Filmul  TRIANONUL  ESTE  ÎN NOI : “bombă cu efect  întârziat “?  “sindrom “?  “psihoză”?

     ¤ I.    Dezbatere  la Antena 1 (  9 februarie, după  rularea filmului  )

     ¤  II. Dezbatere  la Radio  Actualităţi   ( 10 februarie )   

        De  două  săptămâni,  filmul acesta  a stârnit    un  ciclon  mediatic. Ziarele, radioul,  televiziunile, cu  titluri incitante,  vorbesc despre  el.  Un  film  interzis la  difuzare în Ungaria, rulează  în România!

 Se semnalează  localităţile şi  cluburile  în care filmul  rulează  fără  aprobare şi  imensul  interes arătat  de maghiarii  din România; se comentează  în  cuvinte,   imaginile –simbol ale  filmului; se  reproduc citate din   documentele, cărţile, poeziile sau  zicerile rostite  de diversele  personaje din  film.

     Scandalul  se rostogoleşte  ca bulgărele de zăpadă  producând, în  doze homeopatice , o  îngrijorare crescândă,  multă  confuzie, oarecare   panică, suficientă  instigare, acuze  dispersate  după  ţintă, ( miopia Guvernului !  tăcerea MAE! laşitatea Ministerului  Culturii ! duplicitatea UDMR –ului! neloialitatea ungurilor ! amestecul  Agenturilor! incapacitatea  istoricilor ! pericol  secesionist!  ).  Se iau măsuri  administrative (  amendă  şi  interzicere ). Consecinţa?:  o enormă şi  justificată  curiozitate. În acest  context,  Antena 1 a hotărât    difuzeze filmul, ceea ce  a  declanşat un nou val  de atitudini  pro- şi  contra.  De atunci,  presa  şi  televiziunile, de data aceasta  în  cunoştinţă da cauză  - filmul a fost  văzut! – organizează   conferinţe de presă, mese rotunde, luări de poziţie, etc., etc.    

    OTV (  12 februarie )  a avut  o  astfel de  dezbatere  de peste  5 ore , dincolo de miezul  nopţii,  în care  Dan  Diaconescu  -  amuţit  în  colţul său de  mediator -   a dat totală libertate invitaţilor  -  lui   Andrei  Păunescu  jr, Adrian  Păunescu, istoricul Mircea Dogaru, diplomatul Gelu  Voican  Voiculescu,  medaliatul  cu  “Drept  între popoare”  Raoul  Şorban   şi loialilor unguri    Horvath  Dezideriu  şi Ghezo  -     demaşte  propaganda revizionist –iridentistă ,   neadevărurile, falsurile   şi tendenţiozitatea filmului;    releve şi    argumenteze (  cu  hărţi,  cărţi,  documente şi  amintiri  )  dreptatea  României ,  adevărul  Trianonului,  legitimitatea stăpânirii  Transilvaniei.   

     Dintre toate aceste manifestări,   am  selectat    doar  două, pe care le-am  considerat  mai  “ purtătoare  de informaţie “:  dezbaterea  condusă  de Marius Tucă  la   Antena 1  (  9  februarie )  şi cea   condusă de Vartan  Arachelian  la Radio  România  -Actualităţi  (  10  februarie ).

     La fel ca şi  în alte cronici  făcute emisiunilor   radiodifuzate  sau  televizate,  încerc să  transform   în  document  scris   ceea ce s-a văzut  şi  spus. Operaţie uşoară dar  cronofagă. 

  Chiar dacă   doar  tangenţial, prin interferenţe  geo-politice, fundalul  contenciosului  româno-maghiar  se produce concomitent  cu  seria istoriei   comunismului  -  fie  la sfârşitul  primului  război mondial ( ‘17-’19) ,  fie la declanşarea  şi  încheierea celui de-al  doilea ( ’39-’40; ’45-’47 ) , fie la căderea  comunismului  ( ’89- ‘90 )   am  socotit  necesară  prezentarea acestei  dispute, pornind, în aparenţă,  de la un  episod  secundar :  proiecţia unui  film.  Şi asta datorită  faptului    ilustrează un  fenomen  repetabil  în  România  în ocazii  “tensionate”:  aspectul de balon  care  se umflă …  apoi  este înţepat şi  se dezumflă … apoi este  bagatelizat   şi se uită.  

  Fereşte , Doamne, România şi  pe  români , de  adevărata  confruntare!         

Livia Dandara 

   

 

  ¤.  Dezbaterea de la Antena 1 (  după  rularea filmului  )

Marius Tucă  prezintă invitaţii: Emil  Hurezeanu ( jurnalist- analist ) ,Ion Cristoiu ( analist politic  ) ,Cristian Tudor Popescu ( redactor şef “ Adevărul”  ), Florin  Constantiniu ( istoric ), Erno  Raffay (  istoric maghiar  ),  Gabor Koltay ( regizorul  filmului  ).  

Koltay:  Filmul  nu este interzis în Ungaria. Ştiu că aşa se scrie în multe ziare  româneşti  şi  la televiziuni,  dar nu este adevărat. Filmul a fost  văzut  până acum  de peste  300.000 de oameni  la Budapesta  şi  în multe localităţi ,   la multe televiziuni  în Ungaria…

Tucă: Cinematografele însă au refuzat    ruleze filmul…  

Koltay:  Serialul de  15 ore  ( episoade )  a  fost difuzat la o televiziune  comercială  în întregime.

E adevărat  că la televiziunea publică  şi televiziunea “ Duno”, nu  l-a proiectat, dar de  15 ani,  în Ungaria nu a fost  interzis nici un  film! Repet, proiecţia de astăseară  la un post  comercial din România,  va încuraja şi televiziunea “ Duno” şi  vor proiecta şi ei  filmul.  

Tucă: În România, de asemeni,  filmul  a fost  interzis. Dvs şi  dl Raffay  aţi trimis o scrisoare   primului ministru  al României.  Aţi primit  un  răspuns  până  în acest  moment?

Koltay: Nu am primit  nici un răspuns;  dar cred că  încele  din urmă  vom primi un  răspuns; să sperăm…

Tucă: De asemenea, trebuie  să facem o precizare importantă:  că traducerea  a fost  făcută de dvs…..

Koltay: Susţinerea filmului ? Da.

Cristoiu [ incoerent, neclar  ]: Vreau  să remarc, creatorul  acestui  film  a făcut  o  declaraţie  politică  foarte interesantă.  Dar eu insist, aş  vrea să  aud  profesia de credinţă  a autorului acestui  film.

Ce şi-a propus  să facă ?  Să ne arate  cum s-a manifestat  sau  cum se mai manifestă “sindromul  Trianonului “ în  conştiinţa, mai ales  a  intelectualilor;  sau  să ne arate    Trianonul e considerat,  în  continuare, implicit de către domnia sa,  o mare instituţie pentru naţiunea maghiară ?    Să vedem  ce şi-a propus. Filmul este rezultatul… Care este intenţia?  Poate autorului – oricărui  mare autor -  i-a scăpat  opera  din mână !

Koltay [ patetic,  ofensiv ] : Aş vrea să  înţelegem   evenimentele din secolul  al  XX-lea, şi cred  că acest  lucru  nu   se poate face  fără  să analizăm  schimbările istorice  din Ungaria.  Cea mai mare  traumă   politică pentru  Ungaria,  a fost  Trianonul,  în  1920. Şi trebuie să-l vedeţi, şi  vă rog  să vă plasaţi  în această sferă de gândire : ceea ce  creat  o situaţie fericită  pentru  una din  ţări, este o bucurie nemaipomenit de mare, pentru o altă ţară , este cea mai mare tragedie  naţională.

 Prin  Trianon,  Ungaria  a pierdul  2/3  din teritoriul  ei.  În  film, personalităţi  proeminente, academicieni, vorbesc despre faptul     Tratatul de la Versailles,  fără sistemul  de la Versailles,  a cărui parte este Trianonul, deci  fără Versailles,  întreaga istorie a Europei ar  fi avut o altă  evoluţie.   Nu ar  fi apărut  fascismul, nu ar fi apărut naţional-socialismul,  comunismul  şi altele,  inclusiv  al doilea război  mondial, sau nu ar  fi decurs în acest mod, şi  noi , şi  dumneavoastră,   această  zonă ,  nu ar fi ajuns  sub influenţă  sovietică.    

Noi,  români  şi unguri,  avem  o  conştiinţă  întârziată  cu  50- 60  de ani, iar  aceasta provine din  istoria  secolului al XX-lea,  şi eu aş  fi vrut  să arăt  prin acest  film, idee esenţială, că,  după mine, Trianonul  nu este  numai un eveniment care se pierde în trecut,  în urmă  cu 60-70  de ani,

 ci îl  tratez   ca pe un proces  care are  celălat  capăt  în  prezentul etern.

Tucă: Dle Constantiniu,  cum vedeţi ca istoric ,  cum  comentaţi  filmul pe care l-aţi  văzut, ca o primă precizare ?

Constantiniu: Eu care  cunosc  propaganda revizionistă care a fost desfăşurată de Ungaria  în perioada interbelică,  am recunoscut  în  filmul care a fost prezentat, aproape toate temele acestei propagande.

Personal,  cred    filmul acesta  face un mare deserviciu  efortului de reconciliere  româno-ungar.

Eu, ca istoric, ca unul care  cunosc  foarte bine trecutul Ungariei, am o mare admiraţie pentru naţiunea maghiară. Şi  consider,  spre exemplu,  că revoluţia maghiară  din  1956,  curajul cu care maghiarii au  înfruntat  cu arma în mână  Armata  Roşie, este un eveniment  vrednic de  tot respectul  şi  toată admiraţia. 

Tocmai de aceea, cred că  filme ca  acesta pe care dvs le-aţi produs,  care redeschid  toate temele acestea de  controversă  dintre  români  şi unguri,   sunt un imens deserviciu   făcut efortului  de a asigura   buna armonie care  trebuie  să se instaureze în relaţiile  bilaterale.  Şi pentru  că dvs aţi pomenit aici de  “sistemul versaillez “,  sunt perfect de acord  cu dvs.  că există  aceste laturi  întunecate  ale sistemului versaillez,  care  sunt realmente responsabile  de declanşarea celui de-al  doilea război  mondial,  dar nu trebuie să uităm  că,  totuşi, acest  sistem versaillez ,  inclusiv Tratatul de la  Trianon, au dat  o recunoaştere  unui  act de autodeterminare ,  cum a fost Adunarea de la Alba Iulia  de la  1 decembrie 1918.

