Sinteza articolelor de presa pentru 15 iunie 2005

Nefasta coincidenta care se produce, unde altundeva decat in Romania?, la exact 15 ani de la sangeroasa reprimare a “fenomenului Piata Universitatii”, unul dintre principalii “protagonisti” si pana ieri si singurul judecat si condamnat, din pacate doar pentru pentru “Mineriada din septembrie 1991”, este pus in libertate de o Curte de aplel din Romania ! Desi din punct de vedere strict juridic, sentinta este corecta, din punct de vedere moral, ea continua sa produca controverse. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“Gemenii raului”

Mihai Mincan, Raluca Dan, Ramona Feraru & Laurentiu Mihu

“Evenimentul zilei” – 15 iunie 2005

http://www.evenimentulzilei.ro/topstory/?news_id=188830

[…] 14 iunie 1990: Minerii chemati de Ion Iliescu si condusi de Miron Cozma devasteaza Capitala

14 iunie 2005: Miron Cozma este pus in libertate ca efect al gratierii semnate de Ion Iliescu

- Judecatoria Craiova a decis: revocarea de catre fostul presedinte Ion Iliescu, pe 17 decembrie 2004, a gratierii acordate lui Miron Cozma este ilegala. Decretul fusese semnat, cu doua zile mai devreme, de acelasi Ion Iliescu

- Ieri, la ora 18.00, Cozma a iesit pe poarta Penitenciarului Rahova, indreptandu-se spre Timisoara, unde-si are domiciliul. El a stat dupa gratii 7 ani, 3 luni, 26 de zile si 22 de ore. Nu si-a ispasit nici jumatate din pedeapsa de 18 ani primita pentru Mineriada din septembrie 1991

- Este inca un sut tras Romaniei de catre personajele-cheie ale Mineriadei din 14-15 iunie 1990: Cozma a iesit din puscarie la exact 15 ani de cand spargea capete in Piata Universitatii !

- Justitia a fost pusa in fata faptului implinit. Pe baza deciziilor halucinante ale lui Iliescu si a legilor in vigoare, magistratii nu aveau alta solutie decat eliberarea lui Cozma. Concluzie: Miron Cozma a fost eliberat nu de justitie, ci de Ion Iliescu.

- Inca o aniversare trista: azi se implinesc 15 ani de la celebrul discurs prin care Ion Iliescu le multumea minerilor pentru „ordinea” instaurata in Capitala. Cititi-l, e programul de guvernare al unui om care se visa sef al unei Romanii revenite la dictatura ! […]

Eliberat, fara ca macar sa-si fi ispasit nici jumatate di pedeapsa, Miron Cozma, n-a pregetat sa dea, din nou, dovada tupeului care ii anima pe toti cei vinovati de catastofala directie pe care au imprimat-o drumului Romaniei, in ultimii 15 ani. – Mihai Gheorghiu –15 iunie 2005

“Bomba Miron Cozma iese cu fitilul aprins”

Miruna Pasa, Andreea Tudorica, Cristian Vasilcoiu

“Jurnalul National” – 15 iunie 2005

http://www.jurnalul.ro/articol.php?id=344

[…] Ultima gratiere semnata de Ion Iliescu la sfarsitul mandatului sau prezidential si-a produs intr-un final cel mai contestat efect: eliberarea lui Miron Cozma. Dupa sase luni de la anuntarea actului de clementa si de la revocarea imediata a lui, Cozma a fost pus in libertate de magistratii craioveni.

Judecatoria Craiova a luat ieri o hotarare cat se poate de clara in cazul detentiei lui Miron Cozma: "Punerea de indata in libertate". Magistratii au admis astfel contestatia fostului lider al minerilor impotriva reincarcerarii sale din decembrie 2004, la numai 20 de ore de cand fusese eliberat. Ei au considerat ca rearestarea lui Cozma nu are nici un fundament legal, adica faimosul decret de revocare a gratierii se dovedeste a fi un act nul. Dupa mai multe luni de dezbateri, Justitia a stabilit ca singurul act de care se poate tine cont in aceasta situatie este decretul de gratiere. Revocarea actului de clementa neprevazuta de vreo lege nu a primit girul magistratilor. Decizia de ieri nu vine tocmai ca o bomba pentru simplul motiv ca alti 4 din cei 46 de gratiati rearestati in noiembrie 2004 au fost deja eliberati prin decizii asemanatoare. Si probabil ca aceeasi hotarare va fi luata pe rand si in cazul celorlalti. Aceasta a fost si una dintre apararile de baza ale lui Cozma dupa ce avocatul Adrian Roseti a depus in instanta mai multe hotarari judecatoresti de eliberare a gratiatilor.

"FARA VINA". "Luceafarul Huilei" nu s-a putut bucura imediat de anuntul eliberarii sale pentru ca se afla la Bucuresti, intr-un alt proces intentat administratiei prezidentiale. In Banie s-au aflat doar fiul sau si cativa lideri sindicali din Valea Jiului, aprigi sustinatori ai sai. "S-a facut in sfarsit dreptate pentru tatal meu ! Este o victorie ! Si asa, el a platit pentru ceea ce trebuia sa plateasca altii", a declarat fiul lui Miron Cozma, Dan. Procurorii au anuntat deja ca vor ataca hotararea cu apel. Aceasta cale de atac nu a dus insa la amanarea eliberarii lui Cozma. Fostul lider al minerilor a asteptat ieri doar cateva ore pana la incheierea tuturor formalitatilor. El a fost asteptat la iesire de avocatul sau.

ELIBERARE. Incepand de ieri, fostul lider al minerilor este un om liber. El a scapat de cea mai grea dintre condamnarile primite: 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991. "Luceafarul Huilei" mai are insa alte probleme judiciare neincheiate.

