NEDRIŢĂ, Daria. Născută în 1888. (vezi Nedriţa Fluor F.)

NEDRIŢĂ, Fluor F. Născut în 1881. Din Basarabia (satul Selemet, raion Cimislia). Membru P.N.L. Arestat în 1941 şi condamnat la muncă silnică. A murit în lagărul Sverdlovsk, la 7 noiembrie 1941. Soţia (Daria) şi copiii (Gheorghe şi Vasile) au fost deportaţi în regiunea Kazahstan, în 1941, ca rude de condamnat politic.

NEDRIŢĂ, Gheorghe F. Născut în 1918. (vezi Nedriţa Fluor F.)

NEDRIŢĂ, Vasile F. Născut în 1924. (vezi Nedriţa Fluor F.)

NEDZELSCHI, Vladimir O. Născut în 1883. Din Basarabia (oraş Chişinău). Arestat în 1940 sub acuzaţia de activitate contrarevoluţionară. Condamnat la moarte şi executat. Reabilitat în 1991.

NEFERESCU, Ion. Revizor şcolar. Arestat în 1952. A murit din cauza torturilor în timpul anchetei, la Securitatea Craiova, în 1952.

NEFERU, Vasile. Născut în 1919, în comuna Ioneşti-Vâlcea. Arestat şi condamnat la 10 ani temniţă grea.

NEFERU, Victor. Din comuna Ioneşti-Vâlcea. Subofiţer. Arestat în aprilie 1961, în urma unei înscenări a maiorului Enoiu şi a căpitanilor Sporea, Purcaru şi Mihalce. Anchetat la Securitatea Bucureşti (Uranus). Judecat în lot cu Comănescu Gheorghe. Condamnat la un an închisoare, în martie 1962, sentinţă casată ulterior şi eliberat.

NEFF, Margarethe. Din satul Gottlob, comuna Lovrin-Timiş. Domiciliu obligatoriu în comuna Dudeşti -Brăila, de la 18 iunie 1951. A murit în timpul deportării.

NEFF, Rudolf I. Născut în 1922. Arestat imediat după revenirea din prizonieratul sovietic.

NEGARĂ, Andrei. Din Basarabia (sat Volintiri, raion Cetatea Albă). Învăţător. Omorât de soldaţii sovietici în 1940.

NEGARĂ, Florica. Născută la 4 aprilie 1947, în satul Tomnatic, comuna Lovrin-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu familia, de la 18 iunie 1951.

NEGARĂ, Grigore S. Născut în 1943. (vezi Negară Samson L.)

NEGARĂ, Haralambie V. Născut în 1920. Din Basarabia (comuna Hogineşti, raion Călăraşi). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Nadejda) şi fiul (Nicolae), la 6 iulie 1949.

NEGARĂ, Ion. Născut la 10 octombrie 1948, în satul Tomnatic, comuna Lovrin-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu familia, de la 18 iunie 1951.

NEGARĂ, Mihai G. Născut la 3 octombrie 1950, în comuna Teremia Mare-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 4 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951.

NEGARĂ, Nadejda. Născută în 1922. (vezi Negară Haralambie)

NEGARĂ, Nicolae H. Născut în 1946. (vezi Negară Haralambie)

NEGARĂ, Samson L. Din Basarabia (comuna Ciutuleşti, raion Floreşti). Deportat în regiunea Mongolă, împreună cu soţia Valentina şi copiii (Vasile şi Grigore), în 1949. A murit în timpul deportării, în 1953.

NEGARĂ, Vasile. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEGARĂ, Vasile S. Născut în 1939. (vezi Negară Samson L.)

NEGEL, Dumitru. Mareşal al Palatului. Pentru a colabora cu sovieticii, a fost şantajat cu ameninţarea de a fi clasat drept criminal de război. A plecat din ţară la 4 ianuarie 1948, împreună cu Regele Mihai. Condamnat în lipsă la 10 ani închisoare.

NEGESCU, Virgil. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume a fost semnalată la penitenciarele Jilava (1950), Gherla şi minele Baia Sprie.

NEGEŞAN. Din Dobrogea. învăţător. În perioada 1974-1976 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud.

NEGHEL, Haralambie. Din Bucovina (comuna Tarnauca, raion Herţa). Deportat în lagărul de la Onega, în 1945.