Tucă: Dle Constantiniu,   s-a discutat  mult despre acest  film,  despre interzicerea lui,  o  să o avem  şi pe d- na Muscă  la telefon  să ne spună de ce s-a interzis acest  film în România.  Cum  credeţi  dvs   că va  fi  testul reciproc în această  seară   la  difuzarea acestui  film  în România? Cum credeţi  că va reacţiona publicul  maghiar din România ?  Ce va  însemna el pentru publicul  românesc?  Eu primesc  foarte multe  e-mailuri ,  au venit deja   câteva sute  în primele cinci minute,  şi am  să citesc din ele  la finalul emisiunii. Filmul trebuia  interzis? 

Constantiniu:   Eu  sunt  împotriva interzicerii  filmelor,  a lucrărilor.Eu  sunt pentru libertate deplină   de opinie. Dar vreau      spun  că , atât  cât am  discutat cu colegii,  nu numai  cu oameni de profesie,  de   istorici … reacţia este  profund negativă  faţă de acest film. Reacţia  populaţiei  româneşti.

 Iar  în ceea ce  priveşte  populaţia  maghiară,  n-am avut  posibilitatea să o  cunosc,   dar sunt  convins    filmul acesta   reactivează  un şir întreg de sentimente  din acestea  revanşarde, care  tulbură raporturile dintre  naţiunea română  şi minoritatea maghiară.  Fiind că, în ultimă instanţă – şi  cu asta  mă adresez  colegului meu istoric,  d-lui Raffay -  regatul acesta  medieval  maghiar, “regatul  Sfântului Ştefan”,   nu cred  că mai poate fi astăzi   o realitate politico –teritorială  în Europa  secolului al  XXI-lea. Lăsând la o parte  discuţia aceasta care ,  din  sec. al XVIII –lea şi   până   astăzi ,  separă  cele  două  istoriografii  -  erau sau nu  românii  în Transilvania când au venit  maghiarii?    -  dar astăzi realitatea demografică    este un  criteriu decisiv.  Uitaţi-vă ce s-a  întâmplat  cu  Kosovo. Kosovo  era leagănul  statalităţii  medievale  sârbe, şi faptul    este populat  în majoritate de albanezi,  este astăzi,  în ultimă  instanţă,  criteriul decisiv   pentru a decide soarta  aceastei provincii.Dumnevoastră  credeţi  că Transilvania, care este locuită  în majoritate de români,  poate  astăzi  să mai  fie o parte integrantă  a acestui  “regat  al  Sfântului Ştefan”?

Asta este întrebarea care  v-o pun,  dumneavoastră ca istoric. “

Raffay: “Bunăseara  stimaţi telespectatori  “ [ în l. română  ] …

Tucă : ( fişă   biografică ):  Dl. Raffay  s-a născut  în  194 8;  doctor în ştiinţe istorice; decan al   Facultăţii  de Filozofie a Universităţii Reformate “Karoly Gaspar”; şeful  catedrei de Istorie modernă  şi  contemporană  şi a Grupului de cercetări   de Balcanistică;  a fost deputat  (  1989-1994 ); secretar de stat politic  în  Ministerul  Apărării ( 1990-1993 ); vice-preşed. al Comisiei de  Apărarea a Parlamentului  ungar  (  1990); vicepreşed. al   “Uniunii Transilvane “; preşed.  de onoare al  “Societăţii  Trianon “; prorector al  Universităţii Reformate “Karoly Gaspar”.  Domeniul lui de cercetare: istoria Ungariei  în sec. XIX- XX; istoria popoarelor balcanice  în sec. XIX-XX; relaţiile ungaro- române;  istoria Transilvaniei 

şi a Diktatului de pace de la  Trianon. Cărţi:  Transilvania între   1918-1919; Budapesta (  1987 ); Secretele Trianonului  (  1992 ), Istoria României moderne (  1992 ).       rog    ….

Raffay: “ Colegul  istoric  [ Constantiniu  ] a ridicat  probleme deosebit de importante   şi aşa cum  Koltay Gabor a trebuit   să scoată  toate  întrebările  care  sunt  importante în istoria secolului XX, şi această chestiune că am vrea să creem  în Transilvania o  situaţie  asemănătoare  celei   din  Kosovo, şi eu aş vrea să  rog , stimaţii telespectatori,    nu conceapă  astfel  filmul. Nu, filmul  nu a luat  naştere  cu acest  scop. Şi noi  cunoaştem  proporţiile demografice  din Transilvania, dar  am putea   vorbi şi despre faptul  că cei  6-8 milioane de români …   în ce mod au ajuns în Transilvania.

Dar nu despre acest  lucru vrem    vorbim.

 Vrem    vorbim despre  faptul   - şi  în  film   spunem acest  lucru  -   că maghiarimea din bazinul carpatic, pentru maghiarimea din bazinul carpatic,  ce a însemnat  Diktatul   de pace de la Trianon.

Vreau  să vă amintesc dvs., cetăţenilor români, că înainte de  1918, românimea  trăia în mai multe ţări.

Era aşa  cum  sunt acuma  ungurii. Şi care era  atunci  ţelul  românilor? Şi am  învăţat să respect  poporul român   pentru  că a reuşit  să realizeze în  1918, ceea ce şi-a propus.  Repet:  nu am  vrut  nimic altceva cu acest  film,  decât  să privim faţă  în faţă  istoria  noastră.  Şi mulţumesc Antenei  1  că putem  discuta  direct  - este o posibilitate istorică care nu a mai avut  loc …

Hurezeanu : Sistemul  de la Versailles,  cu tratatul de la Trianon,  e adevărat    conţine   sămânţa -   prin    revizionismul pe care îl declanşează în deceniile următoare -  a celui de-al  doilea război  mondial. 

Dar  sistemul de pace de la Versailles   … era rezultatul  primului  război  mondial ! 

Şi  primul  război  mondial  a fost rezultatul  exploziv  al unei  situaţii  din Europa Centrală.  

Vă imaginaţi    Germania wilhelmiană, Austro-Ungaria, teritoriul  ţinuturilor    Sfântului Ştefan - unde 50 % nu erau maghiari în  1918!   -  imperiul   ţarist,  ar  fi rezistat  bine-mersi   până  în era  globalizării   şi a acestei  pax americana  euforizante, şi ne-ar  fi  scutit de  nazism  şi de comunism ?!

Am mari rezerve. Sunt un admirator al  habsburgilor, al  rolului de tampon  pe care  imperiul  habsburgic

, inclusiv  în perioada  dualistă ,  l-a avut între  Germania  şi  Rusia,  dar  amestecul acela de imperii  şi de  state care  conţineau deja  tensiuni  naţionale puternice, cu teritorii neomogene din  punct de vedere naţional,  cu  aşteptări  foarte mari  ale  unor populaţii  care aveau state  naţionale dincolo de graniţe,  cum erau  şi  românii  din Transilvania ,  ar fi creat  oricum o erupţie   şi  o explozie puternică.

Şi  încă o precizare:  dvs, d-le Raffay,  vorbiţi  despre faptul că  mulţi  români  ardeleni ar  fi venit  în Transilvania  în ultimii ani. Noi  ştim    în  timpul  comunismului,  mai ales în epoca Ceauşescu, a existat  o politică  naţionalistă,  în care transeferul   de populaţie maghiară, în alte  părţi  decât  Transilvania,   şi aducerea  muncitorilor  români  din Moldova sau  Oltenia , pe platformele  de la Cluj,  spre exemplu,  au  existat. Este un lucru  cunoscut  despre care se vorbeşte  deschis astăzi  în România.   Dar  să nu uitaţi    32  %  din populaţia  maghiară  -  aşa cum arată  şi  filmul  dvs când se desprinde ca  dintr-un   bloc de gheaţă  Transilvania din Ungaria şi  se lipeşte  de România  – 32 %   din  populaţia  Ungariei,care trece la Transilvania, erau maghiari ! Restul erau  români,  germani, evrei   şi alte naţionalităţi.  Deci  dvs nu aveaţi  o majoritate nici  înainte  de 1918..

Constantiniu :  Ultimul recensământ  maghiar din  1910 ,  dădea o majoritate de  55  %  românilor,  şi, dacă nu mă  înşel,  34 %  maghiari.  Prin urmare,  din  punctul de vedere al raportului  demografic,   el era favorabil  românilor.

Koltay: Aş vrea să  răspund la cele  spuse de dl istoric, că  întreţine o  părere  negativă  în legătură  cu    filmul meu. Şi vreau  să-i  feresc pe  prietenii  mei  români   ca astă seară   să dovedească  cu cărţi  şi  cu fapte   în ce măsură  România are  mai  multe drepturi  asupra  Transilvaniei, decât  Ungaria. Astă seară  nu  vom  putea dezbate aceste lucruri  şi  vom pierde   direcţia  discuţiei. Resping     hotărât   faptul că   filmul ar  cuprinde o tendinţă  care ar   tulbura convieţuirea paşnică a celor  două popoare. 

Eu ….[ vociferări, contestări  ]… care  după  1989-’90, de  15 ani, susţin   că apropierea noastră va  fi ajutată  doar dacă despre  treburile noastre  comune,  despre evenimentele  noastre …vom dezbate … dintre acestea  cine  vorbeşte  că Ungaria  ar vrea înapoi   Transilvania ? Nici o trimitere din  film nu  afirmă  faptul    Ungaria vrea să recupereze Transilvania.   În  schimb  filmul  spune  că a avut  loc o foarte mare nedreptate pentru Ungaria. Tu care  ai  plecat  din  Ungaria  şi ai lucrat  la “Europa Liberă” ştii  foarte bine…

Hurezeanu : Eu am plecat  din  Transilvania,  nu  din  Ungaria…

Koltay: … că aici  în România  a avut  loc o  exterminare  …Cei de astăzi  nu trebuie să-şi asume continuitatea  celor  întâmplate înainte de 1989. Dictatorul  a fost  ucis.  Dar  trebuie să  vorbim  sincer  despre  ce s-a  întâmplat. Sarcina  istoricului este  doar    zugrăvească o imagine a viitorului  care are  rădăcinile  în trecut.Care clarifică  trecutul. Nu se poate trage doar  o linie. Dl Tărăcineau a spus la Budapesta  că pe dumnealui  nu-l interesează  trecutul , doar  viitorul: Uniunea Europeană.

