[ Caiet 2: 16 - 23 ianuarie 1990 ]

¤ 16 ian.'90.marţi.

Notă LD:presă, informaţii şi zvonuri

Fac un tur prin oraş .Cumpăr orice ziar mi se flutură. S-au înmulţit. Acasă le citesc şi încerc să decupez cele mai importante, pe probleme. Dnii " ziarişti" sunt ocupaţi cu mese rotunde, interviuri, şuete, recepţii, contacte cu străinii. Nu au timp şi nusunt prea interesaţi, de fapt, cu ce se întîmplă în ţară, în popor, cu adevărat .

Culeg informaţii de la tot felul de "pierde vară " care bîzîie pe lîngă ei ."Zvonistica "

pe post de informaţie.

TVR prezintă partide şi programe. Eu le notez, aşa, ca prostu, sau ca "cronicaru"!

Sunt chioară de somn, nu mai am masă şi casă,nu mă pot linişti

N-am crezut că mă voi contamina de această febră politică.

TVRL

Partide şi programe

/FSN

Şedinţă de lucru ( aparatul se plimbă peste figuri. Nu se relatează nimic )

/ Partidul dreptăţii sociale, liber-democrat ( PDSLD ), Bucureşti

 Principii: dreptate, democraţie deplină, pluralism politic, libertate deplină.

 Program: Reorganizarea administrativă teritorială a ţării; Garantarea drepturilor pentru tineret; Privatizarea economiei ( exceptînd … ); Desfiinţarea proprietăţii cooperatiste; Reforma Justiţiei; Reforma învăţămîntului; Autonomia culturii; Revizuirea salariilor şi pensiilor; Libertatea cultelor; Garantarea libertăţilor partidelor.

Stat al dreptăţii şi armoniei sociale. ( Sediu: Str. Sfinţii Apostoli.. )

/ Partidul Democrat ( P.D ), Cluj

Partid reieşit din revoluţie, deschis tuturor:

Argument: 40 de ani de dictatură, tiranie; Revoluţia: a adus libertatea!

Platformă: Forma de stat: Republică; Preşedinte ales prin referendum; Stat parlamentar, pluripartidist; Separarea puterilor în stat; Proprietatea: individual ă- de grup - de stat.

Program politic: Sănătatea publică / Învăţămîntul / Cercetarea fundamentală / Poştă, Telefoane / Economie flexibilă / Sindicate libere / Libertatea credinţei / Politică externă de colaborare /

 Drepturile omului: săptămîna de lucru de 5 zile; legalizarea sărbătorilor; libera informaţie; studii în străinătate; burse; norme de muncă; dreptul la petiţie şi grevă; agricultură liberă ( Sediu: str Moţilor, nr 18, Cluj )

/ Partidul Socialist -Liberal ( PSL)

Grup de iniţiativă: Nicolae Cerveni, Dimitrie Calimachi. 50 de ani de dictaturi succesive; eliberarea, dreptatea şi solidaritatea socială.

Program minimal: Proprietate - justiţie - biserică / Regim parlamentar pluripartidist / Parlament bicameral / Constituţie nouă / Proprietatea: privată - cooperatistă - de stat / Încurajarea gospodăriei ţărăneşti / Protecţia mediului înconjurător / Libera asociere în sindicate; dreptul la grevă şi ajutor de şomaj / Libertatea cultelor / Reorganizarea învăţămîntului, după modelul Spiru Haret / Polit externă: prietenie, pace, Naţiunile unite, Casa Comună Europeană /

Propuneri imediate: Lărgirea FSN cu oameni din celelalte partide; Reglementarea problemelor financiare; Sedii pentru partide; Amînarea datei alegerilor; acces la TV şi presă.

 ( Adresa: Av. Lazăr Arjoceanu, nr )

/Mişcarea Ecologistă din România ( MER )

Orientare independentă, democratică, pacifistă; necompromisă prin trecut; în centrul tuturor: omul.

Principii: Sinceritate şi dialog; valori general umane: binele, frumosul, dreptatea, morala, adevărul; contra violenţei, a intoleranţei; contra militarismului;

 Program: ecologie socială în cultură, limbă, artă, drepturile şi libertăţile individuale

Platforma politică: om curat / loc curat / pămînt curat / aer curat /

Organizare: nuclee teritoriale în 60 de judeţe, oraşe. ( Sediu Olga Bancic, nr 11 )

Europa liberă ( 16 ian.)

/ N.C.Munteanu :demonstraţiile din 12 ,13 ian.

( transmite din Bucureşti ):

a)Demonstraţia din 12 ianuarie: a dovedit scăderea popularităţii FSN;

 s-a datorat greşelilor politice ale FSN, ale lui Ion Iliescu: număr prea mare de nomenclaturişti în FSN; menţinerea comuniştilor în structuri; uneltirea conservării PCR;

declaraţiile nomenclaturiştilor timişoreni; declaraţiile lui Iliescu, Brucan, Roman privind rostul

şi scopul FSN; întîrzierea judecării vinovaţilor; netragerea la răspundere a membrilor C.P. Ex; neînfiinţarea comisiilor de anchetă; menţinerea conducerilor vechi în instituţii; ilegalizarea PCR, apoi revocarea!; divergenţele dintre Mazilu şi Iliescu; lipsa de transparenţă a FSN; poziţia echivocă faţă de Securitate (Iliescu a vorbit de Securitate " în serviciul poporului" ); atitudinea faţă de partidele politice noi; refuzul de a dialoga cu Cîmpeanu şi Coposu; intenţia de a candida la alegeri cu candidaţii proprii.

 b ) "România Liberă " impută lui Mazilu trecutul său şi cere anchetă şi pedepsire. Dar Mazilu este mai democrat! Excluderea lui ar ştirbi încrederea în Iliescu. Mazilu - proces de calomnie "Rom. libere ".