Peste numai o saptamana, el va sta in boxa acuzatilor in procesul mineriadei de la Costesti, unde in prima faza a primit o condamnare la 10 ani de inchisoare. Eliberarea lui Miron Cozma vine la exact 15 ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, soldata cu cinci morti si sute de raniti. Atunci Cozma era un simplu lider al ortacilor din Valea Jiului veniti la Bucuresti pentru a face ordine printre manifestantii din Piata Universitatii. Cercetarea acestui dosar se afla inca pe masa procurorilor militari, iar statutul lui Cozma este inca incert.

Eliberat dupa exact 15 ani

"Miron Cozma nu are nimic de ascuns. El este in puscarie, pentru ca a vrut putin bine pentru cei care muncesc in fundul pamantului". Acestea au fost primele cuvinte ale lui Miron Cozma la parasirea penitenciarului. Imediat dupa iesirea din Penitenciarul Rahova, in jurul orei 18:00, Miron Cozma a declarat presei care-l astepta la iesire ca a fost arestat, pentru ca a deranjat anumiti oameni politici si ca in toata aceasta perioada nu s-a dorit aflarea adevarului.

SCUZE. El si-a cerut scuze pentru cele intamplate in iunie 1990, precizand insa ca la Bucuresti au murit oameni pana in data de 14 iunie, inainte ca minerii sa ajunga in capitala. Totodata, "Luceafarul Huilei" a multumit ministrului Justitiei, Monica Macovei, "care a inceput sa faca functionala justitia din Romania. Culmea, o femeie a venit la conducerea acestui minister si a facut ceea ce nu au reusit barbatii !". Cozma s-a aratat increzator in justitie, care i-ar putea pedepsi pe cei care sunt vinovati pentru ce s-a intamplat in 1990. "Am incredere in ministrul Macovei ca ma va proteja daca voi spune adevarul".

"Nu s-a vrut niciodata adevarul" a exclamat Cozma, aratand un deget acuzator si spre fostul presedinte Emil Constantinescu, care in opinia liderului minerilor are o mare vina "pentru ca nu s-a facut lumina in acest dosar". […]

“O ironie a istoriei !”, titraza “Romania libera” relatarea despre eliberarea lui Miron Cozama, exact in ziua aniversarii masacrului pe care l-a condus in urma cu 15 ani in Piata Universitatii dar si in restul Capitalei. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“Cozma eliberat - la exact 15 ani de la descinderea in Capitala”

“Romania libera” – 15 iunie 2005

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z15062005&idx=31

[…] Miron Cozma a fost pus in libertate, la 15 ani (15 iunie 1990-15 iunie 2005) de la "igienizarea" intelectualilor din Bucuresti de catre mineri. Decretul de gratiere a lui Iliescu a functionat. Judecatoarea Camelia Solea din Craiova a considerat ca decretul nu putea fi revocat.

Miron Cozma a parasit Penitenciarul Rahova ieri la ora 18.30 si a dat piept cu ziaristii. Prilej cu care toata lumea a constatat ca este foarte suparat pe Ion Iliescu, mai ales pentru ca a anulat actul gratierii, in plus si "pentru ca am fost condamnat si judecat de justitia comunista a lui Ion Iliescu". Cozma a repetat ca nu se teme de nimic, ca este dispus sa colaboreze cu organele de ancheta, ca are incredere in ministrul Justitiei Monica Macovei pentru ca "acum eu sunt dispus sa spun adevarul. Toate la timpul lor", si a spus ca isi cere scuze victimelor mineriadelor, el fiind in esenta sa, de fapt, un luptator anticomunist. Si, cand toata lumea se astepta mai putin, a recitat celebrele versuri: "Vinovatii fara vina / Cer sa se faca lumina!". A punctat, umar la umar cu avocatul sau, cateva nume celebre: Petre Roman, Virgil Magureanu, Viorel Hrebenciuc, Florin Georgescu, Nicolae Vacaroiu, Adrian Sarbu. Varianta actuala este ca Miron Cozma a venit la Bucuresti ca sa impiedice comiterea atrocitatilor: "Am incercat sa opresc nenorocirea". Pe Ion Iliescu nu l-a scos din "carpa kaghebista" si a marturisit ca pentru a-i cumpara tacerea si a-si asigura un spate violent, in 1994 fostul presedinte i-a propus prin Viorel Hrebenciuc sa fie ministru de Interne in Cabinetul Vacaroiu. Despre 13-15 iunie spune ca "a fost o pacaleala a puterii de atunci". In esenta, avem de a face cu declaratii extrem de interesante.

- "Aceasta actiune a fost premeditata de oamenii lui Iliescu" - "Iliescu s-a intalnit cu mine ca sa ma foloseasca. E adevarat ce s-a spus ca e o carpa kaghebista. Linia a doua a lui Ceausescu l-a aparat pe Iliescu!" - "Aceasta mineriada a fost creata" - "Miron Cozma nu e omul lui Ion Iliescu" - "Minerii au fost prostiti" - "Petre Roman a fost schimbat pentru ca asa s-a inteles cu Ion Iliescu" - "A fost mana fostilor securisti, a cumnatului lui Petre Roman, si de anumiti locotenenti-colonei". - "Hai sa discutam de iliesciada, nu de mineriada !"

Fostul sef al statului, Ion Iliescu, a semnat in 15 decembrie 2004 decretul de gratiere a lui Miron Cozma si a altor 45 de persoane, Miron Cozma fiind eliberat in 16 decembrie. Decretul a fost revocat doua zile mai tarziu ca urmare a criticilor formulate de partidele politice si de reprezentantii societatii civile, iar Cozma a fost reincarcerat. […]

Initiativa asociatiilor studentesti si a Aliantei Civice, de a organiza un “scrutin” ad-hoc avand drept subiect desemnarea vinovatilor pentru “Mineriada din 13-15 iunie 1990”, s-a finalizat cu urmatoarele rezultate…. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“Iliescu, gasit vinovat de mineriada”