[  schimb de replici, vacarm  ] Suntem membri  ai Uniunii  Europene   şi  sperăm   ca Ungaria îşi va putea  rezolva  o  serie de probleme  în cadrul  Uniunii Europene…

Hurezeanu:  Trebuie să  vă reamintesc,  d-le Kolttay, că  la  sfârşitul  filmului dumnevoastră   aveţi  un mesaj  net  anti - european    şi  anti-globalist. Dvs vorbiţi, la un moment dat,  de faptul  că Europa neagă  regionalismul ,     globalizarea  ne  împinge spre  soluţiile cele mai proaste   şi  cereţi  soluţii  în interiorul  Europei Centrale.  Sugestia dvs  nu  simplifică Europa. Dimpotrivă.  Şi acuma  mă interesează  şi pe  mine mai mult  sugestiile filmului,  şi  nu  părerile dvs.  suplimentare.

Tucă : Două precizări  am de făcut : în primul  rând că  dl  Hurezeanu  n-a plecat  din Ungaria,  ci  din  Transilvania,  din  Sibiu; şi a doua,  referitoare la ideea revizionistă a filmului.

Colegul  dvs,  istoricul Raffay, într-un  interviu acordat  revistei  “ Erdely Magyar    din Oradea,  era întrebat de reporter:

< Mai are  rost    se discute  despre revizuire,  sau  autonomia este  soluţia  exclusivă? > 

Dl. Raffay răspundea: < În istorie au  avut  loc deseori revizuiri,  aşa că nu este exclusă  nici ideea revizionistă. Această posibilitate se află  în faţa tuturor comunităţilor minoritare care  nu  primesc   drepturi  corespunzătoare   din partea naţiunii majoritare.  Şi guvernele  române  au dovedit,  de la Trianon  încoace, că nu  sunt capabile şi nici nu  vor să facă politică  la nivel  european.

 Dacă  vor continua în acest fel,  părerea mea este  că,  în faţa maghiarilor,  ca  posibilitate principală , se află deschisă  calea revizuirii, pentru    obiectivul  evident  al politicii  României  este de  a  face să  dispară de pe teritoriul ei orice fel de naţionalitate.

 Cealaltă posibilitate, este autonomia.

Trebuie spus, însă, că  prin  propunerea autonomiei, este garantată  integritatea teritorială României  […] Consider importantă şi    autonomia   culturală   care  de fapt a  funcţionat    în cadrul  monarhiei  austro-ungare. Conceptele de autonomism  şi revizionism  nu  se exclud  nici  în  principiu. 

 Consider  realizabile  ideile de autonomie ale  Uniunii Civice  Maghiare şi ale UDMR. >

 Iată aşa dar  ce spune colegul  dvs. Dle Popescu ?

Cristian T. Popescu [ plictisit, încruntat  ] :  Eu v-am  spus  înainte de emisiune…că     putea foarte bine să lipsesc  din ea. După ce am  văzut  filmul, uitându-mă la  “desfăşurările de forţe “ şi  din  stânga şi  din dreapta mea… istorici… regizori…gazetari … Eu mă aşteptam  -  dom- le, un  film interzis în Ungaria ,  un  film  interzis de d-na Mona Muscă …care se ocupă  de  lucrurile tolerante … care se năpusteşte asupra acestui  film  şi-l  interzice! Înseamnă că  se întâmplă  nişte  lucruri  groaznice  în  filmul  ăsta!  Ceva cu crucile cu  săgeţi,  salazişti,  horthyşti … lucruri de genul  ăsta. Mă aşteptam    fie nişte chestii “grele”.

Filmul  acesta pe mine mă  convinge că   vrea să  stârnească – impresia mea - o înduioşare faţă de un lucru  ieşit  din  timp. Dacă trebuia ceva  să mă  convingă  că astfel de filme,  cum  ar  fi cele legate de Trianon,  în varianta lor militant-aberantă , trebuia  să taie în carne vie. Nu trebuia  să ne prezinte  filmul acesta pe dl pastor Laszlo  Teokeş ,  îl cunoaştem  noi  foarte bine;  …mai  există acolo  dl   Istvan  Churko, care este echivalentul  maghiar  al  lui  Corneliu  Vadim  Tudor, iarăşi ,  nu-i o noutate.

 În rest,  eu   pot    înţeleg  sentimentul  pe care-l poate  avea un maghiar  în legătură  cu Trianonul  [ 1920 ] şi-l  pot  echivala,  de pildă,  cu sentimenmtul  pe care l-am  avut  noi    în  legătură  cu Diktatul de la Viena. [ 1940]  Pot  înţelege această  durere,   din  subconştientul  naţiunii  maghiare,  în legătură  cu Trianonul. A  fost  un şoc. La un moment dat,  oameni care  erau de aceeaşi  naţionalitate, 

de aceeaşi etnie,  s-au trezit  aruncaţi  dincolo de nişte graniţe. În   film  se spune că  <  au  fost  trimişi  să semneze, ca  să se usuce cerneala pe  păcatul  lor  >, un medic, parcă, şi  un căpitan … ca să semneze   la Trianon. Deci nu l-au  iscălit  “marele ungur” ,  ci  două  personaje bicisnice.   Şi  noi am avut ,   de pildă,  aceeaşi  reacţie  faţă de Manoilescu  - nu ? -  ministrul  român care a semnat  Diktatul de la Viena  şi … a leşinat!  Eu am  scris o chestie în care  spuneam < Cum a putut  să leşine acest  om? Trebuia  să-şi tragă un glonte  în cap!   >  Ce  a făcut ? Nici n-a refuzat şi   nici n-a acceptat.  A leşinat,  s-a evacuat  în  neant,  ca să nu facă  ceva.  A ales calea leşinului , ca  o fată de pension …

Constantiniu, Cristoiu, Hurezeanu   [  intervenţii   concomitente ]:  nu este acelaşi  lucru   ce s-a întâmplat  la Trianon [1920 ]  şi la Viena [ 1940 ]  Cei ce au  plecat de la Budapesta  la Tianon  ştiau   ce urmau să facă , ce urmau    să semneze;  Manoilescu  nu a ştiut.  Manoilescu  a fost  pus  în  faţa  unei  hărţi în care se trasase  cu creionul 

CTPopescu [ îngăduitor,  concesiv ] :  Eu vreau    spun  că pot    înţeleg  uşor, aşa  cum  şi  noi  păstrăm   în  suflet , chiar dacă nu l-am trăit,  şocul  Diktatului de la  Viena, atunci  când ni s-a luat  Ardealul de Nord. Pot    înţeleg  la fel de bine ce-o  fi fost  în  subconştientul colectiv al   naţiei maghiare  în legătură  cu Trianonul. Filmul acesta  are –  cum  să vă  spun eu ?   -   momente, chiar  şi  echivalente. S-au intercalat acolo  versuri  de  Ady Endre [ citează  câteva versuri  ], Petofi Şandor,  mi se pare … Sunt versuri  bune.  Sunt versuri  frumoase.  Ady Endre este un mare poet.

 Dar la fel de bine – să  zicem - noi ne apucam  să facem  un  film ,    zicem,  pornind de la paseismul regalist. Eram aici nişte  nostalgici ai Regelui Mihai, care şi  acuma aşteaptă  mântuirea de la el, nişte nostalgici  ai  României Mari , dintre cele  două  războaie mondiale,  şi puteam  să facem un  film  asemănător   şi   puneam versuri de Octavian  Goga,  în loc de  versuri de Ady Endre.

S-ar  fi putut face un  film echivalent , nu ştiu, poate mai bun decât  ăsta,  pentru că   acest film  este patetic, în anumite  zone este neconvingător, tragic pe alocuri,  şi  neegal.  În primul  rând,  nu  este  definit  genul  acestui   film.  Nu-i  documentar, pentru  că are inserţii artistice – cei care rostesc versuri,  sunt  actori …; nu este nici  film artistic,  pentru    sunt  înserate  imagini din real, citate din  istorici ,  ş.a.m.d.  Este un  film  între documentar -   propagandă -  film  artistic. Un documentar artistic.  Am  mari îndoieli  - aici  sunt de partea d-lui  Kolttay  Gabor -    că asemenea film ar putea  înrăutăţi  relaţiile  româno- ungare!    fim serioşi,  d-le Constantiniu !  Aş vrea să  vă spun  că ,  în acest moment, relaţiile româno-maghiare sunt  caracterizate de următorul fenomen: până  să intre Ungaria în Uniunea Europeană,  anul trecut,  românii treceau graniţa  de Vest,  din Transilvania  în Ungaria,  ca să  cumpere ulei, zahăr, legume şi alte produse, pentru  că erau mai ieftine decât  în România; şi acum  după ce a intrat  Ungaria în  Uniunea Europeană, ungurii trec graniţa  ca    cumpere benzină,  în special,  precum şi alte produse din România,pentru    sunt mai ieftine decât  în Ungaria.  Aţi  văzut   la români sau la unguri, un  comportament  de genul

 < nu ne  ducem    cumpărăm de la unguri, chiar dacă la  ei  sunt mai ieftine!  Noi cumpărăm  produse româneşti,  chiar dacă  sunt mai  scumpe! >?!  Ăsta este  comportamentul;  el nu are de-a-face nici  cu nostalgia  Trianonului, nici  cu relaţiile  româno-maghiare … au trecut  graniţa  foarte  simplu.

Hurezeanu:  Filmul   are mesajul  unei  solidarităţi  adresate   maghiarilor  de dincolo  de graniţe,  pe care  dvs o  exprimaţi   ca pe o realitate  tragică, patetică, represibilă ….

