- Debut deplorabil, stare
deprimantă; imagini de coşmar, senzaţie
de ghetou pentru români. Unde suntem ?În Rusia? În Israel? În
Ungaria? Nu. Acolo, sunt sigură, am fi trataţi ca oamenii. Acum şi aici, noi
purtătorii de limbă şi monedă românească, suntem paria, suntem condamnaţi la mizerie
şi umilinţe inimaginabile. Doar brazii, pădurea şi izvoarele prin
care ne plimbăm bezmetici, ne primesc şi ne usucă lacrimile. Nu are rost să
înşir aici tot ce îndurăm. Sau are ?! Ştiu doar atît: nu visele mele de
"doamnă" în concediu; nu intenţiile mele de "istoric" care
creează într-un loc frumos; Nu, astea s-au spulberat! Astea numai există nici
într-un colţişor de suflet. S-a spulberat încrederea mea că sunt, că trăiesc în
ţara mea, că sunt în 1989. Suntem hrăniţi cu
lături, într-o sală de mese mizerabilă,
cu totul mizerabilă. În camere insalubre,
cu igrasii şi urme de mari mizerii, cu ţînţari,
muşte şi alte jigodii. Cu mobile
dărîmate, dezbinate, murdare şi respingătoare. Cu lenjerie de han murdar, ca-n "
Mizerabilii". Fără apă de băut, de
spălat, de văzut. Cu closete -
haznale imposibil de folosit. Fugim după apă prin pădure, la izvoare. Ne facem treburile prin tufişuri şi cărări. Ne spălăm cu apă de izvor, prin pădure şi ne
ştergem cu spirt. Nu găsim altceva de mîncat
decît grisine. Şi, pe deasupra, la tratament, ciripind numai
ungureşte, ne întîmpină refuzuri, umilinţe,
aşteptări, umilinţe. Stăm să sorbim paharul pînă la fund? Nimeni nu
mă reţine să rămîn. Dar mă la capăt. Voi rămîne. Trebuie să ştiu.
- Peste tot, cozi: la repartiţie, la camere, tratamente,
bonuri de masă. În fiecare seară, ne plimbăm pe cîte un drum. Numai că plimbăm
în suflet coşmarul de peste zi: simulăm plimbarea, simulăm detaşarea, simulăm totul
Altceva, mi-i greu să notez aici. Stăm în camera 12, vila 5.
O masă cu faţa de masă jegoasă; am
înfrumuseţat pereţii igrasioşi cu
hîrtie tăiată.
- După 3 succesive mutări,
şi cca 6 camere nenorocite,
oferite de "ospitalierii" secui de la dispecerat; după ce dr. dir
Ildiko x, în urma unor penibile insistenţe, confruntări şi tîrguieli,
catadixeşte să-mi dea o baie gazoasă pe zi; după ce, cu mîncarea diabetică de
la cantină, m-am îmbolnăvit total, în sfîrşit, în a 11 - a zi de Tuşnad am
intrat într-un soi de " normal", încît vom avea … 9 zile
de concediu … reuşit! Stăm în vila 15, camera
7, spre pădure, şi spre locul unde, seară de seară, vin urşii înfometaţi şi … părinţii şi copiii
să-i vadă. Din balcon sau din cameră, privim şi noi: un urs negru mare, un urs
cu pată albă, un urs şchiop, un pui de urs. Vin, hăpăiesc ce mîncare li
se-aruncă şi pleacă în pădure. Gîndesc mult
la " condiţia ursească
".
- Orele de masă, un chin cu mîncare înnecată în sosuri şi cu
o bucăţică de carne de oaie sau vacă necomestibile.
- După masă, Mircea doarme, iar eu scriu … la Parlament! Reuşesc, chiar să termin legislatura PNŢ ( 32-'33 ) şi să trec la legislatura PNL( oct.'33 )!
- La Bucureşti: Liviu se
ocupă de nişte simpatice rude sosite din
Basarabia;
- Ion dă examene
de facultate; Val şi Maria sunt bine; apoi, merg cu "verişorii " basarabeni în munţii şi mănăstirile Neamţului.
- Se tîrăşte timpul la Tuşnad.. Nu am crezut că am o atare
vocaţie de " martir", o asemenea tendinţă de " inerţie",
care mă ţine aici, deşi, totul, totul îmi urlă: Pleacă!
Mizeria atinge cote insuportabile, iar urşii nu mai reuşesc
să mă distragă, după ce asist, într-o seară la o bătaie de tip
"şovinist". Trebuie să mă hotărăsc să plec. Am dat 7000 de lei în
vînt, pentru a vedea cum s-a trăit prin lagăre sau în refugiu! Brusc, mă
hotărăsc să revin în Bucureşti. Lichidăm totul, facem bagaje, mi s-a ridicat o
piatră de pe inimă. Plec acasă!. Vila 15, mi se pare o puşcărie pe care o
părăsesc după o lungă detenţie. N-are rost să spun cum am venit. Ploua - şi nu
ne păsa! Era mizerie pe tren - şi nu ne păsa! Am dormit tot drumul - şi nu-mi
păsa!
Dimineaţa, ajunşi
acasă, este mama, şi casa este primitoare. Ne pregătim urgent să primim rudele
de la Chişinău. Seara vine Ion. Noapte albă
de vorbă şi suflet cu Ion - Eugen-Lilia - Mircea - Mama. Dimineaţa, în aceeaşi
formulă, pînă la 12. 24 de ore cu Lilia şi Eugen în casa noastră.
Seara îi conducem la gară şi ni se
strînge sufletul de 100 de ori, pentru orice cuvînt, pentru orice gest. Totul este simbol.Totul este iubire. Totul este
nelinişte. Totul este freamăt.Ne este greu să ne despărţim. Dar
totul este nebulos, fascinant.
Revenim acasă cu Ion.
- Ion pleacă la Piatra.
