27 mart. 2005 . Realitatea TV. Emisiunea  " Un metru  cub  de cultură" :

Cum  va fi  prezentată în cărţile de istorie  epoca în care trăim  peste  50 de ani   ?

Alexandru  Ştefănescu  -  Dinu C.Giurescu 

      Nu cred  în  capacitatea   oamenilor  -  fie ei   politicieni ,   istorici  , politologi ,   filozofi, romancieri  ş.a.   -  de a  prevedea  viitorul  omenirii  şi al  naţiunilor .   Pentru  fiecare deznodământ   care a marcat  ,   la un  moment dat  ,  destinul    unui  popor ,  se vor găsi   "N "  mărturii ,  avertismente , prorociri , care , scoase la iveală   peste timp,  sunt  considerate  previziuni.

Intră  în  istorie , cea ( sau cele ) care , printr-o  ciudată  întâmplare , coincide  percepţiei  noului  prezent.

   Cu  toate acestea,   întrebările retorice despre  viitor ,  îşi  au  rostul  lor .  Ele sunt  de o mare importanţă  pentru  prezentul  în care sunt  puse .   Ele semnalea ,  totdeauna ,  traversarea unei  epoci  confuze ,   o mare îngrijorare  , o preocupare generalizată  despre soarta  ţării şi   nevoia  unor certitudini .

    Dau  un  singur exemplu.   Într-un  articol   din ziarul  "stângii " procomuniste  din   România  - "Azi" -  ,   un  reporter scria  la 31 decembrie 1939  :  "Avem în faţa noastră o carte de istorie a anului  2939  . Ce vor afla copiii  anului  2939 despre strămoşii  lor din  urmă  cu  o mie de ani  ?  <  Anul  1939  nu  reprezintă  pentru  noi  importanţă  decât    în acest an ,  a început  SERIA  DE  ÎNCĂERĂRI  RĂZBOINICE     din care ,  după  o epocă de grele frământări  , s-a născut  STATUL  MONDIAL  ŞI  COLECTIVIST   în care trăim.  [….]  Iar  în anul acela  , oamenii,  mânaţi  de forţe oarbe,  pe care numai  puţini  dintre ei le înţelegeau ,  pe care noi  însă  ştim  cu  toţii  că trebuie să le atribuim  NEFERICITEI  ORGANIZĂRI  A  LUMII    de acum  o  mie de ani ,  au  întors armele împotriva proprei  lor culturi  . >  Ca la orice lecţie de istorie,  se subliniau  învăţămintele :  istoricii   mileniului  III ,  aveau  dreptate să  nu  preamărească , ba chiar    judece  şi    condamne generaţiile  care le-au  provocat  .  Scriind aceste rânduri ,  reporterul  auzea la radio  vocea crainicului :  < Transmitem  ultimul  comunicat de pe  front …  > şi  nota :  " Ne-am  gândit  că , la urma urmelor,  dacă  în  mileniile de până acum  OMENIREA  NU  TRANSMISESE   ÎNVĂŢĂMINTELE    altor războaie  , de ce le-ar  trage ea tocmai  după  încheierea acestuia ?  ".

     Au trecut  65 de ani  de când se punea acea întrebare retor ică . Cât  viaţa unui  om , dar  surprinzând câteva generaţii  ,   peste România a trecut  un  război  zis "mondial". La sfârşitul  lui  , România "mare"  şi " întregită"  a fost   sever  ciopârţită . În câţiva ani  , cu  sprijinul  URSS , comuniştii  au  reuşit     destructureze   un stat  şi  o  societate "capitalistă"  care ,    chiar dacă  nu  a ajuns   la "statul  mondial  şi  colectivist " , cel puţin  în această  parte de Europă  , a  avut parte de această  experienţă . 

     Dialogul pe care-l  transformăm  în  document  scris,  aduce spaţiul  întrebării retorice  la  alţi  60  de ani , pornind de la o revoluţie anticomunistă  ( dec.'89 )  spre anii  2050 . Ce vor scrie istoricii   anului   2050  -  întreabă  moderatorul  emisiunii  ,  Alex   Ştefănescu ,  pe istoricul  Dinu  C.Giurăscu  - despre etapa istorică   pe care o  traversează  România   în această   nouă  tranziţie , de la  "socialismul  multilateral  dezvoltat " la  "neocapitalism" . Atât  întrebarea cât  şi  răspunsurile , ni  s-au  părut  incitante   şi  de aceea le reproducem  .  O facem  cu  intenţia mărturisită   , ca cei care-l  parcurg  să facă  un  exerciţiu de imaginaţie şi să dea  răspunsul  lor la  întrebările puse .   Subtitlurile ne aparţin , şi  sunt  orientative .

                                             Dr. Istorie,  Livia Dandara

¤ Istoria - ca oglindă  a epocii 

¤ România - ţară  europeană

¤  Comunismul  -regim  impus cu  forţa

¤ "Omul  nou "  

¤ Tranziţia de la  comunism - fără precedent  

¤  Persistenţa mentalităţilor   comuniste .  

¤ Exodul  în  afara ţării :  vitalitatea  poporului  sau notă  proastă pentru  politicieni ?

¤ Economia de piaţă  ?

¤ Opţiunea pentru Occident  ?  

¤ Politica externă : un  joc de balans 

¤ Ocaziile istorice : intuiţii  şi  îndemânare 

¤ Cu  spatele la zid :  între Reich şi  Soviete 

¤  Legitimitatea  puterii  după  dec. 89  : votul  popular

¤ Preşedinţi legitimi ai  republicii  parlamentare  : Băsescu,  Constantinescu ,  Iliescu   

¤ Oameni  providenţiali sau  patriotism  ?   