Tucă [ informat, ofensiv  ] : Iată ce spune dl  Raffay Erno  -  ca să  cităm pe cei  care  sunt  la masă    -  în legătură  cu situaţia   din Ungaria, cu atmosfera creată de   film, de   tratatul de la Trianon:    < O dată  cu schimbarea de regim, viaţa politică  s-a  coalizat  din nou.  Pe lângă aceasta, a revenit   şi  situaţia  specifică     în  Ungaria nu  se poate  vorbi despre Trianon. [citare neauzibilă  ]  > 

Koltay : … bineînţeles,   intenţia  a fost  nu numai  să comunicăm  idei,   ci  să atingă şi  simţămintele.  Avem  voie să  fim  iertaţi  dacă   între cele  două  războaie mondiale, poeţii  unguri au  scris cu  multă  durere despre Trianon. E de la sine  înţeles. Filmul   nu  vorbeşte  numai despre acest  lucru.

A doua parte a filmului, arată     problematica Trianonului,  ce  soluţie  de rezolvare are  secolul XXI, în  contextul  unei tendinţe  de unificare  europeană  

Cristoiu [ confuz,  incoerent ] : … Filmul  nu va  fi receptat, şi mă refer  aici la  publicul  românesc,  ca un  film care revendică  Transilvania. Aţi observat  că, cine s-a uitat  atent  la  film,  sunt  puţine referiri  la Transilvania şi la  chestiunea  dacă  Transilvania aparţine sau nu    Ungariei.  După  opinia mea  filmul atrage atenţia asupra unei probleme mult mai grave,  şi anume, pentru  prima dată  – şi asta o  spun  distinşilor oaspeţi  -  telespectatorii  români  au  avut  în faţă   aspecte  ale sindromului   Trianonului de partea ungară.   Au  scris politicieni,  istorici …  au  scris cărţi,  pamflete , pe această temă. Filmul,  repet: impresionează , ne convinge pe noi ,  de existenţa acestui  sindrom  clădit  pe ideea că  Trianonul  a fost  un moment tragic, că  Ungaria  a pierdut   nişte  oameni,  Ungaria  lui  Ştefan cel  Sfânt. Ungaria care avea  Croaţia ,  Transilvania  ş.a.  nu mai e.   Sindromul  Trianonului  nu se referă la Transilvania.  Filmul  este  sub semnul  acelei  devize:

<  Trianonul ? Nu,  nu,  nici o dată!  >.  Filmul  nu are o detaşare faţă  de acest  sindrom.

Din acest  punct de vedere, anumiţi politicieni îl  pot   include  în   acea categorie de  produse revizioniste, de   genul  acelor  manifestări  de negare  a Trianonului   

Raffay [ arogant, acuzator ]:  Eu am  înţeles,  din cele  ce s-au  spus,   şi  sunt de acord  cu dvs , că poporul   român  ştie puţin despre istorie.  Pentru maghiari  este valabil acelaşi  lucru. Trebuie să  schimbăm  aceste lucruri  şi, ca    înţelegem  bine  situaţia , trebuie să arătăm  clar ce  s-a  întâmplat  în sec. XX.  Ungaria nu vrea teritorii , dar vrea drepturi pentru     maghiarii  de pe teritoriile pierdute.  Cu  30 de ani  înainte, erau  2 milioane de maghiari în Transilvania,  astăzi  sunt  1 milion  jumate.  Nici pentru  dvs  nu este bine acest  lucru.

  Tucă :    rog,  ceea ce spuneaţi  dvs şi dl Teokeş , că ar  fi  vorba de exterminare ,de faptul    s-ar  fi pierdut  într-un genocid … 

Hurezeanu : Se face o mare eroare atunci când se  susţine că   între 1992 – 2000, ar  fi  dispărut peste  200.000 de maghiari!

Constantiniu:  Există posibilitatea să  se verifice  acest  lucru. Un telefon  dat   dl-ui    Marko  Bello… Prin urmare, preşedintele UDMR –ului,  aici  în România,  este  în momentul de faţă   ministru de stat, ,  adică  practic vicepremier,  responsabil  cu  Învăţământul,  Cultura şi  Integrarea. UDMR-ul  participă la  guvernare. Faţă de această  situaţie,  aveţi  dvs  convingerea că se pot  susţine afirmaţiile infirme  ale lui Laszlo  Teokeş  şi ale altor persoane  care  apar  în  film,  că aici   în  România  se duce o politică de discriminare  faţă de  minoritatea maghiară , că se duce  o politică de asimilare, că se duce o politică  de  tip  stalinist, precum genocidul  comunist ? 

Raffay: Nu vreau    înclin  discuţia  spre ceea ce a spus Laszlo  Teokeş, dar   vă cer  tuturor să  vorbim cu  respectul  cuvenit  despre această  personalitate  cunoscută  în  lume,  eroul revoluţiei  române.

 Tucă: Nu este erou al revoluţiei române ….

 Raffay: … Ceea ce spune domnia sa   este demn  de gândit. 

Tucă:  Dl  Teokeş  nu este  eroul revoluţiei  române. N-a  fost declarat  de nimeni  erou al revoluţiei.   

Raffay: Faptul    în ultimii  50 de ani,  au  dispărut  mulţi unguri,  au  fost  alungaţi, frustraţi de drepturile lor,  acest  lucru nu poate fi negat.  Nu  dvs, cei de faţă , răspundeţi  pentru aceasta,  ci  politica care a înfăptuit  în ultimii  50 de ani această  politică.  Aceste probleme trebuie discutate liniştit,  fără patimă, acestea   sunt  consecinţele  Trianonului.

 Hurezeanu [ tranşant, la obiect ]: Noi  nu  suntem faţă  în faţă  în tranşee. Noi nu  suntem  reprezentanţi, dvs  ai Ungariei  şi noi ai  României. Noi  suntem , cred, nişte intelectuali, unul  din dvs,  istoric, altul  regizorul  unui  film impresionat,  care are 15 ore, noi  suntem „ zilieri ”  în presa românească.

Ne-am întâlnit     discutăm  un  mesaj obiectiv, un mesaj care deja nu mai ţine de sentimentele noastre, de tezele noastre politice,  nu ? Din cauza asta aş vrea să obiectivăm   puţin  discuţia.  

Filmul  dvs.  are  15 ore, înţeleg.  Noi am  văzut aici  un fel de compendiu.  N-am  văzut  întreg  filmul. 

     Vă pot  spune că,  după părerea mea este un  film impresionat  prin mesajul lui dramatic, dar este o pledoarie pentru suferinţă,  pentru repararea suferinţei,  este o teză  cu argumente unilaterale,  cu argumente partizane, nu este un  film  documentar,  nu ne lămureşte, nu  ne convinge,  decât de  o imensă  suferinţă  pe care oricum  suntem pregătiţi  s-o respectăm,  atunci  când este  vorba de suferinţa maghiară.

      Filmul, însă,  după părerea mea,  ar fi trebuit, poate,  să semene mai mult  cu ce face BBC-ul, cu ce face Discovery , cu ce fac  casele moderne şi  europene  de film , când vorbesc despre evenimente istorice  controversate: primul  război mondial,  al  doilea război mondial.  Slavă  Domnului, nu mai  scăpăm de Hitler şi de  război  mondial în culori!  Dar acolo, vedem  părerea  lui  Istvan,  vedem părerea  lui  Horhy, îi vedem pe toţi marii martiri ai literaturii maghiare de lamentaţie , vedem însă  şi părerea unor  social-democraţi ,a unor intelectuali evrei,  a unor  cehi , a unor liberali  transilvăneni, a unor  conservatori sârbi. Aşa trebuia procedat. 

      Dvs  aveţi o teză  univocă, partizană , care,  după părerea mea,  este  teza „naţiunii politice maghiare”,  care a împins Ungaria,  prin menţinerea  sistemului de  tip  feudal, şi  în primul  război  mondial,  şi, apoi,   în linie dreaptă spre Trianon. Naţiunea politică maghiară  a  nobililor, a persoanelor care au  ignorat suferinţele majorităţii  populaţiei,  care au intrat într-o  combinaţie care a dus, după aceea, direct la fascismul  dvs  - şi-am avut  şi noi  parte de el  - cu industriaşii evrei  asimilaţi  şi  cu etnicii  germani care au populat  administraţia dvs.    În  sfârşit …       

Koltay: …[ intervenţii,  vacarm  ] 

Hurezeanu :  lăsaţi-mă  să termin… …[ intervenţii,  vacarm  ] 

Koltay:  Aţi  folosit  o exprimare pe care vreau  s-o resping categoric… cum    Ungaria  între cele două  războaie mondiale ar  fi  avut  un regim fascist ……[ intervenţii   vacarm  ]  N-a avut fascism!

Hurezeanu :  dle Kolttay, lăsaţi-mă  vă rog …dvs puteţi să respingeţi  sau nu,  dar e vorba de nişte oameni ! Aţi  avut  fascism…[ intervenţii,  vacarm  ]  … Dvs cunoaşteţi  o carte a lui  Nicolas  Max Talavera,  un  evreu –maghiar  care a  trăit   în România  şi care are  o carte clasică,  între  timp, şi care a apărut în  1970,  şi care se numeşte  „Fascismul în  România şi  Ungaria” 

…. Şi acolo lucrurile sunt  foarte limpezi. De ce să  vă feriţi  de fascismul  dvs? Nici noi  nu ne ferim  de al  nostru.  Culmea  este …

Koltay [ enervat,  agresiv ]:  În Ungaria  nu  a fost fascism.[ intervenţii,  vacarm  ]  Este o eroare , o interpretare eronată a  istoriei  ungare , şi    rog  să nu  discutăm  acum acest  lucru , pentru  că nu este potrivit. Ceea ce este  evident  pentru  mine , este că noi , românii şi  ungurii,  ar trebui    discutăm  foarte frecvent -  în  asemenea  emisiuni de televiziune, întâlniri  ale istoricilor  -  şi    scriem  despre  aceste lucruri  în manualele de istorie, să   vorbim   deschis despre evenimente  şi  să răspundem.