“Romania libera” – 15 iunie 2005

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z15062005&idx=32

[…] In urma contabilizarii voturilor exprimate de cei care au raspuns chemarii studentilor, vizavi de cine este vinovat de mineriada din 13-15 iunie 1990, fostul presedinte si-a batut toate recordurile de popularitate. Numai ca de data aceasta nu mai este vorba de popularitatea la fotoliul de la Cotroceni, ci de implicarea in evenimentele din iunie 1990. Concret, Ion Iliescu a acumulat 99,4% din voturi, fiind urmat de Gelu Voican-Voiculescu - 74,7%, Petre Roman - 70,8% si Miron Cozma - 47,1%. […]

“Bilantul” atrocitatilor comise in Bucuresti, in urma cu 15 ani, este binecunoscut, desi conform unor marturii, el ar fi departe de a fi cel real. Iata un motiv suplimentar pentru ca, in noua cercetare penala aflata in curs de finalizare de catre procurorii militari ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de aceasta data, “bilantul oficial” sa fie corectat intr-unul real si credibil. Daca va fi asa ori nu, vom afla curand ! – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“746 de raniti si patru morti prin impuscare”

Romulus Cristea

“Romania libera” – 15 iunie 2005

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z15062005&idx=69

[…] In urma evenimentelor din 13-15 iunie, cand fortele de ordine au intervenit in forta impotriva demonstrantilor care participau de 52 de zile la o manifestatie pro-democratie, s-au inregistrat numeroase victime ca urmare a batailor si a folosirii armelor de foc si s-au dispus arestari ilegale cu nemiluita. Numarul mortilor (prin impuscare sau ca urmare a ranilor provocate in cadrul incidentelor) este in continuare controversat, cifrele oficiale fiind contrazise cu diverse dovezi de asociatiile care se ocupa de victimele mineriadelor.

Fara mandate de arestare

Conform datelor detinute de Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991, in acea perioada au fost retinute 1.030 de persoane (in evidentele oficiale figureaza 1.024). Retinerea persoanelor s-a facut ilegal, fara emiterea unor mandate de arestare. Cei retinuti au fost dusi la doua unitati militare, la Magurele si Baneasa. Unii au fost eliberati dupa 2-9 zile. Mandate de arestare au fost emise doar pentru 165 de persoane acuzate de diverse fapte.

"In ziua de 13 iunie 1990 au fost retinuti 262 de cetateni, dusi la unitatea de la Magurele, dar au fost eliberati in seara aceleiasi zile, la ora 18", a afirmat Ene Viorel, presedintele asociatiei.

Numarul ranitilor este de 746, conform evidentei de la comisiile parlamentare de ancheta.

Oficial, numarul mortilor in mineriada din iunie '90 este de 6: patru morti prin impuscare, un decedat in urma unui infarct si o persoana injunghiata, despre care nu se stie precis de care parte a baricadei a fost (demonstrant sau venit din Giurgiu in sprijinul puterii, pentru sustinerea minerilor). In schimb, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor, Ene Viorel, sustine ca numarul mortilor din acele zile depaseste 100: "Exista documente, marturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domnesti si Straulesti. Cu toate ca am afirmat tot timpul ca cifra reala a mortilor este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis pana in prezent si nu a existat nici o pozitie oficiala impotriva".

Condamnat pentru tentativa de decapitare

In urma mineriadei, au fost inculpate cateva zeci de persoane, care au fost judecate in cadrul a patru loturi (patru dosare).

Singura persoana care face puscarie (o condamnare de 10 ani) ca urmare a activitatilor din 13-15 iunie este un miner, Denes Domokos, acuzat de tentativa de omor, de incercare de decapitare a liderului studentilor, Marian Munteanu.

Alte patru persoane, doi mineri si doi ofiteri de la UM 0215, au fost condamnate cu suspendare ca urmare a distrugerilor si furtului unei mari sume de bani, circa 70 mii de dolari SUA (partial recuperata) din casa lui Ion Ratiu, din str. Armindeni nr. 4. Ion Ratiu era membru marcant al Partidului National Taranesc si presedinte al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi.

In prezent, ancheta in legatura cu evenimentele din 13-15 iunie a fost reluata, ca urmare a plangerii initiale a AVMR din 1997, la care s-au adaugat si numeroase plangeri ale unor persoane fizice si asociatii neguvernamentale. […]

Conform tezei, oficial acreditate de Ion Iliescu si toti ceilalti responsabili ai sangerosei represiuni a manifestatiei din Piata Universitatii, acum 15 ani, aceasta ar fi fost “unica solutie” la care “emanatii” Revolutiei au putut sa recurga pentru a stopa o… pretinsa de catre ei, “rebeliune legionara” !?! Ca vreme de 15 ani, aceasta minciuna sfruntata nu a putut fi contracarata cu argumente juridic fundamentate, o stie atat opinia publica interna cat si cea internationala. La a 15-a aniversare a acelor triste momente, dovezile irefutabile sunt, din nou, facute publice ! – Mihai Gheorghiu 15 iunie 2005

"Mobilizarea muncitorilor, pentru ordine in Capitala"

Romulus Cristea

“Romania libera” – 15 iunie 2005

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z15062005&idx=71

[…] In dupa-amiaza zilei de 11 iunie 1990, pe fondul "fenomenului Piata Universitatii", la Palatul Victoria a avut loc o intalnire la care au participat persoane importante din SRI, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, Marele Stat Major, FSN, Guvern etc. Cei prezenti incercau sa gaseasca o solutie pentru a opri demonstratia anticomunista, pro-democratie, din Piata Universitatii, care dura de aproape 50 de zile (din 22 aprilie 1990).

La aceasta sedinta s-a facut pentru prima oara propunerea ca pentru reprimarea demonstrantilor, pe langa fortele de ordine, sa fie folositi si "oamenii muncii". La acea data, Palatul Victoriei era atat sediu al Guvernului Romaniei, cat si al Presedintiei.

