CAPITOLUL
IV
Se trăgea în casa
scărilor de la blocuri
19 Decembrie
1989. Ziua
a început ca şi cea precedentă. Cu mulţumiri din partea ministrului Milea, cu
denigrări la adresa demonstranţilor. Sunt aceiaşi vorbitori, cu aceleaşi
cuvinte ticăloase, cu angajamente peste anga-jamente… privitoare la nimicirea
„huliganilor”.
După adunare, am rămas pe platou. Un grup format din
subofiţeri discută aprins. Am aflat de la ei, fapte de ne-închipuit până
atunci. Degradarea morală a unor ofiţeri a întrecut orice limită…
În baza ordinului dat de generalul Ştefan Guşe, ordin
care prevedea “destrămarea din faşă a
grupurilor mai mari de patru persoane” (Jurnalul acţiunilor de luptă, Anexa
1), câţiva ofiţeri zeloşi au acţionat în oraş, pe timp de zi, pur-tând pe epoleţi
grade de subofiţeri. Laşitatea acestora punea în pericol onoarea şi demnitatea
corpului subofi-ţerilor. Dacă cineva le-ar fi văzut mutrele, trebuia creată
confuzia: nu, nu aveau pe umeri stele, ci table. Iar azi, ofiţerii în cauză îşi
plimbă nestingheriţi ticăloşiile prin Timişoara, fără teama de a fi
recunoscuţi. Am auzit, atunci, rostindu-se numele căpitanului Gheorghe Badea,
cel care a acţionat la podul Decebal şi al maiorului Ioan Burci, acesta din
urmă fiind bănuit că s-a dedat la acte de cruzime în oraş.
*
(Anexa 5)
“ COMISIA GUVERNAMENTALĂ
JUDEŢUL TIMIŞ
Către Procuratura militară Timişoara
Din
declaraţiile strânse, până în prezent, rezultă că în data de 18 decembrie 1989
s-au tras focuri de armă împotriva demonstranţilor şi din transportorul blindat
condus de maiorul Burci Ioan (a se vedea, în acest sens, declaraţiile maiorului
Boldi Petru, plutonierului Blănaru Gheorghe, Toma Ioan, Miron Doina Ecaterina,
Ciupagea Ştefan, precum şi din declaraţiile ce v-au fost înaintate provitoare
la activitatea comandamentului militar). Din declaraţiile persoanelor au-diate
rezultă, de asemenea, că, în data de 19 decembrie 1989, maiorul Pleşca Octav,
fost comandant la U.M. 01233 Buziaş, se afla, împreună cu dispozitivul pe care
îl coman-da, în faţa cinematografului Capitol din Timişoara, iar în jurul orei
17.00 a urmărit, în parcul din spatele Catedralei, un demonstrant şi a executat
foc spre el. A se vedea, în acest sens, declaraţiile locotenentului major
Diaconescu Grigore, Moloiu Iulian, Rancu Dancian, Teorcan Ioan.
Faţă de cele
de mai sus, Comisia propune cerce-tarea penală a maiorului Pleşca Octav şi a
maiorului Burci Ioan. Dosarul conţine 45 de file. Semnează şi ştampilează
membrii comisiei. Semnează de primire şi ştampilează Procuratura militară “
*
Revenind la ofiţerii care
s-au… travestit în pluto-nieri, îmi amintesc de pedepsele disciplinare care se
aplicau numai pentru portul ciorapilor de altă culoare decât kaki… Ce a putut
face comunismul din unele cadre militare! Conducerea ministerului apărării, decăzută
moral, aservită dictaturii comuniste, şi-a descoperit omologii pe toate
trepte-le ierarhiei militare. Generali, vai de gradele lor! Cei care au dat
ordinele ucigaşe au rămas, de fapt, plutonierii lui Ceau-şescu. Epoleţii auriţi
ai acestora ar fi trebuit îngropaţi odată cu dictatorul. Nu s-a întâmplat aşa,
ci, dimpotrivă, imediat după preluarea puterii, noua conducere politică i-a
protejat, numindu-i în funcţii cheie, le-a creat, astfel, imunitate.
*
Ziua de 19 decembrie a
căpătat o mare importanţă pentru noi. La început timizi, apoi din ce în ce mai
fermi, ma-joritatea cadrelor din regiment, adunate în grupuri, discută aprins
despre cele întâmplate în Timişoara. Au început să priceapă jocul ticălos în
care au fost antrenate. Sunt hotă-râte să nu mai execute ordinele criminale.