 Nu  acuzaţi !  Nu ne judecăm  unii  pe alţii.    stăm de  vorbă , la 15 ani  după  schimbările de regim  din Europa de Est. A venit  momentul ……[ intervenţii,  vacarm  ]  

Tucă:  Să nu-l  supărăm pe dl  Koltay,  pentru  că astăzi este ziua sa de naştere  … Avem   la telefon pe  ministrul  Culturii, d-na Mona  Muscă. Spuneţi-ne de ce a fost  interzis acest  film  în România ? 

Mona Muscă: Nu  a fost  niciodată interzis. Nici nu cred  că se poate face în  România,  la ora actuală , aşa-ceva. N-a fost  nici în intenţia  nimănui,  nici nu  s-a  întâmplat. Orice film  în  România, conform legislaţiei  din România, armonizată  cu legislaţia  Uniunii Europene, trebuie să  fie clasificat în momentul  în care  doreşte să  fie exploatat  sau  difuzat  în orice fel.  Aşa  se spune în lege.  Eu n-am cerut decât    fie respectată  legea,    fie clasificat  filmul, aşa cum  scrie legea, aşa cum  se întâmplă  în orice ţară.   Ce înseamnă  clasificare? Este  protecţia  publicului   faţă de scene violente,  faţă  de scene pornografice;  este  vorba de protecţia  minorilor …. Deci  eu am m cerut  aceasta  pentru  a proteja publicul. De altfel,  în afară de clasificarea obligatorie pe care orice  film  trebuie să o aibă,  trebuie să  fie şi tradus,  ca el  să poată   fi  difuzat  şi  exploatat în orice fel. Deci n-am  cerut altceva, decât ceea ce se cere  în mod normal, şi dacă  domniile lor ar fi  întrebat – este un lucru atât de simplu, să se intereseze înainte, nu  domnul  regizor, căruia îi  urez la mulţi ani! -   ci  pur şi  simplu  cei care l-au invitat , care au  exploatat acest  film în vreo  12-15  localităţi  din România.  Drept urmare,   eu nu am cerut decât    se respecte legea ….

Koltay:  Eu  aş putea să   profit de ocazie  şi  să cer  următoarele doamnei ministru: filmul  „Trianon”

  a fost  subtitrat; înregistraţi-l  şi  autorizaţi-l  să poată    circule.  Alaltăieri,  a fost sancţionat  un  tânăr cu  100 milioane de lei, şi  au continuat  oprirea de către autorităţi. Vă  rog      autorizaţi  şi  să lăsaţi    fie proiectat acest  film, să înceteze măsurile luate de autorităţi; vă  rog  cu respect,  ca tinerii  studenţi care au  fost  pedepsiţi   cu  50-55 de milioane,  iar mai recent cu   100 de milioane, daţi-le voie să facă recurs,  pentru  că asemenea sume  uriaşe nu au  cum  să le plătească.  Daţi loc  recursului ! Lângă  idei  să plasăm   idei!    începem  să stăm de vorbă, iar  doamna ministru,  colaborând cu  conducerea ungară,   să caute posibilităţi  să creeze  aceste forum-uri  comune. Nu  vom  ajunge nicăieri , dacă  problemele istorice grave  le vom da la o parte, şi ne  vom face că  nu le auzim.  Lucrurile trebuie spuse.

Este în   interesul  ambelor popoare.

Mona Muscă: D.le Koltay, nici o dată  legea nu  poate  fi  pusă  în  discuţie.   Nici  în Ungaria,  nici  în  România,  nici  în restul lumii. Orice se poate negocia,  nu  şi respectarea legii.  Cât despre  studenţii de care vorbiţi,  dânşii pot face recurs,  cum oricine poate face recurs într-o ţară democratică. Dar dvs să-mi cereţi  să negociez legea, sau altcineva, mi se pare mult peste puterile mele.  Nu  voi negocia nici o dată  legea,  cu nimeni. Reprezint  o autoritate, şi această  autoritate trebuie  să vegheze la respectarea legii. Recursul  se poate face, dar, în  continuare, legea trebuie respectată  şi  de dânşii  şi de alţii.

Koltay :  Stimată  doamnă,  a apărut  varianta  subtitrată … şi  tinerii maghiari  din Transilvania  au cerut  înregistrarea. De ce nu o primesc?   [ intervenţii,  vacarm  ]  

Mona Muscă: D-le Kolttay,  eu mă  jenez    vă spun   că acest  film -  şi dvs ştiţi acest  lucru!   -  s-a difuzat  fără traducere  şi  fără clasificare.  În momentul  când va intra  în legalitate,  puteţi  să-l  difuzaţi cât  doriţi,  şi dvs,  şi alţii.  De altfel,  este un  film  pe care  nici măcar nu cred că l-ar  interzice  cineva , pentru  că n-ar  exista nici un fel de motive.   Din  punctul  meu de vedere -  eu acum am  văzut  prima dată  filmul -  el este,    zice eu,  uşor desuet, şi mai  mult decât face. Asta este tot.

  Pentru  asta nu  se interzice un  film,  niciunde!

CTPopescu:   M-am liniştit  la aceste ultime cuvinte ale  doamnei  Muscă.  Mă miram  să aibă  instinctele acele totalitare ….

Raffay [ ofensiv, categoric  ] : Eu nu  sunt deloc liniştit. Una este invocarea legii,  şi alta este aplicarea ei. Problema este dacă a fost  un pericol  proporţional  cu pedeapsa care  s-a dat. Eu  consider  că este  un abuz de putere  din partea doamnei ministru. 

Dl Tucă a citat  o declaraţie mai lungă,  despre revizuire şi autonomie şi  legătura  dintre ele.

   Într-adevăr,  nimeni nu vrea revizuire. În istorie a fost ,  a rezultat, că revizuirea a deteriorat  relaţiile dintre cele  două popoare.  Nu este vorba numai de al  doilea Diktat de la Viena [ 1940] , ci  şi despre Diktatul  de la Trianon  [  1920 ]. O minoritate se gândeşte la revizuire sau la  autonomie,  dacă nu primeşte drepturile care i se cuvin  din partea guvernului ţării respective.

 Istoria  României  în secolul  XX, arată  că au  avut  loc măsuri  discriminatorii  împotriva minorităţii  maghiare. Întrebarea mea esenţială  este  cum putem  depăşi  această problemă. În opinia mea,  autonomia teritorială  pe care  Consiliul Europei  o  sprijină, prin Recomandarea 1205, este o cale pe care putem merge.  Să ne  gândim , autonomia secuiască ar  fi  în cadrul  României …

Tucă [ vigilent, demascator ]: Dvs  spuneţi  în interviu,  cum se poate rezolva problema aceasta:  

< …problema se poate rezolva doar  prin modificarea graniţelor…după  schimbarea sistemului  din ultimii  8 ani, de la zona Europei Centrale şi  până la Caucaz , când s-au  putut schimba   graniţele,   nu poate  fi  vorba de imposibilitatea  de a se modifica   graniţele…  >

Hurezeanu :  De altfel,  şi  în  filmul dvs,  dl  episcop Teokeş vorbeşte despre faptul  că,  în momentul  când  s-a prăbuşit  comunismul  în  1989,  a început  şi  prăbuşirea sistemului  Trianon.   Avem  aici afirmaţii limpezi   iredentiste, revizioniste. 

Raffay : Eu  formulez altfel. În 1989-1990, au pornit  două procese istorice: unul este prăbuşirea comunismului, din fericire; celălalt , prăbuşirea sistemului  din  1920.

România este  tot aşa  cum a fost atunci , respectiv  în  1947 [ sic! ]. Dar  gândiţi-vă la Iugoslavia, care este urmarea Trianonului, şi  s-a destrămat;  şi  gândiţi-vă la Cehoslovacia. [ intervenţii,  vacarm  ]  Eu nu  spun  că trebuie să se întâmple acelaşi  lucru  şi  cu România; eu  spun  doar    în  cei  15 ani  s-au  întâmplat asemenea lucruri ….

Tucă [  documentat ] : Iată ce spuneţi  dvs  în acelaşi interviu [ la Oradea ]. Reporterul    întreabă: <Vreţi  să ne vorbiţi despre posibilităţile   de revizuire,  după  1989?  Care ar  fi  acestea?

 Mai ales că dvs  aveţi o calitate extraordinară,  sinceritatea, spuneţi lucrurilor pe nume.  >   

Dvs răspundeţi :  <  Prima posibilitate , a  fost dată, în  1989,  în  timpul revoluţiei  române  şi a loviturii de stat.  Atunci  statul,  în general,   a slăbit şi  Budapesta  a cerut posibilitatea  să intervină  în evenimente. Dar   a   făcut-o  în alt  mod  decât  ar fi trebuit  s-o facă,  şi  serviciile de informaţii  au alertat  guvernul român.  Dar  guvernul  comunist  al lui Mikloş,  n-a acţionat.  Să spunem lucrurilor pe nume.  >  D-le Constantiniu ? 