O idee: venirea minerilor

La intrunirea din ziua de 11 iunie 1990 au participat: Ion Iliescu - presedintele tarii; Petre Roman - prim-ministru; Bogdan Niculescu Duvaz - ministru; gen. Mihai Chitac - ministru de Interne; Paul Jerbas - secretar general al Guvernului; N.S. Dumitru - vicepresedinte al Frontului Salvarii Nationale; Dan Iosif - membru in Biroul Executiv al FSN; Gelu Voican-Voiculescu - ministru; Gheorghe Robu - procuror general; Virgil Magureanu - directorul Serviciului Roman de Informatii; gen. Vasile Ionel - sef al Marelui Stat Major din ministerul Apararii Nationale; col. Mugurel Florescu - seful sectiei Parchetelor Militare si adjunct al procurorului general. Au mai fost prezenti si alti ministri, de la alte ministere decat cele precizate mai sus.

In cursul intrunirii, o persoana (neidentificata inca de cei care se ocupa de anchetarea evenimentelor din 13-15 iunie 1990) a sugerat "mobilizarea muncitorilor pentru a face ordine in Capitala". Din cate se pare, Petre Roman, primul ministru, a raspuns: "Da, ar fi o idee !". Atmosfera a devenit aprinsa si s-au iscat discutii in contradictoriu.

O parte dintre participanti s-au opus unei astfel de interventii, printre care Bogdan Niculescu Duvaz si Dan Iosif. Cei doi au considerat masura ca fiind nepotrivita.

La Snagov, sedinta secreta

In ziua de 11 iunie 1990, participantii la intrunirea de la Palatul Victoriei nu au luat o hotarare clara privind mobilizarea minerilor, a "oamenilor muncii" pentru reprimarea demonstratiei din Piata Universitatii.

In aceeasi zi, participantii la intrunirea de la Guvern care imbratisasera ideea mobilizarii minerilor s-au deplasat la o vila din localitatea Snagov, unde au fost stabilite detaliile operatiunilor.

Intrunirile de la Palatul Victoriei si de la vila din Snagov nu au avut caracter oficial, nefiind sedinte de guvern, ci un fel de "sedinte de lucru".

Hotararile luate in cadrul sedintelor nu au fost aduse la cunostinta opiniei publice. Insa toate deciziile luate in cadrul celor doua sedinte au fost reluate si mentionate in stenograma sedintei de guvern din 16 iunie 1990, sedinta cu ocazia careia "activitatea minerilor a fost apreciata ca pozitiva". […]

Reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii, poate fi, la nevoie, lesne comparata cu “masacrul din piata Tien An Men” din China, o alta tara care a ramas “fidela” idealurilor comuniste. In noaptea de 13 spre 14 iunie 1990, pe strazile din proximitatea Pietei Universitatii, armata a tras in civili, dupa “modelul” deja experimentat in 21-22 decembrie 1989. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

"Impuscati de la distanta, din spate"

Romulus Cristea

“Romania libera” – 15 iunie 2005

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z15062005&idx=66

[…]Dupa despresurarea Ministerului de Interne, in ziua de 14 iunie a.c., in jurul orei 1, membrii detasamentul de parasutisti de la UM 01847 Buzau - Regimentul 60 au deschis focul in zona fostului magazin "Romarta". Ca urmare a actiunii militarilor, doi oameni au fost ucisi prin impuscare si mai multe persoane au fost ranite de cartusele trase. Cu toate ca mai multi oficiali au incercat musamalizarea cazului, anchetele ulterioare au demonstrat faptul ca au fost utilizate aproximativ 1.500 de cartuse de calibrul 7,62 impotriva catorva zeci de demonstranti neinarmati cu arme de foc.

…. Foc "la intamplare", spre demonstranti

Argumentele parasutistilor care ar fi actionat foc de avertisment, cu tevile in plan vertical, nu sunt sustinute de ceea ce s-a intamplat langa magazinul "Romarta Copiilor", unde doi oameni au fost impuscati. In urma cercetarilor a rezultat ca "parasutistii au executat foc de intimidare direct spre demonstranti, acest foc fiind neochit, tras chiar in zidurile cladirilor din zona, fapt ce a creat in mod real posibilitatea aparitiei unor ricoseuri apte de a ucide". Actiunile detasamentului de parasutisti nu au fost justificate, mai ales ca ordinul special trimis catre acesta dupa despresurarea Ministerului de Interne, cand militarii impingeau manifestantii catre Casa Centrala a Armatei, "Romarta Copiilor" si restaurantul "Havana", a fost in mod clar si explicit de a nu deschide focul sub nici un motiv cu armele din dotare (ordin care a fost incalcat de trei ori succesiv, prin rafalele trase). Toate aceste evenimente nedorite se pare ca au pornit de la starea de nervozitate a unui colonel, care, impotriva consemnului si a ordinelor primite, a smuls o arma de la un militar in termen, tragand o rafala cu ea, in acelasi timp ordonandu-le soldatilor sa deschida foc la intamplare. Incidentul a avut ca punct de plecare tocmai incendierea de catre demonstranti a unui tanc care asigura sustinerea militarilor. Militarii s-au conformat ordinului si au deschis focul, tragand dezordonat, lovind cu gloantele inclusiv zidurile cladirilor imprejmuitoare.

Moarte violenta prin impuscare din spate

In acea noapte au murit prin impuscare Gheorghita Dunca si Dragos Drumes. Drumes se afla cu prietenul si vecinul sau Mircea Paraschiv la circa 50-60 metri de barajul respectiv, cu spatele la acesta si fugind amandoi, in speranta ca vor scapa cu viata. Cei doi au apucat sa zareasca cum se executa foc dinspre cordonul de pe bulevard. Concluziile actului medico-legal de necropsie sunt in sensul ca moartea lui Dragos Drumes "a fost violenta si s-a datorat leziunilor produse prin impuscare cu arma de foc, tragerea fiind facuta de la distanta si din spatele victimei, aceasta avand o pozitie aplecata spre fata".

