CAPITOLUL  IV

                                                  

Se trăgea în casa scărilor de la blocuri

 

 

 

19 Decembrie 1989. Ziua a început ca şi cea precedentă. Cu mulţumiri din partea ministrului Milea, cu denigrări la adresa demonstranţilor. Sunt aceiaşi vorbitori, cu aceleaşi cuvinte ticăloase, cu angajamente peste anga-jamente… privitoare la nimicirea „huliganilor”.

După adunare, am rămas pe platou. Un grup format din subofiţeri discută aprins. Am aflat de la ei, fapte de ne-închipuit până atunci. Degradarea morală a unor ofiţeri a întrecut orice limită…

În baza ordinului dat de generalul Ştefan Guşe, ordin care prevedea “destrămarea din faşă a grupurilor mai mari de patru persoane” (Jurnalul acţiunilor de luptă, Anexa 1), câţiva ofiţeri zeloşi au acţionat în oraş, pe timp de zi, pur-tând pe epoleţi grade de subofiţeri. Laşitatea acestora punea în pericol onoarea şi demnitatea corpului subofi-ţerilor. Dacă cineva le-ar fi văzut mutrele, trebuia creată confuzia: nu, nu aveau pe umeri stele, ci table. Iar azi, ofiţerii în cauză îşi plimbă nestingheriţi ticăloşiile prin Timişoara, fără teama de a fi recunoscuţi. Am auzit, atunci, rostindu-se numele căpitanului Gheorghe Badea, cel care a acţionat la podul Decebal şi al maiorului Ioan Burci, acesta din urmă fiind bănuit că s-a dedat la acte de cruzime în oraş.

 

*

 

(Anexa 5)

“ COMISIA GUVERNAMENTALĂ

JUDEŢUL TIMIŞ

Către Procuratura militară Timişoara

 

Din declaraţiile strânse, până în prezent, rezultă că în data de 18 decembrie 1989 s-au tras focuri de armă împotriva demonstranţilor şi din transportorul blindat condus de maiorul Burci Ioan (a se vedea, în acest sens, declaraţiile maiorului Boldi Petru, plutonierului Blănaru Gheorghe, Toma Ioan, Miron Doina Ecaterina, Ciupagea Ştefan, precum şi din declaraţiile ce v-au fost înaintate provitoare la activitatea comandamentului militar). Din declaraţiile persoanelor au-diate rezultă, de asemenea, că, în data de 19 decembrie 1989, maiorul Pleşca Octav, fost comandant la U.M. 01233 Buziaş, se afla, împreună cu dispozitivul pe care îl coman-da, în faţa cinematografului Capitol din Timişoara, iar în jurul orei 17.00 a urmărit, în parcul din spatele Catedralei, un demonstrant şi a executat foc spre el. A se vedea, în acest sens, declaraţiile locotenentului major Diaconescu Grigore, Moloiu Iulian, Rancu Dancian, Teorcan Ioan.

Faţă de cele de mai sus, Comisia propune cerce-tarea penală a maiorului Pleşca Octav şi a maiorului Burci Ioan. Dosarul conţine 45 de file. Semnează şi ştampilează membrii comisiei. Semnează de primire şi ştampilează Procuratura militară “

 

*

 

Revenind la ofiţerii care s-au… travestit în pluto-nieri, îmi amintesc de pedepsele disciplinare care se aplicau numai pentru portul ciorapilor de altă culoare decât kaki… Ce a putut face comunismul din unele cadre militare! Conducerea ministerului apărării, decăzută moral, aservită dictaturii comuniste, şi-a descoperit omologii pe toate trepte-le ierarhiei militare. Generali, vai de gradele lor! Cei care au dat ordinele ucigaşe au rămas, de fapt, plutonierii lui Ceau-şescu. Epoleţii auriţi ai acestora ar fi trebuit îngropaţi odată cu dictatorul. Nu s-a întâmplat aşa, ci, dimpotrivă, imediat după preluarea puterii, noua conducere politică i-a protejat, numindu-i în funcţii cheie, le-a creat, astfel, imunitate.                                          

*

 

Ziua de 19 decembrie a căpătat o mare importanţă pentru noi. La început timizi, apoi din ce în ce mai fermi, ma-joritatea cadrelor din regiment, adunate în grupuri, discută aprins despre cele întâmplate în Timişoara. Au început să priceapă jocul ticălos în care au fost antrenate. Sunt hotă-râte să nu mai execute ordinele criminale. Sunt hotărâte să se ralieze cu mulţimea, chiar dacă seara, într-o ultimă încer-care, disperată pentru el, şeful de stat major, căpitanul Ştefan Ştefan ne-a adunat pentru a organiza o nouă ieşire împotriva demonstranţilor. Acest căpitan ştia una şi bună : “să cureţe oraşul de derbedei şi huligani”.