Casa s-a golit. Ne apucăm de diverse, dar în ochi, în urechi, în suflet ( unde
este? ) avem …pe cei 2 copii ai Chişinăului, cu întrebările lor, cu neliniştea lor, cu drama lor,
a lor şi a noastră, şi a tatei … şi Badragi - Miorcani
şi totul se învălmăşeşte.[....]
La Institut, peste
celelalte lucruri plicticoase, birourile sunt răvăşite de caloriferişti şi
zugravi. Colegii - mai departe de mine, ca nici o dată - nu au a-mi spune
nimic, nimic, nimic. Cum voi tîrî acest calvar
pînă la pensie? Drumul la şi de la serviciu, trece prin infernul demolărilor şi al unui ITB paralizat. Blestem.
- Printre cărămizi, ţevi şi praf, pe un colţ de birou, eu
fişez discursul lui Iorga la 1 dec. 1932.
Hai că sunt nebună! Acum că sunt
pe terminate cu sesiunea PNŢ; că
ştiu că va veni sesiunea PNL fără Duca,
parcă mă despart cu regrete de naţional-ţărăniştii care mi-au dat atîta de
furcă.
Scriu post-festum, amestecat,
pentru că, de fapt, nu am mai notat în acest jurnal mai nimic de o lună şi jumătate!
/ Am continuat şi continui - cu îndîrjire - să scriu la
"carte"! Am trecut la legislatura PNL, cu alte "personaje",
cu alte "probleme", cu alte " doctrine" … dar cu aceleaşi
mari probleme! M-am afundat, iar şi iar, în asasinarea lui I.Gh.Duca, şi este
imposibil s-o scriu la "rece". Mi-au venit ( sub revelaţia cercetării
) cîteva idei mari la care, de atunci, trudesc fără preget.
/ Una din idei: noi, în 1918, am făcut doar actul de unire politică, dar, după aceea,
de fapt, tot interbelicul, nu am "consolidat" ci am "clădit"
acest stat naţional unitar, cu toată osatura şi în toate domeniile. La
1939-1940, cînd România este iar dezmembrată, ea încă nu desăvîrşise acest proces de clădire a statului
naţional unitar.
/ Altă idee ( nu nouă, dar luminată ): grava eroare a PNR şi PŢ de a se fi unit
într-un partid hibrid, care (
doctrinar, practică politică, guvernare ), a avut consecinţe pe toate planurile de evoluţie ale societăţii
româneşti ( unitate naţională, sistem de partid, regim de guvernare, doctrine
economice ş.a.m.d. ).
/ Altă idee: Să fac un capitol consistent de doctrină culturală a partidelor, în sens de
"politică culturală " ( şcoală, biserică, arte, etc.) şi să scot de sub interpretările ideologice (
de orice fel ) adevăratele doctrine culturale.
/Altă idee: Să fac tot posibilul să prezint politica şi doctrinele naţionale, în lumina
adevărului, pentru a scoate de sub etichetările de epocă ( apoi din
istoriografia incompetentă ) doctrine, fapte,
acţiuni, partide, personalităţi:
a) cu un naţionalism pozitiv, autentic şi fecund ( PNL, PNŢ )
b) cu un naţionalism demagogic, pătimaş, politicianist (
cuziştii, goghiştii )
c ) cu un naţionalism xenofob integral ( PNA-Goga )
d ) cu un naţionalism antisemit ( LANC )
e ) cu un "naţionalism exacerbat " ( G de F )
f) cu naţionalism antiromânesc ( Partidele minoritare:
maghiar, german, ucrainean ş.a. ).
- Nu idee, ci gînd: oricît ar
dura "facerea" acestei cărţi, oricît
de depărtat mi s-ar părea momentul împlinirii, oricîte momente de descurajare aş avea, să nu renunţ de a lucra la ea temeinic, aşa
cum procedez de un an. Ori o fac aşa… ori
nu o fac!.
După un an, constat că din p.d.v. metodologic şi al
organizării de laborator, am ales calea cea
bună - unică! - pentru ca din copleşitorul
material ce l-am adunat de o viaţă … să scot o carte fundamentală. Da! Nu ştiu încă - dar de loc! - cum voi numi această carte, ce titlu îi voi da, dar nici nu-mi bat
capul. S-ar putea s-o botez, ca şi pe copii, abia
după ce se va naşte! Altfel … ce rost ar avea, să-i dau nume şi să
nu se mai nască!
- Sunt la curent, la nivel de opinie publică
cît de cît avizată, de tot ce se petrece în
jurul nostru în lume: şi de Gorbaciov
şi perestroica şi glasnostul lui; şi de Ungaria - cu a sa Constituţie modificată şi schimbarea
sistemului de partide; şi de Polonia,
cu guvernul " solidarităţii" sale; şi cu Iugoslavia - cu reformele ei de organizare constituţional -
federativă, şi de RDG în care
Honecker s-a pensionat şi noul lider pare a păşi spre reforme: şi de, şi de, şi
de …
- Am citit - ascultat - studiat ultimele noastre documente de
partid privind diverse probleme de pregătire pentru Congresul XIV, dar cu mare interes, programul ideologic - politic de la Plenara lărgită … în care
s-au făcut precizări de mare importanţă doctrinară: STAT- PARTID -CLASĂ; dictatura
proletariatului - democraţie
muncitoresc - ţărănească ş.a.; rolul şi locul intelectualităţii; locul şi rolul istoriei; noi şi " lumea"; noi şi "prietenii";
noi şi "duşmanii"
- Eu voi lucra la cartea
mea.
/ Ion a terminat acel calculator şi, de atunci, lucrează
iar nonstop la "Caietul Service",
şi la nr. 2 al Revistei Electronica.
Tot aşa, zi şi noapte, în ritmuri infernale. Spune că, pentru sufletul lui,
citeşte italieni! În rest, scurte convorbiri telefonice care nu-mi pot sugera,
efectiv, cum trăesc. Îmi este un dor nemărginit de ei.
