RĂDUCANU, Alexandru. N. la 10 iun.
1915. Subofiţer la M.F.A. Arestat în 1952. Torturat la Securitatea din
Timişoara. Condamnat la 3 ani închisoare. Detenţia în pen. Jilava, Gherla ş.a.
RĂDUCANU, Alexandru N. N. la 15 aug. 1926 la Mârşa-Crevedia. Ţăran.
Arestat în 1951 pentru împotrivire la colectivizare. A murit pe 6 apr. 1953 în
detenţie, în lg. Poarta Albă, din cauza muncii epuizante şi a lipsei asistenţei
medicale.
RĂDUCANU, Anastase. N. la 6 iun.
1915. Fiul lui Rafailă şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Andrei. N. în 1932.
Vezi Răducanu Gheroghe F.
RĂDUCANU, Chendea. N. la 22 iun.
1907 la Roşiorii de Vede. Preot. Arestat pe 15 aug. 1952. Detenţia în pen.
Ghencea şi lg. Galeş. Eliberat pe 12 aug. 1953. Rearestat în 1960 şi anchetat
în sediul Securităţii din str. Uranus. Condamnat într-un proces înscenat la 16
ani de temniţă, prin sent. 134/22 oct. 1960. Detenţia în pen. Jilava şi Gherla.
Eliberat în urma graţierii din 1964.
RĂDUCANU, Constantin. N. la 3 iul.
1931. Din com. Bălăneşti – Olt. Ţăran. Arestat în timpul răscoalei din 15 ian.
1961 împotriva colectivizării şi torturat la Securitatea din Piteşti. Condamnat
pe 14 feb. 1961 la muncă obligatorie. Detenţia în lg. Periprava. Eliberat pe 6
apr. 1964.
RĂDUCANU, Constantin. N. la 26 sep. 1932.
Fiul lui Ilie şi al Gheorghiţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Constantin. N. la 1 mar.
1912. Fiul lui Niţă şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Constantin. N. la 1 mar.
1912 Fiul lui Niţă şi al Lucreţiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Dan. N. la 27 oct.
1916. Fiul lui Ion şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Dumitru. N. la 22 aug.
1914. Fiul lui Gheorghe şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Dumitru Gh. Din com
Poenarii-Burchi – Prahova. Deţinut pentru 1 an, 2 luni şi 20 de zile.
RĂDUCANU, Ema. N. la 1 apr. 1917 la Livna – Galaţi.
Domiciliată în Constanţa. Condamnată.
RĂDUCANU, Floare. N. la 4 apr.
1922 la Şuteşti – Vâlcea. Stabilit la Grabăţ – Timiş. D.O. din 18 iun. 1951, în
Bărăgan, pentru 4 ani.
RĂDUCANU, Floare I. N. 17 sep. 1942 la Igriş – Timiş. D.O. din
18 iun. 1951, în Bărăgan, pentru 4 ani şi o lună.
RĂDUCANU, Gheorghe. Din com.
Răşcani-Vlădeasa, jud. Covurlui. Avocat pledant. Arestat în 1958. Detenţia în
pen. Aiud.
RĂDUCANU, Gheorghe. N. la 25 sep.
1914. Fiul lui Aftene şi al Ilincăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Gheorghe. N. la 19 iun.
1929. Fiul lui Ioan şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Gheorghe. N. la 3 sep.
1916. Fiul lui Vasile şi al Mandei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Gheorghe F. N. în 1895 în
com. Basarabeasca, Basarabia. Acuzat de „trădare de patrie”. Deportat în 1949,
în reg. Kurgan, împreună cu soţia, Palaghia şi copiii: Vasile, Vera şi Andrei.
RĂDUCANU, Grigore. N. la 28 sep.