Când s-a înserat, ne deplasăm spre birouri. Se aude comanda “Atenţiune!” Ne oprim şi-i facem comandantului loc să treacă. Era însoţit de un maior, de înălţime medie, care afişa o importanţă exagerată. Am aflat că se numeşte Paul Vasile şi că este comandantul regimentului mecanizat din Lugoj.

Auzisem despre el. A fost vreo doi ani prin Italia şi, la revenirea în ţară, circulau nişte zvonuri referitoare la activi-tatea pe care a desfăşurat-o în străinătate. Acum, când l-am văzut, m-am dumirit. Era plin de sine, pentru că se umpluse de “bravură” în Calea Girocului, pentru că, împreună cu locotenent-colonelul Constantin Rogin, a condus acel masa-cru cu exces de zel. S-a tras, acolo, pe Calea Girocului, inclusiv în casa scărilor de la blocuri, ucigând şi rănind mulţi oameni.

Maiorul Paul era convins că superiorii îi vor aprecia zelul, indiferent de puterea politică. Aşa s-a şi întâmplat. Chiar dacă a căzut dictatura. După revoluţie, a fost avansat la gradul de locotenent-colonel şi numit şef de Direcţie în Serviciul Român de Informaţii, unde primeşte, imediat, gra-dul de colonel. Aşa da evoluţie în carieră. Două grade în căteva luni. Pentru ce merite? vă întrebaţi probabil. Pentru meritul de a fi un individ fără scrupule, capabil să săvâr-şească mizeriile oricărei formaţiuni politice. Nu cumva Paul Vasile, pe timpul cât a fost şef de direcţie în S.R.I., s-a înarmat cu documente compromiţătoare, cu care a şantajat probabil rămânerea lui în libertate, dar şi evoluţia specta-culoasă în cariera militară?

Nu s-a încheiat anul 1990 şi colonelul Paul revine în Timişoara, din nou în sistemul militar, pe funcţia de şef de stat major de divizie, apoi este numit în Ministerul apărării şi avansat la gradul de general. Este normal să mă întreb, ce funcţii deţin cei pe care probabil îi şantajează Vasile Paul ?                                              

*

 

(Anexa 6)

“ COMISIA GUVERNAMENTALĂ

JUDEŢUL TIMIŞ

REFERAT

 

Având în vedere reclamaţia numitei Jugănaru Virginia, fila 1, precum şi datele consemnate în Jurnalul acţiunilor de luptă întocmit de M.U. (divizie n.a), din care rezultă că, în seara zilei de 17 decembrie 1989, pe Calea Girocului din Timişoara s-au deschis focuri de armă împo-triva demonstranţilor, Comisia guvernamentală, instituită la nivelul judeţului Timiş, a procedat la strângerea unor date, stabilind următoarele:

În seara zilei de 17 XII 1989, în jurul orei 20.30, din ordinul generalului Guşe Ştefan, militarii de la U.M. 01140 Lugoj, sub comanda maiorului Paul Vasile, s-au deplasat în strada Calea Girocului cu misiunea de a recupera 5 tancuri blocate de demonstranţi în această zonă. Din declaraţiile locotenentului major Cristea Maricel, maiorului Paul Vasile şi căpitanului Neagu Adrian, filele 9-17, rezultă că, pentru îndeplinirea misiunii, maiorul Paul Vasile a primit ordin să cucerească cele 5 tancuri cu orice preţ, la nevoie să facă uz de armă.

În jurul orei 21.00, maiorul Paul Vasile, însoţit de militari din subordinea sa, a ajuns până la intersecţia străzii Calea Girocului cu strada Lidia, unde, din cauza unei bari-cade, ridicate de manifestanţi, cât şi a prezenţei acestora la faţa locului, nu a putut continua traseul pentru îndeplinirea misiunii. În această situaţie, maiorul Paul Vasile a dispus formarea unui dispozitiv de apărare, în semicerc, grupat în jurul a două TAB-uri, în poziţie de luptă.

