compozitori Români nu s-au compromis. Dar muzica românească...

are cea mai mare cantitate de marşuri, cîntece, pentru partid!

Anii cei mai buni ai muzicii româneşti, au început, totuşi, sub Ceauşescu - anii 60 ',

cu tendinţa de a nu se rupe de Europa. Prezenţa muzicii româneşti în străinătate era absolut întîmplătoare; ei erau îndepărtaţi de drumurile europene. Cei peste 300 de compozitori români erau marginalizaţi, mai mult decît confraţii din alte domenii.

Notă 1 LD:şi acum..ce să fac?

...Fac tăieturi de presă. Mă hotărăsc să fac asta pînă la 100 de zile de la revoluţie,

pentru a scrie articole la revista lui Ion şi la "Opus".

...Vorbesc cu Arachelian pentru o apariţie la "Cuvîntul care zideşte ":

 100 de zile ale revoluţiei;

...Mă sună Eugen de la Chişinău. Va obţine o bursă la Bucureşti şi vrea să ştie unde este mai potrivit să o ceară. Pe moment, îi vorbesc de IATC şi cinematografie. Urmează să mă mai interesez.

 TVLR ( 17 mart)

/ Tg.Mureş: demonstraţii româneşti antimaghiare ( 16 martie)

/ Demonstraţie românească: " Murim! Murim! " "Luptăm, luptăm, Ardealul apărăm!"

"Pentru Bălcescu, pentru Iancu! " "Iliescu nu uita, şi Ardealu-i ţara ta! ".

 

/ Liga Studenţilor Români -Document programatic

1. Protest contra grevei studenţilor maghiari;

2. Protest contra marginalizării studenţilor Români;

3. Protest contra principiului proporţionalităţii

4, 5,6, 7, 8, 9,

10. Contra propagandei antiromâneşti dusă de maghiari;

11. Contra intenţiei de a face din TG Mureş, Harghita şi Miercurea Ciuc - judeţe etnice maghiare.

/ CPUN: adoptarea legii electorale( 14 mart)

16 martie. Se redau secvenţe în care se discută punct cu punct legea (100 art )

Art. 100 - legea valabilă pînă la noua Constituţie care va face o nouă lege electorală.

...În final, Vîţă propune rediscutarea art. 6 (nr deputaţilor - 331 sau 387)

Se votează 387 deputaţi

...Se pune la vot legea în întreg:

1 contra ( N.Cerveni ); 2 abţineri; restul -da!

¤Procesul de la Timişoara: Gral Nuţă - cadavrele - crematoriul -

- Inculpat Bucur Viorel: Nu s-a primit ordin să se tragă ( în declaraţia iniţială spusese că ordinul a venit de la 2 generali care strigau: "Foc nimicitor "! "Să se tragă!" )

Menţin declaraţia de acum, nu pe cea ce am scris-o, pentru că s-au exercitat mari presiuni asupra mea cînd am dat declaraţii. Procurorul mă ameninţa mereu.

La 22 decembrie - după fuga dictatorului - am primit ordin să plecăm acasă. La plecare am văzut o maşină cu generalii Nuţă şi Mihalea. M-au claxonat. G-ral Nuţă mi-a dat ordin să mă urc în maşină şi să-i duc pînă la Mehedinţi, dar şoferul a luat-o în altă direcţie. Nuţă a întrebat: "Unde mă duceţi? " iar eu i-am spus că nu vreau să merg nicăieri.

 G-ral Nuţă mi-a ordonat să-l ducem la un post de Miliţie, dar Şebel, Şag erau încuiate.

 În oraşul Deta era o demonstraţie şi aşa am ajuns la frontieră, la Stareţa-Moraviţa, pentru a vorbi cu Bucureştiul. Acolo am văzut ce se transmitea la TVR, la Bucureşti. Apoi ne-am întors la Timişoara, la mama mea, unde am oprit. După 10, g-ral Nuţă mi-a cerut să-i duc la gară sau la aeroport, ca să se întoarcă la Bucureşti. Eu i-am spus să rămînă acasă la noi. M-a înjurat şi a plecat

- Martor Ciaca Dorel ( şofer com-tim, Timişoara ): Nu a ştiut ce transporta cu maşina

( "coletele" )

- Martor Zimbroianu Gheorge (argeşean, muncitor cimitir Ghencea ): Cele 42 cadavre au fost arse. 5 fete şi restul bărbaţi; erau între 18 -32 de ani aveau înţepături sub coate şi înjunghieri; fetele erau cu capetele sparte; cadavrele erau dezbrăcate, despuiate.

 La incinerare au asistat Iozef şi un medic legist.Cenuşa a fost pusă în cazane de gunoi folosite, tomberoane murdare. Noi am vrut să plecăm, dar nu ne-au dat voie: să încărcăm cenuşa în tomberoane. Dubiţa a plecat... nu ştiu unde.