Constantiniu [  conciliant, aluziv  ]:  Eu mă  bucur  că dvs, ca istoric,   doriţi  ca  popoarele noastre   să depăşească aceste momente  dureroase din istoria relaţiilor  româno-maghiare. Am  înţeles corect  această problemă. Am  avut  sentimentul    filmul  nu  răspunde acestei intenţii , pentru că,  dimpotrivă, filmul  remartirizează  toate aceste frustrări  pe care poporul  maghiar le-a  simţit  din  1920 , în  scurgerea timpului. Eu vreau  să repet  aici o remarcă   a generalului  Kirally  Bella  - comandantul  gărzii naţionale maghiare   din  timpul revoluţiei  din  1956;    ştiu  că este o personalitate politică  foarte respectată în  Ungaria  -  care,  în  1978,   a participat  la un  colocviu  internaţional  care era consacrat aniversării  a 60 de ani  de la  desăvârşirea unităţii naţionale a românilor.    Şi generalul  Bella Kirally, un mare patriot ungar,  a spus următoarele  cuvinte […] : < Românii  şi   maghiarii   nu trebuie să se certe dacă  Iancu de Hunedoara a  fost  maghiar sau  român. Românii  şi maghiarii trebuie să evoce faptul  că, sub steagul lui Iancu de Hunedoara,  au luptat  şi  românii  ş i maghiarii împreună,  împotriva  unui  duşman comun, care era  Imperiul  Otoman.  >  Eu cred  că această  direcţie de cercetare, dacă vreţi, privind relaţiile româno-ungare,  de evidenţiere  a momentelor de  convergenţă   între  români  şi maghiari,  e mult mai  potrivit acum,  când vrem  să realizăm  Uniunea Europeană,   decât dacă, de fiecare dată,  revenim înapoi …Eu , ca istoric, vă  înţeleg perfect, vă şi  admir  pentru patriotismul dumneavoastră. Aş vrea ca  tinerii  români  să aibă  sentimente  la fel de profunde pentru  teritoriile pe care ei le-au pierdut. Pentru    şi noi  avem un teritoriu.  După  1940,  şi noi am pierdut  teritorii care fac parte  din  teritoriile româneşti.  Dar  cred  că această cale pe care aţi pornit dvs  cu  filmul pe care l-aţi  făcut, calea aceasta este neproductivă,  din unghiul  de vedere al raporturilor româno-ungare,  din unghiul de vedere  al integrării europene.

CTPopescu [ conciliant  ] : Eu cred  că nu are prea mare importanţă ,  cu tot respectul  pentru  distinşii invitaţi de astăzi,  nu are mare  importanţă ce credem  noi despre acest  film…. Eu am  văzut  mesajele primite de dvs … părerile telespectatorilor…  Există nişte legităţi istorice care acţionează,  nişte mecanisme  implacabile care  funcţionează,  pe care   nu le putem  mişca noi  acum  cu  părerile noastre.   În mod evident  pentru mine acest  film  este – aşa cum  spunea d-na Muscă -   desuet. Mie nu mi se pare un  film  periculos. Acest  film  exprimă  o  diferenţă  între poporul  român  şi poporul maghiar.

Şi anume,  vocaţia tragicului  pe care o are poporul  maghiar, pe care poporul  român  nu o are în aceeaşi  măsură. Asta este o realitate. Există  în  film  momente  de accent  sfâşietor. Autentic.  Acolo nu mai  e propagandă , acolo e clar  că nişte oameni  au  suferit  şi  suferă.  În acelaşi timp însă – aşa  cum a spus  dl Constantiniu  -  ar  fi  de dorit,  ar  fi de admirat chiar, ca fibră  naţională ,  ca românii  să sufere pentru Basarabia  şi  Bucovina , cât  suferă   ungurii pentru Transilvania …

Hurezeanu :   Filmul  arată    cerul pare  a se fi  prăbuşit asupra ungurilor,  doar  asupra ungurilor! 

Ei  sunt martiri  şi eroi,  iar ceilalţi  sunt  doar beneficiari  ai acestor conflicte.

Raffay :  Sunt absolut de acord cu acest  lucru. De  treizeci de ani mă  ocup  de  istoria Ungariei.

Sunt  foarte de acord.  Nici nu ştiţi  cât de mult   sunt de acord! Şi putem spune, cred,  spre  sfârşitul  discuţiei,     în întreaga  zonă,   fie că e vorba de zona slavă -  română  [ text  neclar  ]  se confruntă  între ele.  În  filmul de  14 episoade , este o parte separată  în care este  vorba de   colaborarea regiunilor.

Şi  filmul se termină  la fel. După multe  contradicţii,  trebuie găsite formele  colaborării.

Daţi-mi  voie să  citesc şi eu …

Tucă: Nu, nu. Staţi puţin. Veţi  citi  acum doar lucruri care    convin…Nu avem  timp, din atâtea mii de texte,    ascultăm  ceea ce vă  convine… 

Cristoiu [ găselniţa capcanei ] :  Discuţia despre acest  film care se apropie de final  … ar fi  foarte interesantă şi ar pune punctul pe „ i „   dacă   distinşii oaspeţi   ne-ar  răspunde la următoarea întrebare.

 Am  înţeles :  amândoi, ca şi  filmul,  spun    <  nu, nu  trebuie să uităm  Trianonul ! >.

 Da?  Acesta este mesajul  filmului.  Câţi  unguri  din Ungaria mai  gândesc aşa ? E  filmul  o producţie de protest   faţă de  acei unguri  (  cum  spunea Tudor Popescu  )  care se ocupă mai mult de  super-market-uri  şi nu  se mai gândesc la  Trianon ? Exprimă  o  forţă  politică ceea ce gândiţi dvs?

 Pentru  că,  cel puţin aici,  şi asta este a doua întrebare,  trebuie să  înţelegem perspectiva dvs în  formula  <nu, nu  trebuie să uităm  Trianonul ! >.

Spre exemplu,  UDMR –ul  este şi el  de părere că …  <  nu, nu  trebuie să uităm  Trianonul ! >?

Tucă: O  să rog pe dl Koltay să  răspundă la aceste întrebări.   De asemenea,  să ne spună dacă  filmul 

a fost  difuzat  în Ungaria.   Sunt  multe  mesaje pe această temă , deoarece s-a creat  o  situaţie absurdă: filmul este difuzat  în România  şi  oprit de televiziunile publice din  Ungaria !

Koltay [perseverent, ofensiv  ]: Cred că  în Ungaria,  ca şi  în România,  suntem  foarte diverşi.

Dacă  citesc  aceste  SMS-uri, nu  sunt  sigur că  voi  părăsi  România imediat! Dar  sper în raţiune şi  că patimile se vor linişti.  Deşi  nu este  sigur că noi  în seara aceasta  am dat  exemplu  pozitiv.

 Trebuie să luăm  cunoştinţă    în ultimii  50 de ani, maghiarii au  fost  rupţi de rădăcinile lor,   în lipsa  informaţiilor  şi  cunoştinţelor istorice,  şi  în perioada socialismului  şi-au pierdut  conştiinţa  naţională. Ştie foarte puţin  despre istoria lui, dar  schimbarea de regim , şi  în Ungaria şi  în  România,  este o  posibilitate    începem    vorbim  deschis despre  istoria  noastră. Primirea filmului  în Ungaria, mulţi  spectatori  dovedesc -  în  pofida  disputelor  şi temerilor   -  dovedeşte că oamenii,  în număr mare,  sunt interesaţi  de istoria proprie. Prelucrarea  sinceră  a  proceselor istorice,   după  al  doilea război  mondial,   nu  a  putut  fi  făcută.  Deoarece nu  vom  putea dezbate aici  problemele complet,  de aceea   mâine vom organiza  o  conferinţă de presă la  hotel Carol … la ora 11 …  Încă un  gând doar :  gândirea  împreună    ar fi  foarte  importantă  pentru ambele părţi. Să  scăpăm de prejudecăţile ascunse în   adâncul  sufletului  nostru. În  sfârşit,  de ex.  televiziunea  română    nu   apostrofeze Ungaria  interbelică  drept  fascistă, iar  unul  din geniile literaturii maghiare , Vass  Otter  [ transcriere nesigură ] ,   să nu  fie  privit drept  criminal  de război  în România, unde   autorităţile au  îndepărtat un bust   şi au luat  nişte măsuri.

 Este absurd!  Dacă veţi  citi  cărţile lui, nimeni mai  frumos decât el   nu  a vorbit despre  împăcarea româno-maghiară. Noi, intelectualii,  trebuie să ajutăm politica. Să explicăm lumea, să  o  interpretăm,    discutăm  calm  şi  să dăm un exemplu.

Cristoiu :  După părerea dvs,  liderii UDMR   din  România,  au uitat  Trianonul,  sau nu ?  

Koltay [ ambiguu, arogant  ]: Eu  nu vreau  să declar ceva  în numele lor, dar cred că nu.

Ei  se gândesc la o alternativă  în prezent,  ca membri ai  guvernului;  ei se gândesc la cum ar  putea să  fie rezolvată   problema Transilvaniei,  în cazul  României, în cadrul  Uniunii  Europene, şi  cum se poate crea o Românie mai democratică. [ rumoare  ]

Tucă : Care este „ problema Transilvaniei”  în  vederea  integrării   României  în  Uniunea Europeană ?

 Nu  înţeleg.

Koltay: Eu cred  că Transilvania, problema fundamentală a Transilvaniei, este ca  aceşti  1  milion şi  jumătate de oameni  să poată trăi   în  condiţii  plăcute,  să crească ca număr,  să-şi poată desfăşura activitatea , şi  dorim acelaşi  lucru şi celor 20 de milioane de români.

[ rumoare, vociferări ]

CTPopescu [ reviriment ofensiv ]:  Îl  asigur pe dl  Kolttay că  aşa  cum  filmul  nu va duce la  schimbarea graniţelor actuale, şi  dânsul va părăsi România  în bună regulă,   sănătos  şi  cu bune urări  din partea noastră a tuturor. Nu se află  în pericol,  nici pe departe!  Mie mi-a fost greu să  înţeleg, adică nu mi-a  fost greu, n-am  vrut, la  începutul acestei emisiuni,  să mă  gândesc că avem altceva de făcut  decât  de discutat  un  film,  cu părţile lui bune, cu rele,  cu  conotaţiile  politice, ş.a.m.d.

  Or, iată  că dl  Kolttay Gabor,  prin  comportamentul  d-sale -  până acum  nu am  înţeles care este obiectivul  d-sale,  acum am priceput. 

  Dl  Kolttay  nu  vorbeşte cu noi,  la această masă; nu  vorbeşte  nici  cu  românii  din România; dânsul are un  discurs animat  cu nişte prefabricate; nu  se uită la noi;  nu vede când vrem    spunem  ceva; dânsul   are de spus nişte  lucruri  foarte  precise către ungurii  din  România,  din Transilvania.

Acum  am  înţeles,  spre  sfârşitul  emisiunii, cu  cine era  dânsul în  dialog. Nu  cu noi !  N-are nici o treabă  cu noi !  Dânsul  vrea să transmită ce are de transmis  ungurilor din Transilvania.

Care  nu  ştiu  în ce măsură  sunt  dispuşi  să asculte ce spune dânsul.