 / PNL ( Cîmpeanu - secretar general )

 Drepturi şi libertăţi: garantarea libertăţilor individuale; garantarea realei separări a puterilor în stat; înlăturarea birocraţiei; libertatea presei; abolirea cenzurei; libertatea religioasă; libertate pentru minorităţi; elgalitate pentru femei;

Proprietatea: proprietatea individuală; desfiinţarea CAP; economie de piaţă; proprietate urbană particulară; societăţi anonime pe acţiuni.

Organizări: liberii profesionişti; sindicatele; cointeresarea muncitorilor la gestiune; apărarea mediului înconjurător.

Politică externă: Pactul de la Varşovia; alianţele cu foştii aliaţi

¤ 17 ian.'90. miercuri

Nota LD: P. Intelectualităţii Proiect de program

/ Sub presiunea şi jena ce o simt faţă de Ion, elaborez un Proiect de program pentru

 Partidul Intelectualilor. ( vezi buzunar ).

/ Tatonez partidele politice pentru eventualitatea editării unei reviste a partidelor,

apoi a vieţii parlamentare. Cu excepţia unui tînăr receptiv de la PDemocrat,

reacţiile celor abordaţi sunt descurajante, jenante, vădind ignoranţă politică şi teribilism .

Europa liberă .

/ Culturale: personalităţi despre România

-/ Marii dispăruţi ai anului 1989: Salvador Dali, Beaty Davis, Laurence Olivier, Samuel Bekett ( Eugen Ionescu evocă pe Beket )

/Pleşu -Dan Petrescu - Babeţ- Horvat: despre cultură

 ( notez sub formă de rezumat -stenogramă )

-Dan Petrescu: regim de interimat; criză de timp; dialog, dialog; urgenţele în funcţionarea ministerului; adaptare forţată, necunoscută; descrie biroul "stalinist" al Suzanei " …

-Babeţ: copleşiţi de muncă; trebuie să uităm cum am muncit înainte; suntem în tenebre, ca şi scafandrii în abis; piramida între un minister şi " drumul Damascului "

-Horvat ( adj. ministru ): întîlnire între miniştrii omologi din Rom. şi Ung.; ieşire totală din tiparele vechi; bucuros, ca maghiar, mult peste promisiuni!

-Dan Petrescu: la cultură se gîndesc puţini; în concepţia "materialistă", cultura este o "anexă ". Dacă se va păstra această mentalitate, "vom menţine o splendidă bunăstare stupidă ".

-Pleşu: Materialismul " dialectic - dietetic " a eşuat; cultura şi economia trebuie să alerge împreună dacă se vrea un progres; avem probleme de cadre ( oamenii de calitate, competenţii, se retrag în perimetrul vocaţiei proprii ); inevitabil, deocamdată va apare garnitura a III-a, a II -a, oportuniştii !.

-Babeţ: Avem un "cer nou", dar nu avem un " pămînt nou "; emanăm idei, încercăm să tezaurizăm, sugestii pentru funcţionarea autentică a culturii; reticenţa intelectualilor serioşi este … suplinită de năvala oportuniştilor; nu pot munci; cumpănă între idei şi sugestii şi respingerea lor .

-Horvat: Coşmarul nostru de pînă acum ( citînd din Joyce ): " istoria este coşmarul din care luptăm să ieşim "; realitatea este mai captivantă, mai autentică acum …

-Pleşu: la Minister lucrăm cu lentoare: la desfacerea unor structuri şi la decapitarea fostei nomenclaturi; consultări cu experţi, numiri; vrem să aducem oameni din diasporă; nu procedăm prea democratic, numim, unii din cei vechi nu vor să plece!; probabil ne vom compromite; nicăieri în lume nu se lucrează în năvală !; năpustesc oamenii peste noi! Este o mare confuzie privind idea de autoritate, de putere; puterea nu poate funcţiona în anarhie. Ce se poate spune de vidul de cultură? Noica spunea că, pentru cultură, condiţiile proaste sunt bune pentru creaţie! Oricînd putem ieşi în lume cu lucrările literaturii, muzicii, artelor

Ministerul trebuie să lase în pace cultura! S-o finanţeze, s-o reprezinte, atît! dezideologizare, depolitizare a culturii. Noi ne interzicem apartenenţa la orice partid politic.

 N-am început nimic, dar ne-am imaginat schema Ministerului Culturii:

a) Departamentul pentru tineret, al inocenţei, timp liber şi animaţie;

b) Arte vizuale şi spectacole instituţionalizate; Arhitectură; editură video; recunoaşterea artei profesioniste ca superioară celei diletante;

c) Tradiţie - carte, muzee, biblioteci;

d ) Cultură religioasă

e ) Dialog cultural ( relaţii externe ); organismele memoriei culturale et c etc.