Si Gheorghita Dunca a fost impuscat mortal, tot in zona respectiva. Acesta a plecat de acasa pe la ora 0,30 ca sa vada ce se mai intampla prin oras, dupa comunicatele alarmante transmise prin intermediul TVR. La ora 3 dimineata, in ziua de 14 iunie 1990, acesta se afla printre alte persoane retinute din zona si care fusesera aduse in sediul Ministerului de Interne. Medicul militar care i-a examinat pe retinuti a observat la acesta, in zona abdominala, o rana grava. Medicul a afirmat ca Gheorghita Dunca era in stare de soc. Din dispozitia medicului, victima a fost transportata la Spitalul Ministerului de Interne. Aici, victima a fost preluata la camera de garda si a decedat. Din actul medico-legal a rezultat ca "moartea a fost violenta si ea s-a datorat leziunilor produse prin impuscare cu un proiectil de 7,62 mm, tras de la o distanta care depaseste limita de aparitie a factorilor suplimentari ai impuscarii".

In acea seara, langa magazinul "Romarta Copiilor", au mai fost raniti prin impuscare: Dan Gabriel Parvulescu - impuscat in piciorul stang, deasupra genunchiului, Gabriel Cziuk Prodan - impuscat in obrazul drept, cu retentie de glont deformat (ricoseu) si Catalin Iancu - impuscat in piciorul drept, plaga transfixianta. Conform rechizitoriului Parchetului Militar, Dan Gabriel Parvulescu si Catalin Iancu, impuscati in zona membrelor inferioare, nu au fost atinsi in zone vitale doar datorita incercarii lor de a se eschiva in fata gloantelor. Procurorii au concluzionat ca a existat intentia de a li se suprima viata celor doi, prin impuscare cu arma de foc, si doar reactia lor le-a salvat viata.

In afara victimelor prezentate mai sus, din studierea arhivelor a 14 spitale de pe raza Capitalei au mai fost descoperite inca sapte persoane cu diagnostice de ranire prin impuscare in acea noapte de 14 iunie 1990. […]

Punerea in libertate a lui Miron Cozma, exact la momentul aniversarii a 15 ani de la descinderea hoardelor de mineri aflati sub conducerea sa si executand “sarcini” trasate de Ion Iliescu, nu face decat sa consfinteasca, din pacate, rezultatul gratierii pe care acesta i-a acordat-o in ultimele zile ale mandatului de presedinte ! Desi corecta juridic, masura eliberarii lui Cozma, il incrimineaza, o data in plus, pe “eliberatorul” sau ! – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“Iliescu l-a eliberat pe Cozma”

Razvan Savaliuc

“Ziua” – 15 iunie 2005

http://www.ziua.net/display.php?id=15064&data=2005-06-15

[…] Exact la 15 ani de la sangeroasa mineriada din 13 - 15 iunie 1990, Miron Cozma a fost pus ieri de indata in libertate, de catre Judecatoria Craiova, care a solutionat contestatia la executare a ortacului-sef. Masura eliberarii, vine ca urmare a decretului de gratiere dat de Ion Iliescu in 15 decembrie anul trecut, cu scopul de a-l scapa de puscarie pe Miron Cozma, care i-a fost executant fidel al ordinelor de inlaturare a adversarilor sai politic si l-a ajutat sa se mentina la Putere.

Ziarul ZIUA a semnalat inca de acum cateva luni, mai precis de cand prima dintre cele 46 de persoane gratiate a fost pusa in libertate, ca e doar o chestiune de zile pana ce Miron Cozma va fi pus si el in libertate. Ion Iliescu, care l-a gratiat pe Cozma strecurandu-l in ultimele zile de mandat pe o lunga lista cu gratiati, a tintit din primul moment ca eliberarea ortacului sef sa fie ireversibila.

Un recidivist inrait

Ironia soartei face ca la implinirea a 15 ani de la mineriada din iunie 1990 - soldata cu peste 100 de morti, cu ranirea a 746 de persoane si arestarea abuziva a altor 1024 - Miron Cozma sa fie liber, desi, incontestabil, reprezinta un pericol major pentru securitatea statului. Sa nu uitam ca in 1990, Ion Iliescu l-a chemat cu disperare pe Miron Cozma cu ai lui 11.000 de mineri din Valea Jiului, adusi cu trenuri speciale, pe care l-a trimis in Piata Universitatii, sa "faca curat" si sa-i "invete minte pe golani". Iliescu este de altfel un specialist al acestor invrajbiri populare, el venind la putere calcand pe cadavrele Revolutiei din decembrie 1989, dupa ce i-a asasinat pe Ceausesti de Craciun. A fost ales apoi, in mai 1990, presedinte dupa anihilarea Opozitiei a caror sedii au fost devastate in ianuarie 1990 de primele hoarde de mineri care au calcat Capitala, continuand cu mineriada din 1990 care ii contesta pe comunistii cocotati la Putere si culminand cu mineriada din septembrie 1991, cand l-a debarcat cu forta pe Petre Roman.

Complicele lui Iliescu a mai fost asmutit sa rastoarne Guvernul Romaniei si in ianuarie - februarie 1999, cu prilejul mineriadelor de la Costesti si Stoienesti, care s-au soldat cu numerosi raniti si distrugeri materiale, dovedind ca este un element a carui lasare in libertate reprezinta un pericol social major pentru statul de drept si siguranta cetatenilor.

Sentintele lui Cozma

Infractorul Cozma a fost inculpat in ultimii 15 ani in numeroase dosare penale, de la batai si agresiuni minore, la uciderea unei femei cu masina si culminand cu subminarea puterii de stat la mineriade.

Pentru mineriada din septembrie 1991 - pentru care a fost trimis in puscarie - a primit 18 ani de inchisoare pentru infractiunea de subminare a puterii de stat si altele.

Pentru mineriada din 18 - 22 ianuarie 1999 de la Costesti, Cozma a primit 10 ani de inchisoare, tot pentru subminarea puterii de stat, insa sentinta nu e definitiva, procesul aflandu-se in faza de recurs, cu termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru 22 iunie 2005.

