| MESAJ REGAL |
| Mesajul regal care prefateazã acest numãr al revistei, a fost
transmis de Maiestatea Sa Regele Mihai în mod special fundatiei Culturale
Memoria si revistei noastre. Mesajul a fost difuzat la spectacolul "Ne vom
întoarcere intr-o zi" (recviem pentru martirii neamului), searã de poezie si
muzicã, realizatã sub auspiciile Fundatiei, la Ateneul Român, spectacol ca a
avut loc la data de 21 martie 1994. În acest mesaj, Majestatea sa pledeazã
pentru importanta retrãirii adevãrului istoric. "O tarã fãrã trecut nu are nici
un viitor. Ca sã putem merge inainte, trebuie sã plecãm de la ceva solid si
acesta este Adevãrul Istoric." |
|
|
| CUVâNTUL PãRINTELUI GALERIU - MEMORIE ONTOLOGICã SI
MEMORIE ISTORICã |
| Plecând de la memoria ontologicã - dihotomia memoriei
istorice, pãrintele Galeriu vorbeste despre întelesuri foarte adonci, care reies
dintr-un experiment istoric foarte dureros a memoriei istorice. În timp ce
memoria ontologicã este "întipãritura chipului divin", fiinta umanã intrând
într-un proces abisal de distrugere a spiritului si al sufletului. Solutia
pentru vindecare este credinta în Dumnezeu. |
|
|
| GEOGRAFIA DETENTIEI |
| Se reproduce harta României cu toate lagãrele de exterminare
si închisorile care au functionat în regimul comunist. De fapt, fiecare numãr al
revistei, de la primul la ultimul, include o copie a acestei
hãrti. |
|
|
| AL PATRULEA CERC AL SUFERINTEI |
| Aceastã nouã rubricã este deschisã "Exilului Românesc",
exprimânnd impresiile unoe personalitãti importante care au fost fortati sã-si
pãrãseascã tara. |
| Mortea poetului |
Vintilă Horia |
| Ce-ti doresc eu tie... Rubrica este inauguratã de
Vintilã Horia, scriitor român a cãrui operã a fost scrisã în exil. Acestã
nuvelã, intitulatã sugestiv "Moartea poetului", are ca idee centralã "gondirea
arestatã". Mesajul operei pune în evidemtã rolul artistului ca martor al
istoriei:"Dacã eu mor - afirmã poetul - nu va mai fi nimeni care sã poata spune
acest lucruri." "Ce-ti doresc eu tie... Cãtre o regãsire în fiintã" este titlul
unui eseu al aceluiasi autor, din care revista reproduce un fragment
semnificativinclus în volumul "Mai bine mort, decât comunist - gânduri pe
marginea unei istorii a viitorului" publicatã în 1990 la Editura Phoenix,
Bucuresti. Radu Enescu - Vintilã Horia, omul, amicul Marilena Rotaru - Închid
ochii ca sã trãiesc Autorii aduc un omagiu post-mortem marelui poet Vintilã
Horia, care a murit în exil pe 4 aprilie 1992.
| |
| MEMORIA VIITORULUI |
| Aceastã rubricã va publica de acum înainte numai articole
scrise de tineri, elevi si studenti, ei fiind viitorii constructori ai
destinului tãrii noastre |
| Colectivizarea, punctul nevralgic al comunismului
|
Petre Guran |
| Autorul vorbeste, aducond argumente istorice si
sociologice, despre procesul de distrugere a tãrãnimii de cãtre comunism.
| |
| MEMORIA TÃRANULUI ROMÂN |
| "În 1948 ne-au luat muntele..." Rãscoala tãrãneascã din
Muntii Vrancei - 23 iulie 1950 - Destãinuirile participantilor Unii
supravietuitori ai terorii si ai inchisorilor comuniste aduc mãrturia
suferintelor îndurate doar pentru cã s-au opus ororilor comuniste impuse ca
literã de lege pentru constructia "noului regim" |
|
|
| MEMORIA ARMATEI ROMÂNE |
|
| Arestarea unui întreg spital militar |
Dr. Ovidiu Dinulescu |
| Autorul scoate în evidentã alte nelegiuiri comise de
comunisti: arestarea, in noaptea de 8 mai 1959, a opt din cei 11 medici ai
Spitalului Militar Constanta. capul de acuzare: "...grupul de medici...s-a dedat
la acte dusmãnoase, calomniind Urss, negând realizãrile regimului si partidului
nostru, opunându-se colectivizãri, fiind de acord cu contrarevolutia din Ungaria
si împotriva interventiei armatei rosii acolo etc..."