Sunt hotărâte să se ralieze cu mulţimea, chiar dacă seara, într-o ultimă
încer-care, disperată pentru el, şeful de stat major, căpitanul Ştefan Ştefan
ne-a adunat pentru a organiza o nouă ieşire împotriva demonstranţilor. Acest
căpitan ştia una şi bună : “să cureţe
oraşul de derbedei şi huligani”.
Când s-a înserat, ne deplasăm spre birouri. Se aude
comanda “Atenţiune!” Ne oprim şi-i facem comandantului loc să treacă. Era
însoţit de un maior, de înălţime medie, care afişa o importanţă exagerată. Am
aflat că se numeşte Paul Vasile şi că este comandantul regimentului mecanizat
din Lugoj.
Auzisem despre el. A fost vreo doi ani prin Italia
şi, la revenirea în ţară, circulau nişte zvonuri referitoare la activi-tatea pe
care a desfăşurat-o în străinătate. Acum, când l-am văzut, m-am dumirit. Era
plin de sine, pentru că se umpluse de “bravură” în Calea Girocului, pentru că,
împreună cu locotenent-colonelul Constantin Rogin, a condus acel masa-cru cu
exces de zel. S-a tras, acolo, pe Calea Girocului, inclusiv în casa scărilor de
la blocuri, ucigând şi rănind mulţi oameni.
Maiorul Paul era convins că superiorii îi vor aprecia
zelul, indiferent de puterea politică. Aşa s-a şi întâmplat. Chiar dacă a căzut
dictatura. După revoluţie, a fost avansat la gradul de locotenent-colonel şi
numit şef de Direcţie în Serviciul Român de Informaţii, unde primeşte, imediat,
gra-dul de colonel. Aşa da evoluţie în carieră. Două grade în căteva luni.
Pentru ce merite? vă întrebaţi probabil. Pentru meritul de a fi un individ fără
scrupule, capabil să săvâr-şească mizeriile oricărei formaţiuni politice. Nu
cumva Paul Vasile, pe timpul cât a fost şef de direcţie în S.R.I., s-a înarmat
cu documente compromiţătoare, cu care a şantajat probabil rămânerea lui în libertate,
dar şi evoluţia specta-culoasă în cariera militară?
Nu s-a încheiat anul 1990 şi colonelul Paul revine în
Timişoara, din nou în sistemul militar, pe funcţia de şef de stat major de
divizie, apoi este numit în Ministerul apărării şi avansat la gradul de
general. Este normal să mă întreb, ce funcţii deţin cei pe care probabil îi
şantajează Vasile Paul ?
*
(Anexa 6)
“ COMISIA GUVERNAMENTALĂ
JUDEŢUL TIMIŞ
REFERAT
Având în
vedere reclamaţia numitei Jugănaru Virginia, fila 1, precum şi datele
consemnate în Jurnalul acţiunilor de luptă întocmit de M.U. (divizie n.a), din
care rezultă că, în seara zilei de 17 decembrie 1989, pe Calea Girocului din
Timişoara s-au deschis focuri de armă împo-triva demonstranţilor, Comisia
guvernamentală, instituită la nivelul judeţului Timiş, a procedat la strângerea
unor date, stabilind următoarele:
În seara zilei
de 17 XII 1989, în jurul orei 20.30, din ordinul generalului Guşe Ştefan,
militarii de la U.M. 01140 Lugoj, sub comanda maiorului Paul Vasile, s-au deplasat
în strada Calea Girocului cu misiunea de a recupera 5 tancuri blocate de
demonstranţi în această zonă. Din declaraţiile locotenentului major Cristea
Maricel, maiorului Paul Vasile şi căpitanului Neagu Adrian, filele 9-17,
rezultă că, pentru îndeplinirea misiunii, maiorul Paul Vasile a primit ordin să
cucerească cele 5 tancuri cu orice preţ, la nevoie să facă uz de armă.
În jurul orei
21.00, maiorul Paul Vasile, însoţit de militari din subordinea sa, a ajuns până
la intersecţia străzii Calea Girocului cu strada Lidia, unde, din cauza unei
bari-cade, ridicate de manifestanţi, cât şi a prezenţei acestora la faţa
locului, nu a putut continua traseul pentru îndeplinirea misiunii. În această
situaţie, maiorul Paul Vasile a dispus formarea unui dispozitiv de apărare, în
semicerc, grupat în jurul a două TAB-uri, în poziţie de luptă.