Cozma a mai fost judecat si pentru mineriada din 17 - 18 februarie 1999 de la Stoenesti, unde a fost deja condamnat definitiv la 7 ani inchisoare pentru tulburarea linistii publice si impotrivire la punerea in aplicare a unui mandat de executare a pedepsei (pe cand mana hoardele de mineri in lupta el era cautat de politisti pentru a fi incarcerat in baza unei sentinte judecatoresti executorii).

Sectia Parchetelor Militare instrumenteaza in prezent voluminosul dosar al mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, in care e cercetat si Ion Iliescu. Avocatul lui Cozma, senatorul Viorel Dumitrescu, sustine insa ca in dosarul mineriadei din iunie 1990, Cozma ar avea calitatea de martor.

Reincarcerarea lui Cozma aproape imposibila

Revenind la punerea in libertate a lui Cozma de ieri, un complet de judecata al Judecatoriei Craiova, condus de judecatoarea Claudia Selea, a constatat, ca si la ceilalti gratiati ai lui Iliescu, ca Miron Cozma nu mai poate fi tinut dupa gratii, ca efect al gratierii. Aceasta intrucat decretul de revocare, dat "la misto" de Iliescu nu are efect, iar potrivit Conventiei Europene a Drepturilor Omului nimeni nu poate fi privat de libertate decat daca impotriva sa exista o sentinta definitiva de condamnare. Sentinta de ieri a Judecatoriei nu este definitiva, dar chiar daca va fi atacata cu apel de catre Parchet, verdictul in caile de atac nu poate fi altul, deoarece in celelalte cazuri similare instantele i-au pus in libertate pe gratiatii lui Iliescu. Judecatoria Craiova a si trimis ieri, promt, la Penitenciarul Rahova din Capitala, locul de detentie al lui Cozma, depesa care ordona eliberarea acestuia. Initial contestatia la executare s-a aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 5, insa Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis stramutarea dosarului la Judecatoria Craiova, loc mult mai apropiat de influentele Vaii Jiului.

Daca Parchetul nu-l va aresta intr-o alta cauza pe Cozma, libertatea acestuia poate deveni un cosmar pentru unii. O arestare curanda a liderului Vaii Jiului este insa aproape imposibila, intrucat acesta a executat aproape 8 ani de inchisoare si a fost iertat de cei 18 ani dati pentru mineriada din septembrie 1991. Pentru mineriada de la Stoienesti, pentru care a primit doar 7 ani inchisoare, el nu mai poate fi legat, intrucat sistemul pedepselor de la noi nu este cumulativ, ci se executa doar pedeapsa cea mai mare pentru infractiuni concurente. Pentru cei 10 ani primiti pentru mineriada de la Costesti (sentinta inca nedefinitiva) Cozma a executat mai mult de jumatate de pedeapsa, iar pentru mineriada din 1990, dosarul mai are mult de asteptat, fiind departe de vreo finalizare in conditiile in care cata vreme Ion Iliescu a fost presedinte s-au luat masuri politice forte, pentru ca procurorii sa nu miste nici o fila din dosar. […]

Desi practic eliberat de catre Ion Iliescu, ca efect al gratierii pe care i-a acordat-o, revocand-o apoi, in mod perfid si inutil, Miron Cozma, acum devenit “om liber”, se metamorfozeaza in cel mai inversunat dusman al “eliberatorului” sau. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“Groparul lui Iliescu”

D. E. I.

“Ziua” – 15 iunie 2005

http://www.ziua.net/display.php?id=15061&data=2005-06-15

[…] Miron Cozma a iesit din penitenciar cu o tinta clara: Ion Iliescu, cel care printr-o manevra l-a gratiat la sfarsitul mandatului. Luceafarul Huilei l-a amenintat cu lovitura de gratie pe Ion Iliescu, chiar din usa puscariei: "Ii stau la dispozitie Monicai Macovei sa-i spun tot adevarul !". Dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care Iliescu e invinuit, se afla in lucru la Parchetul Militar si va ajunge in instanta. Cozma a spus ca are mare incredere in sistemul judiciar si in schimbarile pe care ministrul Macovei vrea sa le promoveze, aratand ca spera ca justitia sa ii pedepseasca pe cei care sunt vinovati pentru ce s-a intamplat in 1990. Liderul ortacilor care au devastat Capitala acum 15 ani si-a cerut scuze in fata presei pentru mineriada, precizand insa ca, la Bucuresti, au murit oameni inainte ca ortacii sa ajunga in Capitala si ca minerii nu au comis nici o crima.

"Am fost condamnat pe dosarul lui Iliescu"

Fostul lider din Valea Jiului a sugerat ca vinovatii pentru mineriada de acum 15 ani trebuie cautati in jurul lui Ion Iliescu, dar l-a acuzat frecvent si pe fostul sef al statului Emil Constantinescu, care nu a facut lumina in privinta mineriadelor din 1990 si 1991. "Eu la aceasta ora vreau sa fac o declaratie foarte importanta. Vinovatii fara vina cer sa se faca lumina. Eu am fost condamnat la 18 ani de inchisoare, pe ce ? Pe dosarul lui Ion Iliescu, pe care el l-a facut in '92. Au fost omorati oameni pana in 14 cand au venit minerii. Si voi vorbiti de mineriade ! Hai sa vorbim de iliesciade. Degeaba se da Constantinescu mare in gara mica pentru ca in timpul lui nu s-a facut nimic", a spus Cozma. Acesta a mai afirmat ca nu a vorbit cu Ion Iliescu niciodata: "Nu am vorbit cu Iliescu niciodata. Bine i-a zis Tariceanu cand i-a zis ca e o carpa kaghebista". Referindu-se tot la Ion Iliescu, Cozma a precizat ca a cerut demiterea fostului sef al statului: "Eu am cerut demiterea lui Iliescu dar nu pot sa lupt singur". Acesta a mai declarat ca a oferit anchetatorilor nume de persoane implicate in evenimentele din 13-15 iunie 1990, referindu-se in acest sens la Petre Roman si cumnatul acestuia, despre care a precizat ca au agitat spiritele in Piata Univeristatii: "Am dat nume din Securitate, nume ale ofiterilor".