  Şi acum ca    înţeleagă  dl  Kolttay    de unde  vine   necazul  cu SMS-urile    vine de la un lucru  simplu :  aţi prezentat  acolo  pe Suto Andras,  în  evenimentele de la  Târgu Mureş, din  1990,    pe patul  spitalului , cu  ochiul   rănit  şi bandajat. Ei, vă  spun eu că   toţi  românii  din Ardeal , toţi  românii  ştiu  cine este Mihăilă  Cofariu.  Îşi aduc aminte  acest  nume. Deci ca    vedem pe Suto Andras pe patul  spitalului  şi  să nu-l vedem pe Mihăilă  Cofariu , care a fost  bătut  atunci   cu  sălbăticie,  în  văzul  întregii Europe,  fiind  şi   luat  drept  ungur  de diverse agenţii    şi canale străine … şi ca dvs  în acest  film, care este despre Transilvania,  să nu  spuneţi un  cuvânt  despre Mihăilă  Cofariu, să nu prezentaţi  nici o imagine   despre el, care  a suferit  ani de zile…. în  schimb  să-l prezentaţi  doar  pe  Suto Andras – pentru care am  tot respectul,  este un om care a  fost  rănit acolo, a suferit. Dar  nu   vă miraţi  dacă  viziunea asta unilaterală, de care  vorbea dl Hurezeanu, şi  care se vede foarte clar  în prezentarea asta tragică,  dramatică, numai  a lui Suto Andras … Şi  atunci  să nu  vă miraţi de reacţiile românilor.

Raffay: Este  important ce spune dl redactor şef  şi  s-ar putea  scrie  o monografie  cu cazuri asemănătoare. Cazul românilor de la Ip,  când au  fost omorâţi  ţărani  români  de către  jandarmi unguri; sau  în  1849 ,  în  munţii  Apuseni, când  au  fost  omorâţi  unguri. S-ar  putea scrie  o bibliotecă de  o  sută de volume despre aceste lucruri.  Şi  chiar trebuie scrise.  Eu  scriu acum  o carte despre  atacul  României  împotriva   Ungariei ,  în  1916, despre care  nu există nici o carte  în Ungaria …

Tucă :Dar  o carte despre eliberarea Ungariei de către  România în 1919 ?

 [  rumoare,  schimb de replici ]

Raffay: Eu  scriu despre  atacul  României  din  1916…când armata  română  a  intrat  în Transilvania…

Hurezeanu:  Bella Kuhn! 1919!  generalul  Prezan!    românii  au  eliberat  Budapesta de bolşevici

 … din cauza asta n-aţi mai  putut  trimite reprezentanţi la Trianon  decât  doi politicieni  secui… trimişi de bolşevicii  maghiari …[  rumoare,  schimb de replici: dialogul surzilor ]  

Raffay: Nu despre acest  lucru  vorbesc.  Repet,  este  vorba de  1916…

Tucă: Iar  noi  vom  scoate o monografie despre 1919, despre eliberarea de către  armata română  a Ungariei  bolşevice …  Există vreo monografie cu acest  subiect  în Ungaria?  

Raffay: Da, există. Trei  sau patru   [  rumoare,  schimb de replici: dialogul surzilor ]  

CTPopescu [  tranşant, ofensiv ] :  În  filmul  dvs, într-o demonstraţie care se face acolo, se spune că  ţările care au  avut regimuri  comuniste, deşi  au aplicat  lupta de clasă, deşi au aplicat  tot ce a fost poruncit  de bolşevici,  nu  şi-au  compromis graniţele,  nu şi-au  compromis sentimentul naţional,

 au luptat pentru ele;    Rusia  bolşevică, deşi era  cucerită de  Lenin cu  ai lui , nu a ezitat să-şi apere graniţele şi  să lupte cu  îndârjire pentru ele.  Complet fals! Lenin este primul   politician din istorie care a luptat  contra  propriei ţări, Rusia, colaborând cu  duşmanul   Rusiei , pentru ca Rusia să fie înfrântă,  în primul  război mondial, pentru ca în felul acesta   bolşevismul   să poată  ajunge la putere. Acesta este adevărul istoric.  Iar dvs, acum,  ca să    construiţi  o teză în legătură  cu  naţiunea maghiară  şi  cu  scăderea  instinctului naţional, faceţi  acolo un fals.

Lenin  a trădat  atunci  Rusia,  în favoarea  puterii  bolşevice.  

Raffay:  În ceea ce priveşte pe  tovarăşul Lenin, aceasta este  o interpretare  amânată…

Constantiniu [ acuzator ]: Cred că oaspeţii  noştri  şi-au dat seama din SMS-urile care s-au trimis, 

 că au deschis un fel de „cutie a Pandorei” … prin reacţiile care au venit  din  ţară. Eu ţin  un  curs de  masterat  la Facultatea de Istorie. Şi acolo mă  străduesc,  de câţiva ani,   să-i  învăţ  pe ei  să depăşească   aceste resentimente  născute din  foarte grava moştenire a relaţiilor româno-maghiară. Mărturisesc că  filmul acesta mi-a îngreunat  foarte mult  activitatea mea didactică  şi  eu  îl  consider un regretabil  accident  de parcurs.    Filmul  nu  va dezarma  efortul meu  de a depăşi  acest climat.

 Dar era bine ca  filmul să nu  fi fost  făcut.

Hurezeanu [ ofensiv, la obiect ] : Avem de a face cu o pledoarie romantică, patetică  - s-a spus  -  în favoarea excepţionalismului   unicităţii  suferinţei  maghiare. Registrul  este depăşit  şi ca interpretare istorică,  şi  din  punct de vedere artistic, pentru  începutul  sec. XXI. Aştept   altceva de la un film  documentar, care vrea să  lămurească  lucrurile,  nu  să pledeze   şi    consolideze o singură teză.  Salut   momentul  acesta care ne-a adus părtaşi  la această  discuţie, pentru     nu  are precedent, şi s-ar putea    nu  aibă  nici urmări,  sau ar trebui    nu aibă urmări negative,  pentru  că venim aici  şi  discutăm  aşa cum credem , despre  subiecte  care multă  vreme au  fost  considerate tabu.

Tucă:  Şi  să nu mai  fie făcute comentarii,  fără ca lumea să fi văzut  filmul ! 

Hurezeanu : Aş mai  spune că  din  1989  a început  prăbuşirea comunismului,  în unele locuri a durat mai  mult , în altele mai puţin. Dar nu  şi  a sistemului  Trianon.

 Pentru  că ceea ce spuneaţi  dvs   privind Cehoslovacia , cu a sa revoluţie de catifea,   n-are  nici o legătură  cu  minoritatea  maghiară şi teritoriul locuit de ea în  Slovacia;  iar ceea ce s-a  întâmplat   în  Iugoslavia  ţine exclusiv  de conflictele dintre popoarele  iugoslave, şi,  din fericire, minoritatea maghiară  importantă din  Voivodina ,  nu are nici o legătură   cu  conflictul  dintre sârbi  şi croaţi,  dintre sârbi  şi  sloveni , între albanezi  şi  sârbi. 

Deci nu putem trage o  concluzie legată de  punerea  în mişcare a sistemului de pace de la  Trianon, după 1989. În sfârşit,  deşi  sunt  un euro-atlantic, nu un  euro-monist -  adică cred mai mult   în federaţiile de suflu  mare  care sunt  Europa, Statele Unite , în  progresul lor comun  -   nu cred că  abandonăm  prea repede Europa regiunilor, nu cred  c-am  intrat  în Europa  autonomiilor teritoriale,  ci cel mult  în  Europa  euro-regiunilor. Ori, autonomia teritorială  nu este   soluţia care să  întrunească  consensul  naţiunilor.

Cristoiu [ confuz ]:   Eu cred     difuzarea filmului  şi  discuţiile   au  fost  un  moment  necesar  pentru  români, ca să  vadă  şi    înţeleagă  cum  se manifestă  sindromul Trianonului ,  pentru  că marea  majoritate a românilor nu  ştiau;  cu acest  film,  românii au  descoperit,  deodată , 

  „sindromul Trianon”,  de fapt, este  mult  mai iscusit, mult mai  amplu decât  tema  < Transilvania  e  a  noastră, sau  a voastră?   > Că  acest  sindrom  se manifestă  din  conştiinţa  că …. din film… din  scenele …din  cărţile …  din  citatele … că ideea  Ungariei    a pierderii unui   „ paradis pierdut ”…  şi  probabil  că…  de aici  fiecare trebuie să-şi  extragă o  concluzie.  Iniţiativa de a difuza acest film,  mai ales pentru  români, nu pentru ungurii  din Ungaria  sau  România,  este  foarte importantă.   Am  văzut  şi  noi  cum  se poate  gândi, în acest  moment,  despre Trianon. 

CT Popescu [ revelaţie   ] : Pentru mine,  surprizele acestei seri  sunt  mesajele , SMS-urile pe care le-am  primit  - dl Tucă  îmi  spune că  sunt  foarte multe -  care denotă  o  sensibilitate în legătură  cu acest    subiect,  pe care,  eu  mărturisesc,  … o credeam  tocită.  

Tucă: Într-adevăr, în  1989, 1990,  era  destul de radicală … D-le Popescu,  aveţi  cuvântul… un minut..

 CTPopescu: Acum    gândeam  că e vorba  de NATO,  de UE, avem  alte probleme … nu-i aşa?

Iată  că se conservă, probabil  în  special  în Ardeal,  dar nu numai acolo, se conservă o  sensibilitate destul  de vie şi  acută  a  românilor faţă de această problemă.