NEGHINĂ, Alexei H. Născut în 1907. Din Basarabia (comuna Covurlui, raion Leova). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din Siberia, împreună cu soţia (Maria) şi copiii (Anatolie, Valeriu, Grigore şi Hristofor), la 6 iulie 1949.

NEGHINĂ, Anatolie A. Născut în 1933. (vezi Neghină Alexei H.)

NEGHINĂ, Constantin Gr. Născut în 1941. (vezi Neghină Grigore H.)

NEGHINĂ, Fiodor. Născut în 1884. Din Basarabia (comuna Covurlui, raion Leova). Deportat în 1949 împreună cu soţia (Maria) şi nepotul (Mihai).

NEGHINĂ, Gheorghe A. Născut în 1897. Din Basarabia (comuna Bravicea, raion Călăraşi). Deportat în 1941.

NEGHINĂ, Grigore A. Născut în 1940. (vezi Neghină Alexei H.)

NEGHINĂ, Grigore H. Născut în 1904. Din Basarabia (comuna Covurlui, raion Leova). Deportat în 1949 împreună cu soţia (Zamfira) şi copiii (Mihail şi Constantin).

NEGHINĂ, Hristofor A. Născut în 1944. (vezi Neghină Alexei H.)

NEGHINĂ, Maria. Născută în 1915. (vezi Neghină Alexei H.)

NEGHINĂ, Maria. Născută în 1887. (vezi Neghină Fiodor)

NEGHINĂ, Mihai. Născut în 1933. (vezi Neghină Fiodor)

NEGHINĂ, Mihail Gr. Născut în 1938. (vezi Neghină Grigore H.)

NEGHINĂ, Valeriu A. Născut în 1938. (vezi Neghină Alexei H.)

NEGHINĂ, Zamfira. Născută în 1899. (vezi Neghină Grigore H.)

NEGIP-FAZAL, Hagi. Născut la 17 aprilie 1906, în satul Tătaru, comuna Comana-Constanţa. Salariat la Banca Populară din Constanţa. Literat, a semnat poezii şi piese de teatru ce cultivau tradiţia istorică a tătarilor şi a revigorat viaţa social-culturală a comunităţii tătare din Constanţa. După 1948, împreună cu soţia sa (Sultana) au organizat adăpostirea a zeci de mii de tătari refugiaţi în România. Ridicat de pe stradă la 15 octombrie 1948. Omorât după 5 zile în timpul anchetei de Nicolae Doicaru. La 22 octombrie, trupul mutilat a fost predat familiei cu specificaţia că anchetatul s-a sinucis. Soţia sa a fost arestată şi condamnată la închisoare în 1952.

NEGIP-FAZAL, Sultana. Născută la 31 ianuarie 1913. (vezi Negip-Fazal Hagi)

NEGOESCU. Căpitan de marină. În 1948 a reuşit să treacă graniţa în Iugoslavia. Omorât de sârbi în lagărul de la Zdrenianin, în 1949.

NEGOESCU. General. Arestat. A murit în timpul detenţiei la penitenciarul Jilava.

NEGOESCU, Aurel. Din satul Gheorghieni, comuna Feleacu-Cluj. Protopop. Arestat în 1951. A murit în lagărul Capu Midia, în 1952.

NEGOESCU, Barbu. Din Bucureşti. Membru P.N.L., preşedintele circumscripţiei 4-Roşu. Arestat la 8 noiembrie 1945, sub acuzaţia că deţine manifeste anticomuniste semnate "Muncitorii conştienţi".

NEGOESCU, Constantin. Născut la 2 mai 1894, în satul Bogza, comuna Sihlea-Vrancea. Arestat la 15 august 1953. A murit în lagărul Saligny, la 12 februarie 1953.

NEGOESCU, Constantin D. Născut la 2 februarie 1903, în satul Şuţa Seacă, comuna Lucieni-Dâmboviţa. Membru P.N.L. Arestat în 1949. Condamnat la închisoare pentru deţinere de armament. A murit în cursul aceluiaşi an.

NEGOESCU, Florea Gh. Născut la 5 ianuarie 1928, în comuna Tudor Vladimirescu-Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 6 ani, de la 18 iunie 1951.

NEGOESCU, Florica Ileana. Din Oltenia. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEGOESCU, Georgeta. Din Oltenia. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEGOESCU, Maria M. Născută la 26 martie 1950. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 6 ani, de la 18 iunie 1951.