"Iliescu si Roman au pus la cale mineriada din septembrie '91"

In continuarea discursului tinut in fata inchisorii, Cozma a negat ca el ar fi adus minerii la Bucuresti. "Minerii au fost manipulati, voi ati fost manipulati si eu am fost manipulat. Minerii au fost prostiti si nu merita aceasta pedeapsa. Eu am zis acest lucru inca din noiembrie. Si stiti ce s-a intamplat? Era sa fiu omorat de oamenii mei, de minerii mei. Cer clementa pentru mineri, nu pentru mine", a declarat fostul sef al ortacilor. Miron Cozma a mai precizat ca in 1991, in momentul in care a incercat sa-i opreasca pe mineri, a fost la un pas de a fi luat la bataie de acestia. Fostul lider din Valea Jiului a mai mentionat ca exista o caseta in care Marian Munteanu le cere minerilor sa vina in Bucuresti, spunand ca va face publica aceasta inregistrare.

Miron Cozma a lansat mai multe atacuri dure si acuzatii la adresa unor politicieni, printre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman si chiar Marko Bela, precum si la adresa unor posturi de televiziune care ar fi prezentat deformat rolul sau in mineriade. "Comunisti sunt Iliescu si echipa lui. Voi vorbiti doar de Iliescu cel cinstit. S-a spus ca el e cinstit, dar multi s-au imbogatit sub el", l-a atacat Cozma pe fostul sef al statului. Acesta a mai precizat ca Iliescu si Roman au pus la cale mineriada din septembrie 1991.

"Vroiau sa instaureze noua dictatura"

In acelasi timp, Miron Cozma a spus ca in 1994, guvernul Vacaroiu si Ion Iliescu i-au cerut sustinerea, propunandu-i si functia de ministru de Interne. "Eram cu baietii mei, jucam fotbal intr-o sala. M-am trezit cu tot guvernul in sala de sport. Erau Hrebenciuc, Vacaroiu, Florin Georgescu... Vroiau sa-mi ofere functii. Iliescu mi-a propus in '94 functia de ministru de Interne. Vroiau sa faca un aparat represiv, sa instaureze noua dictatura". Referindu-se la mineriade, fostul lider al Vaii Jiului a intrebat retoric: "De ce nu le spuneti iliesciade sau petreromaniade ?".

"Mai ramane sa apara soimii patriei"

Fostul lider al minerilor a sugerat faptul ca ar trebui arestate si alte persoane din spectrul politic, insa nu a dorirt sa dea nume multumindu-se sa spuna ca justitia este cea care va decide. Miron Cozma a mai declarat ca timp de 15 ani la putere s-au aflat "comunistii din esalonul doi" si acum incep sa apara si utecistii. "Mai ramane sa vina si soimii patriei", a spus Cozma.

Acesta a tinut sa precizeze ca i-au fost aduse foarte multe acuzatii nefondate si ca a fost victima unor inscenari de-a lungul anilor. El a negat faptul ca ar avea ceva impotriva tiganilor, evreilor sau a maghiarilor, spunand ca si el are o samanta de ungur. […]

Eliberarea lui Miron Cozma, descarcata de orice interpretari subiective, ramane un act juridic pe cat de corect, pe atat de inevitabil, in circumstantele unei Justitii cu adevarat impartiale, asa cum ar trebui sa fie Justitia unui adevarat stat de drept ! Momentul ales, si consecintele pe care aceasta masura, le pot determina, sunt lucruri a caror semnificatie abia urmeaza sa o vedem, in saptamanile ce vor urma. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“APADOR-CH: Eliberarea este fireasca”

A. M.

“Ziua” –15 iunie 2005

http://www.ziua.net/display.php?id=15065&data=2005-06-15

[…] Decizia instantei in cazul lui Miron Cozma este cea fireasca, intrucat, indiferent despre cine este vorba, nedreptatea trebuie reparata, a declarat ieri pentru Mediafax, Manuela Stefanescu, reprezentant al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH). Stefanescu a aratat ca decizia este fireasca intrucat "au existat precedente, decizii ale instantelor care anulau efectele celui de-al doilea decret al fostului presedinte Iliescu". "Sa facem abstractie ca vorbim despre Miron Cozma. Din moment ce justitia a apreciat ca actul prin care Iliescu si-a anulat gratierea este nul, inseamna ca omul trebuia eliberat. Nu poti sa fii arestat de doua ori pentru aceeasi fapta", a explicat Manuela Stefanescu. Dupa opinia reprezentantului APADOR-CH, eliberarea lui Cozma a scutit statul roman de la plata unor eventuale daune intr-un proces castigat de Cozma la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

"Nedreptatea trebuia reparata", a conchis Manuela Stefanescu. […]

Ca… “sangele apa nu se face” o demonstreaza si reactia de pseudo-nedumerire a actualului prim ministru al Romaniei care, n-a reusit sa se stapaneasca la aflarea “vestii” eliberarii lui Miron Cozma. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“Nu stie barbatul ce stie tot satul”

Roxana Andronic

“Ziua” – 15 iunie 2005

http://www.ziua.net/display.php?id=15066&data=2005-06-15

[…] Premierul Calin Popescu-Tariceanu apreciaza ca eliberarea lui Miron Cozma este o decizie "surprinzatoare", "pe care nu o intelege", dar nici nu doreste sa o comenteze. Suprinderea premierului este nejustificata. Justitia a constatat neconstitutionalitatea incalcarii decretului prezidential, semnat de Iliescu, referitor la eliberarea lui Cozma. De altfel exista precedentul eliberarii a patru persoane din grupul gratiat de fostul presedinte in ultimele zile ale mandatului sau. Asa incat ramanerea in vigoare a decretului de gratiere este de notorietate insa nu si pentru premierul Tariceanu.