1907. Fiul lui Hariton şi al Leancăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Ioan. N. la 12 ian.
1915. Fiul lui Anghel şi al Anicăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Ioan. N. la 12 ian.
1912. Fiul lui Costică şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Ioan. N. la 15 aug.
1925. Fiul lui Ilie şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Ion. N. 21 ian. 1907. Din com. Goruneşti, sat
Făureşti – Vâlcea. Preot în comună. Arestat în noaptea de 6/7 iul. 1959 şi dus
la muncă forţată în lg. din bălţile Dunării unde, în 4 luni de zile, a ajuns
distrofic gradul III. A murit pe 21 nov. 1959, din cauza muncii epuizante, fapt
atestat prin certificatul de deces.
RĂDUCANU, Ion.
N. la 28 mar.
1884. Fiul lui Ion şi al Soficăi. Licenţiat în ştiinţe economice la Graz şi în
filozofie la Berlin. Doctor în economie politică. Profesor de Finanţe şi
istoria doctrinelor economice la Academia de Înalte Studii Comerciale şi
Industruiale, rector între 1930-1940. Ministru al Muncii şi Asigurărilor
Sociale între 1928-1930, în guvernarea P.N.Ţ., sub conducerea lui Iuliu Maniu.
Minstru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor între 1930-1931. A făcut
politică militantă P.N.Ţ., deputat în mai multe legislaturi şi membru al
Delegaţiei Permanente P.N.Ţ. În 1936 a devenit membru corespondent al Academiei
Române şi în 1948 a fost suprimat odată cu desfiinţarea Academiei, care urma a
fi comunizată. Cultivând perspectiva independenţei economice a intrat în
conflict cu doctrinele totalitariste naziste şi comuniste. A publicat revista
„Independenţa economică” în care milita pentru o economie românească
independentă. În 1947 a fost scos din învăţământ, iar în noaptea de 5/6 mai
1950 a fost arestat şi trimis la pen. Sighet, unde a rămas până în 1955. A fost
ultimul om care a mers în acelaşi compartiment cu Ion Mihalache, de la pen.
Sighet la Bucureşti. Eliberat în toamna lui 1955, din arestul Malmaison. A
murit în 1964.
RĂDUCANU, Ion. Din Braşov. Inginer. Arestat în nov.
1956 şi torturat în anchete. Condamnat la 10 ani muncă silnică pentru „crimă de
uneltire contra ordinii sociale”, într-un proces înscenat de T.M. Braşov, între
27 iun. şi 2 iul. 1957.
RĂDUCANU, Ion. Maistru hidromecanic. Arestat pe 15 mai
1948. Condamnat de T.M. Braşov.
Detenţia în pen. Gherla şi Aiud.
RĂDUCANU, Ion. N. la 21 apr.
1930. Fiul lui Matei şi al Vasilicăi.
Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Iuliana. N. la 16 feb.
1907. Fiica lui Ludovic şi a Iulianei. Condamnată. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Marin. N. la 20 feb.
1902. Fiul Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Mihai. Din Banatul
sârbesc. Condamnat în 1949 cu lotul titoiştilor. Detenţia în pen. Timişoara,
Jilava, Gherla şi minele de plumb de la Baia Sprie.
RĂDUCANU, Mihai. Ofiţer venit
din prizonieratul rusesc, a fost arestat şi închis.
RĂDUCANU, Mihai. Din Bucureşti.
Profesor de matemtatică. Arestat în 1958 şi torturat în arestul Securităţii din
str. Uranus.
RĂDUCANU, Mihail. N. la 14 mai
1914. Fiul lui Alexandru şi al Tincăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Mihail. N. la 31 oct.
1913. Fiul lui Grigore şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Mihail. N. la 22 iun.
1911. Fiul lui Şerban şi al Eugeniei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Neda. Arestat în
1959 şi anchetat în arestul Securităţii din str. Uranus.
RĂDUCANU, Nedea. N. la 4 feb.
1911. Fiul lui Nicolae şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Nicolae. Din Mehedinţi.
Preot ortodox. Arestat cu valul din 1959. Condamnat de T.M. Craiova. Detenţia
în lg. din bălţile Dunării.
RĂDUCANU, Palaghia. N. în 1895.