/ Serile, la televizor, la un ceas de taină … vorbim, facem
planuri pentru a doua zi, ne culcăm f.f.tîrziu, tot mai obosiţi, tot mai îmbătrîniţi. Pe "dedesubt"
… ne roade o sărăcie cronică, o lipsă de bani
penibilă.
/Astăzi, cînd deschid jurnalul de atîtea zile nescris … mi se
pare scrierea în el stupidă, inutilă,
formală, banală, descurajantă. Ce să-mi aducă aminte? Că totdeauna gîndurile erau unele iar eu scriam aici: plecat, venit, primit, scris ?!
Moscova 14 ( Agerpres ).Agenţia TASS informează că în cadrul sesiunii Sovietului Suprem al Estoniei, a fost adoptată cu o majoritate de voturi, o hotărîre care califică acţiunile de politică externă ale conducerii URSS, din anii 1939-1940, drept
" ocupaţie militară, anexare a Republicii Estone".
Documentul
pune la îndoială legalitatea alegerilor
pentru Duma de stat din 14 şi 15 iulie 1940, Hotărîrile
adoptate de Duma respectivă privind modificarea statutului Estoniei
şi includerea republicii în componenţa URSS,
au fost calificate ca ilegale.
Concluziile Comisiei speciale pentru cercetarea acestor probleme - arată TASS - au fost apreciate în mod diferit de către deputaţi. Unii au declarat că evaluarea obiectivă şi veridică a evenimentelor acelor ani este posibilă numai după ce, la nivel unional, se va face o analiză a Pactului de neagresiune germano - sovietic, semnat în august 1939. Supusă la vot, această propunere a fost respinsă, iar 46 de deputaţi au părăsit sala în semn de protest. Hotărîrea Sovietului Suprem al Estoniei privind calificarea drept ilegală a includerii, în 1940, a Estoniei în URSS, nu constituie o declaraţie de retragere a acestei republici baltice din componenţa URSS, dar modifică, totuşi, relaţiile dintre republică şi centru - a declarat Mikk Titma, secretar al P.C. din Estonia, la o întîlnire cu ziariştii francezi " ( " Scînteia", miercuri, 19 noiembrie, 1989 )
¤ 17 noiembrie'89
A demisionat S. Grossu, RSS Moldovenească.
Las istoricului de mai tîrziu să scrie cum şi ce se întîmplă
în lume, în Europa, în răsăritul şi centrul ei, în această săptămînă.
Nu am veleităţi de
Casandră - sau poate le am, dar la ce bun ?! - încît prefer să văd şi să ascult
şi să meditez pentru că … exceptînd " timpul" şi "
personajele" se joacă o piesă cu variaţiuni pe aceeaşi temă … De cînd? …
de cînd lumea!
/ Da, Jivkov a căzut
şi cei care, pînă mai ieri, îi ridicau osanale, şi-l adulau şi-l ascultau şi-l
proslăveau …. Astăzi au ieşit în stradă şi-i cer "capul", şi-i poartă
tabloul cu gratii, şi-i confiscă cele 30 de vile, şi-l găsesc vinovat de toate
şi gata cu jivkovismul ?!
/ Da, Honecker a căzut
şi, o dată cu el, zidul Berlinului, şi parcă n-a trecut o săptămînă de cînd îşi
rostea de la tribuna festivă discursul triumfal de la a 40-a aniversare! Şi
nemţii vor unificare şi este euforie şi se fac propuneri şi se joacă iar pe
tabla de şah …
/ Da, Iakeş a căzut
şi cehii - cu ei e mai altfel! - şi-au readus liderul din 1968 - pe Dubcek în
fruntea manifestanţilor şi cer, şi fac presiuni …
/ Da, Jaruzelski este
doar preşedinte, un preşedinte cu partidul în disoluţie, iar premierul
"Solidarităţii " se întîlneşte la Moscova cu Gorbaciov şi se înţeleg
bine …
Dar tot ce se spune
despre România de către diverşi … este atît de … Ei, asta n-o mai scri...asta
am spus că las pentru istoricul de mai tîrziu.
- Zilele Congresului al XIV-lea.La Institut, în birou,
singură: colegii băieţi sunt mobilizaţi la "Scrisori". La birou, nu
avem televizor, radio. Deci nu auzim şi nu vedem nimic.
Citesc ziarele iar
seara, pînă tîrziu, privesc la televizor şi ascultăm radio.
- Cu gîndul la Predeal, vreau să termin Conversiunea pentru a nu pleca la mine cu mizeriile datoriilor şi crizei din 1934. Dintre toate legiuirile, conversiunile astea mi-au dat cel mai mult de furcă, dar le-am făcut cu toată meticulozitatea pentru a aprofunda chestiunile politico-economice. Ce să spun? Că m-a impresionat prin competenţa sa Aurelian Bentoiu şi CICBrătianu? Că iar şi iar a trebuit să ţin piept demagogiei naţional-ţărăniste gen Ghelmegeanu şi I. Răducanu şi că lupiştii şi-au înghiţit "limba" de cînd cu fuziunea? Că mi-au plăcut ( pentru sinceritate) un D.Topciu ( PNA ), care a vorbit în numele creditorilor huliţi? Că Gh.A.Cuza şi Prelipceanu -exceptînd antisemitismul lor discutabil - par mai "ţărănişti" decît ţărăniştii? Că mi-a plăcut pledoaria lui VPSassu pentru agricultură -agricultori -ţărani? Că nu-mi iese pasenţa în cazul lui Argetoianu căruia nu-i pot stabili un diagnostic exact privind substratul economic-social al doctrinei? Că, deşi numită "Legea Tătărăscu", consider legea "Bentoiu-Sassu -Brătianu "? Că absenţa lui Maniu, Vaida şi Mihalache de la dezbateri îi descalifică din p.d.v. politic? Că problema financiar- bancară a României mi se pare, şi atunci ( şi apoi, şi acum ) mai gravă decît cea economică? Să vedem, să vedem, cum voi putea s-o tratez în carte.