/ Ştefan Gorovei ( interviu ): Istorie-istoriografie

 ( rezumat )

Stema ţării; structura instituţională; Istoria. Cercetarea: analiza trecutului istoriografic; confiscarea istoriei de către PCR; activitatea unor pseudoistorici; valorificarea vechilor cărţi; autonomia istoriografiei; înnoirea profesorilor la Facultate; cercetători noi ( media actuală de vîrstă este 47 de ani! ); concurs pentru ocuparea de posturi; burse în străinătate; redeschiderea "Şcoalelor" la Paris, Roma, Istanbul, Viena; publicarea izvoarelor în limbi moderne.

¤ 19 ianuarie '90. Vineri

Nota LD:Istoria PCR (cu Vartan Arachelian )

/ La Institut, mă bag în "treabă" cu TVR, pentru Istoria PCR, cu Vartan Arachelian .

Sunt stupefiată de atitudinea colegilor care se feresc să colaboreze, să spună adevărul despre PCR! Mioara de la Arhive îmi spune că nimeni nu vrea să discute cu Arachelian; urc la Arhive, ne cunoaştem, încep să lucrez imediat cerîndu-i lui Neacşu mostre de ziare şi documente PCR. Eu vorbesc, cer documente … Neacşu mă serveşte … cameramanul filmează. Abia începem şi vine secretara lui Zaharia şi mă cheamă la "direcţie"; cobor;

... Zaharia furibund îmi interzice să mă folosesc de spaţiul şi arhiva institutului.

 Mă întorc la Arachelian, îi spun adevărul, accept să mergem la televiziune, în studio,

 să discutăm, fără documente. Mă angajez la colaborare. Mi-i greu să colaborez .

 Mă copleşeşte materialul documentar şi avalanşa de idei.

Avînd în vedere momentul, mi se pare că de mine depinde …. soarta ilegalizării PCR!

Ce caraghioasă sunt!

Nota LD: Ion: GDS... P.Intelectualităţii

/ Ion este acasă. Lucrează toată ziua. Dimineaţa: se întîlneşte cu Ovidiu Iuliu Moldovan, care ar fi fost atras de P. Intelect., dar s-a înscris la PNŢ;

... Merge la Rebenciuc cu care merge la Grupul de Dialog Social.

După amiază, acasă: cu Ion -arhitectul, Edy, Vlad şi un student … le prezintă Programul Partidului Intelectualilor.

TVRL

/ Pelicula coşmar: morţii de la Timişoara la revoluţie

Europa Liberă.

/ FSN = PCR

 FSN se cramponează de vechile structuri: numirile la guvern, ministere;

FSN-ul nu trebuie menajat! Trebuie scoşi oamenii din pasivitate! Ex. Octavian Paler.

¤ 20 ian.'90. sîmbăta.

TVRL

/Sibiu-oraş erou

Relatări despre revoluţie

/Societatea Ziariştilor din România ( SZR )

Aderă la FSN .

/ PDR, program

/ Se prezintă Partidul Democrat din România ( PDR ): România- republică constituţională ;

 parlament; pluripartidism; separarea puterilor; depolitizarea armatei, justiţiei, TV, presă, administraţie.

Program: Economie liberă - descentralizare - proprietate ( stat, mixt, particulară ) - liberă iniţiativă - privatizarea treptată - împroprietărirea ţăranilor - reorganizarea SMT - reînfiinţarea de păşuni, fîneţe.

 Cultură liberă; Libertatea cultelor ( sărbători legale );

Tineretul - apărarea libertăţilor democratice;

Reabilitarea persoanelor judecate şi condamnate de PCR; judecarea vinovaţilor;

demiterea vinovaţilor ;

Amînarea alegerilor pentru septembrie, ca partidele să se organizeze, să fie cunoscute.

Europa liberă ( 20 ian)

/ Regele Mihai- Principesele

/ Mesajul Regelui Mihai I către tineri.

/ Aseară au sosit la Bucureşti principesele Margareta şi Sofia. Sunt la Intercontinetal.

¤ 21 ian.'90. duminică

Nota LD: Abordare etică - Istoria PCR ( varianta III )

/ Cu mare dificultate scriu "Abordarea etică a PCR" ( varianta III ).

 Sunt preocupată şi inhibată între adevăr şi aparenta duritate a aprecierilor privind PCR

Nu se poate spune că le descopăr acum. Dimpotrivă. Am vorbit şi înainte de revoluţie despre

ele. Dar, acum ,capătă altă rezonanţă şi urmăresc un impact

 TVRL

/ Iliescu şi studenţii

- Întîlnirea lui Iliescu cu studenţii: puţin despre mitingul de la Universitate, apoi întîlnirea;

se taie intervenţiile, arătînd doar zîmbetele lui Iliescu şi vorbele lui ( ambigui, insidioase );

 un puşti întreabă cu furie: "Ce a făcut PNŢ pînă acum?! "

Notă LD: TVLR - citadelă comunistă!