Vezi Răducanu Gheroghe F.
RĂDUCANU, Păun. N. la 3 ian.
1899. Fiul lui Ilie şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Petre. Şofer.
Condamnat. În 1960 se afla în detenţie în pen. Botoşani.
RĂDUCANU, Petru. N. la 12 iun.
1912. Fiul lui Gheorghe şi al Soficăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Petru. N. la 23 feb.
1902. Fiul lui Savu şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Radu N. N. 1906 la Crevedia. Ţăran. Arestat în 1951.
A murit pe 15 mar. 1953 în lg. Poarta Albă din cauza muncii epuizante.
RĂDUCANU, Stere. N. la 14 feb.
1909. Fiul lui Gheorghe şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Teodor Florian. N. la 5 apr.
1908. Fiul lui Ion şi al Milentinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Tudor. N. la 18 aug.
1904. Fiul lui Ion şi al Constantinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCANU, Vasile-Musteţea. Din com
Drăgoieşti – Călăraşi, pe râul Mostiştea. Ţăran. Arestat pe 7 iul. 1950 în
timpul răscoalei ţărăneşti împotriva cotelor. A fost omorât în timpul anchetei
Securităţii, în pen. Jilava.
RĂDUCANU, Vasile. N. în 1880.
Învăţător. A murit la închisoare pe 17 dec. 1957.
RĂDUCANU, Vasile. N. în 1921.
Vezi Răducanu Gheorghe F.
RĂDUCANU, Vera. N. în 1927.
Vezi Răducanu Gheorghe F.
RĂDUCANU, Victor.
N. la 3 iun.
1920. Fiul lui Tudor şi al Elisabetei. Originar din Gorj. Funcţionar. Cunoscut
sportiv în cadrul Depoului C.F.R.-Griviţa. Membru P.N.Ţ., preşedintele
organizaţiei de tineret din cartierul Crângaşi. Activiştii Vasile Mâgu şi Marin
Jianu au încercat să-l câştige de partea comuniştilor prin oferte avantajoase,
dar au eşuat şi au trecut la ameninţări cu moartea, prin intermediul
colonelului de securitate Ioan Popa. Pe 30 sep. 1946, în timp ce lipea afişe
electorale ale P.N.Ţ., a fost împuşcat pe la spate de o rafală de gloanţe, dar
a scăpat cu viaţă. Atentatorii au fost
identificaţi: Gică Bârjac şi Ion Vartic, ambii din garda personală a lui
Gheorghiu Dej, foşti muncitori la C.F.R. Jandarmii sosiţi la faţa locului l-au
transportat la Spitalul C.F.R.-Witing unde i s-au extras gloanţele, în afară de
două, în certificatul medical menţionându-se că „extragerea celor două
pereclitează viaţa pacientului”. A fost externat la presiunea grupului comunist
din spital, iar Iuliu Maniu a ţinut să-i spună personal: „Eşti un erou, fătul
meu”. Nu a greşit în apreciere, fiindcă Victor Răducanu a continuat lupta. În
toamna lui 1948 a fost arestat şi condamnat la 5 ani muncă silnică într-un
proces înscenat. Detenţia în pen. Jilava, Gherla, Peninsula. A făcut faţă
tuturor persecuţiilor, care au continuat şi după eliberare. După 1989 a fost din
nou în fruntea organizaţiei muncitoreşti a P.N.Ţ.
RĂDUCĂ, Alexandru. N. la 3 sep.
1925. Fiul lui Ilie şi al Dumitrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCĂ, Aurelia. Din Dobrogea. D.O. din 1951, într-un sat din
Bărăgan, pentru 4 ani.
RĂDUCĂ, Constantin. N. la 23 mar.
1909. Fiul lui Nicolae şi al Paraschivei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCĂ, Dumitru. Sergent major.
A făcut aprecieri defavorabile, la regiment, în legătură cu armata română pe
care a evaluat-o ca inferioară armatei americane şi a comentat şi problema
deportărilor. Din cauza acestor afirmaţii a fost arestat, la 9 sep. 1952, şi
condamnat prin sent. 34/22 iun. 1953 a T.M. Iaşi.