| |
| MEMORIA ECONOMIEI ROMÂNESTI |
|
| Sovromcărbune |
Alexandru Tugui |
| Autorul, un specialist în stiinte economice, stabilit
în Statele Unite, analizeazã mecanismul operatiunii unuia din renumitele
SOVROM-uri (sov- sovietic; rom-românesc), ale cãror institutii economice
înfiintate pe teritoriul tãrii noastre în "cooperare" cu sovieticii, au
transformat România într-o "vacã de muls" pentru imperiul sovietic. |
| Începuturile dezastrului economiei românesti
|
Gheorghe Boldur - Lătescu |
| Un reputat economist, autorul evidentiazã - pe baza
unor date culese din statistici oficiale românesti sau internationale -
subminarea deliberatã, de cãtre oficialii comunisti, a economiei,care dupa o
jumãtate de secol de haos si de anarhie "controlatã", ajunsese in pragul
decãderii. | |
| MEMORIA ÎN ACTUALITATE |
|
| Discurs rostit la Academia internatională de
Filosofie din Lichtenstein, septembrie 1950 |
Aleksandr Soljenitân |
| O adevãratã lectie de istorie, discursul reputatului
scriitor rus dã semnalul de alarmã asupra destinelor generatiilor viitoare: "Nu,
linistea nu promite sã coboare pe planeta noastr, si e nu ne va fi acordatã atât
de usor. ªi totusi, este sigur ca nu vom fi travesat in zadar încercãrile
veacului 20." | |
| MEMORIA, A DOUA EXISTENTÃ |
|
| Viata mea (partea a VIII-a) |
Mahatma Gandhi |
| Autobiografia lui Mahatma Gandhi, începutã în numãrul 3
al revistei noastre se continuã cu capitolul 8, dând posibilitatea cititorilor
sã descopere viata acestui renumit condamnat politic al acestui secol.
| |
| MEMORIA MANUALULUI DE ISTORIE |
| Banu Rãdulescu, redactorul sef al revistei, aduce în discutie
"renumitul" manual de istorie contrafãcut al lui Mihail Roller, "documentatia de
bazã a acestui manual fiind Minciuna". Cartea lui Roller a fost "manualul" de
propagandã al Partidului Comunist Român |
|
|
| COMUNISMUL VÃZUT DIN INTERIOR |
|
| Nomenclatura (partea a III-a) |
Mihail Volenski |
| Este continuat interesantul eseu, bine cunoscut în
Occident, care vine în beneficiul tinerilor mai ales. Aceastã nouã clasã
socialã, pe care o numi "nomenclatura", ne apare ca un rãu total - o clasã de
profitori si de pareziti - o inventie a ideologiei marxist-leniniste.
| |
| MEMORIA PRESEI |
|
| La Agerpres - făuritor al "limbii de lemn"
|
Alexandru Baciu |
| Autorul vorbeste despre diabolicul mecanism al creãrii
- prin prsã - a "limbii de lemn", una din cele mai perfide mosteniri ale
comunismului, revelând, de asemenea, ce se întâmpla în mass-media.
| |
| MEMORIA ÎN PREZENT |
| În aceastã rubricã sunt prezentate unele amãnunte despre
Fundatia Culturalã Memoria, statutul sãu si unele actiuni întreprinse de acesta
de la înfiintare. |
|
|
| MEMORIA UNOR MARI DEZAMÃGIRI |
|
| Bunicul meu, Constantin Ionescu-Savantu, asasinat la
Gherla |
Vladimir Catargiu |
| Autorul prezintã destinul tragic al unuia dintre cei
mai de seamã reprezentanti ai miscãrii socialiste, un prieten apropiat al lui C.
Dobrogeanu-Gherea si al lui Panait Istrati, condamnat la închisoare sub o
acuzatie falsã, care a murit într-o închisoare comunistã si a fost mai târziu
"reabilitat" post-mortem chiar de comunisti!
| |
| UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT - LITERA
M |
| Catalogul" celor ucisi în lupta anticomunistã continuã cu
partea a doua a parte a celor ale caror nume încep cu litera M. |
|
|
| ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT |
| Aceastã rubricã, prezentã de la primul numãr, este deschisã
tuturor celor care, separati de rude si prieteni, încearcã sã afle ceva despre
destinul lor |
|
|