- Reuşesc să prind un telefon cu TVL. Dau peste un comunist neaoş, care mă pune la punct, mă contrează şi-mi demonstrează buna-credinţă a lui Iliescu şi … Mizil!

Îi spun şi eu părerile mele, mă contraatacă, atac şi eu … Sunt revoltată, revoltată.

¤ 22 ian.'90. luni

 Nota 1 LD: istoria PCR – cu Vartan Arachelian

 Merg la TVRL unde, cu Vartan Arachelian, înregistrez cca 20 de minute

 ( vezi mai jos ) .Îi place.Să vedem dacă reuşeşte să-l "bage ", şi dacă se va transmite.

 Ar fi prima mea apariţie.

... Îl rog pe Arachelian să spună că am fost cercetător la ISISP; spune că nu e cazul!

/ La ISISP, nu se plăteşte salarul. Suntem în "pom". Nu-mi pasă!

/ La ISISP, Zaharia a cerut lui MCStănescu să aprobe ca grupului Eugen Florescu

să lucreze în institut: vor să scoată ziarul " Democraţia" şi să lanseze PCR.

Stupefiant, consternant!

/ Mircea îmi povesteşte că la Centrocoop, dl. Mizil se cramponează de scaun, organizează conducerea, etc etc.Se hotărăsc să intervină la Procuratură care pretinde că CPEx ( deci şi Mizil! ) este arestat.

 LD: Abordarea etică a istoriei PCR

( Schiţă pentru înregistrare la TV, 22 I.'90, cu Vartan Arachelian )

 Cu ce şi cum trebuie începută o asemenea discuţie?

- Cu sfîrşitul dictaturii ceauşiste - adică cu aproape 25 de ani?

- Cu inaugurarea dictaturii comuniste, prin insurecţie şi ocupaţie sovietică -adică cu cca 46 de ani?

- Cu ilegalizarea PCR, odată cu afilierea fără condiţii la Internaţionala Comunistă şi lansarea unui program care viza dezmembrarea statului unitar român ( '24 ) - adică cu cca 66 de ani, respectiv 69?

 Indiferent de epoca de referinţă, de la ilegalizarea acestui partid şi pînă la recentu-i deces, există un fir-roşu, mai bine zis un fir-negru care i-a pecetluit destinul, doctrina, evoluţia:

/ După ilegalizarea sa ( 1924 ) PCR s-a afirmat, pe scena politică a României, ca grupare conspirativă, subversivă, acţionînd dedublat şi perfid, ca mitologicul Ianus:

 - cu programe şi garnituri de conducere care îi probează acţiunea politică imorală.

 - cu platforme şi lozinci demagogice de suprafaţă, menite să atragă aderenţi creduli din rîndul muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor şi minorităţilor etnice;

 - cu platforme destructive, parole antinaţionale, menite să slăbească, să distrugă, existenţa fiinţei şi statului naţional român,- atăcîndu-i toate structurile de organizare: economice, sociale, politice, culturale, ilitare, religioase, diplomatice.

 - cu conduceri centrale şi regionale formate din " revoluţionari de profesie", în majoritate de origine etnică străină, sau minoritară;

 - cu subvenţii de la forurile Kominternului, din tezaurul confiscat României după război;

 - cu congrese organizate peste hotare, cu rezoluţii elaborate de foruri şi persoane din exterior;

 - cu o perpetuă schimbare a garniturii de conducere;

 - cu o presă şi material propagandistic, de asemenea, editat în străinătate, sub directul control al Kominternului

 - cu o slabă aderenţă în rîndul maselor, pe care pretindea că le reprezintă .

/ La Congresul V, Moscova, 1931, secretarul g-ral al PCR, polonezul Alex. Ştefanski ( Gorn ) constata: " Partidul este puţin numeros; nucleul lui proletar e foarte slab; partidul este foarte slab legat de o serie de detaşamente proletare hotărîtoare ( minerii, petroliştii, industrie militară ); partidul nu este aproape deloc legat cu cea mai numeroasă pătură [….] mişcarea ţărănească şi mişcarea naţional-revoluţionară [ a naţionalităţilor ] care se desfăşoară, în mare măsură, în afara partidului. "

/ Această slabă legătură s-a accentuat în anii următori, încît, în august 1944, numărul membrilor de partid la " legalizare", nu depăşea 1.000 de membri .

/ Principala cauză a neaderenţei la acţiunea PCR în interbelic, a fost poziţia acestuia faţă de intergritatea şi independenţa statului român, în flagrantă contradicţie:

 - cu năzuinţele poporului;

 - cu Constituţia şi legile ţării;

 - cu drepturile şi legitimitatea istorică;

 - cu conştiinţa moral-politică pe care ele se bazau;

/ Toate congresele, plenarele, rezoluţiile, hotărîrile adoptate de PCR, au avut ca leit -motiv lozinca subversivă a autodeterminării aşa-ziselor "popoare asuprite" de "imperialismul român", îndemnate la despărţirea de statul român.