Tucă: d-le Koltay, ultimul  cuvânt..  Mai aveţi  două minute …

Koltay [ traducere cu poticneli   ] : Tot  pentru    suntem  în proporţia 4 la 2 …Noi am  avut  mai puţin  timp… Pentru   mine,  proiectarea şi  discuţia  m-au  convins că  este o mare nevoie de comunicare   şi  vă mulţumesc că  am  vorbit despre aceste lucruri…. De ce  să nu ne  înţelegem… dl redactor şef  a prezentat  filmul total vinovat ….  Cred  că nu  vom putea crea în  jurul  nostru  o lume  corectă, dacă  nu  vorbim clar despre   lucrurile  noastre. Ceea ce s-a spus astăzi,  a provocat, poate, zâmbetele istoricilor serioşi. De multe ori  vorbim  în paralel.  Dar  n-am  totuşi  impresia că  a  pornit  un oarecare schimb de idei.  Acest lucru  trebuie continuat.  Mulţumesc pentru  prilejul care ni  s-a dat … 

Cristoiu : prezintă  cele 4 volume  scoase de MAE  al Ungariei din  1922,  despre Trianon, ca o dovadă    au  fost  foarte bine pregătiţi în  susţinerile  lor …şi nu aşa  cum  s-a  susţinut  de către interlocutori…

Tucă: Mulţumesc foarte mult  pentru această seară. A  fost  o seară excepţională. Am  difuzat acest  film pentru    trebuie să  ştim  despre ceea ce  discutăm. Au  apărut nenumărate  articole în presă   despre acest  film  care nu fusese  văzut. Mulţumesc pentru  această ediţie specială.  

                              

*      *      *

 

 ¤  II. Dezbaterea de la Radio  Actualităţi   ( 10 februarie )

 Arachelian: Cum probabil   foarte mulţi  dintre dvs   ştiu şi  au  şi  urmărit aseară  un program  cu  totul  special, oferit de Antena 1,  un  program  prilejuit de  filmul  „Trianon”, o producţie maghiară, făcută   cu bani  publici,  ca o comandă  a televiziunii  publice de la Budapesta, un  film  care a fost  refuzat  apoi  din motive profesionale  şi de lipsa unei  acurateţi  ştiinţifice istorice.   Filmul  şi-a găsit  debuşeu  în România, deci este un eveniment  mediatic  fără precedent,  aş putea spune, de aceea  am  considerat   necesar    discutăm  astăzi,  atât pe marginea  filmului,  cât  şi a interdicţiei care a fost impusă,  la un moment dat,  de autorităţile româneşti,  graţie căreia  filmul  a ajuns   pe un post   de televiziune  cu o   foarte mare audienţă,  Antena 1.  Sunt  în  studio, analistul politic  Ion Cristoiu  şi  dl  Dinu  Zamfirescu, directorul  Institutului Naţional  pentru  Memoria Exilului  Românesc  (… telefoane unde ascultătorii  se pot  conecta… )  Începem discuţia  noastră  transmiţând o  corespondenţă  pe care am primit-o  astăzi  dimineaţa  de la    Budapesta,  de la Ion  Dumitraş,  corespondentul  Societăţii  Române de Radio,  în care    aflăm  câteva  amănunte despre felul  cum a fost  făcut acest  film,   cât  şi despre autorul  filmului. 

Ion  Dumitraş : Gabor  Koltay, ca regizor,  a semnat   câteva  creaţii  cu teme istorice  -  Istvan  regele,  Descălecarea,  Coroana sacră  - iar  în anul  2002,  obţinând finanţarea din partea autorităţilor audiovizualului  ungar  ORTV, în  sumă de  15  miliarde de forinţi, împrumut  neramburasabil,  a trecut  la realizarea  unui  serial  intitulat    Trianonul  care trăeşte  cu noi.   În urma unei  previzionări pe casetă, s-a constatat    producţia,  din cauza  unor carenţe profesionale, nu poate  fi acceptată pentru  difuzare.

 De această dată  nu  s-a optat pentru refacere,  ci  s-a dispus  renunţarea  la difuzare , pentru  că, şi  după unele  îmbunătăţiri  operate  prin decupaj, unii  dintre cei mai reputaţi  istorici maghiari au respins creaţia,  iar alţii  s-au retras din  comisie.   Nimeni  nu  a protestat;  nu  s-a cerut  socoteală  nimănui  pentru respingerea  pentru  respingerea  serialului de la  difuzare; şi  nici  în prezent  nu  figurează  în programul  vreunui   cinematograf   budapestan  sau de televiziune. Şi  tot  nu se protestează  !  

 Problema a fost  transferată  în  România,  unde, se pare,   că se poate  forţa nota.    

Ultimul   motiv  net  al  nedifuzării  filmului, rezidă  deci  în   neacceptarea   de  către istorici   a manierei de interpretare a evenimentelor legate de Tratatul de la  Trianon. Un  istoric de seamă ungar a declarat

(  citez  ) :  < În  această  problemă  istorică,  atât de sensibilă, putem   lansa în public prelucrări  care să  constituie o  sinteză  de mare anvergură   şi  întrunesc  consensul, în primul  rând,  al istoricilor    de  competenţă  recunoscută.  >

  În replică,  regizorul filmului  a declarat  că nu este  dispus să ascundă  sub  covor   opiniile lui  cinstite,  numai  pentru    acestea  nu  se încadrează  cu  sistemul  de idei   al istoricilor. Cu  toate acestea  -  se  consemnează   cu satisfacţie  -    victoria regizorului  Gabor Koltay,

 se înregistrează  nu  în ţara lui, în faţa  contribuabililor din  banii  cărora a realizat  filmul,  ci  în România, ţara tuturor posibilităţilor,  datorită  postului de televiziune  mediatizată  din  Ungaria  a fi  „naţional ”,  Antena 1 , care a difuzat  aseară   creaţia artistică - documentară a  lui  Gabor Koltay.  

La Budapesta,   acum  s-a încheiat  a 35-a   ediţie a festivalului  naţional de creaţii  cinematografice, la care, poate,  ar  fi trebuit  prezentată această creaţie în faţa juriului naţional ungar,  care  să se pronunţe      cum  s-a întâmplat  acest  lucru. Din  Budapesta,  Ion  Dumitraş. 

Arachelian:  Dl  Ion  Cristoiu, care s-a aflat  la Antena 1, şi a asistat  la acest  „dialog  al  surzilor”,   ( poate că exagerez , mai mult  sau mai puţin  acest fapt  ), totuşi  a fost  o  victorie a realizatorului,  pentru    a avut  o  audienţă  excepţională, la care nu  visa nici o dată 

Cristoiu [ tot  incoerent ]:  E interesant ce a spus dl  Dumitraş. Nu ştiam  aseară …Iniţial, eu ştiam că  titlul  filmului  este Trianonul care trăieşte  în noi … Îmi este acum  foarte clar, şi  după discuţia de aseară,

 că noi  trebuie să  vedem acest moment  consumând mai multe lucruri,  şi nu numai   filmul.

Trebuie să  luăm  în  discuţie cum  s-a întâmplat,   declaraţiile regizorului  despre  ce a urmărit  cu acest  film, reacţiile de la Budapesta , discuţia din  studio, care se înscrie şi ea în acest moment, reacţiile uriaşe ca număr ale  telespectatorilor români. Este limpede acum, putem trage linie,    spunem     nu este un  film de tip  BBC,  despre Trianon,   nici  într-un caz  de reconstituire istorică  …. Nu are nici o valoare estetică …  nu este nici un  film  despre „ sindromul  Trianon” … este un  film de propagandă  revizionistă …autorii  nici măcar  nu au incercat  să nege acest  lucru,  ba chiar  au insistat că e un  film care, aşa cum  spune şi   titlul  iniţial … au  vrut  să atragă atenţia , după părerea mea,  nu maghiarilor din  Ungaria,   ci maghiarilor  din  jurul  Ungariei … deci  se constituie într-un factor de propagandă pentru  maghiarii  din  jurul  Ungariei,  în legătură  cu   acel celebru <Nu, nu, nu,   niciodată! >  noi  nu trebuie să uităm Trianonul  şi  trebuie     corectăm dacă  nu    revizuim  Trianonul. Aceasta este  semnificaţia  acestui  film  şi de aici ar trebui pornite  şi  discuţiile politice  şi reacţiile publice.

Dinu  Zamfirescu:  Sunt  în mare parte de acord cu ce spunea dl  Cristoiu.  Filmul  este un  film slab,   foarte patetico-tragic,  aşadar   din  punctul de vedere artistic, evident   n-are  rost     discutăm,  l-a văzut  toată lumea este aşa  cum este,  este un  film prost.   În al doilea rând,  însă,  intenţia  politică  cu care  s-a  făcut acest  film,  asta ar trebui  discutată. Faptele reflectate în  film , sunt  minuscule … Ceea ce era mai  iritant   este faptul  că maghiarii  prezenţi acolo   sunt  animaţi,  după părerea mea,  de un spirit din secolul al XIX-lea,  adică  de un naţionalism  din  ăla   în care  se promova “statul naţiune”,  care acum este,  într-un  fel ,  pe cale de dispariţie. Ne îndreptăm  către această  globalizare  şi  noi,

 şi  ungurii  sunt mai avansaţi  decât  noi. Este  într-un fel -  cum  spunea şi  dna Mona Muscă  -   este un  film  depăşit, este un film  desuet,  este anacronic… concepţia regizorului  Koltay este  din  sec. XIX, iar noi  trăim  în sec. XXI. Este total  anacronic.  

Arachelian : De sigur,  filmul  Trianonul  care trăieşte  cu noi , este  o  frustrare  istorică pentru unii  dintre maghiari. Nu este pentru toţi  … Să punem   altfel  întrebarea: a  fost  în  folosul  cuiva acest  film ?

Zamfirescu:  Cred  că a folosit, în primul  rând,  d-lui   Vadim  Tudor …  şi altcuiva… Pentru     dacă ar  fi  vorba de anumite cercuri care  sunt   efectiv revizioniste şi  în Ungaria,  şi printre  maghiarii de la noi,  de ex.  episcopul  Laszlo Teokeş … pe care l-am  văzut  în  film,  care avea nişte  susţineri destul de revizioniste şi ireale,  adică  inventate …

Arachelian : Vorbea chiar despre un genocid …

Zamfirescu : Să  căutăm    fim  cât mai serioşi ! Nu trebuie să ne încrâncenăm  pentru  lucruri care … Sigur, ne interesează  istoria, dar   noi  trebuie să trăim  în prezent,  nu  doar   cu trecutul …

                             

 

*       *      *