Alte procese ale revoluţiei din Timişoara

1. Locotenent securitate Florin Dragomir - învinuit de cercetare abuzivă faţă de Ion Dan Ciataraş, Grigore Beniamin Biscos şi Petru Enache.

În noaptea de 18/19 decembrie 1989 cei trei lipiseră afişe anticeauşiste la întreprinderea Garofiţa, unde lucrau. Locotenent Florin Dragomir i-a bătut cu un par de lemn şi cu bastonul de cauciuc şi i-a călcat cu picioarele pe degetele de la mîini pînă la sîngerare, încercînd să obţină astfel informaţii despre organizatorii acţiunilor revoluţionare.

Avocatul inculpatului, domnul Dumitru Ganţ (mai apoi prefect PNŢCD de Timiş) a arătat că nu poate fi vorba de cercetare abuzivă deoarece inculpatul nu avea calitatea de ofiţer cu cercetarea penală (cu alte cuvinte, tot ceea ce a făcut a fost din exces de zel - n.n.). Inculpatul este vinovat doar de abuz în serviciu, a spus dl. avocat. Precizăm că ofiţerul de securitate însărcinat cu cercetarea penală - Gh. Sălăjan - a fost în proces martor al acuzării.

Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 4 ani şi 6 luni închisoare (Sentinţa nr. 44 din 2 aprilie 1990), Florin Dragomir va fi eliberat în urma recursului judecat la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (judecător Ciobotaru Gheorghe - Decizia nr. 139 din 12 iulie 1990). În motivarea hotărîrii, pe lîngă faptul că învinuitul nu avea calitatea de ofiţer însărcinat cu cercetarea penală, se reţine că pentru a putea exista infracţiunea de cercetare abuzivă o condiţie este ca urmărirea penală să fie începută. Or, "conform art. 228 al. 1 şi 3 c. pr. pen. începerea urmăririi penale are loc numai prin rezoluţia sau procesul verbal emise de organul competent". Cum asemenea act lipsea, bătaia încasată de cei 3 revoluţionari nu se numeşte "cercetare abuzivă" ci "purtare abuzivă", infracţiune amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.

2. Plutonier major miliţie Constantin Ţeghiu şi plutonier miliţie Dumitru Asaftei - învinuiţi de împuşcarea mortală a lui Marius Nemţoc şi Ioan Măriuţac, în faţa Catedralei în 18 decembrie 1989. Achitaţi (Sentinţa nr. 2 din 17 iunie 1991 a Tribunalului Militar Extraordinar Timiş, definitivă prin nerecurare).

3. Căpitan miliţie Traian Cozma - învinuit că a completat în fals buletine de identitate pentru generalii Nuţă Constantin (pe numele Negrilă Constantin), Mihalea Velicu, Macri Emil şi coloneii Ghircoiaş Nicolae şi Deheleanu Ion. Conform declaraţiei inculpatului, ordinul de a întocmi aceste buletine false a venit de la generalul Nuţă. Instanţa îl condamnă la 3 ani şi 6 luni închisoare, dar constată că pedeapsa este graţiată prin Decretul-Lege nr. 23/1990. (Sentinţa nr. 24 din 26 februarie 1990 a Tribunalului Militar Timişoara şi Decizia nr. 120 din 28 mai 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).

Ulterior, Traian Cozma şi-a continuat cariera în cadrul Ministerului de Interne, ajungînd şef al Direcţiei de Evidenţă Informatizată a Persoanei din judeţul Timiş.

4. Plutonier major miliţie Vasile Bandula - învinuit că, în 18 decembrie 1989 a rănit prin împuşcare pe Vasile Moldovan, în Piaţa Badea Cîrţan. Victima a rămas invalidă. Inculpatul a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru vătămare corporală gravă (Sentinţa nr. 1 din 28 septembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi Decizia nr. 16 din 14 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).

5. Căpitan contrainformaţii Vasile Joiţoiu - învinuit de împuşcarea lui Vasile, Lepa şi Ioana Bărbat în 17 decembrie 1989 în Piaţa Libertăţii, Lepa Bărbat murind ca urmare a rănii. Osîndit la 18 ani închisoare de Tribunalul Militar Extraordinar Timiş (Sentinţa nr. 1 din 15 februarie 1991), Joiţoiu va fi achitat de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (Decizia nr. 2 din 21 mai 1991). Apoi, hotărîrea de achitare va fi anulată, iar procesul se va rejudeca. La data scrierii acestei cărţi (2003), procesul încă nu fusese finalizat. Precizăm că victima Vasile Bărbat a fost deputat în legislatura 1990-1992 (ales pe lista Partidului Democrat al Muncii).

6. Locotenent major miliţie Petru Voican (şchiopul) - învinuit de cercetare abuzivă împotriva lui Ioan Geangu, Mihai Grigore şi Doru Berejovschi. Achitat (Sentinţa nr. 92 din 7 august 1990 a Tribunalului Militar Timişoara şi Decizia nr. 238 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).

7. Locotenent securitate Florin Iaru şi civil Stelian Drăgoi, după 22 decembrie 1989 s-au pus la dispoziţia Garnizoanei Timişoara pentru a ajuta la lupta "antiteroristă". Învinuiţi de furt - în 25 decembrie 1989 organizînd o percheziţie la locuinţa cetăţeanului iordanian Jarrar Bassel, şi-ar fi însuşit unele bunuri ale acestuia.

Instanţa a schimbat încadrarea juridică în "abuz în serviciu", osîndindu-i pe învinuiţi la cîte 1 an şi 6 luni închisoare (Sentinţa nr. 162 din 4 septembrie 1991 a Tribunalului Militar Timişoara).

8. General M.Ap.N. Constantin Rotariu, locotenent-colonel M.Ap.N. Ion Păun şi căpitan M.Ap.N. Constantin Gheorghe au fost acuzaţi că au ordonat deschiderea focului împotriva manifestanţilor din Calea Lipovei, în 17 Decembrie 1989. În zonă s-au înregistrat 6 morţi şi 30 de răniţi prin împuşcare. Acuzaţii au fost condamnaţi de Curtea Supremă (Decizia nr. 359 / 2002), dar apoi graţiaţi de preşedintele Ion Iliescu (Decretul nr. 727, publicat în Monitorul Oficial nr. 589 din 8 august 2002).

9. Ofiţer M.Ap.N. Ilie Andreoiu - învinuit că a împuşcat 3 persoane (Drăgoi Mihai - fost preşedinte al Asociaţiei "17 Decembrie", Şeitan Ion şi Simion Ion) în noaptea de 22/23 decembrie 1989 lîngă Poligrafia din Timişoara, avînd impresia greşită că acestea sînt terorişti. Condamnat la 4 ani închisoare (Sentinţa nr. 223 din 22 decembrie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, Decizia nr. 111 din 4 octombrie 2000 a Curţii Militare de Apel şi Decizia nr. 1093 din 1 martie 2001 a Curţii Supreme - secţia penală). Culmea este că, fiind deja inculpat, Andreoiu a primit titlul de luptător în revoluţie anume pentru vitejia dovedită în lupta antiteroristă (Monitorul Oficial nr. 568 bis din 22 noiembrie 1999, pag. 16). Referitor la cazul Andreoiu, alcătuitorul acestui volum îşi arogă meritul de a fi fost primul care l-a dezvăluit public, prin articolul "O confuzie în timpul revoluţiei", în ziarul "Timişoara" din 17 iulie 1991. După 10 ani justiţia a confirmat, definitiv şi irevocabil, că tot ce scrisesem în acel articol este 100% adevărat.