 Cîteva extrase din documentele de bază ale PCR, care au militat pentru această trădătoare atitudine, sunt edificatoare:

 - Congresul III, Viena, 1924 ( secretar general, maghiarul Elek Koblos ), din Rezoluţia în problema naţională: PCR îşi asumă sprijinirea mişcărilor naţionale separatiste, prin " combaterea tuturor tratatelor imperialiste de pace " - Versailles, Trinano, Neuilly -prin "luminarea fără încetare a maselor muncitorilor români ", că, "în interesul vital al biruinţei Revoluţiei " şi al "atingerii adevăratei neatîrnări a României ", trebuie sprijinit " principiul la autodeterminare a naţiunilor pînă la despărţirea completă de statul existent ", PCR trebuind să lupte hotărît pentru "eliberarea!" Transilvaniei, Basarabiei, Bucovinei şi Dobrogei.

 - Congresul IV, lîngă Harkov, 1928 ( secr. g-ral ucraineanul Vitali Holostenco ) din Rezoluţia privind pericolul de război: " Imperialiştii înarmează România ca s-o poată utiliza în război contra Uniunii Sovietice [….] Mult mai puternic decît pînă acum trebuie să desfăşoare partidul leninist parola "autodeterminare pînă la despărţire " […. ] Burghezia română […] se sileşte să dovedească că moldovenii sunt români, în timp ce populaţia moldovenească se socoteşte o naţiune deosebită [….] Partidul nostru trebuie să sprijine lupta basarabenilor în năzuinţa lor de unire cu RSS Mo ldovenească "

 - Congresul V, Moscova, dec. 1931 ( secr-g-ral polonezul Ştefanski -Gorn ): " …cînd am căutat explicaţii pentru faptul că PCR este deosebit de slab în Vechiul Regat [….] nepriceperea partidului nostru de a lămuri aceste mase că lupta pentru autodeterminare [….] pînă la despărţirea de statul român [… ] este şi în interesul maselor muncitoare româneşti […. ] Unul din tovarăşii români s-a pornit să-mi dovedească că masele muncitoare româneşti, şi în special ţăranii [….] n-ar avea nimic împotrivă dacă Transilvania, Basarabia ş.a. s-ar desprinde imediat de România Mare "

 / Aceste lozinci, teze, sarcini, sunt constant prezente în toate documentele ilegalităţii PCR - fiind concertate şi subordonate, de fiecare dată "directivelor " Kominternului, convulsiilor politice provocate de Stalin în PCUS, conduitei contradictorii şi sinuoase a diplomaţiei sovietice în interbelic, culminînd cu Pactul de " neaghresiune" germano sovietic din 1939 şi anexiunile sovietice din 1940 - dovedind alinierea integrală a PCR la aceste comandamente susţinute de Internaţionala Comunistă şi partidele afiliate.

 - "Scînteia ", 8 sept.1939 ( secretar g-ral bulgarul Boris Ştefanov ), articol explicativ privind pactul, susţinut cu citate masive din Stalin, Molotov, Manuilski, Dimitrov:

" Încheierea pactului de neagresiune sovieto-german este o confirmare în plus a justeţei celor expuse de tov. Stalin şi Manuiliski [….] Pactul este o consecinţă a politicii hotărîte de pace a statului sovietic "

 - "Lupta de clasă ", dec.1939: "Prin Pactul de neagresiune [ ….] Uniunea Sovietică a salvat Ţările Baltice şi Sud-Estul Europei de la măcelul imperialist "

/ În momentul de grav pericol la adresa integrităţii şi unităţii naţionale, culminînd cu amputările teritoriale impuse în vara 1940, PCR a fost singura organizaţie care a aprobat, sprijinit şi s-a bucurat de aceste grave lovituri - Manifest al CC al PCR, august 1940, după anexarea Basarabiei şi Bucovinei de nord, în ajunul "dictatului de la Viena", prin care am pierdut nord-vestul Transilavaniei şi Cadrilaterul: " Stăpînirea imperialistă din România supune de mai bine de 2 decenii, popoarele Ardealului şi Dobrogei [….] PCR a suferit el însuşi cele mai grave lovituri [….] şi a fost dizolvat în 1924 [….] pentru că în programul său a înscris lupta pentru autodeterminare, pînă la despărţirea de staul român "

/ Este semnificativ şi relevant că, în lupta pentru materializarea acestei lozinci, unele naţionalităţi "asuprite", mai ales ungurii şi bulgarii, nu erau îndemnate să tindă spre unirea cu "patriile mume " ( recte cu Ungaria sau Bulgaria ), ci cu altă "cale", indicată prin formule iniţial ambigui, apoi explicite:

 - Manifest al CC al PCR, august 1940: " …popoarele Ardealului şi Dotrogei nu vor jugul imperialismului român [….] popoaele Ardealului nu vor nici exploatarea grofilor maghiari [ …] Noi, PCR, vă chemăm la luptă sub drapelul roşu al internaţionalismului proletar în colaborare cu Armata Roşie [….] sub steagul care au fost eliberate popoarele Basarabiei, Bucovinei de nord şi Statele Baltice. Sub acest steag vom învinge şi noi "

/ În mare parte, aceste teze "eronate", "neconforme cu năzuinţele reale ale poporului ", au fost dezavuate în documentele "de linie" ale PCR, după 1965 .

Dar … CÎND? CUM? şi SERVIND CE?