RĂDUCĂ, Marin. N. în 1907. Mort în detenţie, în 1962.
RĂDUCĂ, Marin. Cojocar.
Arestat în nov. 1956. Anchetat cu cruzime de Deithel, Maier Lazăr, Gh. Crăciun.
Condamnat pe 2 iul. 1957 la 15 ani muncă silnică pentru deţinere de material
interzis. Detenţia la pen. Gherla şi lg. de exterminare din bălţile Dunării.
Eliberat în urma graţierii din 1964.
RĂDUCĂ, Marin. N. la 6 oct.
1909. Fiul lui Dumitru şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCĂ, Marin. N. la 10 oct.
1922. Fiul lui Radu şi al Dumitrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCĂ, Petre. N. în 1890 la Păuşeşti – Vâlcea.
Condamnat.
RĂDUCĂ, Petre. N. în 1890 în
com. Păuşeşti – Vâlcea. La 31 ian. 1963 se afla în detenţie în pen. Botoşani.
RĂDUCĂ, Petre D. N. la 12 nov.
1904 în com. Păuşeşti – Vâlcea. Membru P.N.L. Arestat pe 31 ian. 1959. Torturat
la Securitatea din Craiova. Condamnat într-un proces înscenat, la 15 ani de
temniţă, pentru uneltire contra ordinii sociale. Detenţia în pen. Botoşani,
unde a şi murit din cauza torturilor suportate. Trupul i-a fost aruncat la
groapa comună.
RĂDUCĂ, Stan. Condamnat. Detenţia în pen. Jilava şi
Botoşani, de unde a fost eliberat în urma graţierii din 1964.
RĂDUCĂ, Stan. Membru P.N.L. Condamnat în 1959. În 1962
se afla în pen. Botoşani. Aici a fost turnat de agentul de cameră „Fox Edurard”
politicului Dora Alexandru că poartă discuţii cu C. Zamfirescu-Cătea şi alţi
liberali.
RĂDUCĂ, Stan. N. la 16 mai 1925. Fiul lui Ilie şi al Alexandrinei. Condamnat. (Arhiva
S.R.I.)
RĂDUCĂ, Tănase. N. la 18 ian.
1903. Fiul lui Stan şi al Constantinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCĂNOIU, Nicolae. N. la 27 sep.
1901. Fiul lui Gheorghe şi al Alexandrinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCEA, Marin. N. la 14 ian.
1907. Fiul lui Dumitru şi al Floarei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCEANU, Gheorghe. N. în 1903.
Din Roman. Ţăran. Deportat pe 15 oct. 1944 în U.R.S.S.
RĂDUCIOIU, Marin. N. la 20 feb.
1897. Fiul lui Alexe şi al Ilincăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCU, Aurel. N. la 15 ian.
1927. Fiul lui Alexa şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCU, Ioan. N. la 1 iun. 1937. Fiul lui Nicolae şi al
Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCU, Ioan. N. la 6 aug. 1916. Fiul lui Tache şi al
Dobrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCU, Ioniţă Constantin. N. la 25 feb.
1890. Fiul lui Ioniţă şi al Ilincăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCU, Marin. Condamnat. Detenţia în pen. Jilava,
Aiud.
RĂDUCU, Neculai. N. la 8 nov.
1895. Fiul lui Dumitru şi al Ilincăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUCU, Vasilica. N. la 16 ian.
1922. Fiica Mariei. Condamnată. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUICĂ, Gheorghe. N. la 11 iul.
1902. Fiul lui Gheorghe şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUINEA, Constantin. N. la 22 oct.
1908. Fiul lui Nicolae şi al Zincăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDUINEA, Radu. N. la 23 apr.
1890. Fiul lui Anghel şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULEA, Constantin S. N. la 11 nov. 1915 în com. Plătineni – Buzău.