- Martor Mititelu Mihai ( fochist crematoriu ): Iozef Emilian, şeful de unitate, mi-a spus să nu mă opun şi să nu spun nimănui de ce rămîn acolo. Zisul "dl doctor " ne-a spus să semnăm o hîrtie "secret de stat " şi ne-a dat cîte 2000 de lei. La ora 12, la cuptor, "doctorul" mi-a mai dat 1000.

- Martor Bocioacă Ştefan Nicolae ( muncitor crematoriu ): clădirea crematoriului era supravegheată de cca 4 persoane. Noi aduceam cadavrele din izotermă spre cuptor. Pe la 2 noaptea a venit o patrulă de miliţieni dar a fost îndepărtată. Cenuşa am încărcat-o în 4 tomberoane. Acel " doctor" este dl acela ( arată ): Baciu Ion.

Pînă la 10 ianuarie, nimeni nu s-a interesat de noi. Iozef Emilian ne sfătuise să tăcem. Dar noi am bănuit că este vorba despre morţii de la Timişoara. Am vorbit între noi; i-am spus contabilului -şef Niţu care a mers la FSN...şi acolo a vorbit cu secretarul d-lui Iliescu.

- Martor Cîmpean Grigore ( muncitor crematoriu ): cadavrele aveau urme de violenţă; împunsături de baionetă, lovituri, rupturi

- Martor Iordache Gheorghe ( floricultor cimitir "Izvorul Nou " ): Pe 19 decembrie'89, m-a chemat telefonic dir.Ciupagea, în biroul său. Era acolo şi dl Ganciu. M-au întrebat dacă beau şi dacă vorbesc mult. Dl Gancea mi-a spus că este vorba de cadavre dint-o catastrofă aviatică la Clinceni, şi m-a trimis să merg la crematoriu.

- Martor Balosin Traian ( ofiţer Miliţie, Timişoara ): Pe 18 dec, la ora 8, Popescu a venit la mine cu un Plan cu cele 8 dispozitive. Am refăcut harta. Şeful de cabinet mi-a spus că g-ral Nuţă a dat foc la documente şi le-a aruncat la WC ( asta mi-a spus mai tîrziu, prin ianuarie )

- Martor Petac Marilena ( asistentă medicală, spital Timişoara ): Pe 18 decembrie, la ora 11, dr Golea mi-a cerut caietul de internări. În birou la el era un domn cu ochelari, care a verificat registrele. Nu recunosc persoana din vedere.

- Martor Gilovan Stela ( asist. medicală, spital judeţean Timişoara ): cheile de la morgă erau pe un cui, la intrare. Pe 18 decembrie, a venit dna dr Novac care mi-a cerut cheile de la morgă. Foarte hotărîtă, mi-a cerut să o însoţesc. Ea era însoţită de 3-4 civili, cu care a intrat în morgă. Mi-a spus că era procurorul general. Dînsa i-a însoţit spre maşină. Am pus cheile la loc, pe cui. Pe la ora 21, a venit dr. Golea şi mi-a spus să-l însoţesc la morgă şi eu am plecat îngrozită de ce am văzut acolo: cadavre! Pe 18, nu au fost aduşi mulţi răniţi, doar 4-6,prin împuşcare. Au fost aduşi şi cîţiva decedaţi. Totul era scris în registre de către medicii de gardă. Toate aceste registre au fost ridicate pe 19 decembrie, din ordinul dr Golea. Registrele nu au mai fost restituite. Eu eram f. îngrijorată. Pe 20 decembrie, i-am sesizat că lucrăm pe foi. Am dat registre noi.

 Instanţa anunţă reluarea procesului pe 12 aprilie.

¤ 18 martie'90, duminecă

Nota1 LD:  Proclamaţia de la Timişoara.

Pe 25 martie se vor împlini 100 de zile de la revoluţie.

Proclamaţia de la Timişoara fusese lansată pe 11 martie.

Adeziunile la Proclamaţie trebuiau transmise la Societatea Timişoara, str. Vasile Roaită, nr 3. ( (Cf. ziarului "Timişoara", an I, nr 22, marţi, 13 martie )

... Dau telefoane la PNŢ ( mulţumiri; "Dreptatea" a luat deja atitudine );PNL( mulţumiri; va semnala ), PSL ( nu au Proclamaţia; va fi un nou Waterllo! ) ;Mişcarea ecologistă ( Nu au proclamaţia; îmi mulţumeşte ), PND ( Mulţumiri. Nu au această Proclamaţie );

 Gabriela Negreanu ( va vorbi cu Băcanu s-o dea în România Liberă ; propune Adeziune

cu o listă de semnături cu multe nume ).