NEGOESCU, Petre. Născut la 3 iulie 1940. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, un an, de la 18 iunie 1951.

NEGOESCU, Stelian. Din oraşul Iaşi. Arestat şi condamnat la 2 ani muncă silnică, prin Decretul 342 din 14 ianuarie 1950. Detenţia în lagărele de la Canal.

NEGOESCU, Traian. împuşcat de soldaţii sovietici, pe o stradă din oraşul Giurgiu, la 4 august 1945.

NEGOESCU, Traian. Născut în 1923. Din oraşul Piteşti- Argeş. Arestat la 19 iunie 1959. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat la 10 ani închisoare, pentru uneltire contra regimului comunist. Detenţia în lagărele din bălţile Dunării. Eliberat la 29 iulie 1964, cu Decretul de Graţiere 411.

NEGOESCU, Traian. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume (economist) a fost semnalată la penitenciarul Aiud în perioada 1962-1964.

NEGOI, Iosif. Din localitatea întorsura Buzăului-Covasna. Ţăran. Arestat în 1948. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Braşov. Condamnat la închisoare.

NEGOIŢĂ. în 1950, doi fraţi cu acest nume se aflau în curs de anchetă la Securitatea Galaţi.

NEGOIŢĂ, Alexandru. Arestat în aprilie 1949, ca membru al Organizaţiei "Cruce şi Spadă" condusă de Gheorghiu Gheorghe Mărăşeşti. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Cluj. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj (sentinţa 1 545/25 septembrie 1949).

NEGOIŢĂ, Constantin. Din comuna Ciucurova-Tulcea. Elev. Arestat în 1949. Torturat în timpul anchetei. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Constanţa. Detenţia la penitenciarele Târgşor (s-a opus "reeducării"), Jilava şi lagărul Peninsula.

NEGOIŢĂ, Constantin. Arestat în mai 1948. Judecat cu lotul F.D.C. Slatina. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Târgşor.

NEGOIŢĂ, Costache. Născut la 2 iunie 1902, în oraşul Galaţi. Muncitor. Arestat în 1952. A murit în lagărul "5 Culme", la 28 iunie 1953.

NEGOIŢĂ, Gavrilă. Născut la 20 mai 1912, în satul Traian, comuna Griviţa-Ialomiţa. Preot în comuna Satnoieni-Călăraşi. Arestat în 1947, sub acuzaţia de uneltire contra regimului comunist. Anchetat timp de 7 luni.

NEGOIŢĂ, Ion. Arestat în 1948. Judecat cu un grup de elevi din Bucureşti. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Târgşor şi lagărele de la Canal.

NEGOIŢĂ, Iordache I. Născut la 10 octombrie 1886. Ţăran. Arestat la 15 august 1952. A murit în timpul detenţiei, la 4 septembrie 1952.

NEGOIŢĂ, Iosif. Din comuna Barcani-Covasna. Arestat şi condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Braşov.

NEGOIŢĂ, Liviu. Din comuna Măureni-Caraş Severin. Preot. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEGOIŢĂ, Maria. Arestată şi condamnată la închisoare. Detenţia la penitenciarele Jilava şi Mislea.

NEGOIŢĂ, Mircea. Din oraşul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEGOIŢĂ, Mircea Wilhelm. Născut la 22 septembrie 1935, în Bucovina (Cernăuţi). Stabilit în România. Absolvent al Facultăţii de Istorie din Cluj, a refuzat să plece la studii postuniversitare în U.R.S.S. Refuzul i-a adus o mulţime de neplăceri din partea Securităţii, ceea ce l-a determinat să ceară plecarea în Occident. Arestat şi condamnat la 4 ani închisoare, în 1962. Eliberat în 1964 cu Decretul de Graţiere 411. După eliberare a făcut cunoscute metodele de operare ale Securităţii din Oradea.

NEGOIŢĂ, Nuţa-Petronia. Născută la 8 martie 1922, în comuna Nămoloasa-Galaţi. Rasoforă la Mânăstirea Tudor Vladimirescu. Arestată şi condamnată la 2 luni închisoare, în 1957.

NEGOIŢĂ, Panaite. Din oraşul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEGOIŢESCU. General. Arestat.