Cu Mircea, la contractările de carte ale Centrocoop pe
anul 1990.
/ Plecare de la Bucureşti, spre Predeal. Fără taxi; cu vagon
congelator; la Predeal - slavă domnului! - avem un apartament civilizat la hotel"
Predeal": dormitor şi sufragerie; balcon-terasă şi privelişte
splendidă; condiţii de lucru excelente, sper să-mi priască. Mircea are multe
treburi, dar mie nu-mi vine să cred: sunt
li-be- ră! li-be-ră!
/ Lucrez cu mare randament
la dezbaterile de politică externă din 4 apr.1934, bătîndu-mi capul cu "confederaţia sud-est
-europeană" visată de Maniu
- şi pe la radio aud vorbindu-se de planurile pentru "Căminul european", pentru " Europa Unită"
… şi mă aflu iar cu senzaţia unei similitudini
de situaţii şi doctrine care frămîntă Europa...
/ Seara ( 29nov. ), ascultăm ştiri din lumea largă:Nadia Comăneci - cap de afiş - a şters-o!
/ Lucrez ( 30 nov.) la discursul lui CICBrătianu şi Gh.Brătianu, de politică externă.
După-amiază, cu dna Monica spre cabana " trei
brazi".Facem cca 10 km. de mare tăcere albă, şi dorm, şi dorm şi vreau şi
doresc să fiu bucuroasă. ( măseaua, măseaua! )
/ Lucrez ( 1 dec. ) la discursul lui Titulescu care îmi va lua 2-3 zile. Nu pot
să pricep cum de era atît de optimist, atît
de miop, atît de candid, atît de nerealist, în 1934 şi-mi pun mereu
problema: dacă, dacă, era schimbat mai
devreme?
/ Astăzi nu ne
plimbăm. Dormim, dormim.. seara lucrez iar şi seara ascultăm cum a fost
întîlnirea Gorbaciov - Busch la
Malta. Atîta agitaţie în lume…
/ Lucrez ( 2 dec. ) toată dimineaţa. Ion Petrovici ( PNA-Goga ). După amiază, o
fac pe gazda, primind colegii de lucru ai lui Mircea la o parolă. Este atît de
uşor să-i las cu o impresie bună, încît … mă jenez. Facem o excursie colectivă
( 3 dec. ) la "Trei brazi". Contează cei 12 km pe o zăpadă
diamantină, cu soare, cu linişte, aer, frumos, frumos …
/ Lucrez ( 5 dec. ) la Legea Ordinii în stat, la discursul lui Petre Andrei, şi mă impresionează cum şi de
ce apăra el, în 1934, tineretul legionar,
găsindu-i circumstanţe atenuante.
/ După amiază, lungă plimbare prin Predeal, cu Mircea, pe o
zăpadă dulce şi albă şi ireală. Senzaţie de "altă lume".
/ Lucrez ( 6 dec. ) la Legea Ordinii în stat, discursul lui Ion Petrovici, care reuşeşte să mă
surprindă cu speculaţiile lui psihologice. Evocă o mărturisire a lui Titu Maiorescu din veacul trecut, sau de
la răscrucea veacurilor. Încerc să o reproduc aici pentru că, deşi nu mi-a
plăcut cu ce scop a făcut-o el, sîmburele ei m-a tulburat!:
" D-lor deputaţi, ilustru meu
profesor Titu Maiorescu […] îmi relata o dată o convorbire pe care a avut-o cu
un mare fruntaş de pe vremuri a partidului dvs [ PNL ], cu C.A.Rosetti, o
convorbire contradictorie în care Maiorescu a susţinut o teză, C.A.Rosetti, o
altă teză. Maiorescu îmi spunea că a fost impresionat de argumentaţia lui
Rosetti şi pînă la urmă s-a lăsat convins. Titu Maiorescu era conservator şi
susţinea ideea de autoritate, cu tot ce această idee cuprinde restrictiv. În
materie de libertate. Atunci C.A.Rosetti a spus: poporul nostru, care abia a ieşit din veacuri de asupriri, din veacuri
de vasalitate, care i-au ucis iniţiativa şi spontaneitatea, are nevoie să i se
facă din nou educaţia iniţiativelor şi spontaneităţii şi, pentru aceasta, este
bine să i se acorde libertăţi cît mai largi, o libertate chiar desfrînată
- acesta este cuvîntul pe care mi l-a transmis Maiorescu că l-a întrebuinţat
Rosetti - pentru ca, în cadrul ei, să se poate deprinde cu iniţiativa. Maiorescu,
care era foarte econom la laude şi de o bunătate nu tocmai angelică, atunci
cînd era vorba de adversari, relatîndu-mi această convorbire mi-a adăugat: Rosettachi - probabil aşa i se spunea în
intimitate - era un cap […]
Vremurile s-au schimbat, dar au rămas absolut întregi, acele
lucruri pe care el vroia să le lecuiască, anume pasivitatea
poporului nostru şi lipsa lui de iniţiativă. Acestea au rămas
intacte "
/ Servesc o cafea la
un bar de zi cu librarii lui Mircea. Azi nu m-am plimbat, ceea ce este o crimă.
Lucrez 10-12 ore pe zi.
/ Ajunşi acasă, scandal la bloc pentru jardinierele cu flori
de pe terasă. Este ordin de la stăpînire :în această zonă nu avem voie să punem
ghivece pe balustradă că este periculos, după aceste flori se pot ascunde
duşmanii.
/ Lucrez acasă la discursul lui Armand Călinescu la legea Ordinii în stat şi mă pune pe gînduri evoluţia lui doctrinară din 1934 -1939. Cu
ochii de astăzi, nu pot reprima mirarea la atîtea coincidenţe bizare care au însoţit vieţile celor din
interbelic.