Nota 2 LD: Manifestaţie în Piaţa Victoriei

18 mart. Mă sună Viorel Iliescu. Îmi spune că În Pţa Victoriei se desfăşoară o manifestaţie cu peste 3000 de persoane cu următoarele lozinci: "Jos guvernul Roman!", "Guvern de tehnicieni!" "Jos Securitateea! " Solidaritate cu Proclamaţia de la Timişoara!

/ La radio sau TVR s-a anunţat manifestaţii la Timişoara, Cluj, Braşov ş.a.

Nota 3 LD: 100 zile de la revoluţie

Toată ziua mă uit prin jurnal şi presă. Nu am nici o idee cum aş face un studiu despre revoluţie. Aşa că nu scriu nici o iotă şi nu ştiu cum voi onora angajamentul faţă de Ioan şi "Opus ".

Poate mîine. Iau din nou caietul de Note....

TVRL( 18 mart)

¤Adeziuni la Proclamaţia de la Timişoara

Cluj-Napoca

/ Cluj. Ora prînzului. Piaţa Libertăţii. Adeziune la Proclamaţia Timişoarei. Zeci de mii de oameni. PND, UDMR, Liga drepturilor omului, etc etc

/ Călin Nemeş

 ( erou-actor ): Explică oamenilor Proclamaţia; " Jos comunismul!"

/Ion Libar

: apel la unitate; o pleiadă de dizidenţi din PCR s-au cocoţat în frunte

/Doina Cornea

: Evocă cele 3 luni trecute. Pe 22 decembrie, cînd am apărut în Cluj, a crezut că asistă la un miracol! Era o pace, împăcare, fericire. Treptat aceste semne s-au dus.

Nu cerul ne părăseşte, noi îl părăsim! Suntem manevraţi!

 M-am întrebat: ce caut eu pe lista FSN?! Eu şi alte persoane, fără să fim consultaţi.

În consiliul FSN nu aveam nici o putere. Erau oameni care de 40 de ani fuseseră în PCR.

 Acel conflict vehiculat între fosta conducere Ceauşescu şi actuala conducere FSN.

Oamenii aceştia nu fuseseră la revoltele din Valea Jiului, nici la Braşov, nici la Timişoara. Asta explicam prefectului de Cluj al FSN, care n-a făcut nimic pe 22-24 dec.'89!

În prima săptămînă s-a exagerat cu numărul morţilor, a teroriştilor, special ca să fim timoraţi, înfricoşaţi. FSN este cu totul altceva decît acea mişcare populară care a făcut revoluţia.

/Alex.Şerban/ Doru Nic. Popescu /Doru Braia / Petru Rebreanu /

 Preot greco-catolic /Alex.Şerban – primar Cluj

/ Doru Nic. Popescu ( ziarist, Canada )

 este o problemă de conştiinţă. La vizita lui Ceauşescu am fost reţinut de poliţie pentru că

am vrut să-i împuşc.

/ Doru Braia ( Asoc. Drepturile omului ):

alăturare la Proclamaţie

/ Petru Rebreanu ( foşti deţinuţi politici ):

 alăturare la Proclamaţie.

/Preot greco-catolic ( persecutat ):

 alăturare la Proclamaţie

...Se scandează: "Timişoara -Cluj! "

În final, se adoptă Declaraţia de adeziune.

Timişoara.

Marşul celor 4: Proclamaţia Timişoarei dusă la Stocholm

Hotărîtă la mitingul din 16 martie, din Piaţa Operei. TVR o dă abia pe 18.

 Bucureşti

Solidaritate cu Proclamaţia Timişoarei

 Piaţa Victoriei. Solidaritate cu Ardealul. Adeziune la Proclamaţie.

/ CPUN: decrete, decrete..

18 martie. Iliescu mulţumeşte pentru elaborarea legii electorale.

 Se discută diverse alte decrete:

/ Capitalul străin în România;

/ Săptămîna de lucru de 5 zile;

/ Sărbătorile legale ( naţionale şi religioase ) din România

[ LD: Sunt penibili cum discută aceste probleme! ]

¤ 19 martie '90, luni

Nota 1 LD: 100 zile de la revoluţie

Încerc să scriu acea micro-istorie a Revoluţiei române pe care am promis-o pentru "Opus"

Nici o dată nu m-am simţit atît de dezarmată, confuză.

Dau telefoanele mele jalnice şi inutile. De mîine începe campania electorală.

/ Îl caut pe Alin Teodorescu: este la Budapesta. Vorbesc cu doamna şi-i descarc tot "sacul" mîhnirilor noastre legate de GDS, cu dizidenţii, cu intelectualii...Îi vorbesc de oboseala şi disperarea luptătorilor "de stradă "! Îi spun de Proclamaţia Timişoarei...