D.O. în Bărăgan, pentru un an şi 3 luni. S-a stabilit la Constanţa.
RĂDULEA, Ion. Din com. Ilidia – Caraş-Severin. Ţăran.
Condamnat în 1950. Detenţia în pen. Timişoara, Jilava şi lg. Peninsula.
RĂDULEA, Ion. N. la 8 oct. 1900. Fiul lui Ilie şi al
Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULEA, Ion. N. la 5 mai 1906. Fiul lui Ion şi al
Lindei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULEANU, Boris. N. la 2 oct.
1905, în satul Isbeşti-Soroca. Fiul lui Grigore şi al Anei. Studii de Teologie
în Anglia, Franţa şi Cernăuţi. Preot în com. Răzdulenii Vechi, raionul Soroca.
În 1940, împreună cu preoteasa şi cei doi copii – Galina şi Mihai – s-a
refugiat în Oltenia. A fost arestat deoarece la Siguranţă a ajuns informaţia că
preotul Răduleanu era „bolşevic”. S-a intervenit la Ministerul Cultelor din
timpul guvernării legionare, la preotul Ilie Imbrescu, director în minister, şi
Răduleanu a fost eliberat. Pentru a nu mai exista suspiciunea că ar fi
bolşevic, preotul Imbrescu l-a trecut pe lista legionarilor de la Craiova.
Între timp preotul Răduleanu a trecut prin diverse parohii – Lugoj, Chitila –
şi în 1958 se afla la parohia Slobozia Moară de lângă Bucureşti. Preotul Ilie
Imbrescu a fost arestat în mar. 1948, în lot cu Nichifor Robu; a murit pe 19
nov. 1949 în pen. Aiud. Printre lucrurile restituite după moartea preotului,
soţia sa a găsit în gulerul paltonului poeziile personale, cu un caracter
profund religios, scrise pe foi subţiri. Preoteasa le-a dat preotului Boris
Răduleanu care le-a bătut la maşină în mai multe exemplare, aşteptând
oportunitatea publicării lor. Fiica sa, Galina, a deconspirat unei prietene
intime, Nina, această iniţiativă, iar în 1958, când au reînceput arestările
masive ale foştilor deţinuţi a fost ridicată şi această fostă colegă. La
anchetă a pomenit numele unor prieteni şi prietene iar Securitatea, ca să
mărească cercul „duşmanilor poporului”, a incriminat faptul că printre colegele
sale se numără fata unui preot basarabean, deţinătorul unor poezii
mistico-religioase. Preotul Răduleanu a fost arestat în feb. 1959 şi dus la
Securitatea din Uranus unde şef era celebrul Gheorghe Enoiu, torţionarul lui
Pătrăşcanu şi al lotului Vasile Luca în care ministrul adjunct Iacob Alexandru,
nemaiputând suporta torturile din timpul anchetei, s-a sinucis. Printre anchetatori
se mai numărau Sporea, Konig, Blidaru şi lt Mihăilescu. Pe mâna acestuia din
urmă a intrat preotul. Şi cercul arestărilor a început să se mărească. Deşi
publicaţiile cu caracter teologic ca şi poeziile părintelui nu aveau un
caracter duşmănos, în optica Securităţii tot ce nu era marxist era subversiv.
Din ancheta colegei fetei sale, Securitatea a reuşit să scoată declaraţia că
fiica sa era legionară, deşi la vremea respectivă de-abia terminase clasele
primare. Galina între timp devenise medic. Preotul Boris Răduleanu a fost
condamnat în cele din urmă la 15 ani muncă silnică.
RĂDULEANU, Galina. N. la 9 mar.
1933. Fiica lui Boris şi a Alexandrei. A fost repartizată ca medic la Poiana
Mărului, în munţii Piatra Craiului. Arestată pe 23 sep. 1960 şi dusă la Securitatea
din Braşov de unde a preluat-o însuşi Gheorghe Enoiu, şeful arestului din str.