¤ Simţul  civic  versus  problema tineretului   ¤ Agricultura  : fermele şi  ţăranii 

                            *        *       *

¤ Istoria - ca oglindă  a epocii 

Alex.Ştefănescu  : ... Ce se întâmplă cu  noi  ? Ca să  nu  dăm  răspunsuri  improvizate ,  am invitat în  studiou  pe un  specialist  în  soarta poporului  nostru   , şi  în general  în  soarta popoarelor ,  pe cunoscutul  istoric   dl  Dinu  Giurăscu. Binea ati venit  in emisiunea noastră . 

Dinu C.  Giurăscu  : Bine v-am găsit , mulţumesc de invitaţie ,  nu  ştiu  cu  soarta cum  stăm , dar vedem noi  ...  

Alex. Ştefănescu  : Vă  consult  cu inima strânsă ,  aşa cum se duce cineva la un preot , sau aşa cum  se duce un  bolnav  la un medic . Noi  trăim  foarte AGITAŢI   ,  noi ,  românii . Asta este şi  impresia americanilor când  vin  la  noi  în  România . Am stat de vorbă  cu  câţiva americani ,  care mi-au  spus     noi  suntem  un  popor foarte agitat  .  Şi  noi  nu  suntem ,  n-avem  vocaţie de " POPOR  NELINIŞTIT  " ,  însă  în  momentul de faţă asta se întâmplă  cu  noi , este o mare dezordine   , o mare deslănţuire de energie ,  o  încercare ,  probabil , de organizare , care însă  nu a ajuns la un rezultat  până  în prezent , şi  fiind scufundaţi  în acest  vârtej  al istoriei ,  nu  putem  să vedem   "de sus"  ce se întâmplă  cu  poporul român . Şi aş vrea        consult  pe dumneavoastră  să faceţi   un  exerciţiu de imaginaţie şi  să ne spuneţi ,  de pildă , istoricii  din anul  2050 ce vor scrie despre perioada de acum , în capitolul  care ne va fi  rezervat   ?       

Dinu C.Giurăscu : E lucru greu  ! Fiind    noi  ne străduim  să vă  arătăm  ce-a fost .  Şi ne certăm pe ce-a fost  . 

Alex. Ştefănescu  :  Nici acolo  nu  sunt  lucrurile definitiv clarificate .

Dinu C.Giurăscu : Nu  sunt deloc clarificate . Păi dacă ar  fi definitiv clarificate , n-am mai avea "pâine" .  Aşa , fiecare generaţie  vine şi mai adaugă ceva .

¤ România - ţară  europeană 

Dinu C.Giurăscu :  Dar  , sigur ,  s-ar  putea face un  "exerciţiu ", să ne gândim , d-le ,  peste 30-40 de ani  - dacă  judec după  ce am  păţit  noi  acuma  şi  prin ce trecem  -    zice că  e DRUMUL  CEL  LUNG  AL ROMÂNIEI  SPRE   NORMALITATE  .  Un  drum  lung de tot 

Alex. Ştefănescu  :  Spre normalitate …

Dinu C.Giurăscu : Spre normalitate . Adică ,  totuşi ,  NU E  O  VIZIUNE  OPTIMISTĂ   , dar  aşa-mi face impresia .  Că nu ne apropiem ,  ci  mergem  "spre"  Când vom atinge ,  asta-i mai greu de spus .   Un  drum  în care mai avem  şi  câte o  bucurie ,  multă  nevoie , multă  suferinţă ,  multă  sărăcie, mai  sunt  şi  artileriştii cei  mari care fac avere … În sfârşit ,  e foarte amestecat tabloul  , dar    

Alex. Ştefănescu  :  Dar CE NE- A  SCOS   din  starea de normalitate ? Pentru    noi  aveam  totuşi  reputaţia că suntem  un popor care are un  firesc al  vieţii  .

Dinu C.Giurăscu : Da. ROMÂNIA  ERA  O  ŢARĂ  EUROPEANĂ   .  În '39 ,  '40  . Sigur ,  o  ţară  europeană  în  dimensiunile noastre  ,   cu  75-80 % din  populaţie la ţară , în mediul  rural,  restul orăşeni .  Dar în  fiecare meserie - de la meseriaş ,  de la cizmar şi  până la  cercetător , până la omul de ştiinţă  -  noi eram  noi eram înscrişi  pe circuitele europene.  Aveam  oameni care puteau  să alerge în  cursă ,  la fel  cu celelate ţări  europene.  Iar ţăranii  produceau  mâncare .  Era CEA  MAI  IEFTINĂ  ŢARĂ    din  Europa , ca mâncare .

 ¤  Comunismul  -regim  impus cu  forţa

Dinu C.Giurăscu : …  Şi  a venit pe urmă   " ELIBERAREA  "  sărind '44 , de către armatele sovietice ,     ne-am  vârât  în  război  că n-am  avut  încotro … 

Alex. Ştefănescu  :  Aşa-zisa eliberare 

Dinu C.Giurăscu :  Aşa zisa ,  evident între  ghilimele .Dar  ei  veneau în calitate de cuceritori .  Şi  atuncea  ne-au dat ca   supliment  ,  pe lângă  "eliberare"  , ne-au dat  şi  COMUNISMUL .

Alex. Ştefănescu  :  Ne-a obligat,  nu  ? 

Dinu C.Giurăscu : Ne-au  obligat , ne-au  impus .