/ Telefonul d-lui Paler nu răspunde... Voisem să-i ofer banda sonoră cu revoluţia din 22 decembrie

/ Mă sună Iulian Vasilescu care a fost pe la GDS şi a auzit că cei de acolo se interesează

de Alternativă, pentru că ar fi intenţionat să intre în acest partid.

Nu ştie cine şi-a manifestat acest interes. Chestiunea mă înfurie.

Nota 2LD: Ioan: furie şi planuri

19 martie. Mă sună Ion şi-mi vorbeşte despre intenţia de a organiza joi ( 22 martie ) o procesiune de înmormîntare a Revoluţiei.

Cînd îmi spune ce au de gînd să facă... îngheţ.

Îi spun: să facă o revoluţie! O nouă revoluţie. Asta da. Nu pot să nu împărtăşesc ideea.

Dar această "procesiune" este macabră, grotescă, anacronică şi susceptibilă de a fi taxată ca acţiune mistică şi extremistă. Ion se înfurie. Pe mine. Este disperat şi-l cred. Şi eu sunt disperată. Dar nu trebuie să ne pierdem uzul raţiunii.

 Îi sugerez ceva pentru 25 martie: 100 de zile de la revoluţie... solidarizarea cu Proclamaţia Timişoarei. Asta ar trebui să facă şi ei la PN.

 Ulterior, Ion îmi transmite prin Mircea că poate vor organiza ceva duminecă.

Mă liniştesc puţin, dar mă simt copleşită.

TVRL ( 19 mart)

/ Încotro merge Răsăritul? - masă rotundă"Antene 2 "

[LD: emisiune realizată de "Antene 2 " pe 20 -21 februarie; dată de TVR după o lună! ]

Participă: Petre Roman ( inginer, profesor ) - Gregor Ghizi ( Germania )

 Graciov ( sfetnicul lui Gorbaciov ) - Gheremec ( lider polonez ) –

Iones Kiss ( filozof ungur ) - liderul? ( Cehia, carta '77, Forum civic )

 

-Antene2:

...Polonia: Iaruzelski, Mazoveski, Valensa. Bună ziua Polonie liberă!

...Ungaria: continuă reformele; Trăiască Ungaria!

...RDG: Drumul spre libertate Jos Honecker! Zidul Berlinului cade la 9 nocv!

 Parlamentul votează unificarea Germanie!

...Cehoslovacia: De la Alex. Dubcek, la Havel preşedinte!

... România: Ceauşescu - 21 decembrie; Luptă -Securitate - Libertate; România iese din coşmar; procesul Ceauşescu - proces dubios;

FSN?!; pentru Români, revoluţia nu pare a fi terminată!

 

- Antene2:  Văzute de la Paris, ţările par a merge pe acelaşi drum. Havel a spus că unificarea Germaniei va sfîrşi împărţirea Europei. Cine se teme de unificarea Germaniei?

- Ghizi: Depinde cum se face această unificare. Să nu se părăsească cadrul european.

 Îmi place ideea unei "confederaţii " germane. Să vorbim de unificare, nu de "reunificare "

 - Gheremec:  Polonia este între Rusia şi Germania Experienţa ei este destul de tragică.

De aceea nu ne este indiferent cum se va face unificarea Problema frontierelor trebuie să fie făcută sigură şi temeinic.

- Petre Roman: Preşed. Franţei şi-a luat pe umerii săi răspunderea că unificarea Germaniei

nu va fi un pericol pentru nimeni! O garanţie este şi Vili Brandt. Pentru noi, românii,

chestiunea nu are o semnificaţie deosebită. Pentru URSS nu poate fi indiferentă formula.

- Graciov: Unificarea nu ne nelinişteşte. Pe noi nu ne interesează viitorul. Viitorul cere unificarea Germanie în spiritul Conferinţei de la Helsinki.Cred că "Casa Europei " înseamnă Europa întreagă, nu divizată, nu Vest -Est.

 

- Antene 2: dar "polul " Vest -Est?

- Graciov: Formula d-lui Mitterand privind Confederaţia Europeană este interesantă.

- Ghizi: Vom reuşi oare ca unificarea Germaniei să nu primejduiască unificarea Europei?

Să nu depărteze Estul de Vest. Nu-i totuna direcţia spre care va merge Germania unificată:

 spre Pactul Atlantic? spre Pactul Varşoviei? Noi am vrea să nu se producă ruptura.

- - Iones Kiss:  În Ungaria este un curent favorabil pentru unificarea Europei.

Vrem să dispară naţionalismele de toate felurile.

- Petre Roman: Fenomenele fasciste, în ţara mea, sunt o experienţă. România are minorităţi. Opoziţia contra dictaturii a fost a tuturor, inclusiv minoritarii. Timişoara, Tokes, au marcat începutul revoluţiei. Există o bază pe care putem construi o societate în care minorităţile

să aibă aceleaşi drepturi. Platforma FSN a proclamat aceste drepturi.

