Prima pagină
  Semnale
    Colecţia Revistei Memoria
      Nr. 1

Accesare site Memoria

Contact
contributii@procesulcomunismului.com
propuneri pentru îmbogăţirea spaţiului, neafişate
mesaje@procesulcomunismului.com
saluturi ce pot fi afişate în cartea de oaspeţi
  

Pe harta Romaniei sunt mentionate toate locurile de detentie existente in regimul comunist, acolo unde au pierit sute de mii de oameni, detinuti politici.
Banu Radulescu
Sub comunisti, in inchisoarea Pitesti a avut loc un experiment criminal unic in lume. Adunand acolo numai studenti (circa o mie) si dorind sa le schimbe cu forta vechea mentalitate "burgheza" - democratica adica - cu una noua, comunista, Securitatea, organul represiv al regimului comunist din Romania a luat pe fiecare in parte si supunandu-i la niste torturi inimaginabile, necunoscute nici de Inchizitie, nu-l lasa pana ce acesta nu era adus in stadiu de om nou, adica re-educat. Proba suprema ca tanarul a devenit un om nou consta in aceea ca proaspatul re-educat trebuia sa devina si el imediat calau, torturand, prin aceleasi metode cu care a fost si el torturat, pe prima victima intrata in aceasta "moara de suflete" aleasa de regula dintre cei mai buni prieteni sau colegi de ai sai. Autorul articolului, martor nemijlocit al acestui fenomen criminal, aduce in discutie toto ce s-a petrecut in acest iad care a durat nu o zi, doua, ci ani si ani.
In toate regimrile totalitare, cate au existat in Romania in acest secol (sub Carol al II-lea, 1938-1940; sub legionari, 1940 - 1941; sub Antonescu, 1940 - 1944), detinutul politic era privat doar de liberate nu si de alte drepturi. Comunismul insa i-a interzis toate drepturile, cu scopul evident de a-l extermina. Astfel, in temnitele comuniste era interzis sa patrunda urma de creion si hartie, ceea ce a insemnat o mare suferinta pentru intelectualul detinut. Dar el a gasit solutia sa invinga acest handica, caci si-a scris opera mental, memorizand-o a impartasit-o celui de alaturi, care atransmis-o mai departe, asa ca ea s-a pastrat, chiar daca autorul a murit in inchisoare. In rubrica de fata sunt tiparite asemenea poezii ale unor autori ramasi pentru totdeauna necunoscuti, caci ei au disparut fara urma.
Mari personalitati culturale, artistice, stiintifice etc., oameni care au dus faima tarii si in strainatate, au fost aruncate de comunisti in inchisoare, spre a fi distruse. Biografia si operele lor trebuiau sa dispara cu desavarsire din tezaurul spiritual al tarii si tinerele generatii sa nu mai cunoasca nimic despre ei. Prin rubrica de fata se incearca repunerea lor in circuitul spiritual romanesc.
Dumitru Gh. Popescu
Citam din articol: "...opera lui Nichifor Crainic - figura proeminenta a teologiei si culturii romanesti- este o adevarata sinteza intre experienta trainica a traditiei rasaritene si claritatea de gandire a traditiei apusene, aruncand punti durabile intre teologie si cultura." Nichifor Crainic a fost si un mare poet, afirmat intre cele doua razboaie mondiale. Comunistii l-au tinut in temnita aproape 20 de ani. Nichifor Crainic - Dostoievski si crestinismul rus Textul este inedit. Este una din prelegerile tinute studentilor de la Facultatea de Teologie, unde Nichifor Crainic a fost profesor. Ideea centrala a articolului este ca abia ddupa revolutia rusa (1917) ortodoxismul a inceput sa fie recunoscut si acceptat deopotriva de cele doua mari culturi, apuseana si rasariteana, culturi diametral opuse. Barbu Cioculescu - Constant Tonegaru - destinul unui poet Constant Tonegaru a fost deschizatorul unei noi directii lirice in oezia romaneasca, varf de generetie poetica. El s-a afirmat in perioada interbelica, dar destinul sau - ca om si ca poet - a fost frant de regimul comunist care i-a interzis opera si l-a aruncat in inchisoare. A murit cand avea 33 de ani. Barbu Cioculesu, prieten cu poetul, ne relateaza destinul tragic al acestuia. Constant Tonegaru - Stadivarius Este o poezie scrisa in memorie, in inchisoare.
Rubrica abordeaza problema teritoriilor romanesti care, sub presiunea lui Hitler si Stalin, au fost rapite Romaniei.
Paul Cernovodeanu
Autorul, istoric roman de prestigiu, trece in revista destinul zbuciumat al acestui teritoriu, romanesc de secole. In expansiune lor, rusii l-au rapit in 1812. Dupa primul razboi mondial, Basarabia a fost redata Romaniei. In 1940, prin pactul criminal Ribentrop - Molotov, sovieticii au furat-o din nou. In plus, o data cu ea, au furat si Nordul Bucovinei si tinutul Herta, pamanturi romanesti ce nu le-au detinut niciodata. Bazat pe documente secrete, irefutabile, ale diplomatiei engleze, autorul marcheaza etapele acestor hotii. Articolul este conceput in serial. El va continua deci si in numerele viitoare.