Alex. Ştefănescu  :  D-le Giurăscu , dacă  n-ar  fi   venit  această  forţă de ocupaţie  , ROMÂNII  AR  FI ADERAT  VREODATĂ LA COMUNISM  ÎN MOD SPONTAN  ?  

Dinu C.Giurăscu :  Dragă ,  NICI  LA  ÎNVIEREA  DE  APOI ! Clar. Asta ea o naţie care era o NAŢIE  DE  PROPRIETARI   . Ţăranul avea 3 hectare   ?  Ţinea la cele  trei  hectare . El mai  voia ca , pe lângă trei ,  să mai aibă  încă unul  . Dar nu  să dea pământul . Iar ceilalţi …Nu,  fără   armatele  sovietice  , poate că   comunismul  era un partid cu  câteva procente , şi  atât  . Înţepeneau  acolo  .

Alex. Ştefănescu  :  Atât  .  Deci  în  mod spontan,  noi  n-am  fi trecut  nici o dată  la comunism . 

Dinu C.Giurăscu : Ăsta a fost   un REGIM  IMPUS  CU  FORŢA .  Cu  forţa , cu presiunea ,  cu  închisoarea , cu  lipsa de alternativă …

¤ "Omul  nou "  

Alex. Ştefănescu  : Şi  fiind un regim pentru care  nu aveam aptidudine  - ca să  zic aşa -  înseamnă       NE -A  MUTILAT   regimul .

Dinu C.Giurăscu :  A desfiinţat  proprietatea privată ,  a desfiinţat  toată  elita politică  - putem să mai  discutăm dacă vreţi  - şi,  mai ales,  a avut  o mare realizare , care stăruie până-n  zilele noastre :            OMUL  NOU .   "Omul  nou "  este o mare realitate ,  un  om  hibrid ,  un  om  foarte curios . Care ascultă, care ,  în  acelaşi  timp  , caută  să se strecoare  ….  

Alex. Ştefănescu  : duplicitar, trăeşte o  viaţă  dublă … 

Dinu C.Giurăscu : are o  viaţă  dublă  . În acelaşi  timp ,  "omul  nou" este şi  prin cercurile intelectiuale, din plin… 

Alex. Ştefănescu  :  Nu-i  obişnuit  să-şi  asume  răspunderea …

Dinu C.Giurăscu : Nu-mi  asum  răspunderea   - < Zi  tu ! , zi  tu !    Dacă iese bine ,  e-n regulă  ; dacă  nu iese bine,   matale ai  zis-o , nu  eu   ! > Ştii  ?

¤ Tranziţia de la  comunism - fără precedent  

Alex. Ştefănescu  : A mai  existat  în istoria noastră o perioadă care să  semene cu  comunismul  ? 

Dinu C.Giurăscu :  Cu  comunismul ,  nu  .   Însă am  avut  perioade de tranziţie

Alex. Ştefănescu :  Aşa .  Asta era  a doua  întrebare: perioada de acum  de TRANZIŢIE    există asemănări,  analogii posibile , în  istoria noastră  ?

Dinu C.Giurăscu : Am  avut , de pildă,  când s-a creat  statul  modern .   A venit  Cuza ,  Carol  I  . Sigur că era  învălmăşeală  mare  , mai ales pe plan  politic .    vă deau  un  exemplu.  În vremea lui  Carol  I  ,   din  1866 până  în  1871 , deci cam  în  5-6  ani  , am  avut  10  guverne cu  30 de remanieri  .    

Alex. Ştefănescu  :   E senzaţională  cifra !

Dinu C.Giurăscu :  În  6  ani,  10 guverne !  Va să  zică  la fiecare ( în medie ) 8-9   luni ,câte un  guvern ;  şi  30  de remanieri ,  înseamnă  că erau   câte  5  remanieri pe an .  Aici  vine CAPCANA  ISTORIEI . Fiind că  vine câte un  istoric -  care-i  foarte doct   şi  el  demonstrază  ce ştie ! -   şi   spune  ( iertaţi-mi  expresia ! ) : < uite ce bulibăşie , ce instabilitate guvernamentală , politică ,  aoleo  ce naţie ! Uite ce se întâmpla !   > Dar el  nu    spune că  , între timp,   ŢARA  MERGEA ÎNAINTE  .   

Alex. Ştefănescu  :  Deci  putem  vorbi de o instabilitate politică , dar  de o  stabilitate  socială  şi  economică . 

Dinu C.Giurăscu :  Da , de o stabilitate  economică  şi  socială   . Sigur , cu greutăţi ,  cu  limite , dar toate mergeau  înainte .  Lumea mânca , se ocupa de afaceri      

Alex. Ştefănescu  :  Situaţia noastră de ACUM   este mai  puţin  îmbucurătoare  , din acest  punct de vedere ;  NU  EXISTĂ  O  STABILITATE   economică  şi  socială  . 

¤  Persistenţa mentalităţilor   comuniste .  

Dinu C.Giurăscu :   Numai  puţin.  Dacă i-ai  luat  omului  proprietatea  - el  nu mai are proprietate : 45de ani  : <Da, să trăiţi  ! >  nu   < Să trăiţi !   >  <Cum  ziceţi dvs , tovarăşu  !.. > S-a obişnuit  să asculte ,  s-a obişnuit  să aibă  directive . Statul i-a asigurat  -  e adevărat , în regimul  comunist -   i-a asigurat  un  loc de muncă ,  bine-prost plătit    - nu  interesează ! -  ceva educaţie , ceva îngrijire sanitară …   

Alex. Ştefănescu  :  Totul la minimum …

Dinu C.Giurăscu : … şi :  < Se dă   ! > . Ăsta era cuvântul  cheie a românilor în  anii  '80  : < Ce se dă  ?  > Şi  când i-am  zis unei  cucoane - eram   la coadă -< Doamnă ,  nu  se dă  . Stăm la coadă  şi plătim !   >   S-auitat  lung la mine şi  şi-o  fizis : < E provocator  !   > .      

