[Constatări referitoare la furtul şi arderea cadavrelor]

g) În ceea ce priveşte ridicarea cadavrelor din morga spitalului judeţean Timiş şi incinerarea lor la Crematoriul uman "Cenuşa" din Bucureşti.

Prin declaraţiile făcute în timpul urmăririi penale şi în instanţă, toţi inculpaţii implicaţi în această operaţiune şi-au recunoscut activităţile desfăşurate, prin apărările ce le-au formulat ei urmînd să demonstreze fie că nu au cunoscut scopul transportării cadavrelor, fie că, datorită calităţii de militari, nu puteau să refuze executarea ordinelor primite de la şefii lor pentru că s-ar fi expus la consecinţe deosebit de grave, mai ales că fusese instituită starea de necesitate. Astfel:

- inculpatul col. Deheleanu Ion a arătat că, în urma ordinului primit de la generalul Nuţă Constantin, în seara zilei de 18 decembrie 1989 a cerut inginerului Rotariu Dan să-i trimită o autoizotermă, după care, întrebîndu-l pe lt. col. Corpodeanu Ioan pe cine va folosi la transportul cadavrelor, acesta i-a răspuns că ştie pe cine să ia, că inculpatul cpt. Ciucă Valentin a acceptat să însoţească autoizoterma cu cadavre, iar a doua zi el l-a anunţat pe col. Moraru Petre că autoizoterma plecase la ora 5 dimineaţa (filele 263-266, 268-269 vol. VI, 157-158 vol. XII);

- inculpatul lt. col. Corpodeanu Ioan a declarat că, în seara zilei de 18 decembrie 1989, a primit ordin de la g-ralul Nuţă Constantin să asigure încărcarea cadavrelor, că de procurarea autoizotermei şi a cearceafurilor s-a ocupat col. Deheleanu Ion, care i-a indicat numele ofiţerilor ce urmau să participe la această acţiune, că după ce a fost anunţat de cpt. Ciucă Valentin că sosise autoizoterma s-a deplasat la morga spitalului judeţean unde, la indicaţiile colonelului Ghircoiaş Nicolae, a ridicat şi încărcat în autoizotermă, împreună cu coinculpaţii Avram Gheorghe, Veverca Iosif, Preda Laurenţiu, Grui Tiberiu, Mişea Eugen şi Peptan Eugen, un număr de 40 cadavre (filele 52-57, 62-72 vol. VI, 163-169 vol. XII);

- inculpatul col. Ghircoiaş Nicolae a declarat că, din ordinul g-ralului Nuţă Constantin, a însoţit pe lt. col. Corpodeanu Ioan la morga spitalului judeţean, unde, pe baza listei ce o avea a indicat cadavrele identificate[1], celelalte 40 fiind puse pe cîte un cearceaf şi transportate la autoizotermă (filele 299-300, 304, 308-311, 317-320 vol. VI, 174-180 vol. XII);

- inculpatul maior Veverca Iosif a declarat că, din ordinul coinculpatului Corpodeanu Ioan, în noaptea de 18/19 decembrie 1989 a participat, împreună cu Avram Gheorghe, Mişea Eugen, Preda Laurenţiu, Grui Tiberiu şi Peptan Eugen, la ridicarea din spitalul judeţean şi încărcarea unui număr de 40 cadavre în autoizoterma ce era condusă de cpt. Ciucă Valentin, menţionînd că acele cadavre erau indicate de col. Ghircoiaş Nicolae (filele 186 verso, 188, 189-192 vol. VI, 202-205 vol. XII);

- inculpatul maior Avram Gheorghe a declarat că a participat şi el la încărcarea celor 40 cadavre în autoizotermă, menţionînd că operaţiunea a fost dirijată de lt. col. Corpodeanu Ioan iar col. Ghircoiaş Nicolae le-a indicat cadavrele ce urmau să le ridice din morgă (filele 208-209, 210-213 vol. VII, 206-209 vol. XII);

- inculpatul cpt. Preda Laurenţiu a declarat că a luat parte la încărcarea cadavrelor ce erau indicate de col. Ghircoiaş Nicolae, după care, din ordinul inculpatului lt. col. Corpodeanu Ioan, a însoţit transportul împreună cu lt. major Peptan Eugen, într-un autoturism condus de plut. adj. Kocic Alexandru, pînă la "km. 36", unde transportul a fost preluat de alţi ofiţeri de la Bucureşti (filele 225-226 şi 227-233 vol. VII, 212-215 vol. XII);

