|
|
|
|
|
| Despre libertatea gândirii |
Sergiu Grossu |
| Autorul, care a petrecut multi ani în închisoare în
regimul comunist si care a reusit sã fugã în strãinãtate, trãieste în Paris -
insistã asupra articolului 18 din Declaratia Universalã (adoptatã în Paris,
decembrie 1948), care stipuleazã "dreptul la libertatea de gândire, de
constiintã si de religie", care a fost strivit de regimul comunist. El considerã
cã dreptul cel mai scump si mai sfânt al omului este "dreptul la liertatea de
gândire". | |
| GEOGRAFIA DETENTIEI |
| Se retipãreste harta Gulagului românesc, ea constituind una
din emblemele revistei încã de la aparitia primului numãr. În textul tipãrit pe
hartã, Fundatia Culturalã Memoria cere permisiunea actualului ministru al
Justitiei, Gavril-Iosif Chiuzbaian, pentru a cerceta arhivele penitenciarelor
comuniste în care multi români dispãrut fãrã urmã. Se asteaptã rãspunsul
Ministerului Justitiei. |
|
|
| ISTORIA FURATÃ |
| Pactul Ribbentrop - Molotov Aceastã rubricã include pactul
Ribbentrop - Molotov, încheiat în 1939, mentionând protocolul aditonal secret,
prin care au fost rãpite României Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Herta
|
|
|
| MEMORIA FRATILOR ÎNSTRÃINATI |
| Folclorul înlãcrimat al Bucovinei Aceastã rubricã publicã
unele poezii care fac parte din folclorul bucovinean, poezii compuse de tãrani
români care încã locuiesc în nordul Bucovinei, teritoriu furat de Uniunea
Sovieticã si mai târziu atribuitã Ucrainei. |
|
|
| AMINTIRI DIN LOCURILE MORTII |
|
| Am refuzat să ies din temnita comunistă
|
Grigore Caraza |
| Autorul, Grogore Caraza, accentueazã în articolul sãu
cã a refuzat sã iasã din temnita comunistã. El a fãcut 27 de ani de temnitã în
regimul comunist, iar în momentul în care comunistii l-au eliberat, acesta a
refuzat sã plece din închisoare motivând cã toatã viata sa era ruinatã si cã îsi
pierduse locul în lume. Este o poveste impresionantã, care scoate in evidentã
nenorocirile fãcute de comunisti în viata oamenilor.
| |
| PIESÃ LA "DOSARUL PITESTI" |
|
| Moara dracilor |
Eugen Măgirescu |
| Eugen Magirescu - autorul pãrtii întâi a articolului
"Moara dracilor", ne povesteste cum, atunci când era student, a suferit torturi
încredibile în închisoarea de la Pitesti, trecând prin acea "moarã a dracilor",
organizatã de Securitate, în care studentii detinuti, asa-numitii "re-educati"
erau fortati sã-si omoare colegii care refuzau sã fie "re-educati". Articolul va
continua si în numãrul 14 al revistei noastre.
| |
| TIRANI SI CÃLÃI |
| Rubrica debuteazã cu primul Comitet Central al asa-numitului
Partid "Muncitoresc" din România, format în Februarie 1948, când, dupã alungarea
regelui Mihai, comunistii erau liberi sã faca ce vor in tarã. Articolul enumerã
toate "realizãrile" acestui prim conclav comunist. În continuare, articolul
cuprinde "Organigrama Directiei Securitãtii Capitalei" stabilitã chiar în
momentul înfiintãrii acesteia si functionând în perioada cea mai neagrã a
regimului comunist (1948 - 1950). Interesante sunt profesiunile de bazã a celor
care peste noapte au devenit ofiteri de Securitate. Articolul continuã cu un
raport întocmit chiar de Securitate, unui anume Tudor Sepeanu, director al
Securitãtii Capitalei, un personaj oribil, care a fost implicat direct în "
fenomenul criminal Pitesti".Ceea ce este foarte interesant este cã acest raport
a fost fãcut chiar de Securitate, cea care încearcã sã scape de
responsabilitatea avutã în initierea si continuarea "fenomenului criminal de la
Pitesti". |
|
|
| REZISTENTA ARMATÃ ANTICOMUNISTÃ ÎN
ROMÂNIA |
| Grupul de rezistentã "maior Nicolae Dabija" România - a fost
singura tarã în Europa de Est în care oamenii au luat armele în mâini si au
luptat împotriva comunismului. Acest numãr al revistei noastre se referã
lagrupul de rezistentã "maiorul Nicolae Dabija", care a luptat în Carpatii de
Vest. Sunt reproduse 7 fotografii ale conducatorilor grupului, condamnati la
moarte si executati. Este prezentat raportul facut în momentul executiei. La 45
de ani dupã ce au fost aruncati într-o groapã comunã, rãmãsitele lor pãmântesti
au fost descoperite datoritã unui tãran, care întâmplãtor a fost martorul
executiei. Revista publicã si lista unor membri ai Frontului Apãrãrii Patriei
Române (o mare organizatie anticomunistã), care include printre altii - grupul
Dabija, luptãtori ce au murit în luptele cu Securitatea si cei asasinati de
Securitate dupã ce au fost arestati, fãrã sã fie judecati si o listã cu cei
asasinati de Securitate, dupã pronuntarea de cãtre instantele judecatoresti a
unei pedepse cu închisoarea. |
|
|
| MEMORIA ARMATEI ROMÂNE |
| Sunt prezentate câteva portrete, însotite de scurte
curriculul vitae, ale unor personalitãti importante din armata românã, ucisi de
comunisti în diferite moduri. |
|
|
| MEMORIA ÎNVÃTÃMÂNTULUI ROMÂNESC |
|
| Liceul Militar "Nicolae Filimon" de la Mănăstirea
Dealu |
Alecsandru Gogorici |
| Inaintea venirii comunistilor la putere, toate scolile
generale purtau numele unor mari personalitãti din istoria noastrã, din cultura
noastrã, din stiintã, sau numele unor sfinti -pãrinti cinstiti de biserica
noastrã. Cân d au venit comunistii, toate aceste nume au fost sterse de pe
frontispiciile scolilor si înlocuite cu numere, ca si cum ar fi fost inchisori.