Alex. Ştefănescu  :  Atunci , ca să  fiu  dur, viaţa semăna cu  viaţa dintr- o  crescătorie de animale , unde şi  acolo   se asigură  un  minimum de confort , dar nu  se dezvoltă,  nu se afirmă ,  personalitatea .    

Dinu C.Giurăscu :  Oamenii  au pierdut  INIŢIATIVA .  Nu mai  ştiu .Aşteaptă de la stat , statul  să-i dea …

¤ Exodul  în  afara ţării :  vitalitatea  poporului  sau notă  proastă pentru  politicieni ?

Alex. Ştefănescu  : Istoricul  din  anul  2050 , când îşi va scrie cartea lui , va zice aşa  despre perioada noastră   : < În  anul  2005 ,  România se afla într-o perioadă de trecere către normalitate .  >   Şi credeţi    românii  au  resurse de vitalitate ca să regăsească  normalitatea ?  

Dinu C.Giurăscu : Eu cred că da ,  au  . Uite ,    vă dau  un exemplu  . Am  citit  şi  eu prin ziare că  sute de mii , dacă  nu  un  million de români  ,  LUCREAZĂ  ÎN  STRĂINĂTATE    .   

Alex. Ştefănescu  :  Cum  interpretaţi asta ? 

Dinu C.Giurăscu : Ăsta e un  semn că   NAŢIA  A  REACŢIONAT  CUM  TREBUIE  . Când a văzut    <  nu  am  ce face  la mine în ţară ;   nu     descurc; dacă  nu   mor  de foame, o  duc foarte greu ;  ai mei la fel. Ce fac ?!    > S-au  dus în  Italia,  s-au  dus în Spania,   s-au  dus în  Franţa,  s-au   dus în  toate locurile . O  bună parte  din  ei  muncind oficial , alţii la negru ,  trimit banii acasă .  Ăsta   e un semn de  vitalitate . Oamenii  fac ceva .  Nu stau  cu mâna  în  sân . Este un semn  că urcăm  totuşi  panta ! Greu pentru cei care-o fac,  dar ,  totuşi ,  au reacţionat  cum trebuie .

¤ Economia de piaţă  ?

Alex. Ştefănescu  :  Este  îmbucurătoare observaţia dvs , dar  cred că este şi o NOTĂ  PROASTĂ   pentru  OAMENII  POLITICI   care nu  ştiu     organizeze viaţa aici  în  România ,   astfel  încât  să se găsească  locuri de  muncă   aici ,  pentru  că ,  totuşi ,  în  România sunt  multe de făcut  .    

Dinu C.Giurăscu :  Vai ,  dar  câte nu  sunt de făcut  !   Mă uitam  la mineri  .  Le-ai dat  salarii  compensatorii  . Bun . Şi acuma ? Vai de ei  în Valea Jiului.  Eu n-am  fost acol să-i  văd cu ochii mei,  citesc  reportajele din  ziare . Programul  ăsta de autostrăzi , care  s-a început  de vreo  2 ani de zile,  nu  puteam să-l  începem  acum  12 ani  ?! 

Alex. Ştefănescu  :  Deci  , nu ne-am  grăbit  !

Dinu C.Giurăscu : NU  NE-AM  GRĂBIT  DELOC !  Trebuia să  imaginăm ceva ,     dăm de lucru acestor oameni  . ÎI  DISPONIBILZĂM  de la  combinate şi  din  mine ,  dle,  le oferim ceva . A, nu vrei    munceşti ,  te priveşte , dar  eu  ţi-am  oferit  .

Alex. Ştefănescu  :  Deci un  verdict care va  fi dat  , cândva ,  de istorie,   va fi ăsta : Dezvoltarea a fost  lentă  şi  ezitantă .   

Dinu C.Giurăscu :Dezvoltarea a fost  LENTĂ ,  cu meandre ,  cu  întoarceri . N-a fost  o  dezvoltare . Teoretic, obiectivul a fost  proclamat : ECONOMIE  DE  PIAŢĂ   ,  nu mai  ştiu  ce . Când a fost  la fapte , lucrurile au mers foarte greu şi  merg încă  greu .

¤ Opţiunea pentru Occident  ?  

Alex. Ştefănescu  :  Dl Dinu  Giurăscu ,  ce se va zice peste o  jumătate de secol   despre opţiunea noastră despre Occident  ?  Va fi  considerată  ÎNŢELEAPTĂ sau   va fi  considerată  o  GREŞALĂ  ? Are şi  un caracter tranşant  această  opţiune. 

Dinu C.Giurăscu : În primul  rând că , până  prin  1995 , când s-au  întâlnit  partidele la Snagov - ştiţi ,  "Pactul de la Snagov " - şi când au  zis  < România  merge către Vest,  fără  discuţie !  > , indiferent de  opţiunea politică  ,  indiferent  de cine ajunge la  putere .  Ceea ce a fost  foarte bine  . Foarte bine .   

Alex. Ştefănescu  :  Impresionant , chiar .