- inculpatul cpt. Mişea Eugen a relatat că, din dispoziţia coinculpatului lt. col. Corpodeanu Ioan s-a deplasat şi el la morga spitalului judeţean, de unde au încărcat în autofrigorifică aproximativ 35-40 cadavre indicate de col. Ghircoiaş Nicolae (filele 249-250 şi 251-253 vol. VII, 219-221 vol. XII);

- inculpatul cpt. Grui Tiberiu a relatat că în seara zilei de 18 decembrie 1989 a fost chemat la cabinetul coinculpatului lt. col. Corpodeanu Ioan şi că, după unele discuţii purtate de col. Deheleanu cu cei 6 ofiţeri prezenţi acolo, lt. col. Corpodeanu Ioan le-a ordonat să meargă la morga spitalului judeţean, unde au participat la ridicarea cadavrelor indicate de col. Ghircoiaş Nicolae şi încărcarea lor în autoizotermă (filele 268 verso - 270, 271-275 vol. VII, 222-224 vol. XII);

- inculpatul lt. major Peptan Eugen a relatat că a mers şi el, din ordinul coinculpatului lt. col. Corpodeanu Ioan, la morga spitalului judeţean unde a participat la încărcarea cadavrelor ce le indica, de pe o listă, col. Ghircoiaş Nicolae, precum şi că, după încheierea acestor operaţiuni, a însoţit transportul respectiv pînă la "km. 36", de pe autostrada Bucureşti - Piteşti, călătorind împreună cu Preda Laurenţiu într-un autoturism "Dacia 1310" condus de plut. adj. Kocic Alexandru (filele 286-287, 288-293 vol. VII, 225-228 vol. XII);

- inculpatul cpt. Ciucă Valentin a relatat că pe la ora 23,00 din seara de 18 decembrie 1989 a fost chemat de col. Deheleanu Ion la g-ralul Nuţă Constantin, care i-a ordonat să conducă un autotren ce urma să sosească de la COMTIM, că a dus autotrenul la spitalul judeţean, unde, pe baza unei liste, o persoană în ţinută civilă hotăra ce cadavre trebuiau ridicate, fiind încărcate de Veverca Iosif, Avram Gheorghe, Preda Laurenţiu, Mişea Eugen, Grui Tiberiu şi Peptan Eugen, ce se aflau sub comanda lui Corpodeanu Ioan, un număr de 40 cadavre, peste care el a pus cearceafuri albe. A mai arătat că în jurul orei 5 din dimineaţa zilei următoare, după ce li s-a fixat traseul de col. Deheleanu Ion, a urcat împreună cu şoferul titular Ciaca Dorel în cabina autotrenului, plecînd spre Bucureşti însoţiţi de un autoturism condus de plut. adj. Kocic Alexandru, în care se aflau cpt. Preda Laurenţiu şi lt. major Peptan Eugen, iar la Km. 36 de pe autostrada Bucureşti - Piteşti transportul le-a fost preluat de alt echipaj de miliţie (filele 95-100, 101-105 vol. VII, 192-199 vol. XII);

- inculpatul col. Baciu Ion a relatat că în seara zilei de 18 decembrie 1989 a primit ordin de la g-ralul Nuţă Constantin şi col. Moraru Petre să organizeze primirea şi distrugerea unor "colete", că în dimineaţa următoare a luat legătura cu Ganciu Gheorghe, care i l-a prezentat pe Iosef Emilian-Zamfir, iar în după amiaza zilei de 19 decembrie 1989 a mers cu o echipă de ofiţeri la Km. 36 de pe autostrada Bucureşti - Piteşti şi a preluat autoizoterma, aceasta fiind dusă la crematoriu, unde în cursul nopţii au fost descărcate şi arse 40 cadavre, a căror cenuşă în dimineaţa zilei de 20 decembrie 1989 a fost pusă în pubele şi aruncată la o gură de canal (filele 154-161, 162-169, 170-172, 173-175 vol. VII, 185-191 vol. XII);

- inculpatul Ganciu Gheorghe a declarat că, după ce a fost anunţat de g-ralul Macri Emil, a venit la el col. Baciu Ion cu care a mers la Iosef Emilian-Zamfir, unde au organizat modul cum să se procedeze la incinerarea cadavrelor ce urmau să fie aduse de la Timişoara, precum şi că se afla şi el la crematoriu atunci cînd a sosit autoizoterma, iar în dimineaţa următoare, cînd a trecut pe la crematoriu, i s-a spus că mai erau de incinerat 2-3 cadavre (filele 371-377, 378-381, 382-384, 386 vol. VII, 229-233 vol. XII);