Uranus, Bucureşti. În arest a fost colegă de celulă cu „Mia” (real: Melania
Morgan, n. la 23 mar. 1921, din Bucureşti, str. Nicolae Filipescu, nr. 20),
care fusese învinuită că ascunsese 7.300 dolari, bani preschimbaţi, proveniţi
din furtul de la Banca Giuleşti din 28 iul. 1959, comis de grupul fraţilor
Ioanid. Condamnată la 10 ani, ca mulţi alţii a înţeles să dea o mână de ajutor
anchetei, conducând pe noii arestaţi pe panta destăinuirilor, în speranţa
obţinerii unor mici avantaje ca ţăgări, pat, mâncare mai bună. Galina şi-a dat
seama prea târziu că a muşcat din momeala anchetatorilor. La început a fost
bătută de Konig şi Ion Sporea, apoi Enoiu şi adjunctul său Moldoveanu i-au pus
în faţă o declaraţie „semnată” de tatăl ei, care recunoştea că a fost legionar
şi că a purtat cu fiica sa discuţii duşmănoase la adresa regimului. Colega de
celulă, Mia, atât aştepta: „–Dacă tatăl a recunoscut, tu nu ai nici o vină,
dă-le şi tu ceva ca să vadă că eşti cooperantă…” După acest „divertisment” de
viaţă în celulă, lotul Galinei s-a mărit şi unii martori ai acuzării de la
primul proces au apărut inculpaţi în cel de al doilea, cum a fost cazul lui
Mircea Murăşanu şi al Medeei. Bineînţeles că depuseseră declaraţii mincinoase,
dar bune pentru anchetatori, şi cu toate acestea au fost condamnaţi. Galina a
fost condamnată la 7 ani muncă silnică. Deţinută în pen. Jilava, i-a depistat
cu repeziciune pe informatorii de cameră, după experienţele anterioare. În
continuare a trecut prin pen. Arad, Oradea, unde a cunoscut „reeducarea” prin
muncă. În volumul „Repetiţie la Moarte” Galina Răduleanu descrie cu acurateţe
experienţa detenţiei.
RĂDULEANU, Mihai B. N. la 13 nov. 1935. Fratele Galinei Răduleanu.
Sătul de atmosfera devenită de nesuportat de la Cluj s-a mutat la Constanţa. A
fost găsit de Securitate şi arestat. În acţiunea de „extindere” a cercetărilor
i s-a imputat faptul că s-a mutat cu serviciul la mare ca să poată fugi
fraudulos în străinătate. Ridicat şi bătut, a refuzat să recunoască acuzaţia. A
fost condamnat la 4 ani închisoare. În libertate rămăsese rămăsese doar maica
preoteasă, ceea ce a determinat-o pe Galina să-l întrebe întrebe pe Ion Sporea:
„De ce nu arestaţi şi pe mama ca să fim toată familia la închisoare?” Răspunsul
cinic al anchetatorului a fost: „Ca să aibă cine vă trimite pachete!”
RĂDULESCU. Din Constanţa. Preot. Condamnat.
RĂDULESCU. Medic chirurg. Arestat în mar. 1945.
Detenţia în lg. Caracal.
RĂDULESCU. Subofiţer. Condamnat. A fost brigadier
în lg. Peninsula, omul administraţiei.
RĂDULESCU, Adrian. Fost prefect.
Condamnat în 1950. Detenţia în pen. Aiud şi din 1953 la minele de plumb de la
Baia Sprie.
RĂDULESCU, Adrian P. N. la 17 mai 1952 în Constanţa. D.O. pentru
un an şi 2 luni, împreună cu părinţii.
RĂDULESCU, Albert. N. la 1 ian.
1912. Fiul lui August şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alecu. N. la 17 sep.
1912. Fiul lui Marin şi al Teodorei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alexandru. Din Câmpulung-Muscel.
Arestat pe 1 mar. 1952 şi torturat la Securitatea din Piteşti, pentru sprijin
acordat partizanilor. Condamant la 20 ani muncă silnică pentru crimă de
„uneltire şi favorizare”. Detenţia în pen. Piteşti, Ghencea, Gherla, Jilava,
Aiud şi lg. Cernavodă şi Peninsula. Eliberat în urma graţierii din 1964.