Dinu C.Giurăscu : Până atuncea ,  am  cam  cârmit-o  !  Nu  ştiam  exact  la început 

Alex. Ştefănescu  :  Exista , încă ,  posibilitatea    nu  optăm  pentru  Occident …

Dinu C.Giurăscu :  Nu  exista posibilitatea ,  dar cei  care conduceau  România  n-au  văzut…

Alex. Ştefănescu  :  N-au  fost  atât de decişi  . Au  fost  prevăzători ,  poate ?

Dinu C.Giurăscu : Nu  ştiu . Sau erau  reflexe vechi , să  nu uităm  :  mai  câte un  "tratat " cu  Rusia ,  mai una mai  alta ;   nu  atât  tratatul cu  Rusia  , cât mai ales faptul    ungurii , cehii  şi  cu  polonejii   au  spus de la început  : < Mergem cu Vestul  ! Noi  formăm  o triadă - Pactul de la Vişegrad  !  > Acolo  a fost   povestea foarte clară  . Noi  ne-am    

Alex. Ştefănescu  : Acum  , mulţi dintre   noi suntem  convinşi   că este bine că mergem  cu Vestul .Dar  ,  de multe ori ,  istoria a răsturnat  convingerile cele mai ferme .Crdeţi  că peste jumătate de secol   se va confirma că  AM  FĂCUT  BINE  ?

Dinu C.Giurăscu  :Da, fără  discuţie .

Alex. Ştefănescu  :   Am  ales bine ?   Urmaşii  noştri  vor fi  mulţumiţi  de această  alegere   ? 

Dinu C.Giurăscu :   Cred că  AM ALES  BINE   , fiind că  EUROPA   , în  momentul de faţă , e la un  punct  important , SE  ADUNĂ .  Uniunea Europeană  ,  economic , este o realitate deja  ; mai trebuie să mai  fie şi  din  p.d.v. militar .  

Alex. Ştefănescu  :  Un fel de  "Statele Unite " …

¤ Politica externă : un  joc de balans 

Dinu C.Giurăscu : Da, un fel de "Statele Unite " , nu  ca  SUA , dar ,  totuşi , naţiunile eupene se adună .  Noi  suntem   în  NATO  şi   sperăm    vom  fi  în  UNIUNEA  EUROPEANĂ .   Dar  e un  joc foarte fin  , de balanţă .  Pe  de o parte ,  îi  avem  pe  europeni  ; pe de altă parte , avem  Rusia 

Alex. Ştefănescu  :  Nu  putem    ignorăm această realitate …

Dinu C.Giurăscu : Vai de mine,  asta va fi o mare putere ,  în  curând . Din  nou .   Şi avem  SUA  .  Cu alte cuvinte ,   astea sunt  coordonatele noastre .  Nu  ştiu , la 2050 … nu e atât de greu    spunem  :   cei trei mari parteneri  -  SUA ,  Uniunea Europeană   şi  Rusia.  Dar  cum ne înscriem  noi  între aceşti  trei parteneri  ?     nu e aşa de uşor să  duci  JOCUL  ACESATA  DE  BALANS   .

Alex. Ştefănescu  :  Deocamdată  e chiar  un  echivoc între SUA  şi  Europa …

Dinu C.Giurăscu :  E  greu de descifrat  . Trebuie să  ţinem seama… Suntem  europeni  şi  prin  cultură ,  şi  prin  tradiţie , şi  prin aşezare geografică .

Alex. Ştefănescu  :   De pe ce parte  justificăm  această alegere ? 

Dinu C.Giurăscu :  Pe de altă  parte ,  Rusia e aicea , şi va fi  totdeauna aicea , iar  SUA  s-au  impus ca puterea mondială  nr  1.  Ei ,  cei trei  parteneri ,  suntem  noi  în stare să-i  împăcăm ?    răspundem : cerinţelor europene , cerinţelor  SUA  şi  ,  în acelaşi  timp ,  să avem  relaţii  foarte cordiale cu  Rusia ?      

Alex. Ştefănescu  :   Credeţi  că poate ieşi ceva bun  şi  din  colaborarea cu  Rusia ?

Dinu C.Giurăscu : Da.  E  vorba de colaborarea economică, dacă  suntem  în stare să recâşigăm ceva din  piaţa rusească ;  şi  nu numai  pe plan economic,  chiar  şi  politic .  

Alex. Ştefănescu  :  Noi  mam  avut  un  asemenea moment  bun ,  în preajma războiului de independenţă   din  1877 , de colaborare  reciproc profitabilă , nu  ? 

Dinu C.Giurăscu : Sigur că da .   Ruşii  au declarat  război  Turciei ;  noi  ne-am  alăturat  lor ; am câştigat  independenţa ;   am  şi  plătit   ruşilor  " nota de plată" ; şi  am  alipit  Dobrogea  .  În  sfârşit ,  făcând suma ,  a fost  un  act  pozitiv.  

Alex. Ştefănescu  :  A fost  o dovadă    s-a putut  colabora .

Dinu C.Giurăscu : Sigur.  S-a putut  colabora .  Partea proastă  cu  Rusia   a fost  BOLŞEVISMUL . Bolşevismul  , care i-a  năpăstuit  şi  pe ei .  

Alex. Ştefănescu  :    Deci  nu  spiritul  rusesc,  ci  bolşevismul .  Deci  şi  ruşii  au  fost  victime ale comunismului  .

Dinu C.Giurăscu :  Da .Sigur că au  fost  .

¤ Ocaziile istorice : intuiţii  şi  îndemânare 

Alex. Ştefănescu  :  Dar ce ne facem  dacă  în  2050  ,  istoricul  constată    tot  n-am  intrat  în  Uniunea Europeană   ?  Asta vă  spun ca să    provoc .  Există  riscul  ăsta ? 