NEGOIŢESCU, Gheorghe. Din Bucureşti. Arestat şi condamnat la 2 ani muncă silnică, prin Decretul 446 din 14 ianuarie 1950. Detenţia în lagărele de la Canal.

NEGOIŢESCU, Ion. Critic literar, poet, eseist. Năs-cut la 10 august 1921, în oraşul Cluj. A absolvit liceul şi facultatea la Sibiu. A participat la cenaclurile literare conduse de Constantin Noica. Arestat şi condamnat la 5 ani închisoare, în 1959. În 1962 a fost adus la penitenciarul Jilava. Eliberat în 1964.

NEGOŞEANU, Petronela. Născută la 17 iunie 1913, în satul Copăcel, comuna Hârseni-Braşov. Din Bucureşti. Scriitoare. Soţia pictorului Grigore Negoşeanu. Arestată la 17 iulie 1950, pentru legături cu Ion Caraion şi participare la discuţiile literare şi politice organizate de Petre Manoliu. Condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani închisoare (sentinţa 251/6 februarie 1951). Eliberată de la penitenciarul Târgşor la 29 august 1953. Rearestată la 3 mai 1954, în urma cererii procurorului de a i se majora pedeapsa la 5 ani închisoare. Eliberată la 14 martie 1955.

NEGOŞESCU, Petronela. Arestată. Judecată cu lotul Arlette Coposu. Condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani închisoare, la 29 octombrie 1954.

NEGOVANOVICI, Milutin. Arestat. Judecat cu lotul "trotiliştilor" (au împrăştiat, cu ajutorul trotilului, manifeste de protest în timpul procesului Maniu Mihalache). Condamnat la închisoare, în 1949. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Mărgineni, unde a murit cu puţin înainte de eliberare.

NEGRAI, Ana N. Născută în 1920. (vezi Negrai Nicolae G.)

NEGRAI, Claudiu N. Născut în 1930. (vezi Negrai Nicolae G.)

NEGRAI, Efimia. Născută în 1899. (vezi Negrai Nicolae G.)

NEGRAI, Fiodor N. Născut în 1928. (vezi Negrai Nicolae G.)

NEGRAI, Nicolae G. Născut în 1898. Din Basarabia (raion Căinari). Membru P.N.Ţ. Arestat în 1941 şi dus în lagărele din Siberia împreună cu soţia (Efimia) şi copiii (Ana, Panaite, Olga, Fiodor şi Claudiu). A murit în timpul detenţiei.

NEGRAI, Olga N. Născută în 1925. (vezi Negrai Nicolae G.)

NEGRAI, Panaite N. Născut în 1922. (vezi Negrai Nicolae G.)

NEGRĂU, Adrian. Născut la 27 august 1928. Din oraşul Arad. Arestat şi condamnat la 4 luni închisoare, pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei.

NEGRĂU, Gheorghe. Din oraşul Arad. Arestat şi condamnat la închisoare în 1959. O parte din detenţie în lagărele din bălţile Dunării. Eliberat în 1962.

NEGREA. Preot. Arestat în 1952. A murit în lagărul Peninsula în 1952.

NEGREA. Ofiţer. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. A murit la penitenciarul Aiud în 1951.

NEGREA, Alexandru. Avocat. Arestat în 1952. I-a fost semnalată prezenţa în lagărul Grindu.

NEGREA, Ana I. Născută în 1890. Din Basarabia (comuna Bogdăneşti, raion Briceni). Deportată în lagărele din Siberia (Kurgan), la 6 iulie 1949.

NEGREA, Andrei S. Născut în 1888. Din Basarabia (comuna Bogdăneşti, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Elizaveta) şi fiul (Sevastin), la 6 iulie 1949.

NEGREA, Anton F. Din Basarabia (comuna Trinca, raion Edineţ). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), în 1949.

NEGREA, Dan. Laborant. Arestat şi condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti, în 1956.

NEGREA, Elizaveta. Născută în 1892. (vezi Negrea Andrei S.)

NEGREA, Eudochia. Născută în 1889. Din Basarabia (comuna Cuhneşti, raion Edineţ). Ţărancă înstărită. Deportată împreună cu fiul (Gheorghe), în 1949.

NEGREA, Eugenia. Din judeţul Neamţ. Arestată şi condamnată la închisoare.