În CPUN ele au o largă reperezentare. Sunt optimist.

- Iones Kiss Sunt şi eu optimist. Împărtăşesc opiniile d-lui Petre Roman. A fost un moment

unic de înfrăţire. Totuşi, văd că există încă probleme; ele sunt complicate; ele trebuie rezolvate; unele evenimente neliniştesc ( ex. şcolile )

Soarta democratizării Ungariei depinde de democraţia din România.

Frontierele nu trebuie pusă în cauză. Dar ele trebuie să devină transparente ( citează pe Titulescu ) Un ungur care trăieşte la Timişoara trebuie să se simtă ca la Budapesta (şcoală, administraţie, politic )

- Geremek: În Cehoslovacia sunt cca 700.000 unguri. Nu atît de mulţi şi nu atît de apăsaţi

ca în România. În Cehoslaovacia se vorbeşte chiar despre supradrepturi pentru minorităţi.

Există, însă, tensiuni între slovaci şi unguri.

 

- Antene 2: Modelul Pieţii Comune nu vă ajută?

- Graciov: Asta este o minge în grădina mea. Să nu se ajungă la atmosfera din 1939.

Ce este cu mişcarea extremistă a lui LePain? În răsărit se manifestă un naţionalism

conservator foarte periculos. Ele trebuiesc puse pe acelaşi plan:

 Mişcarea fascistă din Vest este analoagă cu mişcările naţionaliste din URSS.

- Ghizi: Afară de naţionalităţi cu "patrii mamă ", sunt şi unele fără: ţiganii.

- Petre Roman: La noi sunt în CPUN

 

- Antene 2: Credeţi că alegerile vor legitima regimurile instaurate?

- Iones Kiss În nici un caz. Alegerile sunt doar un moment, un punct de plecare.

Există riscul absenteismului şi pasivităţii - care sunt un mare pericol pentru democraţie;

există pericolul de a nu se putea forma o majoritate şi guverne de coaliţie.

Ţara poate deveni, astfel, neguvernavibilă.

- Antene 2: Dle Roman, România are situaţia cea mai precară privind stabilitatea...

- Petre Roman: Nu sunt de acord cu dvs. Structura puterii legislative este stabilă.

Problemele economice sunt foarte grave. Mă străduiesc să nu ipotechez viitorul guvern

În România avem şansa să avem un adevărat consens în problemele economice

- Geremek: Noi avem şansa unei mari mişcări sociale care este gata să accepte austeritatea. Grav este numai pasivismul şi absenteismul. Dacă se alge între comunism sau anti-comunism, este simplu. Dar privind "modelul".... lucrurile se complică.

 

- Antene 2: Situaţia economică este catastrofală în Polonia, Ungaria, România. Mai puţin în Cehoslaovacia.

- Cehul: Da, avem oarecare avantaj economic. Timpul nu ne presează aşa de tare ca pe alţii

- Gregor Ghizi:  Nici în RDG situaţia nu-i catastrofală. Sigur, comparativ cu RFG este în urmă. Dar nu este catastrofă. Nu înţeleg de ce trebuie să distrugem tot ce am făcut. Partidele noastre se grăbesc. Nu este posibilă anexarea imediată a RDG

- Gheremec:  Noi avem avantajul că suntem în plină catastrofă.

 Modelul nu poate fi îmbunătăţit, ci trebuie radical schimbat.

- Graciov:  De acord. Pentru că s-a vorbit de modelul sovietic. Nu cred că trebuie reformat

totul. Nu spun că am reuşit total, dar nici exemplul polonez nu pare a fi de dat exemplu

- Gheremec:  Dvs nu trebuie să vă supăraţi. Experienţa dvs ţine de 70 de ani.

A ţărilor socialiste, de 45 ani. S-a dovedit că "modelul comunist" este un eşec.

- - Graciov::  V-aş invita la noi la dezbaterile din Sovietul Suprem

- Antene 2: iată deci, opinii diferite. Pînă şi termenii folosiţi de dvs sunt diferiţi:

revoluţie, reformă, transformare...

/ Ion Iliescu: Apel către Transilvania, Tg. Mureş

19 martie. Sunt momente şi fenomene foarte îngrijorătoare în multe localităţi din Transilvania.

Cetăţeni Români din Tg.Mureş au procedat la devastarea unor sedii maghiare,

 la molestarea unor maghiari ( Suto Andrass ). Stări de escaladare care nu slujesc cu nimic cauzei comune româno - maghiare. Apel la calm, la toleranţă, la dialog, fără violenţă, fără extremisme. Regret că autorităţile locale nu au reuşit să asigure ordinea.

Să facem orice pentru a stopa actele de violenţă şi extremism.