Dinu C.Giurăscu : Aoleu !  Nu  poate să  fie aşa ceva . Există  o  singură  primejdie  sau  amânare de un an  de zile .  Sper să  nu  fie ,  fiind că  dacă ne amână ,  PUTEM    PIERDEM  TRENUL    . 

Alex. Ştefănescu  :  Am mai  pierdut  ocazii  istorice  noi , ocazii  importante  ?  A depins de o inspiraţie de moment  cum  să procedăm  bine  ?  

Dinu C.Giurăscu : A fost  speculaţie  . De pildă  s-a spus :  dacă am  fi  făcut  o politică   de apropiere de Germania  , de Reich-ul  nazist  , încă  din  '33-'34  ,   nu  am  fi  avut  soarta din  1940 .

Alex. Ştefănescu  :  Cu  diktatul 

Dinu C.Giurăscu : Poveşti  !  Basarabia   tot  o pierdeam ,  fiindcă cancelarul  Reichului , Adolf   Hitler,  făcuse înţelegerea cu  Stalin ,peste noi  : statele baltice,  jumătate din Polonia şi  Basarabia ,merg la  ruşi .  Aşa că orice politică am  fi  făcut - şi  nici nu  puteam  să facem politica asta .                                                     În rest  , am  fost  foarte  ÎNDEMÂNATICI .   

Alex. Ştefănescu  :  Am  avut  intuiţii  ,  nu  ? 

Dinu C.Giurăscu : Am avut  INTUIŢII  foarte bune. Şi aveam  totdeauna  o  ECHIPĂ  DE  REZERVĂ .  Când conservatori ,  când liberali .   Chiar  şi  în  timpul  ultimului  război,  când s-a făcut  atâta caz de  cârmuirea autoritară a  mareşalului    Antonescu  ,  echipa de rezervă  - Maniu,  Brătianu ,  social -democraţii  -  a funcţionat  . Nu i-a tulburat  nimeni  . Ba ,  dimpotrivă 

Alex. Ştefănescu  :   Am  avut  deci   conducători  competenţi ,  capabili  să ne conducă  .

¤ Cu  spatele la zid :  între Reich şi  Soviete 

Dinu C.Giurăscu : În  timpul  celui de-al  doilea război  mondial,  AM  FOST  CU  SPATELE  LA  ZID .  Eram  prinşi  între Reich  şi  Soviete  .  

Alex. Ştefănescu  :  Acolo  nici  un geniu  nu ne putea salava dintr-o  astfel  de situaţie .

Dinu C.Giurăscu : Nimic . A fost  acuzat  Carol  al  II-lea  , de pierderea teritorială .    fi  fost  Carol  al  II-lea rege "constituţional"  , un  om  cu  frica lui  Dumnezeu , tot aşa pierdeam  .   

¤ Uzurpatorii : PCR  şi   colaboraţioniştii  cu  ocupantul 

Alex. Ştefănescu  :  Aţi  publicat de curând o  carte de mare interes, aş vrea s-o prezint  şi telespectatorilor ,

[ o  arată spre cameră ]  " Uzurpatorii  " . Este o carte care se referă la perioada Petru  Groza , perioada  imediat  postbelică  . 

Dinu C.Giurăscu :   Un  singur an : 1945. Ce au  făcut  ei  în acel an  şi  cum  au  pus mâna pe putere .

 De aceea am  intitulat-o  " Uzurpatorii" , pentru    a fost  o PUTERE   ILEGALĂ  , a fost  o PUTERE  IMPUSĂ: ultimatum   - Vâşinski  - armata sovietică  - dezarmarea armatei  române  din  interior . 

Alex. Ştefănescu  : M-a impresionat  foarte mult  titlul  cărţii , "uzurpatorii" . Aşa numiţi  pe cei care ,  atunci ,  au  colaborat  cu  forţa de ocupaţie  

Dinu C.Giurăscu : …şi  care  au  luat  puterea  . Adică  Partidul  Comunist  şi  cei care…

Alex. Ştefănescu  : De fapt , eu   au  uzurpat  puterea legitimă a celor  dinaintea lor .

Dinu C.Giurăscu :Era o PUTERE  LEGALĂ   ,  reprezentată de Rege şi de partidele politice . Şi ţărănişti,  şi liberali ,  şi  social-democraţi,  şi  comunişti (  nimeni  nu  zice nu  ! ) În loc ca  să existe un GUVERN DE  COALIŢIE  ,  ei  au  impus un  guvern în care 86  %  era  dominat  de  comunişti  , de PCR . 86 % !   Şi  numai  14 %  erau  din cei - să zicem -  care nu  aparţineau  PCR .  După  aceea,  uzurpatorii  au devenit  " legali "

Alex. Ştefănescu  : Au devenit  legali  din  punct de vedere juridic, dar  istoric,  totdeauna le-a lipsit  legitimitatea .

Dinu C.Giurăscu : Le-a lipsit  ,  şi de aceea au inventat  ei  povestea cu  23 august ca să-şi  creeze ,  să-şi  inventeze  o  legitimitate  .

¤  Legitimitatea  puterii  după  dec. 89  : votul  popular

Alex. Ştefănescu  :   Au avut  deci  şi un  complex de inferioritate ,  totdeauna vizibil .  Aşa cum  aţi  găsit  acest  cuvânt atât de expresiv - "uzurpatorii"   -  dacă ar  fi    vorbiţi  în  2050 despre personajele istorice de acum  ,  din vremea noastră ,  cum i-aţi  numi  ? : salvatorii ,  eroii  ?  Pentru    cei care conduc ţara după  decembrie '89 ,   nu mai  sunt   dictatori … 

Dinu C.Giurăscu : Nu ,  ei  au venit  prin VOT  POPULAR   .  Chiar dacă   votul  popular era influenţat de mentalul  oamenilor , de ignoranţa lor, de liru-liru  cu propganda …  Dar  au  venit  prin  vot .  Şi alegerile au  fost destul de  corecte, iar  ultimele două -  trei  alegeri  au  fost  aproape 100% corecte . 