NEGREA, Floare. Născută la 31 martie 1920, în satul Maidan. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani, de la 18 iunie 1951. După eliberare s-a stabilit în oraşul Constanţa.

NEGREA, Florian. Născut la 2 aprilie 1908, în satul Măhăceni, comuna Unirea-Alba. Arestat la 20 martie 1959, pentru împotrivire la colectivizare. Condamnat la 9 ani închisoare.

NEGREA, George. Arestat. Judecat cu lotul al patrulea al mişcării de rezistenţă din Făgăraş. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Sibiu, în iulie 1957.

NEGREA, Georgeta. Născută la 7 mai 1945, în comuna Vrani-Caraş Severin. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEGREA, Gheorghe. Născut în 1927. (vezi Negrea Eudochia)

NEGREA, Gheorghe I. Din Basarabia (comuna Crasna, raion Storojineţ). Deportat în 1941. A murit în timpul detenţiei.

NEGREA, Marcel. Arestat în 1951, sub acuzaţia că şi-a pus locuinţa la dispoziţia "spionului" Zoltan Hirsch, pentru întâlniri cu diplomaţii israelieni. Judecat cu un lot de sionişti.

NEGREA, Mihai Gh. Născut la 4 februarie 1928, în satul Avereşti, comuna Buneşti Avereşti-Vaslui. Arestat şi condamnat la 4 ani închisoare.

NEGREA, Mircea. Născut la 12 noiembrie 1914, în oraşul Iaşi. Din Bucureşti. Arestat în 1952 cu un grup de sionişti. Eliberat în 1956 şi lăsat să plece în Israel.

NEGREA, Nicolae. Din oraşul Târgu Jiu-Gorj. Domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni, de la 18 iunie 1951.

NEGREA, Petre. Născut la 3 mai 1912, în comuna Albac-Alba. Tâmplar. Arestat la 19 august 1952. Condamnat la închisoare administrativă. La 28 iunie 1954 a fost eliberat şi dus cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Rearestat la 23 septembrie 1959, din timpul domiciliului obligatoriu. O parte din detenţie în lagărele Culmea Nouă, Periprava şi Grindu. Eliberat la 15 aprilie 1964, cu Decretul de graţiere 411.

NEGREA, Petru S. Din Basarabia (comuna Bogdăneşti, raion Briceni). Arestat în 1945, sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 10 ani închisoare.

NEGREA, Sevastin A. Născut în 1928. (vezi Negrea Andrei S.)

NEGREA, Simion. Arestat de Securitatea Sibiu în 1956, pentru sprijinirea partizanilor. Torturat în timpul
anchetei. Condamnat la închisoare în 1957.

NEGREA, Ştefan A. Născut la 29 iulie 1930. Din Bucureşti. Student la Facultatea de Filologie. A trimis o scrisoare ziarului Scânteia Tineretului prin care cerea să se publice informaţii corecte despre evenimentele din Ungaria. Arestat la 25 octombrie 1956. Torturat în timpul anchetei. Judecat în lot cu Tudor Lupaş şi Marin Persianu. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla. Omorât în celulă, la 3 noiembrie 1958, de focurile de mitralieră trase asupra deţinuţilor revoltaţi.

NEGREA, Tudor. Ţăran. Arestat pentru participare la revolta ţărănească din Vrancea, în iulie 1950. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla şi minele de plumb Baia Sprie, unde a murit în 1953.

NEGREA, Virgiliu. Născut la 16 ianuarie 1942. Din Banat. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NEGREA, Zaharia Gh. Din Basarabia (comuna Crasna, raion Storojineţ). Deportat în 1941. A murit în timpul detenţiei.

NEGREA, Zenovia Gh. Din Basarabia (comuna Crasna, raion Storojineţ). Deportată în 1941. A murit în timpul detenţiei.

NEGREANU, Gheorghe. Muncitor la întreprinderea Malaxa din Bucureşti. Arestat la 8 noiembrie 1945, de la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.

NEGREANU, Jean. Din judeţul Dolj. Domiciliu obligatoriu din 1949.

NEGREANU, Maria. Din judeţul Dolj. Domiciliu obligatoriu din 1949.

NEGREANU, Mihai P. Născut în 1912. Din Basarabia (comuna Plop, raion Donduşeni). Arestat de N.K.V.D. Condamnat la un an închisoare, în 1948.