Este în interesul tuturor şi în interesul ţării

¤ 20 martie'90, marţi

Debutul campaniei electorale

Europa liberă

/ Tîrgu Mureş

20 mart. Ciocniri între Români şi maghiari. 3-4 răniţi. Românii ( cîteva sute ) protestează contra: partidul radical maghiar; conducerii CPUN locale; problemei studenţilor de la IMF.

Ion Iliescu a adresat un Apel la calm şi non violenţă.

/ Adeziuni la Proclamaţia Timişoarei

 20 martie. N.C. Munteanu. Alegerile din fosta RDG: PCG 16 % din voturi. Cei din FSN din România, ar avea ceva de învăţat. Manifestaţia din Cluj dovedeşte că Românii nu mai vor

 nici comunism, nici neo-comunism, nici FSN-ism.

 Manifestaţia din Constanţa: a aderat la Proclamaţia Timişoarei.

 Manifestaţia din Bucureşti - la fel.

Din păcate. au apărut aceste disensiuni româno-maghiare.

Mircea Iorgulescu: formula "fronturilor", formulă totalitară

...Panait Istrati dădea semnale de alarmă despre "raiul sovietic " acum 57 de ani.

...În 1938, FRN ( apoi P. Naţiunii ) a fost o lovitură dată pluripartidismului, şi a condus la

eşecul lui Carol II.

...În 1948, s-a dat lovitura ultimă şi totală parlamentarismului şi pluripartidismului românesc.

 FND, primul "front" realizat de PCR, a fost vitaminizat de trupele sovietice.

BPD, FUM, au dus la distrugerea democraţiei pluraliste.

Înaintînd din front în front, PCR a ajuns la partidul unic.

... Evenimentele din 16-22 decembrie'89, au dus la pulverizarea acestor structuri

 PCR, UTC, şoimi, ODUS, etc etc.

...Ce ironie ca noua formaţiune să se numească tot "front ".

Principala revendicare a populaţiei acum nu este vînătoarea de comunişti, ci...păstrarea vechilor structuri. Dl Iliescu a ajuns şef de stat, lider al FSN ( care au sedii şi adrese comune )

Ce s-a făcut cu PCR? cu UTC? cu UGSR? Confuziile şi rezistenţa vechilor structuri,

favorizate de FSN, lasă de gîndit.Aceleaşi metode, aceleaşi subterfugii, aceleaşi tactici,

metode, doar mai ipocrite şi mai periculose.

...Indecizia de a dizolva PCR, dar şi refuzul de admite existenţa unui PCR,

sunt f. grave.

/ Radu Cîmpeanu - Şerban Orăscu: bilanţ la debutul campaniei

- Radu Cîmpeanu Este un bilanţ pozitiv. S-au dat cîteva decrete favorabile democraţiei. Şedinţele CPUN s-au desfăşurat în deplină libertate; Legea electorală - una adevărat succes

 al democraţiei. Acum am cerut prezenţa unor observatori străini la alegeri. Am apelat la Parlamentul de la Bruxelles şi - la sugestia lui Chirac - la Internaţionalele liberale şi social-democrate.

În toată ţara există un sentiment de insecuritate. Oamenilor noştri le este frică. De aceea am cerut alegeri mai tîrziu. De aceea am luptat pentru deceretul cu pedepsirea vandalismelor;

- Şerban Orăscu: există în ţară o opoziţie generalizată extraparlamentară.

- Cîmpeanu: Da, este un pericol. FSN este un conglomerat. Conţine elemente foarte periculoase, care sunt la origina vandalismelor din România. Fără îndoială, în FSN sunt multe persoane compromise etc etc...

- Orăscu: Dar economia?

- Cîmpeanu: Dl Roman a prezentat un raport destul de real. Se discută acum despre

piaţa liberă şi privatizare.Eu sunt foarte încrezător în viitorul economiei româneşti

România este o ţară bogată. Inteligenţe româneşti. Trebuie schimbată doar mentalitatea.

- Orăscu: Eşti o persoană populară. Nu te gîndeşti să-şi anunţi candidatura la preşedinţie?

- Cîmpeanu: Nu m-am gîndit. Aceasta nu este exclus. Dar este o chestiune pe care o va hotărî partidul

¤ De la totalitarism la libertate

/ RDG:

 victoria clară a opoziţiei anti-comuniste, conservatoare. P.Creştin - înfiinţat de 2 luni!

Noul Forum "Alianţa '90 " - cu rol mare în revoluţie - a pierdut contactul cu masele.

Revoluţia îşi devoră copiii! Neo-comunismul şi PSD au pierdut formidabil încrederea germanilor, ca efect psiho-moral politic la ideologiile socialiste.