"Am urmarit cu atentie reportajele privind evenimentele deosebit de tragice din 13-15 iunie 1990 si cred ca aceste prezentari i-au ajutat pe multi sa isi reimprospateze memoria. Cu atat mai surprinzatoare mi se pare decizia justitiei de azi, pe care nu pot sa o inteleg, dar nu pot sa o comentez, din motive lesne de inteles", a mai spus primul-ministru, la Palatul Parlamentului.

Decizia Justitiei, a adaugat premierul Tariceanu, "imi da impresia ca ceva e in neregula in Romania cand suntem confruntati cu o astfel de situatii, cand oameni care au responsabilitati majore, chiar daca au fost doar executanti, sunt eliberati de justitie". […]

Eliberarea controversata a lui Miron Cozma ramane, fara nici o indoiala, unul dintre paradoxurile unei democratii “originale” care de 15 ani se zbate, aparent fara succes, sa devina una reala. – Mihai Gheorghiu – 15 iunie 2005

“Panselute la mormantul regimului iliescian”

Ion M. Ionita

“Adevarul” – 15 iunie 2005

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&article_id=135617

[…] Eliberarea din inchisoare a comandantului garzilor mineresti Miron Cozma, prin efectul unui decret semnat de astazi-invinuitul Ion Iliescu, care este posibil sa-i ia locul in puscarie, nu este doar unul dintre multiplele paradoxuri ale societatii in care traim. In mod cu totul neasteptat, decizia Curtii de la Craiova reprezinta actul oficial de deces al regimului politic Ion Iliescu. Judecatorii au deliberat si au ajuns la concluzia ca decretul de gratiere semnat de Ion Iliescu, pe 15 decembrie anul trecut, ramane valabil, iar al doilea decret, cel de anulare a actului de clementa, emis doua zile mai tarziu, nu putea fi valabil dupa ce Miron Cozma fusese deja pus in libertate. Justitia si-a spus cuvantul de deasupra vulcanului politic pe care l-au creat eliberarea initiala a lui Cozma, apoi reincarcerarea lui, chemarea lui Ion Iliescu in dosarul mineriadei din 1990 si, in sfarsit, a doua eliberare a fostului lider sindical al Vaii Jiului. In acest caz, justitia a pus lucrurile la locul lor: presedintele Romaniei avea dreptul sa gratieze pe cine voia, iar dupa ce acest decret si-a facut efectele, nu mai putea fi revocat. Cel care a cazut a fost Ion Iliescu. In ultimele zile ale mandatului sau si-a aratat adevarata fata, asa cum multi nu o stiau, asa cum propaganda de 15 ani nu ii lasase sa o vada. Atunci presedintele Iliescu a emis decretul de gratiere pe ascuns, fara ca nici cei mai apropiati colaboratori sa fie pusi la curent. De ani de zile planuia sa se spele de datoriile fata de Miron Cozma si sa-l scoata din inchisoare. Nu a facut-o de teama si din calcul rece politic. La inceputul mandatului nu a vrut sa-si asume raspunderea, iar inaintea alegerilor nu mai putea, din cauza pierderilor electorale pe care le-ar fi pricinuit partidului al carui lider isi dorea sa revina. A ales solutia pe care a considerat-o cea mai putin costisitoare. De fapt, solutia cea mai lasa. Ion Iliescu a calculat gresit, aratand ca nu mai era capabil sa recepteze corect realitatea politica. Dupa alegeri, nu mai dispunea de aparatul de propaganda al institutiilor statului. Reactia vehementa a populatiei, generata de un puternic sentiment de frustrare, declaratiile partidelor politice si semnalele negative din exterior l-au gasit total nepregatit pe Ion Iliescu. Decretul de revocare a gratierii nu a mai fost decat sfarsitul fostului om politic. Ion Iliescu a reactionat dur ori de cate ori i-a fost contestata legitimitatea regimului sau. Discutiile despre Revolutie, manifestarile din primele luni ale anului 1990, apoi maratonul contestatar Piata Universitatii l-au facut de fiecare data sa-si dezvaluie partea nemiloasa a caracterului sau calit in bataliile politice ale anilor '50, unde infrangerea te putea costa capul, nu pierderea postului pana la mandatul urmator. Combaterea dusmanilor politici din exterior si a potentialilor rivali din propria tabara au fost domenii in care Ion Iliescu si-a aratat maiestria de-a lungul anilor. La fel si in tehnica dificila a stapanirii unei masini de propaganda si dezinformare aduse aproape de perfectiune, cu atat mai mult cu cat libertatea de expresie fusese reinstaurata in tara dupa iesirea din dictatura comunista. In iunie 1990, se raspandea zvonul unei rebeliuni legionare, despre droguri si masini de falsificat bani in subsolurile PNT-ului, despre o tentativa de lovitura de stat. Minerii au fost folositi, si nu o singura data, ca detasament inarmat, ca batalion de asalt menit sa striveasca orice miscare contestatara la adresa regimului. Ei si-au indeplinit sarcinile, i-au zdrobit la propriu pe demonstranti, au omorat in bataie trecatori, au schilodit studenti veniti acolo doar ca sa-si dea examenele. Recompensa primita din partea regimului a fost pe masura. Miron Cozma a devenit stapan absolut al Vaii Jiului, care i-a fost data ca feuda. In Valea Jiului nu actiona decat legea lui Cozma, si liderul minerilor nu s-a sfiit sa declare secesiunea Vaii Jiului afirmand ca acolo, pur si simplu, legea statului roman nu are putere. Si chiar asa era. Investit cu asemenea putere, Miron Cozma s-a crezut lider providential. A daramat guverne cu voia stapanirii si a incercat in 1999 sa rastoarne din nou puterea pentru a scapa de condamnarea primita. A iesit, ieri, cu aceeasi mentalitate a eroului, dar de data asta razvratit impotriva lui Ion Iliescu. Acum, amandoi au timpul sa se convinga unul pe altul de adevarurile fiecaruia. Dar vremea lor a trecut. Miron Cozma mai poate, daca ramane liber, doar sa planteze panselute la mormantul regimului Iliescu. […]