/ Merg pe la birou unde … nu se întîmplă nimic, absolut nimic
demn de semnalat.
/ Serile ascult radio şi TV. O vreme nu mai scriu în jurnal.
-Nu notez
absolut nimic despre ce se aude de la Timişoara .
- Fac planuri cu plecarea la Piatra Neamţ şi ne zbuciumăm să facem rost de te-miri-ce -şi-mai-nimic pentru copii. Totuşi! Cu obiceiul meu de a cumpăra cînd văd …vara, toamna … s-au adunat unele bunătăţi. Dar n-am găsit o jucărie, nici din cea mai banală, şi m-au apucat toţi dracii ( cîţi mai am ?! ) … şi am fost "bucuroasă " că Mircea mi-a adus nişte caramele şi bombonele mai …oacheşe! Să nu mai fie zăpadă în decembrie ?! Să nu mai vie Moş Crăciun ?! Scofetăresc oarece prăjiturici pentru copii.Merge totul greu … ba una, ba alta, n-am! Halal bunică!
- cu
trenul, la 17,30. ( groaznic de greu! ).După peripeţii de nedescris, ajungem
cu greu la copii.
- Acasă la copii, altă atmosferă.
-
Ion(căruia
ne alăturăm) foarte agitat, ascultând emisiunile
"Europei libere "
: Ce ar putea să se facă?
- Eu
spun: Nu se poate face nimic! Aparatul de partid şi dictatură este de
nedislocat.
- Noapte albă. Cunosc -ascult caietele lui Ion. Ion îmi citeşte din
caietele lui de meditaţie şi zbucium. Între jocul cu Val - o gustare -o
dezbatere - ascultăm, ascultăm Europa Liberă
şi emisiunile ptr. România de la Paris şi
Londra. Eu repet şi-mi argumentez imposibilitatea răsturnării
regimului.
- La TVR, Nicolae Ceauşescu condamnă "fasciştii " de la Timişoara.
- Noapte albă. Privim la TVR, mitingul din Piaţa Palatului: auzim - vedem cum încep huiduielile, cum se retrage din balcon … cum revine în balcon cu promisiuni şi pomeni … încheie scurt cuvîntarea – adunarea... Muzică, radio TV.
Ne îmbrăţişăm, tremurăm, ne este frică, sperăm.Emoţie mare
După Timişoara, Bucureşti! - Noapte albă, de
veghe.
-- Ascultăm, concomitent, radio Bucureşti şi Europa liberă. Emoţie şi tensiune crescîndă. Comunicatul cu sinuciderea g-ralului Milea. Starea de urgenţă.
-Ora 13. Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au fugit.
Am îngenunchiat, ne-am îmbrăţişat ( Noi şi elevii lui Ion )
.Am mers la profesorul Zenembizi...
"Ceahlăul", Piatra Neamţ, 23 decembrie 1989, An I, nr 1,
Ediţie nouă şi liberă
- D Croitoru: Pot scrie
ce văd " Şi iată ce am văzut ieri, 22 decembrie 1989, în Piatra Neamţ,
municipiul reşedinţă de judeţ, pe când, dinspre magazinul Unic mă îndreptam
spre sediul politico-administrativ .Zeci ( care cu cât mă apropiam de
Telefoane, deveneau sute ) de cetăţeni iuţindu-şi paşii, se îndreptau, cu
zâmbetul pe buze, cu feţele luminate, spre locul de unde răsunau voci puternice
care salutau din toată inima sfârşitul unei perioade de tristă amintire din
viaţa poporului nostru – înlăturarea dinastiei ceauşiste care, timp de 25 de
ani, a făcut ce avrut din scumpa noastră ţară, pe care au transformat-o în
moşia ceauşetilor, petreştilor, bărbuleştilor, iar pe noi românii, în
servitorii lor. [....] În biroul fostului prim secretar se constituia Consiliul
Judeţean al Frontului Salvării Naţionale Pe braţul celor aleşi, au fost prinse
eşarfe tricolore. [...] Din mii de piepturi, se striga: LIBERTATE! LIBERTATE!
VICTORIE! VICTORIE!
/ Adrian ALUI GHEORGHE : După cea mai lungă noapte
" A fost prima zi luminoasă după cea mai
lungă noapte. A fost cea mai fericită zi, după zeci de ani de tiranie în care
am acumulat disperare, tristeţe, revoltă, ură.
În momentul în care în Timişoara s-a vărsat
prima picătură de sânge, sângele tuturopr românilor s-a cutremurat, a început
să fiarbă, crima a dat măsura a ceea ce înseamnă dictatura, "mamutul"
înghiţea noi victime. După prima picătură de sânge am ştiut că nimic nu mai
putea fi ca înainte, am simţit că nimic nu o poate acoperi, minciuna apărea în
toată hidoşenia ei. [...] S-a tras în popor! S-a tras în mulţimea de la
Timişoara, Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Sibiu şi din alte localităţi, [...] Să
nu-i uităm nici o dată pe aceşti martiri care n-au mai apucat această zi de
libertate Să-i trecem în Cartea de Istorie Adevărată, să le înălţăm monumentele
pe care le merită, să-i purtăm în inimile noastre.
În judeţul Neamţ nu s-a tras nici un foc! În
piaţa, pe care am putea-o numi de acum Piaţa Libertăţii, de lângă Turnul lui
Ştefan cel Mare, pe care l-au luat cu toţii drept martor tăcut, pietrenii s-au
adunat pentru cea mai fericită adunare populară de la război încoace, adunare
spontană şi liberă. Au vorbit, dincolo de cuvinte, lacrimile [...] Erau
lacrimile unor oameni care descopereau dintr-o dată SPERANŢA "
/ Neculai Bolohan: Pagini adevărate pentru o isorie
adevărată
"Manifestaţia
de entuziasm de la Piatra Neamţ s-a remarcat, din primul moment, prin
organizare. Un comitet cetăţenesc
de îndrumare, constituit ad-hoc, avându-l în frunte pe preotul Constantin Ţuţuianu, a trecut
imediat la acţiune.