În acestã rubricã, autorul Alecsandru Gogorici, vorbeste despre Liceul Militar
Nicolae Filipescu de la Mãnãstirea Dealu, un liceu renumit în perioada celor
douã rãzboaie mondiale, care l-a avut printre elevii sãi si pe regele Mihai, pe
când era voievod de Alba Iulia. | |
| MEMORIA, A DOUA EXISTENTÃ |
|
| Viata mea (capitolul 10) |
Mahatma Gandhi |
| Autobiografia lui Mahatma Gandhi, un foileton care a
început în numărul 3 al revistei noastre, continuă cu capitolul 10 - Ciuma
neagră - dând posibilitatea tinerilor cititori români să cunoască viata unuia
dintre renumitii condamnati politici ai acestui secol.
| |
| MEMORIA VIITORULUI |
|
| Despre indiferentă |
Gabriel Zbârcea |
| Aceastã rubricã este deschisã exclusiv tinerilor
studenti. În acest numãr, Gabriel Zbârcea, absolvent al facultãtii de drept,
publicã un articol intitulat "Despre indiferentã". În acest articol el vorbeste
despre dorinta tinerilor de a vedea in oamenii politici, mai ales un model
moral. | |
| MEMORIA TÃRANULUI ROMÂN |
|
| După 23 August 1944, prizonier în URSS |
Vasile Gh. Baghiu |
| "În 1948 ne-au furat muntele..." Este publicatã a doua
parte a acestui articol care consemneazã mãrturii ale unor tãrani participanti
directi la rãscoala tãrãneascã din Muntii Vrancei - 23 iulie 1950. Prima parte a
acestui articol a fost publicatã în numãrul
11. | |
| COMUNISMUL VÃZUT DIN INTERIOR |
|
| Nomenclatura (partea a 5-a) |
Mihail Volenski |
| Se continuã publicarea eseului politic intitulat
"Nomenclatura", arãtându-se în continuare ce au însemnat acesti "faraoni"
comunisti care si-au speculat la sânge propriile
popoare. | |
| MEMORIA ÎN PREZENT |
| Sunt prezentate un numãr de actiuni ale Fundatiei Culturale
Memoria - cea care ajutã la aparitia acestei reviste. Demne de precizat sunt
douã lucruri: 1. demararea unui proiect al Fundatiei Culturale Memoria,
intitulat "Tabãra de creatie Memoria",care va fi deschisã pentru o lunã în
muntii Bucovinei (zona Câmpulung Moldovenesc); 2. Organizarea Concursului pentru
cea mai bunã carte despre "Istoria Românilor sub regimul comunist (1945 - 1989)"
. Concusul este deschis tuturor tinerilor istorici, inclusiv studenti, ponã la
vârsta de 35 de ani. Cartea este menitã sã faca cunoscutã istoria noastrã sub
regimul comunist. |
|
|
| UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? - LITERA
M |
| "Catalogul" celor ucisi în lupta împotriva comunistilor este
continuatã cu litera M. Sunt mentionati numai cei care au murit in închisori, nu
si cei închisi, al cãror numãr este si mai mare. |
|
|
| ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT |
| În acesta rubricã, ca si în cele din numerele precedente ale
revistei, publicã unele anunturi ale rudelor si prietenilor celor dispãruti,
spre a afla de soarta lor, încercând sã le afle mãcar mormintele. |
|
| |
| |
|
|
|
|