[ LD: nu mi se pare prea pertinentă şi profundă analiza; dar situaţia merită atenţie ]

/ Polonia:

 privatizarea - în plin succes. O avalanşă de întreprinderi şi iniţiative particulare

Muncitorii, par a înţelege austeritatea; ţăranii polonezi s-au adaptat foarte uşor: aduc mărfuri sub preţul produselor de stat. Sigur, sunt greutăţi, dar sunt deja semne palpabile bune: hrană ( ieftenirea cărnii ), bunuri de larg consum...

[ situaţia Polonia - România sunt de necomparat. Dar învăţăminte există ]

/ Ungaria:

este în prag de alegeri ( 26 martie ). Parlamentul provizoriu are ca bilanţ:

a) Realitatea victimelor comuniste B ) redarea cetăţeniei c ) Mărirea pensiilor etc etc

Parlamentul maghiar şi-a cerut iertare populaţiei pentru răul făcut în cei 45 de ani de comunism. Nemeth a cerut toleranţă faţă de învinşi ( PCU )

/ Cehia:

Havel a fost primit cu mare fast la Paris. Mari asemănări între Mitterand şi Havel privind Confederaţia europeană.

/ Ţările Baltice:

 mari schimbări;

¤ 21 martie'90, miercuri

TVRL

/ Tg.Mureş: declaraţii şi comunicate.

/ Declaraţia CPUN: apel la calm, toleranţă, ordine. Formarea unei Comisii de anchetă

" Tg. Mureş ". ( prezintă Petre Popescu )

/ Declaraţia PNŢCD: protest la adresa lui Iliescu privind... violenţa Românilor.

/ Declaraţia CPUN: nedumerirea faţă de declaraţia PNŢcd.

[ LD: eu intuiesc ce a vrut PNŢcd - şi avea dreptate - dar formularea a fost neinspirată.]

Europa liberă ( 21 martie)

/ Tg. Mureş: bilanţ, declaraţii, comunicate

/ Recentele ciocniri de la Tg. Mureş s-au soldat cu 2 morţi şi 100 de rănţi ( printre care, Suto Andrass ); Muncitorii maghiari în grevă; Armata română declară stare de necesitate: cordon-tampon între români şi unguri.

/ Budapesta, Debreţen ş.a.: manifestaţii de protest care cer guv. român măsuri

/ Washington: sprijină declaraţia lui Ion Iliescu la calm şi toleranţă.

/ Iaşi: Manifestaţii de solidaritate cu studenţii Români

/ Bucureşti: Declaraţia lui Victor Stănculescu: armata va apăra independenţa şi integritatea României.

/ Gelu Ionescu: Carol Fuentes - noua înfăţişare a Europei

Prezintă pe scriitorul mexican la 62 de ani.

Carol Fuentes a scris despre noua înfăţişare a Europei. A vizitat-o cînd avea 20 de ani ( la sfîrşitul războiului mondial ) În 1989, a petrecut iar o vreme în Europa. Altă înfăţişare - spune el! Europa nu maii este a morţii, ci este a vieţii.

...Superioritatea Europei este evidentă faţă de "marile puteri - SUA şi URSS.

 În tabloul lui Max Ernst "Europa după ploaie" ( văzut de el în 1952 ), bilanţul războiului era îngrozitor: Guernica, Mathausen...

...Camus, Sartre, Ahmatova etc etc... o parte din figurile care s-au sacrificat pentru ca Europa să renască. Astăzi, societatea americană are multe aspecte ascunse: săraci, analfabeţi, negri, drogaţi etc etc. Europa îşi ascunde mai greu rănile şi suferă de un fel de xenofobie... Europa trebuie să se privească cu atenţie. Are o cultură încă nedesăvîrşită.

Europa aşteaptă "ceva " care a venit deja: eurocentrismul şi automulţumirea.

...Europa răsăriteană încearcă să se reîntoarcă în Europa.

 Occidentul ar trebui să vadă altceva în aceste ţări decît investiţia.

Ea nu vrea să iasă din stalinismul de 45 de ani, pentru a cade în capitalismul apusean. "Vrem ceva mai bun! " spune Valensa.

...În acelaşi timp, există America Latină, care este şi ea o zonă " fierbinte"

America latină? Am spus greşit! Ar trebui spus America portugheză, spaniolă, metisă,etc. etc. Europa fără noi nu poate fi concepută.

Europa ar trebui să includă şi noua lume americană.

 Pentru că există 3 literalisme: Anglo saxonii ( Anglia + SUA + ) Europa + America latină.

Nu poate să existe o Europă liberă fără Europa " portugheză" sau "spaniolă ".

Altfel, ar însemna moartea unei părţi a Europei.

 Noi sperăm: alături de voi europenii vrem să fim.

/ Vasile Mănuceanu: Deron: O revoluţie asasinată ( Tianamnen, 1989 )

Ziaristul francez - primul reportaj complet - 50 de zile ale oraşului Pekin - apr.-mai 1989.

Vizita lui Gorbaciov. Disciplina exemplară a studenţilor. Sprijinul populaţiei.