S-a
specificat, în primul rând, că armata nu va trage în populaţie, că, de
asemenea, forţele de securitate şi poliţie vor sluji corect poporul.Această
adeziune a fost exprimată de comandantul gărzilor patriotice, col.Ion Mirilă . În continuare, prin
cuvintele lor, au cerut, în primul rând, păstrarea demnităţii, a bunului simţ
românesc, arătând că acest moment nu trebuie marcat prin actede vandalism, prin
acte huliganice, care nu servesc poporului român.
Părintele Ţuţuianu s-a adresat cetăţenilor: " Fraţilor, fraţilor români, am reuşit după un
sfert de de secol de tiranie, de subjugare, să înlăturăm pe cei care nu ne-au
lăsat să gândim să ne rugăm bunului Dumnezeu.În ajunul Crăciunului am înfăptuit
ceea ce era de aşteptat. Facem apel la toţi cetăţenii să nu dea curs
provocărilor huliganice .Muncitorii să-şi continuie lucrul, să apere ceea ce cu
sudoarea şi cu sângele nostru am construit. "
S-a
cerut păstrarea unui moment de reculegere pentru victimele tiraniei
ceauşiste.Întreaga adunare a îngenunchiat, aducând un pios omagiu celor de la
Timişoara, Bucureşti şi a tuturor celor care, ştiuţi sau neştiuţi, au căzut
pentru libertate.
Actorul Cornel
Nicoară s-a referit la măreţia zilei de 22 decembrie 1989, faptul
că, deşi am fost siliţi, ani dearând, să spunem ce nu gândeam, astăzi a sosit
ziua deplinei libertăţi, pe care trebuie să ne-o asumăm cu toată
responsabilitatea
Un ţăran,
care fără a-şi zice numele însemnând că prin aceasta îi reprezintă pe cei
mulţi, care au trudit pentru binele altora, a arătat că ei, ţăranii, şi-au dat
întotdeauna –şi dacă va fi nevoie, vor da şi de acum înainte –sudoarea palmelor
şi frunţilor pentru binele de acum al poporului cu adevărat suveran.
Cercetătoarea Livia Dandara, de la Institutul de istorie "Nicolae
Iorga" din Bucureşti, a reuşit, cu sprijinul lucrătorilor de la Telefoane,
să informeze Capitala asupra situaţiei din Piatra Neamţ.
În toată această vreme, în sediul
politico-admonistrativ, s-a constituit Consiliul
de Salvare Naţională din judeţul Neamţ, care a elaborat un Program prezentat în faţa manifestanţilor
[....]
Oraşul fierbe. Se apropie muncitorii de la Săvineşti, cel mai
puternic detaşament revoluţionar, care, prin cuvântul reprezentanţilor săi, şi
în primul rînd, prin mesajul electricianului AMC-ist Ion Alistar, arată că întreaga platformă a chimiştilor este
alături de cei adunaţi în, sperăm, numita de acum înainte PIAŢA LIBERTĂŢII
În
cuvântul său, criticul de artă Valentin Ciucă
arată că poporul român, făuritor atîtor acte de cultură, este gata pentru
momentele ce vor urma, să creeze opere de artă care să nu mai proslăvească
tirania.
Lumea cântă fericită DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE şi
se înlănţuie într-o uriaşă HORĂ A UNIRII
Ca profesor, exprimând gândul colegilor mei, am arătat şi eu că
nu vom mai avea o istorie ciuntită, că toate jertfele din ultimii 25 de ani vor
fi cunoscute şi că, deci, este nevoie de rescrierea istoriei, aşa cum am
trăit-o, cu suferinţă, cu vorbe şoptite sau uneori răstălmăcite de cei care nu
aveau dreptul. [... ]
Ne facem o datorie de a menţiona
că, la cererea cetăţenilor adunaţi au luat cuvântul avocaţii Alexandra Mănescu şi Petre Ninosu, arătând condiţiile în care au
fost exilaţi la Piatra Neamţ, pentru poziţia care au luat-o împotriva vechiului
regim
.. Şi în tot acest timp, în Redacţia
ziarului "Ceahlăul", în Tipografie, lucrează Comitetul de
redactare a unui manifest în care se arată situaţia de fapt şi care, deja, a
ajuns în mâinile dumnevoastră Iar acum aveţi în mână un ziar care frige de
incandescenţa evenimentelor şi în care ziariştii de la "Ceahlăul",
eliberaţi în sfârşit de strâmtoarea cenzurii vizibile şi invizibile, alţi
oameni de suflet deveniţi ziarişti în această nopate, precum şi meşteri
tipografi au pus această bucurie unică, pe care n-au trăit-o nici o dată până
acum BUCURIA LIBERTĂŢII. Profesor Niculai
Bolohan
/ Împreună cu Ion şi Mircea ne-am alăturat valurilor de
pietreni ce mergeau spre centru;am ajuns la sediul judeţenei PCR; am pătruns cu
mulţimea în sediu; am asistat la scene de îmbulzeală haotică; la propunerea
unui grup de revoluţionari,am redactat Telegrama
care anunţa victoria revoluţiei în Piatra Neamţ.Am trecut strada şi am
transmis-o la Telefoane ( am trăit un moment de panică datorat episodului cu
spargerea geamurilor şi năvala la telefoane, datorată zvonurilor că a fost
otrăvită apa ); invitaţi de nişte tineri, am mers la Redacţia
"Ceahlăului", la care s-a discutat sumarul primului număr
"liber" Ioan a predat redacţiei prima sa "Intervenţie" Eu
nu voi face caz de această participare la evenimentele din Piatra Neamţ Nu eram
"nemţeancă", nu mi s-au părut extraordinare şi m-a deranjat faptul că
prof.Bolohan ( intenţionat sau nu, fără să mă întrebe ), relatând episodul cu
telegrama, m-a făcut cercetătoare la Institutul de istorie "Iorga" şi
nu a ISISP. În orice caz, mi-am luat "porţia" de revoluţie şi mi+a
făcut bine.