Din declaraţiile persoanelor audiate cât şi din datele rezultate din Procesul-Verbal, fila 9-25, rezultă că, după ce maiorul Paul Vasile, personal sau prin căpitanul Neagu Adrian, a luat legătura telefonică cu M.U., respectiv cu loco-tenet-colonelul Zeca Constantin, raportându-i situaţia din teren şi primind ordin de la acesta de a executa misiunea primită, militarii afalţi în dispozitiv au deschis foc de armă împotriva demonstranţilor.

Cadrele militare existente în dispozitiv au recunoscut că, la acea oră, din cauza unor violenţe executate de mani-festanţi s-a deschis foc de avertisment, în plan vertical, însă, din datele strânse rezultă că s-au înregistrat victime la faţa locului.

Din declaraţiile maiorului Biriş, căpitanului Neagu Adrian, locotenentului major Cristea Maricel, căpitanului Pruteanu Octavian şi locotenentului major Romanescu Do-rel, filele 9-25 şi 35-39, rezultă că, în momentul în care s-a deschis foc de armă, maiorul Paul Vasile se afla în cadrul dispozitivului care acţiona.

Din jurnalul acţiunilor de luptă cât şi din declaraţiile maiorului Paul Vasile, căpitanului Neagu Adrian, locote-nentului major Cristea Maricel, fila 9-17, rezultă că, în jurul orei 23.00 din acea zi, din ordinul comandamentului M.U., în zona Calea Girocului au apărut şi cadre militare şi soldaţi de la U.M. 01380 Arad – comandant maior Marcu Dumitru - având misiunea ca, împreună cu unitatea din Lugoj, să des-presureze cele 5 tancuri şi să asigure retragerea lor în cazarmă.

Pentru îndeplinirea misiunii, cele două unităţi milita-re, sub comanda locotenent-colonelului Rogin Constantin, de la M.U., au acţionat împotriva demonstranţilor provocând mai mulţi morţi şi răniţi. Acest aspect rezultă, pe de o parte, din jurnalul acţiunilor de luptă, unde s-a consemnat că loco-tenent-colonelul Rogin Constantin a transmis comandantului că a fost lichidat focarul din Calea Girocului, cât şi din de-claraţiile persoanelor audiate în cauză.

Faptul că locotenent-colonelul Rogin Constantin a preluat comanda celor două unităţi militare şi a dispus îm-prăştierea demonstranţilor, acţionând chiar cu focul de ar-mă, rezultă din declaraţiile maiorului Paul Vasile, maiorului Neagu Adrian, locotenentului major Cristea Maricel, precum şi din declaraţia numitului Trandafir Sorin, fila 31, fost me-canic conductor pe TAB-ul în care s-a deplasat locotenent-colonelul Rogin Constantin. Din declaraţia aceleiaşi persoa-ne rezultă, cu claritate, faptul că locotenent-colonelul Rogin Constantin a dat ordin să se tragă în demonstranţi.

Faţă de cele de mai sus, propunem cercetarea pe-nală a maiorului Paul Vasile şi a locotenent-colonelului Ro-gin Constantin. Semnează şi ştampilează membrii comisiei.”                      

*

 

(Anexa 7)

  COMISIA GUVERNAMENTALĂ

JUDEŢUL TIMIŞ

Către Procuratura militară Timişoara

 

Alăturat vă trimitem, spre competentă soluţionare, referatul întocmit de Comisia Guvernamantală, instituită la nivelul judeţului Timiş, prin care s-a propus cercetarea penală a maiorului Paul Vasile şi a locotenent-colonelului Rogin Constantin. Dosarul conţine 42 de file. Semnează şi ştampilează membrii comisiei. Semenază de primire, şi ştampilează Procuratura militară “

 

*

 

Maiorul Mihai Bulai şi maiorul Vasile Paul au intrat în birou, unde, împreună cu colonelul Ioan Şulcă, (cel trimis de comandamentul Armatei a 3-a la regimentul nostru), nu cred că au început să-şi plângă ticăloşiile şi crimele unul pe umărul celuilalt. Indiferent ce puneau la cale, nu mai conta. Conducerea armatei a pierdut controlul asupra regimentului nostru. Ulterior, am aflat că, de fapt, a fost pierdut controlul întregii armate din oraş. Noaptea de 19 spre 20 decembrie a devenit albă.