Prin adevăruri parţiale, decupate din context, trunchiate şi falsificate prin interpretare:

 - justificînd anumite conjuncturi geo-politice;

 - tezele de legitimare istorică a politicii lui Nicolae Ceauşescu;

 - creşterea monstruoasă şi ridicolă a cultului "eroului" de la Scorniceşti;

 - dînd gir pseudo-istoric celei mai aberante dictaturi.

 / "Autocriticile" şi "reabilitările" succesive a PCR, dintre 1965- 1969 - privind perioada ilegalităţii şi a etapei Gheorghiu Dej - au dat iluzia unui riviriment moral, speranţa că PCR şi-a dobîndit nu numai independenţa politică şi diplomatică, ci şi dorinţa de a se identifica cu năzuinţele şi interesele naţionale ale poporului român.

 Şi s-a crezut, într-adevăr s-a crezut o vreme, că este posibil un riviriment.

/ Dar, treptat, s-a văzut că este o nouă capcană diversionistă, întoarsă "pe dos", pentru a speria poporul cu "pericolul sovietic "! Sinistra farsă şi-a pus în funcţiune toate resursele şi procedurile experienţei "ilegaliste", cu chiar concursul "foştilor cominternişti ", care depuneau "mărturii ".

/ Iată de ce, tineretul care a făcut revoluţia din 1989, armata şi poporul care au apărat-o, opinia publică hotărîtă să o consolideze, nu poate îngădui ca această miraculoasă redeşteptare românească să fie pîngărită sau confiscată de PCR, printr-o nouă "autocritică " şi " spălare pe mîini ", cu perfida şi laşa armă a "necunoaşterii ", a "necomplicităţii", a "nevinovăţiei" .

 [ LD:aceasta a fost schiţa de susţinere. Dialogul cu Arachelian s-a desfăşurat după schema

 condusă de el şi se află în arhiva TVR ]

 ¤ 23 ian.'90. marţi

 TVRL

/ C. Pîrvulescu ( interviu )

-Părvulescu: am fost ţăran, muncitor agricol salahor; 5 clase primare; şcoală industrială de 4 ani ( modelărie fierărie ); în R mondial, muncitor la Arsenalul Armatei - unde "criminalul" de Ceauşescu a dărîmat statuia pompierilor!; la 16 ani, am fost înrolat în armată: 1917 - evacuat la Iaşi cu Arsenalul ( la la Atelierele Nicolina ); aici începe cariera lui de "revoluţionar")

1918- Greva de la atelierele CFR Nicolina ( g-ral Averescu I-a ameninţat; revoluţionarii soldaţi ruşi I-au ajutat; după 1918, judecat la Curtea Marţială deoarece, ca soldat, nu avea voie să facă politică …

- Moderator: Sunteţi un om lucid; aţi suferit şi pe vremea lui Dej, şi pe vremea lui Ceauşescu. Povestiţi -ne cum şi de ce:

 -Părvulescu: Mă consultasem cu ideliştii. Sencovici, Vîlcu.

 Am văzut că nu-i comunist ci carierist. - El a făcut şcoală la Moscova ( ca şi Sencovici )

Am discutat cu el despre " Delirul " lui Preda în care voia să-l reabiliteze pe Antonescu.

Am vrut şi părerea lui Ceauşescu. Preda a încetat să-l reabiliteze pe Antonescu .

 Antonescu nu a apărat interesele naţionale. Minciuni !Ceauşescu s-a bîlbîit .

 I-a spus că condamnarea lui Antonescu a fost o greşeală

- La Congres, Sencovici l-a sfătuit să nu se ridice contra lui Ceauşescu. Dăscălescu a anunţat sistarea discuţiilor. " Eu atunci m-am sculat şi am spus că au falsificat lista; fusesem primul pe listă! "

 Ceauşescu a cenzurat textul cunoscut dinainte. Vîlcu mi-a cerut cuvîntul, l-a bătut la maşină, nu m-a trădat, dar … am fost întrerupt, mi s-a strigat că sunt criminal, trădător şi spion.

N-am apucat să spun tot. Am spus: " Eu nu votez cu Ceauşescu! "

Şedinţa s-a întrerupt; delegatul Uniunii Sovietice mi-a întins mîna; alţii mi-a strîns mîna.

 N-am rămas în sală. Am plecat după votarea "Rezoluţiei ". Era mare gălăgie.

 Congresul bătea din palme şi striga " Ceauşescu !".

-Moderator: ce contribuţie aţi avut la Scrisoarea celor 6?

-Pîrvulescu: Scrisoarea a fost iniţiată de Apostol; punctajul, probabil, l-au făcut Apostol –

Bîrlădeanu - Brucan; la mine a venit Nicolae Constantin să mă întrebe; eu am sugerat

să se dea un portret al dictatorului; am sugerat ca scrisoarea să fie trimisă la Moscova.

¤Şedinţa FSN: fixarea alegerilor ( 20 mai )

/ Ion Iliescu: expunere, argumente, platformă-program

- FSN a hotărît să participe la alegeri cu liste proprii;

- FSN a preluat conducerea revoluţiei; împreună cu armata, a asigurat victoria revoluţiei.

- Platforma - program a FSN a fost aprobată de naţiune. FSN s-a angajat la o muncă uriaşă, complexă, de durată. Cum să-şi înceteze FSN activitatea?! Cum să cedeze puterea la nişte partide, de-a gata?! Biroul executiv FSN a hotărît, de aceea, să participe la alegeri ca forţă de sine stătătoare.