Ardeam de nerăbdare să revin la Bucureşti.
/ Noapte albă, de veghe. Ascultăm, ascultăm. Eu încep să consemnez pe foi volante ceea ce
se-ntîmplă .Privim mitingul Comitetului Salvării Naţionale [ CSN ] din Piaţa
Palatului. Murim şi înviem cu fiecare secundă.
- Noapte de veghe În
oraş, în casă, în oraş, la redacţia "Ceahlăul
"
- Prima noapte cînd dormim 2-3 ore. Mergem pe la Sfatul P.N., încerc să le atrag atenţia cu Arhiva Securităţii .
Nu-i cu cine vorbi.
- Nr. 2 din "Ceahlăul" nu publică "Intervenţia" lui
Ion. Scuze stupide: că l-au pierdut!!
Vrem să plecăm spre
Bucureşti. Nu merge trenul.
"
Biruinţa n-a venit niciodată spre frunţile plecate!"
Aceste cuvinte ale lui Nicolae Iorga au fost adeverite în zilele crîncene şi înălţătoare pe care le străbatem. Este datoria istoricilor români, a acelora dintre noi care, în perioada crîncenă căreia i s-a pus capăt pentru totdeauna, au refuzat să plece şi să se plece, să rostească răspicat o condamnare şi un program în clipa cînd aderăm la politica Comitetului Salvării Naţionale.
Toţi oamenii de bună credinţă din această ţară au fost otrăviţi de minciună.
Istoria naţională a fost folosită de regimul totalitar ca principală armă ideologică de pervertire a sufletelor şi minţilor. Sub aparenţa unui naţionalism demagogic, am fost rupţi de lume şi învrăjbiţi sistematic între noi, adevăratele valori naţionale fiind falsificate, ascunse şi distruse.
De acum înainte depinde numai de noi să restaurăm acea mare tradiţie a istoriografiei noastre care a dat o imagine autentică a trecutului tuturor locuitorilor acestei ţări, în strînsă legătură cu istoria universală. În istoria noastră, s-au stabilit relaţii numeroase şi complexe între români şi toate celelalte naţionalităţi cu care am convieţuit. O istorie de colaborări şi de confruntări a cărei evoluţie abia acum se va putea reconstitui.
Programul de realizare căruia chemăm pe toţi istoricii din ţara noastră, istorici români, maghiari, germani, este aceasta:
- Purificarea de o retorică deşănţată şi găunoasă, restabilirea unui limbaj adecvat pentru exprimarea adevărului.
- Refacerea cadrelor de catedră şi cercetare, înlăturarea imposturii şi plagiatului.
- Refacerea bibliotecilor mutilate, devastate şi de atîta vreme împiedicate în fireasca lor creştere.
- Ocrotirea şi refacerea monumentelor istorice care au fost victima unei politici criminale.
- Restabilirea legăturilor cu istoricii străini şi români de peste hotare, legături curmate brutal, pentru izolarea şi slăbirea forţelor noastre.
Stăruim pentru întemeierea unei Comisii speciale de investigare a evenimentelor din 16 decembrie 1989 şi din săptămînile următoare. În acest scop, facem apel la participanţiii din întreaga ţară la revoluţia naţională, să-şi înregistreze mărturiile, care vor fi culese de viitoarea comisie. Este de asemenea obligaţia noastră de a restabili adevărul în legătură cu istoria regimului totalitar din România. Bucureşti, 25 decembrie 1989.
SS David Prodan, DMPippidi, H.Stahl, Jako Sigismund, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Viorica Moisuc, Andrei Pippidi, Ştefan Andreescu, Octavian Iliescu, Ştefan Gorovei, Alexandru Zub.
Date fiind condiţiile grele în care s-a făcut legătura dintre noi este de la sine înţeles că lista adeziunilor rămîne deschisă. S-a alcătuit un Birou activ în Bucureşti din următorii: Şerban Papacostea ( tel.10.44.55 ), Viorica Moisuc ( 11.36.82 ), Andrei Pippidi ( 50.44.73 ) Ştefan Andreescu ( 10. 37. 27 ) De asemenea, s-a constituit nucleul Comisiei speciale de investigare a evenimentelor din perioada 16 decembrie şi săptămînile ce au urmat.
Cîte un exemplar din prezentul Apel a fost depus la Institutul Iorga, Instit. de studii sud-est europene, instit. de arheologie, Instit. de istorie a artei, Instit.de istorie a literaturii române, Institutul de studii istorice şi social politice, Facultatea de Istorie, Muzeul de istorie naţională, Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti.
Noapte albă. Plecăm spre Bucureşti,
împreună cu Ion. Strîngere de inimă că-i lăsăm pe Val şi Maria singuri, dar nu
mai putem să stăm aşa. Trebuie să ajungem la Bucureşti.
-
Sosim la Bucureşti pe la ora 14.Control sever
la gară şi metrou. Sinistră şi bizară "linişte" spre dealul Casei
Poporului. În bloc şi în jur se aude tir de
mitralieră, de puşti. Mi-i teamă şi, în acelaşi timp, nu mă tem.
- Noaptea se transmite la TV procesul Nicolae şi Elena Ceauşescu.
Merg pe la Institut, unde asist la o jalnică spaimă a colegilor de acolo!
Mi-am dat adeziunea la Declaraţia istoricilor, imediat
ce am sosit în Bucureşti
, ţinînd legătura cu Viorica Moisuc şi cu alţii din Comitet.