¤ Preşedinţi legitimi ai  republicii  parlamentare  : Băsescu,  Constantinescu ,  Iliescu   

Alex. Ştefănescu  :  TRAIAN   BĂSESCU   va rămâne în  istorie ?  Ce va zice istoricul  din  2050  ?

Dinu C.Giurăscu :  Este prea curând să  apreciem .  Ce putem    spunem de pe acuma ,  este că  e  al  III-lea  preşedinte  al României ,  ales prin  vot  popular ,   au  votat  oamenii  în majoritate pentru el,   că a venit  cu  un  program şi   cu  promisiuni de reformă  mai  radicale decât  până acuma,  să vedem ce   se va face  .    

Alex. Ştefănescu  :   Dar  preşedinţii ION  ILIESCU   şi  EMIL  CONSTANTINESCU   ,  au  statura  unor personaje care să poată  deveni legendare  ca Ştefan  cel  Mare, vreodată    ? Sau   vor rămâne personaje şterse  ?  Haideţi      discutăm  deschis . 

Dinu C.Giurăscu :  Amândoi  vor rămâne  , în  orice caz ,  primul  şi al  doilea preşedinte de republică , aleşi  .   Fiind că cel  dintâi ,  care a dispărut  de pe scenă   în decembrie '89  ,  ăla n-a fost ales ,  s-a autoproclamat  . Şi  a fost  o republică  socialistă ,  nu parlamentară ,  cum  suntem  noi  astăzi ,  adică  legitimă .   Era un  stat  comunist totalitar…  

Alex. Ştefănescu  : Dar   faptele lor ?  

Dinu C.Giurăscu : Ei , prin faptele lor,  sigur că  fiecare din ei  a    contrinbuit  cu ceva la    " NORMALITATEA"  de care vorbeam . 

Alex. Ştefănescu  :   Deci anumite merite ,  vor avea .

Dinu C.Giurăscu : Da. Primul Ion  Iliescu ,   va fi  consemnat ca primul  preşedinte ales ;  Emil  Constantinescu , al  doilea , tot ales prin  vot popular . 

¤ Oameni  providenţiali sau  patriotism  ?   

Alex. Ştefănescu  :  Dar n-au  fost acele  personaje providenţiale ,   care să accelereze schimbările din  România  ?

Dinu C.Giurăscu : Au  accelerat  fiecare în felul  lui , dar  în  RITMUL  NOSTRU   , al  Dâmboviţei  , al Dâmboviţei care merge LENT  . O      întrebaţi ,  de ce aşa ?  Domnule , ĂŞTIA  SUNTEM   !     Uitaţi-vă , în  Ungaria,  în Cehia ,  în  Polonia . Nu  zic că  n-au  acolo   fraudă , acte de corupţie ,  ce vreţi .  Dar  au  fost  mult mai rapizi  în efectuarea reformelor ;  salariul mediu  este cel puţin  de două  ori mai mare , dacă nu mai mult , decât  la  noi ;  adică pe planul  economic de revenire la normalitate ,  au  fost  mult  mai capabili  să facă  o treabă .  La noi ,  nu  mai  poate să  fie un  "om  providenţial  "  astăzi  .  Astăzi  nu mai  sunt  oameni  providenţiali .  Astăzi  sunt  partide , organizaţii ,   depinde de cum  îi aduni  pe oameni 

Alex. Ştefănescu  :  Deci   societatea contemporană  nu mai face posibilă  afirmarea  spectaculoasă  a unui  om  providenţial .  

Dinu C.Giurăscu : Nu .  Se afirmă  oameni providenţiali.  De ex. Ataturk , în Turcia.  A fost  un  om  providenţial.,  un mare reformator  , în  1920 .  Când vii  , după  imperiul  otoman ,   într-o  ţară  prăbuşită ,  tu  ştii  s-o aduni  din  nou ,  să-ţi recucereşti  pământurile,   şi  să faci  nişte reforme ,  tăind capete chiar  .   Şi  a făcut  din  Turcia o ţară  modernă .   Dar acum  lucrurile merg altfel .  Avem  Uniunea Europeană   

Alex. Ştefănescu  :  Este instituţionalizată  viaţa politică 

Dinu C.Giurăscu : Da.  Şi dacă  nu  urmăm  regula Uniunii  Europene ,  totuşi ,  ce poate să facă un om ,  sau un partid ,  sau  poate tinerii  - eu  ştiu  ?! -  să acclereze aceste lucruri  .

Alex. Ştefănescu  :  Ştiţi  ce m-a desamăgit  pe mine ?    spun  cu naivitate , că  nu  sunt  istoric.    A  fost  la un  moment dat  o racţie  a lui  Teodor Stolojan - om  politic care merită  tot respectul ,  de altfel -  dar  a avut  o racţie care m-a desamăgit  în sentimentalismul  meu  :  când era  primministru  ,  şi-a exprimat  nerăbdarea   de a termina cu această  atribuţie ,  pentru  a se duce funcţionar  la  Banca Mondială  .   Şi    gândeam :  cum este posibil    fii  primministru  ,  să ai  şansa de a rămâne în  istorie ,   şi  tu   să te grăbeşti  să te duci  într-un  loc unde doar  ai  un salar  mai mare  ?  Şi  am  şi  scris despre asta .  Cum  ar  fi  fost ca Ştefan  cel Mare    renunţe la  tronul  Moldovei , ca să  fie angajat  undeva   pe bani  mai  mulţi  .     