 - FSN nu este un partid, este un "front", ceea ce nu este un dezavantaj, ci este o virtute.

Legitimitatea FSN a fost dată de revoluţie.

- Platforma -program a FSN nu este pe cîteva luni, ci pentru multă vreme; obiectivele sale nu au fost epuizate; ele vor fi dezvoltate, conceptualizate şi doctrinar; se va constitui un colectiv în acest scop.

- Participarea la alegeri nu este o "ambiţie personală ".

Scopul este consensul naţional, care nu este subminare, ci liantul necesar pentru consolidarea în jurul acestui ţel; FSN va fi un factor de echilibru în care sunt interesate şi partidele politice .

- Fixează alegerile pentru 20 mai. O amînare, nu se mai poate.

- Fixează campania electorală prin decret; finanţarea alegerilor va fi suportată de stat;

sunt interzise fonduri din străinătate; este gata să primească grup de observatori ONU;

face apel la partide: campanie civilizată, loială, deschisă;

să se evite "lupta oarbă ", cu atacuri sub centură şi discreditări;

să fie un suflu nou, în viaţa politică a României.

/ Întrebări, controverse, răspunsuri

1.: Membrii FSN pot să se integreze altor partide?

- Iliescu: Cred că da …

2.: FSN participă sau nu la alegeri? De ce nu li s-a spus dinainte de ce sunt chemaţi?

În întreprinderi, FSN sunt slabe, şubrede …În intreprinderi mai bîntuie informatorii Oamenii se tem .

- Iliescu: FSN este foarte ocupat, confruntat cu problemele grele ale guvernării .

Regretă că această hotărîre nu s-a luat mai devreme …

3.: Discrepanţă enormă între FSN -Bucureşti şi FSN-judeţe. Ex. La Cluj: puterea FSN este limitată; vinovaţii şi teroriştii din revoluţie nu sunt anchetaţi; FSN nu ştie nimic! În unele judeţe, revoluţia nu a avut loc! În judeţele unde a fost, situaţia este labilă! În alte judeţe, situaţia este tragică!

4.: Consiliul FSN la nivel naţional - bun; Consil. FSN din întreprinderi - jalnice!

Deci FSN nu trebuie să se prezinte la alegeri .

5.: Sunt contra observatorilor ONU la alegeri!

6. Bîrlădeanu: Cum vom explica inconsecvenţa FSN? Ce va fi după alegeri FSN?

Să ne gîndim la asta. Trăim în echivoc! Să ieşim din echivoc!

FSN să rămînă o coeziune, dar nu partid politic.

7. Ana Blandiana: Este foarte grav dacă FSN participă la alegeri; este foarte grav dacă nu participă. FSN a susţinut mereu că nu este partid Este o chestiune de cinste, de corectitudine .

 Democraţia românească este în pericol

8. FSN ( Valea Jiului ): FSN să participe la alegeri Asta vor minerii!

9: Ion Iliescu - trage concluzii: FSN nu este partid? Noţiunea de partid este "relativă "

Sunt multe discuţii pe această temă. Există forme noi: mişcări politice de masă, Forum -uri

Există o repulsie faţă de partide. Să plecăm urechea la alţii; să nu devenim "sclavii" altora;

FSN este o experienţă nouă, a noastră. Este singurul care munceşte şi duce greul .

Suntem singurii care ne-am născut cu un Program. Noi nu venim cu fraze, venim cu fapte

FSN încă nu este contestat. Ar fi nefiresc să se dea deoparte. S- a angajat în momentul cel mai greu. Cine nu vrea, n-are decît!

Consiliul FSN exercită puterea naţională şi judeţeană; trebuie să se structureze şi în

 întreprinderi. Trebuie stabilite funcţiunile Consiliului FSN; trebuie să încurajăm mişcarea FSN; candidaţii FSN vor reprezenta toate categoriile sociale, printr-o largă consultare.

 FSN se zbate cu greutăţi psihologice: apar fripturiştii, oportuniştii, megalomanii; să scoatem la suprafaţă "oamenii de calitate ". Avem motive ca FSN să participe ca "mişcare", ca reprezentant al

sarcinilor ce ni le-am asumat

... Se pune la vot hotărîrea ca FSN să participe la alegeri şi data de 20 mai.

Pentru = majoritatea; Contra = 8; Abţineri = 5

/ Petre Roman: şedinţă de guvern ( 23 ian.'90 )

-Petre Roman: În întreprinderi, în multe sectoare nu se lucrează; aceasta va afecta

retribuţiile; există o slabă activitate de investiţii. De ce?

-N.M. Nicolae ( comerţ exterior ): se duc tratative cu SUA, cu oamenii de afaceri …

/ Centrocoop: Realegerea lui Mizil .

La Centrocoop, Mizil a convocat Consiliul Centrocoop ( 2/3 preşedinţi judeţeni daţi jos + 1/3 noi aleşi ) şi, sub directa protecţie a lui Gelu Voican de la FSN, au organizat un ceremonial de laudă a lui Mizil şi atitudinea lui

"opozant -ceauşistă", realegîndu-l preşedinte.