NEGREANU, Petre. Născut la 7 iulie 1917, în comuna Socond-Satu Mare. Ţăran. Arestat la 29 iunie 1958, pentru favorizarea partizanului Vasile Blidaru. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 5 ani închisoare. A murit la penitenciarul Gherla, în urma torturilor, la 27 mai 1959.

NEGREI, Ana. Născută în 1884. (vezi Negrei Dionis D.)

NEGREI, Dionis D. Născut în 1882. Din Basarabia (comuna Paşcani, raion Criuleni). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu soţia (Ana), la 6 iulie 1949.

NEGREI, Gabriel I. Născut la 1 iulie 1872, în comuna Mogoşeşti- Iaşi. Din Bucureşti. Sublocotenent, absolvent al Şcolii Militare de la Iaşi (ca şef de promoţie) şi al Institutului Politehnic din Paris. Profesor de matematici superioare la Şcoala de Ofiţeri şi Şcoala de Război. Realizatorul primului tun antiaerian românesc (1916), care îi poartă numele şi care a fost folosit împotriva aviaţiei germane. Comandant al artileriei în primul război, a făcut parte din comisia militară trimisă la Tratatul de Pace de la Versailles. A fost decorat cu toate ordinele şi medaliile româneşti, cu numeroase medalii străine şi cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare franceze. Pensionat în 1931 cu gradul de general. Membru P.N.Ţ., preşedintele cercului profesional
militar din 1946. Arestat la 7 august 1947 (mandat 86 319). A fost implicat ca martor în procesul Maniu-Mihalache şi apoi judecat în procesul generalilor. Condamnat la 7 ani "detenţie riguroasă" şi 3 ani degradare civică pentru complot (sentinţa 777/19 mai 1948) ca fost preşedinte al secţiei militare a P.N.Ţ. şi unul din iniţiatorii ei. La penitenciarul Aiud a fost supus unui crunt regim de exterminare (în nenumărate rânduri pedepsit cu izolarea pentru motive imaginare) şi a murit la 29 septembrie 1951, la 79 de ani. Soţia sa a fost alungată din casă şi toate bunurile confiscate. (arhiva S.R.I., fond "P", dosar 10 718, vol.5, f.257-258 şi vol.8, f.56-70 174-216) .

NEGREI, Gheorghe V. Născut în 1924. (vezi Negrei Vasile P.)

NEGREI, Irina. Născută în 1881. (vezi Negrei Vasile P.)

NEGREI, Luca D. Născut în 1898. Din Basarabia (comuna Paşcani, raion Criuleni). Arestat sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 20 de ani muncă silnică, în 1945.

NEGREI, Marin D. Născut la 12 septembrie 1930, în satul Cătunu, comuna Berceni-Prahova. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. A murit la penitenciarul Aiud în 1951.

NEGREI, Mihai. Născut în 1911, în satul Cătunu, comuna Berceni-Prahova. Lăcătuş. Arestat. A murit la penitenciarul Aiud în 1951.

NEGREI, Vasile P. Născut în 1880. Din Basarabia (comuna Budeşti, raion Criuleni). Membru P.N.L. Primar în comună. Omorât în 1940, în timpul ocupării Basarabiei. Soţia (Irina) şi fiul (Gheorghe) au fost deportaţi în acelaşi an în regiunea Kazahstan.

NEGREI, Xenia L. Născută în 1930. Din Basarabia (oraş Chişinău). Deportată în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu un frate (Ion), în 1949.

NEGRESCU. General. (vezi Negrescu Fag)

NEGRESCU. Ofiţer de aviaţie. Ginerele lui Gheorghe Leon- fost ministru şi profesor universitar. Arestat în nopatea de 5/6 mai 1950. Mort în detenţie.

NEGRESCU, Alexandru. Arestat în urma unei înscenări făcute de Nicolschi. Judecat cu lotul cunoscut sub numele de "organizaţia T". Condamnat la închisoare în 1945. O parte din detenţie la penitenciarul Aiud şi lagărele de la Canal.

NEGRESCU, Aurel Mihai. Născut în 1900, în oraşul Roman-Neamţ. Din Bucureşti. Soţul principesei Georgeta Şuţu. Colonel de geniu, decorat cu Crucea de Fier. Deblocat în 1946 pentru că a refuzat să servească regimul comunist instaurat de sovietici. Anchetat în repetate rânduri, a refuzat să-şi trădeze colegii. (vezi şi Negrescu Şuţu Alexandru Radu)

NEGRESCU, Constantin. Din Bucureşti. Avocat. Arestat în 1946. Judecat cu lotul Sumanele Negre. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud.