- inculpatul Iosef Emilian-Zamfir a relatat că, în dimineaţa zilei de 19 decembrie 1989, după ce Ganciu Gheorghe l-a pus în legătură cu col. Baciu Ion, a stabilit împreună cu acesta măsurile necesare asigurării incinerării cadavrelor şi că în jurul orei 18 din aceeaşi zi a sosit autoizoterma, din care au fost descărcate şi incinerate în cursul nopţii, pînă la ora 8,30 dimineaţa, toate cele 40 cadavre, cenuşa rezultată fiind pusă în pubele (filele 340-346, 350-352, 354-355 vol. VII, 234-238 vol. XII).

În legătură cu aceste fapte au mai făcut declaraţii:

- inculpatul g-ral maior Macri Emil (decedat la 17 aprilie 1991), care a relatat că în seara zilei de 18 decembrie 1989, la cererea g-ralului Nuţă Constantin, a luat legătura cu Ganciu Gheorghe, căruia i-a comunicat că a doua zi va veni la el col. Baciu Ion, după care g-ralul Nuţă Constantin a discutat la telefon cu unul din locţiitorii săi, col. Moraru Petre şi cu şeful Direcţiei Economice din Inspectoratul General al Miliţiei - col. Baciu Ion, aceştia ocupîndu-se de organizarea preluării cadavrelor (filele 40-41, 49, 53 vol. VI, 71 verso, 75, 76 verso, 78 vol. XII);

- col. Moraru Petre (sinucis la 31 ianuarie 1990[2]), care a arătat, prin declaraţiile date la procuror, precum şi prin raportul făcut la 26 decembrie 1989, că din ordinul generalului Nuţă Constantin, transmis lui şi colonelului Baciu Ion personal, acesta din urmă a preluat de la "Km. 36", cu o echipă de ofiţeri, autoizoterma cu cadavre, pe care le numeau "colete" în convorbirile telefonice ce le-au avut, asigurînd cu sprijinul lui Ganciu Gheorghe incinerarea lor la crematoriul uman, de unde cenuşa rezultată a fost transportată la o gură de canal (filele 131-135, 136-138, 139-140, 439-445 vol. VII);

- lt. col. Marin Petre, maior Sorescu Dumitru şi maior Bâgu Teodor Anton, toţi din echipa de ofiţeri condusă de inculpatul col. Baciu Ion, care au confirmat relatările făcute de acest inculpat în legătură cu preluarea autoizotermei de la "Km. 36" şi cu modul în care s-a efectuat incinerarea cadavrelor (filele 117-121, 122-137, 138-143 vol. V, 439-445, 446-453 vol. VII, 72-73 vol. XXI);

- ing. Rotariu Dan, care a relatat în ce condiţii a trimis autoizoterma cerută de col. Deheleanu Ion (filele 530-531 vol. XII);

- Gostin Marian, reprezentant al Frontului Salvării Naţionale, care a relatat că în ziua de 22 decembrie 1989, după ce a intrat în sediul Inspectoratului General al Miliţiei, a fost anunţat de un ofiţer din cadrul direcţiei economice despre incinerarea cadavrelor (filele 177-178 vol. VII);

- Ciaca Dorel, şoferul autoizotermei, care a relatat că, după ce a predat cheile autoizotermei căpitanului Ciucă Valentin, l-a aşteptat, în biroul acestuia, pînă în jurul orei 5 din dimineaţa de 19 decembrie 1989, cînd au plecat spre Bucureşti, fiind întîmpinaţi la "Km. 36" de un grup de 7-8 bărbaţi în ţinută civilă, care au preluat autoizoterma (filele 268-270 vol. XII);

- Ciupagea Grigorie, şef al secţiei cimitire din Bucureşti, care a arătat că, fiind informat de Ganciu Gheorghe în dimineaţa de 19 decembrie 1989 că în seara aceleiaşi zile crematoriul va trebui pus la dispoziţia organelor Ministerului de Interne şi că este nevoie de încă 2 muncitori, pe lîngă cei 3 existenţi la crematoriu, a luat legătura cu conducerea a două cimitire, care au trimis pe Zîmbroianu Gheorghe şi Iordan Gheorghe, precum şi că a doua zi Ganciu Gheorghe i-a spus că acea operaţiune a constat în incinerarea de persoane împuşcate la Timişoara (filele 156-157 vol. V);