RĂDULESCU, Alexandru. N. la 12 feb.
1919. Fiul lui Cristache şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alexandru. N. la 15 ian.
1894. Fiul lui Dinu şi al Ştefanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alexandru. N. la 26 mai
1909. Fiul lui Grigore şi al Lucreţiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alexandru. N. la 1 apr.
1905. Fiul lui Ion şi al Frusinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alexandru. N. la 21 feb.
1921. Fiul lui Radu şi al Niculinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alexandru. N. la 15 aug.
1914. Fiul lui Stancu şi al Aniţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Alex. E. (Eugen) Din Ploieşti,
str. Cătinei, nr. 4, bl. 28A, ap. 21. A fost deţinut timp de 4 ani.
RĂDULESCU, Alexandru Gr. Din Câmpina, str. Erupţiei, nr. 65, bl. B1,
ap. 3. A stat în detenţie 11 luni şi 8 zile.
RĂDULESCU, Ana. N. la 4 iun.
1910. Fiul lui Zevaie şi al Anei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Anastasia. N. la 10 iul.
1885. Fiul lui Ştefan şi al Anastasiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Andrei. Din Bucureşti.
Condamant la 12 luni muncă obligatorie prin dct. nr. 277/30 aug. 1951.
RĂDULESCU, Andrei. Student la
medicină. Arestat în 1956, acuzat de participare la manifestaţiile studenţeşti
pentru scoaterea din programă a marxismului.
RĂDULESCU, Andrei. Aflat în lg.
de exterminare Salcia declara în luna feb. în faţa anchetatorului: „Prin luna
ian. 1953, am fost bătut cu parul de lt. Popa, pentru că nu puteam munci şi
fugi în pas alergător cu targa. Cumnatul meu, Lunca Dionisie, într-o seară din
luna ian. 1953, a fost bătut de lt. Popa cu parul şi apoi a ordonat
brigadierului Popovici (tot deţinut şi el) să-l bată până îl va omorî. După ce
l-a bătut, l-a băgat în carceră în pielea goală, iar a doua zi dimineaţa, l-a
scos mort.”
RĂDULESCU, Andrei. Profesor.
Condamnat. A murit pe 30 sep. 1959, în pen. Aiud.
RĂDULESCU, Andrei. N. la 8 sep.
1916. Fiul lui Grigore şi al Elisabetei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, August. N. la 3 aug.
1904. Fiul lui Ilie şi al Eugeniei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Aurel. N. la 18 nov.
1909 în com. Alunul – Vâlcea. Fiul lui Ion şi al Anei. Învăţător. Arestat în
1949 şi dus la Securitatea din Deva. Condamnat la un an închisoare, în lotul
mişcării de rezistenţă condus de ing. Caragea Lazăr.
RĂDULESCU, Aurelian. N. la 1 feb.
1913. Fiul lui Nicolae şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Aurică. N. la 26 iul.
1914. Fiul lui Nicolae şi al Floarei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Bebe. N. în S.U.A.
Medic. Arestată şi condamnată într-un proces înscenat. Detenţia în arestul
M.A.I., pen. Jilava şi Mislea.
RĂDULESCU, Ceran. N. în 1920 în
Gorj. Scriitor. Condamant în 1950. După eliberarea din închisoare s-a îngajat
la Patriarhie.
RĂDULESCU, Claude. N. la 3 ian.
1934. Fiul lui Gheorghe şi al lui Rene. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Clement. N. la 15 iun.
1895. Fiul lui Petre şi al Alexandrinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. Din com.
Vulpeni, judeţul Romanaţi. Preot. Condamant. Detenţia în pen. Jilava şi Gherla.
RĂDULESCU, Constantin. A murit în
1960 în detenţie, în pen. Gherla.
RĂDULESCU, Constantin. N. la 17 mar.