NEGRESCU, Fag. Născut la 15 iunie 1929. Fiu de general. Absolvent al Liceului "Mihai Viteazul". Arestat la 8 martie 1949, pentru participare la incendierea sălii de şedinţe a liceului (unde urma să aibă loc o şedinţă
organizată de comunişti). Anchetat la M.A.I. (Sepeanu şi Nicolschi) şi la Securitatea Bucureşti. Condamnat la 18 ani muncă silnică. Detenţia la penitenciarele Jilava, Piteşti (supus "reeducării"), Gherla, Cluj, Satu Mare, Aiud, lagărele Salcia şi Grindu, penitenciarul Aiud (grav bolnav de tuberculoză). Eliberat în 1964 cu Decretul de Graţiere 411. Tatăl său a murit în 1955, în urma repetatelor anchete şi persecuţii ale Securităţii.

NEGRESCU, Ion. Născut în 1899. Din Bucureşti. Comandor de Aviaţie. Arestat la 15 iulie 1947, pentru nedenunţarea intenţiei de fugă din ţară a lui Constantin Gafencu şi Gheorghe Popescu (care îi solicitaseră sfaturi tehnice). Judecat cu lotul Tămădău şi folosit, fără voie, la acoperirea celor doi piloţi angajaţi de Securitate.

NEGRESCU, Marin. Din Bucureşti. Locotenent colonel. Membru al unei organizaţii a veteranilor de război. Arestat. Anchetat la M.A.I. Judecat cu lotul generalului Popescu Corbu Constantin, în mai 1949.

NEGRESCU, Virgil. Avocat. Din Bucureşti. Arestat pentru legături cu Dumitru Steanţă. Judecat cu lotul "Sumanele Negre". Condamnat la închisoare în 1946. O parte din detenţie la minele de plumb, ca şef de tură (unde s-a purtat foarte crud cu deţinuţii) şi la penitenciarul Gherla (bătut de partizanul Grigore Basotă pentru a nu mai turna deţinuţii administraţiei penitenciarului).

NEGRESCU-ŞUŢU, Alexandru Radu. Născut în 1950, la Bucu-reşti. Fiul colonelului Negrescu Aurel Mihai şi a principesei Georgeta Şuţu. La 26 mai 1977, împreună cu Ion Marinescu, Dan Iosif Niţă, Raymond Păunescu şi Nicolae Windisch au adresat un memoriu forurilor internaţionale, în care cereau respectarea drepturilor omului în România, respectarea acordurilor de la Helsinki, respectarea Constituţiei României şi se declarau cosemnatari ai scrisorii lui Paul Goma. Arestat la 1 iunie 1977. Torturat la Securitatea Bucureşti (de Beldiman) timp de 5 zile. Condamnaţi toţi la un an muncă silnică (judecător Liviu Giurgiu). Detenţia la lucrările de la Canal. La 23 august 1977 au evadat, au reuşit să ajungă la Bucureşti şi au declarat greva foamei în faţa Hotelului Intercontinental (au mai trimis un memoriu în străinătate). Arestaţi imediat şi duşi iar la Canal, de unde au reuşit din nou să evadeze la 1 septembrie. Au revenit în Bucureşti şi s-au baricadat în apartamentul lui Negrescu Radu (strada Compozitorilor nr.5, bloc G6, ap.56). Au declarat greva foamei şi au pus afişe cu lozinci pe balcon. În acelaşi timp au reuşit să anunţe acţiunea lor la radio Europa Liberă, care a comunicat ştirea pe post la 2 septembrie. În aceeaşi zi (ora 10) Securitatea a spart uşa apartamentului şi evadaţii au fost bătuţi, dezbrăcaţi, încătuşaţi şi coborâţi în faţa blocului unde au mai fost puţin torturaţi pentru a se face o demonstraţie în faţa mulţimii (maior Cârnaru). Au fost duşi cu două dube la Medgidia, însoţiţi de colonelul de securitate Maxim. Au fost bătuţi cu regularitate pentru că au mai continuat 5 zile greva foamei, iar torturile au continuat şi după aceea. În noiembrie 1977 procesul a fost rejudecat şi acuzaţii achitaţi. Li s-au dat paşapoarte de turism şi au fost urcaţi într-un tren spre Viena, cu excepţia lui Dan Iosif  Niţă care a fost reţinut şi anchetat până în 1978, după care a fost lăsat să plece în S.U.A.