Piaţa Tianmnen: cortegiul ciclist. Studenţii voiau dialog, nu căderea regimului.

...La 13 mai, în ajunul venirii lui Gorbaciov, a început jocul "de-a şoarecele şi pisica".

 Gorbaciov ar fi vrut să se adreseze studenţilor, lucru ce i s-a refuzat.

... Luni, 15 mai, Gorbaciov nu a văzut manifestaţia din piaţa Tianmnen, fiind dus pe alt traseu.

Astfel începea vizita sa, sub auspicii nu prea bune:

Gorbaciov nu a ajuns la Tianamnen.

...Acolo erau demonstranţii. În aceeaşi zi, dinspre Universitate, un nou cortegiu impozant ( profesori, studenţi ) s-au îndreptat şi ei spre Tiamnen

În Piaţă, studenţii erau în greva foamei În acea zi Gorbaciov s-a întîlnit cu Den Siao Pen,

cu ceilalţi conducători, în timp ce în jurul palatului, demonstraţia continua.

Este drept că convorbirea Gorbaciov-Den marca o primă etapă de "destindere" între China şi URSS. Ei ciocneau un pahar pentru împăcare, în timp ce

demonstranţii voiau să se întîlnească cu autorul "glasnost" ului!

/CN.C.Munteanu: Vatra Românească - FSN: problema minorităţilor

21 martie.La "Actualitatea românească "

Strigoiul ceauşismului bîntuie încă prin România. Şovinismul naţionalist izbucneşte.

 Au rămas structurile, nomenclaturiştii, mentalităţile. Greşelile FSN în problema minorităţilor

şi-au făcut şi în acest caz efectul. Nerezolvîndu-se problemele de către guvern, ele s-au mutat în stradă, unde rezolvările nu sunt cele mai potrivite.

 Români şi maghiari extremişti fac să se compromită frăţia începută în revoluţie.

Sub dictatura comunistă, au fost cîteva etape: maghiari contra Românilor; Români contra maghiarilor. S-a făcut totul pentru a-i învrăjbi.

Majoritatea românească ar trebui să admită drepturile minorităţilor [ Atenţie LD ]

 În Europa occidentală această mentalitate nu mai există.[Atenţie LD ]

 Atitudinea faţă de minorităţi este un test semnificativ.

"Casa Europei" vede altfel problema graniţelor. [Atenţie LD ]

 Filozofia politică a "Vetrei Româneşti", sprijinită de FSN, se pare că a păşit

 pe o cale nu prea corectă. Minorităţile trebuie să aibă şcolile lor! Declaraţia de la Alba Iulia le-o promisese. Limba minorităţilor în administraţie trebuie asigurată.

 Trebuie să biruie spiritul de toleranţă.

 Timorat moral, FSN - cu contramanifestaţiile sale - a dat un exemplu prost.

Şi la TG Mureş, FSN local a pus la îndemînă camioane pentru demonstranţii români

Atitudinea ambiguă a FSN: nu a înfiinţat un minister pentru Naţionalităţi,

 cum a fost sub Iorga, în 1932.[Atenţie LD ]

Nota 1 LD: despre opiniile occidentale

[Ca şi alţii, NCM dă dovadă de incultură istorică jenantă; ca şi pe alţii, îl bănuiesc de ipocrizie

 sau democratură complexată ; ca şi alţii, crede că tot ce propun apusenii este adevărul absolut. Cu asemenea argumente şi sfaturi, zisa problemă naţională este împinsă spre mişcările naţionalist extremiste

...Seara mă sună belgianul Olivier Magos care este îngrijorat pentru ce se întîmplă în Transilvania. La ei s-a dat un film. Vrea amănunte. Cu franceza mea, mă poticnesc.

TVRL a dat un film făcut de o echipă irlandeză despre Tg. Mureş.

Scenele sunt absolut de coşmar.dă şi TVRL un reportaj, făcut "după ": arme, buletine,

geamuri sparte, sticle de benzină incendiare......

Notă 2 LD: "Eu pentru cine votez?"

21 mart. Toată dimineaţa scriu pentru "Opus" acel art cu 100 de zile de la revoluţie.

Îmi iese "ceva" slab, neconcludent, ce nu aş vrea să fie dat la ziar. I-l dau d-lui Huică cu această rugăminte. Apoi merg la Teatrul Naţional unde este o dezbatere GDS cu "simpatizanţi".

...Dela GDS, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu, Sorin Vieru, Magda Cîrneci, Dna Celac ş.a. "Monştrii" sunt la Budapesta. Se înfiripă un dialog. Particip şi eu la el, poate pentru unii este folositor. Întrebarea obsesivă: "Eu pentru cine votez?", îmi aduce aminte de Silviu Brucan şi "sfînta mea mînie"...nu mai are acoperire.