1901. Fiul lui Nicolae şi al Constantinei. Funcţionar. A murit pe 14 nov. 1957 în pen. Gherla.
RĂDULESCU, Constantin. N. la 25 apr.
1893. Fiul lui Alexandru şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 5 nov.
1937. Fiul lui Constantin şi al Ecaterinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 18 feb.
1911. Fiul lui Constantin şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 20 ian.
1903. Fiul lui Constantin şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 14 oct.
1887. Constantin şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 14 oct.
1887. Fiul lui Constantin şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 11 ian.
1911. Fiul lui Dumitru şi al Ecaterinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Costică. N. la 3 ian.
1913. Fiul lui Dumitru şi al Violetei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 21 mai
1912. Fiul lui Gheorghe şi al Anastasiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 24 ian.
1912. Fiul lui Grigore şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 26 ian.
1938. Fiul lui Ioan şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 3 oct.
1923. Fiul lui Ioan şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 4 nov.
1884. Fiul lui Ioan şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 14 oct.
1920. Fiul lui Ioan şi al Paraschivei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 25 mai
1895. Fiul lui Ion şi al Alexinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 15 sep.
1886. Fiul lui Ion şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 31 mai
1895. Fiul lui Iosif şi al Penelopei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 19 feb.
1908. Fiul lui Matei şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 25 aug.
1899. Fiul lui Mihail şi al Sofiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 25 iul.
1906. Fiul lui Nicolae şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 25 iul.
1906. Fiul lui Nicolae şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 7 oct.
1919. Fiul lui Nicolae şi al Stanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 15 mar.
1906. Fiul lui Oprea şi al Anei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 23 ian.
1928. Fiul Petrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin. N. la 6 nov.
1932. Zamfir şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Constantin V.
N. la 11 nov. 1889 la Băneşti – Prahova.
Domiciliat în Poiana Ţapului. Învăţător. Veteran din primul război mondial.
Deputat P.N.Ţ. între 1932-1933. Arestat în 1950 şi dus la Canal până în 1953.
Rearestat pe 22 nov. 1957. Condamnat într-un proces înscenat la 10 ani muncă
silnică, prin sent. nr. 90/31 iul. 1958 a T.M. Bucureşti. Pedeapsa i s-a redus
dar n-a fost eliberat, ci a fost trimis cu D.O. pentru 60 de luni în Bărăgan,
până în 1963. A murit în 1973 la Poiana Ţapului.
RĂDULESCU, Constantin-Comisani. Dintr-o comună
din judeţul Dâmboviţa. Învăţător. Membru P.N.Ţ. A fost împuşcat pe 20 iul.
1946, în timpul campaniei electorale.
RĂDULESCU, Constantin-Livezi. Avocat. Membru
al P.S.D.-Titel Petrescu. Condamnat după anul 1948.
RĂDULESCU, Cornel. Comisar. După
ce a fost dat afară din serviciu de comunişti, a fost arestat în iul. 1948.
Detenţia în pen. Jilava, M.A.I., Făgăraş.
RĂDULESCU, Cornel. N. la 14 dec.
1915. Fiul lui Ion şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Costică. Arestat la
M.A.I. şi acuzat, fără probe, de spionaj.
RĂDULESCU, Cristache. N. la 27 iul.
1914. Fiul lui Dumitru şi al Ştefanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Cristache. N. la 20 dec.
1903. Fiul lui Ghiţă şi al Joiţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Cristache. N. la 17 iun.
1914. Fiul lui Stelian şi al Constantinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Cristea. N. la 3 oct.
1911. Fiul lui Constantin şi al Gancăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Cristian. N. la 4 oct.
1920. Fiul lui Cristache şi al Aureliei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)
RĂDULESCU, Cristian Ion. Medic. Şef de lucrări la Fac. de medicină. Condamnat în 1959. Detenţia în pen. Jilava şi lg. Salcia. Eliberat în urma graţierii din 1964.