5 iun 2006 Domnule Rosca Sunt alaturi de actiunea Dumneavoastra de aducere in fata judecatii a fiarei comuniste si a calailor care i-au slujit cu obedienta. Am luptat si noi aici in Germania prin publicatia noastra "CASA", (suspendata temporar din motive care nu depind de vointa noastra) si incercam pe toate caile sa aratam lumii civilizate ca nu numai "ciuma nazista" de care se tot bate moneda a fost rusinile sec.XX ci si CIUMA COMUNISTA, aceea care ne-a omorat parintii, copiii, rudele, prietenii. Aceasta lupta este extrem de grea datorita faptului ca si aici in west adeptii stangii de orientare marxist-leninista nu vor accepta prea usor acest lucru si nu se vor da batuti cu una cu doua. Apoi, va voi spune ca este foarte greu sa vindecati inveninarea la care a fost supus poporul roman, adus incet dar sigur la starea letargica si confuza in care se afla acum. Pe scurt asi dori sa stiti cateva date despre mine si motivele care ma determina sa am o doza de scepticism intr-un succes rapid de condamnare a "comunismului romanesc": sunt si eu un fost soldat angajat in lupta impotriva comunismului si care a suferit destul de mult alaturi de familia mea in anii care mi-au marcat existenta in aceasta lupta uneori surda. Daca n-ar fi fost alaturi de mine si alti prieteni disparitia mea ar fi fost neobsrvata. Va intrebati ce caut in Germania? Fac parte din acei destarati care in 1990 AM FOST OBLIGATI sa comitem acest gest de supravietuire. Dupa Duminica Orbului, am aratat in seara de 29 mai 1990 din balconul Pietii Universitatii cele constatate in sectiile de votare din judetul Sibiu impreuna cu Traian Suciu(+), Prof Ioan Ungureanu si colegii din redactia primului ziar anticomunist aparut la Sibiu, furtul pe fata a umilei "libertati castigate" cu doar cateva luni mai devreme. Am fost arestat in aceeasi seara din atelierele UAP de pe Eforiei unde ma gaseam in asteptarea orei de reintoarcere spre Sibiu. Am fost ridicat de "salopetele negre" si dus la 3 dimineata intr-o cladire aflata pe aceeasi strada prin-tr-un garaj undeva la etaj unde am fost anchetat batut si dupa doua zile abandonat intr-un contaiener de gunoi din curtea imobilului atelierelor. Sar peste amanunte neconcludente si am fost transportat in stare de coma in Germania de catre doi prieteni unde am fost internat si operat pentru o fractura de bazin si in zona craniana... Am primit in acelasi an azil politic datorita faptului ca nu am avut cu ce plati costul internarii si operatiilor, ca solicitant de azil statul german preluand insa aceste costuri... In 1991 am primit prin Ambasada romana de la Bonn un scrisoare prin care mi se comunica ca am interdictie de 10 ani de intrare in Romania (pe atunci redevenita comunista) pentru actiuni de defaimare a tarii... Dupa ce gunoiul comunist "mai draga" a pierdut alegerile mi-am pus speranta ca noul presedinte Constantinescu sa anuleze acea nedreptate care m-a lovit si sa-mi permita revenirea fara nici un fel de probleme in tara...Nici un raspuns chiar daca alaturi de grupul politic CDU Frankfurt a.M. si a unei Agentii de publicitate em contribuit covarsitor cu finantarea prin mijloace de reclama si tiparituri. A revenit gunoiul rosu la putere si sperantele mi-au fost din nou spulberate. Apoi dupa 10 ani am reusit sa primesc permisiunea de vizita (suna lugubru ca-n filme cu tampiti) dupa cinci incercari de a obtine viza de la Consulatul din M?...(aceata in anul 2000). Am cerut in scris si actualului Presedite Basescu anularea acelei decizii comunisto-fesenisto-fasciste, dar pe mai departe am fost tatat cu TACERE. Baiatul meu urmeaza studiile de medicina in Sibiu, si ca multumire a tot ce am contribuit impotriva fiarei comuniste, a tineretii mele petrecute prin inchisorile comuniste, am fost umilit prin obligativaitatea de a platii costurile taxei de student cu o neglijabila suma de 320$ lunar. In anul 2001 am cerut lamuriri despre aceasta suma direct la Ministerul Educatiei si mi s-a rapuns, recunosc dupa doua zile tot telefonic ca numai romanii sunt scutiti de palta acestei taxe. I-am amintit persoanei ca din cate imi aduc aminte suntem toti membrii familiei nascuti in Romania iar acesta mi-a raspuns sarcastic ca mi-am perdut de mult acest PRIVILEGIU de a ma numi roman... Acum, Fiiul meu este in anul 5, are note care-l indreptateau macar la o bursa dar inclusiv dosarul pe care se chinuie sa-l introduca nu este acceptat chiar daca are colegi sositi din Germania si carora le-a fost acordat acest DREPT.... Vedeti deci Domnule Rosca ce greu este sa incercam oficial sa condamnam perioada noptii comuniste. Ma tem ca-i prea tarziu. TARA le apartine economic in totalitate. Dar daca va trebui, ma voi pune pe mai departe la dispozitia acestei lupte. Asi dori sa mor impacat ca o instanta judecatoreasca a introdus pe rol un asemenea caz si acest lucru ar fi perceput aici, in lumea civilizata ca unul dintre cele mai onorante si importante lucruri pe care Romania le-a facut in acest inceput de secol. Bunul Dumnezeu sa va ajute Mircea S. Bozan graphic-designer fost detinut politic germania

<<< Închidere >>>