In aceasta rubrica se publica acele opere scrise "in secret" la adapost de ochii Securitatii care, daca le-ar fi aflat, le-ar fi confiscat si intemnitat pe autor.
Cornel Regman
Autorul a suferit ani grei de inchisoare in comunism (1057 - 1969). El a murit inainte cu cateva luni inainte de revolutia din 1989. Textul a fost gasit de sotia sa ascuns in casa, "intr-un sertar".
Spicuim din articolul-program al revistei: "...tot asa cum un om lipsit de memorie inceteaza de a mai fi om, un popor vaduvit de trecutul sau isi pierde pe totdeauna identitatea." Prezenta rubrica tine sa sublinieze acest lucru.
Elie Wiesel
Este discursul sustinut de autor in 1986 cu ocazia decernarii Premiului Nobel. Revista publica acest text nu numai pentru ca el corespunde cu demersurile ei, ci si pentru ca autorul s-a nascut pe pamant romanesc si a indurat iadul Auschwitz, similar cu iadurile gulagului romanesc. Eugen Ionescu - O propunere Cel ce este socotit "parinte al teatrului absurd", academicianul francez, roman de origine, Eugen Ionesco, face propunerea de a se infiinta un tribunal international investit cu prerogativa de a judeca pe sfii de state dovediti criminali, gen Ceausescu.
Aceasta rubrica pune in lumina mari inteligente creatoare romanesti care, din cauza erpresiunilor regimului comunist au fost silite sa emigreze sau au fost pur si simplu alungate din tara.
Sorin Dumitrescu
Un mare sculptor roman, George Apostu, a fost silit sa emigreze. In vreme ce regimul comunist din Romania l-a ignorat, interzicandu-i expunerea operelor, multe tari occidentale (Franta, Anglia, SUA etc.) s-au mandrit si se mandrit si se mandresc cu creatia sa.
Este intrebarea clasica, actuala mereu. Mircea Eliade - 1918 - 1921 Celebrul istoric al religiilor, dar si eseist, romancier, ziarist etc., Mircea Eliade, face un succint tablou social al Romaniei in perioada imediat ulterioara primului razboi mondial. Citind acest articol, ai putea jura ca el a fost scris astazi, marcand actuala situatie din Romania, adica perioada imediat urmatoare revolutiei din decembrie 1989, cea pe care o traim si noi in prezent.
Cunoscand faptul ca - asa cum spune articolul-program al revistei: "memoria nici unui popor nu se fundamenteaza in gol, ci in deplina concordanta cu memoria altor popoare, vecine sau indepartate", prezenta rubrica spicuieste din ideile marilor ganditori ai lumii, scotandu-le in evidenta pe acelea care au servit si vor servi intotdeauna drept repere indispensabile unei vieti democratice si drepturilor omului.
Karol Woytyla (Papa Johanes Paulus II)
In aceasta rubrica publicam cateva poezii ale actualului Papa, scrise in perioada in care el insusi era detinut politic, in acea Polonie care gemea sub cizma ocupatiei hitleriste (1944). Arthur Koestler - De ce nu credem in atrocitati? Articol tulburator (reprodus din New York magazine, 1944) in care se arata teribil incapacitate a omenirii de a se sesiza de atrocitatile ce se petrec in sinul ei si implicit de a lua atitudine impotriva lor.
In imposibilitatea sa apara in tara strivita de regimul comunist, multe carti ale scriitorilor romani u aparut in exil, impunandu-se atentiei lumii. In rubrica de fata, cronici literare despre doua carti cu ecou nu numai in diaspora romaneasca, ci si in literatura universala.
Ion Negoitescu
Bujor Nedelcovici, remarcabil prozator roman, si-a publicat romanul in Franta. Cartea a avut un larg ecou in lume. Dan Cristea - Dorin Tudoran - De buna voie, autobiografia mea Poet deja consacrat in tara inainte de a fi fortat sa emigreze, Dorin Tudoran, unul din bunii romani care nu si-a uitat tara nici dupa ce a fost expulzat din ea si a continuat lupta pentru drepturile ei (este redactor-sef la revista "Agora") si-a publicat volumul de versuri in SUA. Sa ermarcam: scrierile celor doi autori mentionati mai sus, deja aparute in strainatate, apartin totusi patrimoniului cutural romanesc.
Se deschide cu aceasta rubrica "catalogul celor ucisi in lupta contra comunismului". Este vorba despre cei ucisi de Securitate, stiuti in od cert si nu de cei disparuti in mod misterios, necunoscuti de nu\imeni, ci doar de calai.
O rubrica de tragica corespondenta, pusa la dispozitia copiilor,fratilor, surorilor, prietenilor etc., doritori sa afle fie si cele mai sumare amanunte despre cei dragi, disparuti fara urma in temnitele comuniste sau in deportare, domiciliu obilogatoriu, exil, etc.
 


< Pagina precedentă