Din
declaraţiile persoanelor audiate cât şi din datele rezultate din
Procesul-Verbal, fila 9-25, rezultă că, după ce maiorul Paul Vasile, personal
sau prin căpitanul Neagu Adrian, a luat legătura telefonică cu M.U., respectiv
cu loco-tenet-colonelul Zeca Constantin, raportându-i situaţia din teren şi
primind ordin de la acesta de a executa misiunea primită, militarii afalţi în
dispozitiv au deschis foc de armă împotriva demonstranţilor.
Cadrele
militare existente în dispozitiv au recunoscut că, la acea oră, din cauza unor
violenţe executate de mani-festanţi s-a deschis foc de avertisment, în plan
vertical, însă, din datele strânse rezultă că s-au înregistrat victime la faţa
locului.
Din
declaraţiile maiorului Biriş, căpitanului Neagu Adrian, locotenentului major
Cristea Maricel, căpitanului Pruteanu Octavian şi locotenentului major
Romanescu Do-rel, filele 9-25 şi 35-39, rezultă că, în momentul în care s-a
deschis foc de armă, maiorul Paul Vasile se afla în cadrul dispozitivului care
acţiona.
Din jurnalul
acţiunilor de luptă cât şi din declaraţiile maiorului Paul Vasile, căpitanului
Neagu Adrian, locote-nentului major Cristea Maricel, fila 9-17, rezultă că, în
jurul orei 23.00 din acea zi, din ordinul comandamentului M.U., în zona Calea
Girocului au apărut şi cadre militare şi soldaţi de la U.M. 01380 Arad –
comandant maior Marcu Dumitru - având misiunea ca, împreună cu unitatea din
Lugoj, să des-presureze cele 5 tancuri şi să asigure retragerea lor în cazarmă.
Pentru
îndeplinirea misiunii, cele două unităţi milita-re, sub comanda
locotenent-colonelului Rogin Constantin, de la M.U., au acţionat împotriva
demonstranţilor provocând mai mulţi morţi şi răniţi. Acest aspect rezultă, pe
de o parte, din jurnalul acţiunilor de luptă, unde s-a consemnat că
loco-tenent-colonelul Rogin Constantin a transmis comandantului că a fost
lichidat focarul din Calea Girocului, cât şi din de-claraţiile persoanelor
audiate în cauză.
Faptul că
locotenent-colonelul Rogin Constantin a preluat comanda celor două unităţi
militare şi a dispus îm-prăştierea demonstranţilor, acţionând chiar cu focul de
ar-mă, rezultă din declaraţiile maiorului Paul Vasile, maiorului Neagu Adrian,
locotenentului major Cristea Maricel, precum şi din declaraţia numitului
Trandafir Sorin, fila 31, fost me-canic conductor pe TAB-ul în care s-a
deplasat locotenent-colonelul Rogin Constantin. Din declaraţia aceleiaşi
persoa-ne rezultă, cu claritate, faptul că locotenent-colonelul Rogin Constantin
a dat ordin să se tragă în demonstranţi.
Faţă de cele
de mai sus, propunem cercetarea pe-nală a maiorului Paul Vasile şi a
locotenent-colonelului Ro-gin Constantin. Semnează şi ştampilează membrii
comisiei.”
*
(Anexa 7)
“ COMISIA
GUVERNAMENTALĂ
JUDEŢUL TIMIŞ
Către Procuratura militară Timişoara
Alăturat vă
trimitem, spre competentă soluţionare, referatul întocmit de Comisia
Guvernamantală, instituită la nivelul judeţului Timiş, prin care s-a propus
cercetarea penală a maiorului Paul Vasile şi a locotenent-colonelului Rogin
Constantin. Dosarul conţine 42 de file. Semnează şi ştampilează membrii
comisiei. Semenază de primire, şi ştampilează Procuratura militară “
*
Maiorul Mihai Bulai şi
maiorul Vasile Paul au intrat în birou, unde, împreună cu colonelul Ioan Şulcă,
(cel trimis de comandamentul Armatei a 3-a la regimentul nostru), nu cred că au
început să-şi plângă ticăloşiile şi crimele unul pe umărul celuilalt.
Indiferent ce puneau la cale, nu mai conta. Conducerea armatei a pierdut
controlul asupra regimentului nostru. Ulterior, am aflat că, de fapt, a fost
pierdut controlul întregii armate din oraş. Noaptea de 19 spre 20 decembrie a
devenit albă.