... Dau telefon la "România Liberă" şi relatez episodul. După ora 16, Mircea şi cu Secuianu

merg la redacţie şi relatează întîmplarea. Li se cere un material.

Europa Liberă ( 23 ian)

/ FSN: alegeri 20 mai

 Aurel Dragoş- Munteanu a transmis şedinţa la TV. FSN lucrează cu decrete, decrete.

Dreptul de asociere nu este suficient garantat. "Societatea civilă " nu se prea profilează.

Partidele doar la început …

/ Silviu Brucan: interviu în " Le Figaro":

Societatea românească nu-i pregătită pentru democraţie … trebuie 10-20 de ani să înveţe

democraţia … trebuie 10 ani pînă ce se pune pe picioare economia …

trebuie 10 ani pînă ce guvernul va învăţa "guvernarea democratică.

Notă LD: Silviu Brucan

 Pentru moment sunt furioasă de declaraţiile persiflante ,dispreţuitoare ale lui Silviu Brucan

care ne jigneşte, ne desconsideră, cu " estimaţiile " lui privind democraţia .

Eu ştiu ce puţini ani le-a trebuit lui Brucan & Comp să lichideze democraţia din România şi

să instaureze dictatura comunistă. În '48, el, şi acum, tot el ?!

Comentatorii au ignorat această revenire, miraţi ( sau contrariaţi ) numai de calculele sale

aritmetice privind capacităţile românilor de construire a democraţiei !

Dar Brucan prevedea acest drum lung, pentru a argumenta unicitatea, necesitatea,

dreptul şi obligaţia FSN să guverneze, ca singură formaţiune capabilă.

 Iată cum, concret, repede, ex-comuniştii ( stalinişti şi ceauşişti) confiscă revoluţia.

/Şerban Orăscu: Actualitatea românească

 Ceauşismul încă n-a murit în România! Silviu Brucan s-a plîns de Europa Liberă. Un grup de români au reacţionat imediat: de ce-l dăm pe post? Nu ne temem de ameninţările d-lui Brucan, nici că vom pierde ascultătorii dacă-l dăm pe post

Avangarda revoluţiei a fost tineretul .Tineretul este nemulţumit de FSN.

 Liga Studenţilor vrea democratizare rapidă; FSN "toarnă apă" pe revoluţie. Studenţii cer desfiinţarea Academiei Ştefan Gheorghiu; Iliescu are strînse legături cu vechea nomenclatură; la Arhitectură şi IATC, succesul studenţilor; la Universitate, studenţii sprijină FSN.

 În învăţămîntul univesitar, rectori şi profesori compromişi: Ilie Văduva (rector ASE ) Ion Totu, Tamara Dobrin, Barbu Petrescu, Gh. Dolgu, Ion Ceauşescu, Maria Ceauşescu, V.Pungan, N. Giosan ş.a.şa

Dl Iliescu nu vrea economie de piaţă ( "Il giornale" );

Silviu Brucan adjudecă guvernarea pentru FSN ( " Le Figaro" ).

/ Corneliu Coposu Nic. Const –Munteanu (interviu )

Bucureşti, 23 ianuarie

 - PNŢ este în ilegalitate din febr. 1938; dictaturile perindate: Carol II, legionară, Antonescu,

 PCR. Sub dictatura comunistă a fost cel mai greu.

 - FSN spune că este dictatură de 24 de ani. Nu este aşa. Ea începe cu 1944, 1946.

 - La dizolvare, PNŢ avea 2.125.000 membri. 300.000 de aderenţi PNŢ au fost întemniţaţi, în frunte cu Maniu şi Mihalache. Zeci de mii au murit în puşcării.

 - Acum, în PNŢ, 25 % este garda veche, restul infuzie mare de tineret .PNŢ are obligaţia de a ridica steagul lui Maniu şi Mihalache, ca să-l predea tineretului

 - Doreşte amînarea alegerilor pentru septembrie. Vrea alegeri libere, nemăsluite. Lumea este la "abecedarul " democraţiei "; face demersuri ca partidele să participe la elaborarea legii electorale;

 - Tineretul este "generaţia eroică" de azi. În revoluţie, bătrînii n-au stat acasă, au fost şi ei pe stradă, în pieţe… dar tineretul a fost cel curajos, impresionant, s-a confruntat cu Securitatea, într-un adevărat război civil. El, tineretul, a "dezarmat " armata, care a trecut de partea revoluţiei.

 - Gratitudine faţă de Europa liberă, singura fortăreaţă de rezistenţă a poporului român Recunoştinţă sinceră, fierbinte, pentru Europa liberă …

/ Cronica '90: lupta cu Securitatea în fostele ţări comuniste .

 Ura faţă de Securitate ( forţa de sprijin şi represiune a P. Comuniste ) este mai mare decît contra partidului comunist !; "Cortina de Fier" - se sprijinea pe ea; se cere desfiinţarea decretelor- lege care au făcut din Securitate "stat în stat "; Populaţia vrea desfiinţarea Securităţii, a structurilor ei, a oficiilor, a securiştilor din presă şi din întreprinderi. Convorbirile telefonice sunt receptate şi acum - mari scandaluri pe această temă ( Ungaria ); Mari dificultăţi în identificarea securiştilor.