Dinu C.Giurăscu :  Întrebarea -i  bună , dar vedeţi    Ştefan cel Mare avea puteri  , pe care nu le mai are nici un  prim ministru  azi .  Nici  chiar  un  preşedinte de republică .  Domnul  avea putere mare de tot  . [….]  Acum  oamenii  nu mai au  autoritatea asta .

¤ Simţul  civic  versus  problema tineretului  

Alex. Ştefănescu  : Dar , totuşi ,  parcă  nu mai există  nici acest  simţ  al  măreţiei , să vrei  să faci ceva şi    rămâi  în  istorie .  De ex .  tinerii de astăzi  , dacă  vor să  rămână  în  istorie,  nu  vor să  câştige bani  ,   vor să  rămână  în caretea de   istorie prin ceva .  Ce-ar  trebui  să facă   tinerii de  azi ca să  fie remarcaţi  în cartea de istorie a anului  2050  ?    

Dinu C.Giurăscu :  În  primul  rând, nu-i  vorba de un  tânăr,  ci de tineri  Ar trebui  să aibă  un  simţ  civic  mult  mai mare decât  îl  au cei  bătrâni 

Alex. Ştefănescu  :  Asta este foarte bună  observaţia .  Dar  tinerii  n-au  simţ  civic  ! Nu-i  interesează  ce se-ntâmplă  . 

Dinu C.Giurăscu : Ei  au  simţ civic , dar  în ce sens ?  : văd nişte modele, fac bani ,    distrez …          Alţii  au  simţ civic în  sensul    vor să  fie foarte buni  în  meserie .  Dar , fiind foarte  buni  în meserie ,  simţul  civic poate să  dispară  , la un  moment dat ,  părăsesc ţara , pentru    sunt  plătiţi   coresponzător.   Ar trebui să  încerce un  grup  dintre ei    creeze  un  curent  de opinie cu  românii       

Alex. Ştefănescu  :  E bună  ideea …Un  grup de tineri  să creeze chiar  o  "modă " , în ideea de reconstrucţie ,  de  modernizare 

Dinu C.Giurăscu : <  Ne-am  rupt  de şabloanele vechi ,  şi  noi    propunem  două  sau trei  obiective …>  Dar  trebuie  să-i  aduni  şi  pe ceilalţi .  Dar  cum  îi  aduni  ?  Asta eu  nu mai  ştiu  .  Aici  eu mă  blochez  pentru    românul  este foarte individualist  . 

Alex. Ştefănescu  :  Şi asta cere un  efort  uriaş .   Şi  nu-ţi garantează  nimeni  succesul .  Şi poate îţi  risipeşti  şi   viaţa . 

Dinu C.Giurăscu : Da.  Poţi  să-ţi risipeşti  viaţa sau  poţi  să te vezi  chiar acuzat  ! Fiind că  este la modă  la ora actuală  să te vezi  blamat   pentru  că vrei  să faci  o treabă  . 

Alex. Ştefănescu  :  Dar merită  resuscitat  acest  ideal   de a face ceva pentru  ţară  ?  

Dinu C.Giurăscu : Pentru  mine merită  . Nu  ştiu dacă pentru  ei  merită .   Pentru   mine merită ,  pentru    naţia are încă rezerve .  Naţia are talente .   Tinerii  noştri  sunt  foarte înzestraţi  . Credeţi    întâmplător Bill  Gast  a angajat atâţia  români  în  Silicon Valey   ?  El  nu face filantropie .   El i-a văzut    sunt  buni  şi  i-a poftit acolo .   Sunt  atâţia care  au reuşit  şi pe  coasta de Est … Dar  în Canada  , în Australia .       Naţia  a dovedit    acest  potenţial  .   Acuma  nu  ştiu dacă  noi  suntem  în stare ,  aicea , cu mecanismele noastre  ,  să-i  stimulăm  pe tineri , să-i  punem  în valoare . [….]  

¤ Agricultura  : fermele şi  ţăranii 

Alex. Ştefănescu  :   Dar  agricultura ?

Dinu C.Giurăscu : Agricultura va fi , dar  NU  ŞTIU  A  CUI  ? 

Alex. Ştefănescu  :   Eu  vă cer  să faceţi  profeţii despre viitor ,  nu  profeţii despre trecut  , ca Silviu  Brucan  .

Dinu C.Giurăscu :  Proprietatea privată se reface . Avem un potenţial  agricol  foarte mare . Acuma nu  ştiu dacă  noi  trebuie să  ne îndreptăm  neaparat  spre fermele mari .   Ni  se tot  vântură  : FERMA  MARE   ,  200  -300 ha .  Prin  mimetism .   Totdeauna am  avut  acest spirit de imitaţie   şi  repetăm  cu zel ce ni se prezintă .   Există  în  Franţa,  în  Germania,  în  Irlanda , FERME  MICI   ,  adică  câteva zeci de hectare , care se lucrează  foarte bine .   Eu  sper să  fie o  combinaţie  între  fermele mai mari  şi cele mici 

Alex. Ştefănescu  :  D-le Dinu  Giurescu  ,    mulţumesc foarte mult  pentru  tot ce aţi  zis , am  mai  putea discuta  mult  , ca în  Şeherezada  [… ]