- Zîmbroianu Gheorghe, Mititelu Mihai, Bocioagă Ştefan Nicolae, Cîmpean Grigor şi Iordan Gheorghe, care au relatat modul cum a decurs operaţiunea de incinerare a celor 40 de cadavre şi că, pentru munca efectuată, a primit fiecare cîte 2000 lei, cerîndu-li-se să nu divulge ce au văzut (filele 144, 145-147, 148-150, 151, 152-153, 154-155 vol. V, 271-273, 274-277, 278-280, 281-283, 284-286 vol. XII);

- cpt. Nuţu Dorel Marian, care a arătat că, din ordinul col. Moraru Petre, în dimineaţa de 20 decembrie 1989 s-a deplasat cu o autospecială TV la crematoriul uman, unde a preluat de la col. Baciu Ion patru pubele cu cenuşa rezultată de la incinerarea cadavrelor, pe care a aruncat-o la o gură de canal (filele 167-170 vol. V), gură de canal identificată ulterior de procuror[3] (procesul verbal de constatare de la fila 112 vol. V).

Susţinerile inculpaţilor care au participat la ridicarea cadavrelor din morga spitalului că nu şi-ar fi dat seama că se urmărea incinerarea acestora, pentru a nu se afla că fuseseră împuşcate, este infirmată de însuşi modul conspirativ în care a decurs întreaga operaţiune, de caracterul ei nelegal şi total ieşit din comun, cît şi de împrejurarea că toţi aceştia ştiau că la Timişoara, în urma uzului de armă, au rezultat victime omeneşti.

În această privinţă, sînt edificatoare relatările făcute de martorul dr. Golea Ovidiu Sorin, director al spitalului judeţean, cu privire la modul în care inculpaţii col. Ghircoiaş Nicolae şi lt. col. Corpodeanu Ioan au selecţionat cele 40 cadavre şi la felul în care a decurs întreaga operaţiune de încărcare a cadavrelor (filele 466-469 vol. XII), precizările martorilor prof. dr. Crişan Traian şi conf. dr. Dressler Milan că nici un cadavru nu putea fi ridicat fără asentimentul lor în calitate de medici legişti (filele 470-473 vol. XII, 41-43 vol. XXI) şi declaraţia martorului Ignat Mircea Octavian că în noaptea în care au fost încărcate cadavrele s-au pus pături la geamurile spitalului orientate spre locul unde era autoizoterma (filele 475-476 vol. XII).

Tot astfel nu pot fi primite nici susţinerile făcute de inculpaţi în sensul că în condiţiile stării de necesitate, fiind militari, nu puteau să refuze executarea ordinului de a participa la ridicarea cadavrelor deoarece s-ar fi expus la consecinţe imprevizibile pentru ei şi familiile lor. Sub acest aspect, caracterul vădit ilegal al ordinului era evident pentru ei, ca lucrători în sectorul judiciar, întrucît li s-a cerut să participe într-un mod conspirativ la scoaterea din morga spitalului a unui mare număr de cadavre neautopsiate, despre care era notoriu că erau victimele actelor de reprimare şi că familiile cărora le aparţineau le puteau cere pentru înhumare.

În ceea ce priveşte pe inculpaţii col. Baciu Ion, Ganciu Gheorghe şi Iosef Emilian Zamfir, care au mai pretins în apărarea ce şi-au făcut-o că incinerarea cadavrelor respective ar fi fost înregistrată, ceea ce nu se confirmă prin menţiunile făcute în registrul de incinerări al crematoriului (filele 71-72 vol. XX), caracterul nelegal al operaţiunii, pe lîngă că reieşea pentru ei din înfăţişarea cadavrelor, care aveau urme de împuşcare, ca şi din modul cum a fost organizată transportarea şi incinerarea lor, dar este scos în evidenţă şi de precizarea Direcţiei Domeniului Public a Primăriei Bucureşti că "incinerarea persoanelor decedate se putea face numai pe baza adeverinţei eliberate în acest scop de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare la care s-a întocmit actul de deces" (fila 70 vol. XX, art. 28 raportat la art. 18 din Regulamentul privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor).

---

[1] este vorba de cadavrele considerate identificate în noaptea de 18/19 decembrie 1989, pe care n-au dorit să le incinereze considerîndu-se că familiile cunosc deja că rudele le-au fost ucise în revoluţie sau că aceştia nu sînt morţi din revoluţie. Şi în unele dintre cazurile de cadavre incinerate familiile cunoşteau ce s-a întîmplat, dar au fost declaraţi neidentificaţi pentru că nu aveau acte la ei.

[2] fiind în arest.

[3] în comuna Popeşti-Leordeni.