- Îl înfrunt pe Zaharia, dar nu mi se alătură nimeni! Nu mă mir decît de cîţiva:
Psihologic, toţi în jurul
lui Zaharia şi a PCR! Auzi ce unitate păzesc ei acolo! Sunt şocată, indignată.Predau în public
carnetul PCR .Acelaşi gest, încă doi colegi.
Ion merge la Electronica unde face şi el mica lui breşă de revoluţie.
- Ion merge la TVR şi este înregistrat … şi dă un interviu la o franţuzoaică.
- Cu Viorica Moisuc
şi Ion Bulei, în casa lui
frate-miu, Liviu, scriem un Memoriu * către autorităţile militare,
pentru a se lua măsuri de securitate la
Arhiva CC al PCR La sediul guvernului din Piaţa Victoriei, dăm hîrtia la pichetul de militari şi asigurăm
controlul porţiunii, pînă se întorc.Ne-au spus că au predat Memoriul la departamentul
militar, condus de Montanu Nu cred că o să iasă ceva din asta, dar decît blocajul imbecil de la Institut ...
*
Către Comandamentul militar al Comitetului Salvării Naţionale.
Semnalăm că în clădirea din str. Ministerului nr 4, sector 1, vis-à-vis de intrările C şi D ale fostului CC, în care a funcţionat pînă acum Institutul de studii istorice şi social politice de pe lîngă CC al PCR, există ARHIVA CC al PCR ( etaj IV ) unde, în permanenţă, de la începutul evenimentelor, şi-au desfăşurat activitatea în mod nestingherit, lucrătorii acestei arhive. Ea cuprinde documentele Cancelariei CC şi întreaga arhivă istorică a PCR din 1921 pînă azi, inclusiv dosarele personale ale conducătorilor şi militanţilor PCR.
De asemenea, la etajul VI al aceleiaşi clădiri, există ARHIVA ISTORICĂ a ISISP care cuprinde, pe lîngă documentele de istorie, un important Fond de Memorii ale unui mare număr de ilegalişti şi activişti ai PCR, cît şi ale unor personalităţi politice din perioada interbelică.
Deşi la intrarea instituţiei se află o mică gardă militară, în clădirea menţionată intră personalul vechi care a organizat un soi de pază alcătuită din membrii vechii conduceri, total ineficient, ba chiar periculos pentru securitatea documentelor de cea mai mare importanţă aflate în clădire.
Avînd în vedere cele de mai sus, rugăm insistent să se treacă de îndată la sigilarea tuturor uşilor arhivelor; evacuarea clădirii de personalul acestei instituţii şi instituirea unui control militar riguros.
SS, Viorica Moisuc ( tel. 11.36.82 ), Ion Bulei ( 25.27.11 ), Livia Dandara ( 31.55.55 )
1. Eugen Ionescu: Să trăiţi, sunt fericit.La mulţi ani! Vă sărut!
2. Emil Cioran: Vă felicit! M-am înşelat cu
"neantul valah "! Mă bucur că m-am înşelat, că n-am avut dreptate.
3. Virgil Ierunca: Specific românesc:
nonviolenţa; Apel la pace şi înţelepciune; Horia, Avram Iancu; Să nu umilim
libertatea!
4. Ion Omescu: Gînd către cei căzuţi! Nu vă
mai fie frică! Fiţi înţelepţi şi dîrji! Dumnezeu a făcut lumea în 7 zile …
5. Mihai Gheorghiu: Un francez spune - Franţa
este în război! Mobilizaţi-vă!
6. Adina Chineres: Apel la vigilenţă. Atenţie
la cei ce ne "băteau pe umeri"! Atenţie la Gorbaciov, la cei ce ne-au
paralizat.
7. Miron Chiropol: Credeam poporul român un
popor laş. Încetasem să mai scriu în româneşti.
8. Petre Romoşanu: Scria în 1984 … că în ţara
noastră mai există viaţă, oameni, locuri şi mănăstiri.
9. Oana Orlea: 44 de ani de tăcere; Canalul,
Ceauşescu, Revoluţia
- Ion merge la
Electronica. Este primit cu ostilitate.
- Ascult diverse
apeluri ale CSN şi
sunt… contrariată, revoltată, de năvala
comuniştilor
- Telefon la Radio.Vorbesc cu colegul Vasile Angelescu şi
încă un coleg, despre conduita comuniştilor,sugerîndu-le
să lanseze un îndemn
la decenţă, la ruşine.
- Cu Ion, scriem
o pledoarie pentru crearea unui Partid al Culturii.
Toată ziua. [ vezi buzunar, documente ]
După amiaza, Ion pleacă spre Piatra Neamţ.
- Mama mă sună
de la Batiz.
- Un poet,
Dinescu, a anunţat izbînda revoluţiei. Ulterior, s-au adăugat Şora ( Învăţămînt
), Pleşu ( Scriitori ), Dragoş Munteanu ( TVR )
- Ion Negoiţescu: Am intrat în faza de
reconstrucţie.Grea. Mentalitatea românească este înapoiată, trebuie adusă la
democraţie. Este nevoie de o "alfabetizare
politică ": este nevoie să se îndrepte oamenii spre partide politice.
Acest
pluralism nu trebuie să eşueze. Să
se dea tuturor formaţiunilor posibilitatea de a fi cunoscute, de a lucra.
Pericol: scriitorii să se ocupe de scriitori! Datoria scriitorilor este să lupte politic, să fie activi, pentru ca revoluţia să nu moară. Instaurarea unui stat democratic are nevoie de profesionişti. Scriitorii - să cultive mentalităţile democratice.
În România, totul este " original". Este nevoie de imaginaţie. Este fără precedent ce s-a întîmplat. Pleşu, Şora, Dragoş Munteanu, Doinaş, sunt oameni ce trebuie să fie "creatori " ai democraţiei româneşti. Studenţimea trebuie să fie activă.
Tineretul! Tineretul!
- Ascult - notez radio şi TV.
- Perfectez pledoaria pentru Partidul Culturii.