NEGREŢU, Benone. Ziarist la Universul. în 1950 se afla la penitenciarul Văcăreşti.

NEGRI, Nicolae. Deputat de Vaslui. Arestat în perioada 1947-1950.

NEGRILĂ. Din oraşul Braşov. Medic. Membru P.N.Ţ., în conducerea organizaţiei judeţene. Arestat în 1947 pe durata procesului Maniu-Mihalache. Anchetat la M.A.I.

NEGRILĂ, Marin. Născut în 1939. Student la Fizică. A reuşit să fugă din ţară cu avionul, în 1959. A fost condamnat la moarte în contumacie, iar tatăl său a fost condamnat la 4 ani închisoare. S-a stabilit în S.U.A. unde a lucrat la Casa Albă pentru mai mulţi preşedinţi. În anul 2000 s-a reîntors în ţară.

NEGRILĂ, Viorel. Student în oraşul Iaşi. Arestat în mai 1948. Judecat în acelaşi lot cu Bogdanovici şi Ţurcanu. Condamnat la închisoare. A acceptat de la început "reeducarea" şi din aprilie 1948 a făcut parte din comitetul de demascare (camerele 1 şi 4- spital) de la penitenciarul Piteşti, bătând şi schingiuind deţinuţii (l-a bătut pe Cerbu Ion până a acceptat să participe la schingiuiri şi chiar la omorârea unor deţinuţi). La 7 iunie 1950 a fost mutat la penitenciarul Gherla, împreună cu un grup de 70 de deţinuţi, pentru a aplica şi aici "reeducarea". A fost în comitet cu Zbranca şi Livinschi (camera 103, unde au fost torturaţi şi omorâţi mai mulţi deţinuţi politici). La 19 decembrie 1951 a fost trimis în lagărul Peninsula pentru a ajuta la acţiunile brigăzilor 13 şi 14. Deşi bolnav de tuberculoză, a rămas ataşat administraţiei închisorii şi a continuat să strângă informaţii de la şi despre deţinuţi.

NEGRIŞAN, Paul. Născut în 1935. Învăţător şi funcţionar la Combinatul Siderurgic Galaţi. Anchetat în 1970 în legătură cu organizaţia fraţilor Botez.

NEGRIŢIU, Olimpia Gh. Născută la 9 septembrie 1916. Arestată la 5 iunie 1951. Anchetată la M.A.I. Condamnată la închisoare. A murit la penitenciarul Jilava, la 2 februarie 1954.

NEGRIVODă, Arsenie F. Născut în 1884. Din Basarabia (comuna Podoima, raion Camenca). Proprietar. Deportat.

NEGROIU, Dumitru C. Născut la 10 octombrie 1910, în comuna Plopii Slăviteşti-Teleorman. Perceptor în comuna Saraiu, Constanţa. Arestat la 13 mai 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 25 de ani muncă silnică (sentinţa 557/21 octombrie 1949, preşedinte- colonel magistrat Pavelescu Constantin), pentru crimă de uneltire contra securităţii statului. Ridicat
de la penitenciarul Aiud şi dus la Timişoara, unde a fost executat la 9 martie 1950.

NEGROIU, Natalia. Arestată în 1949 cu lotul de la mânăstirea Arnota.

NEGROPONTE, Teodor. Născut în 1920, la Sofia- Bulgaria. Fiu de moşier. A urmat Colegiul american din Turcia. Arestat în 1950, de pe stradă, din centrul Bucureştiului, şi dus în U.R.S.S. Condamnat la 25 de aniînchisoare. După 8 ani de muncă grea în minele din nordul Rusiei, s-a întors în ţară (1958). A muncit ca instalator de gaze. A murit în 2000.

NEGRU. Din oraşul Târgu Jiu-Gorj. Avocat. Arestat şi condamnat la închisoare în 1961. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărele din bălţile Dunării. Eliberat în 1964.

NEGRU. Din oraşul Cluj. Medic. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEGRU, Agenor D. Fiul profesorului universitar Dimitrie Negru de la Facultatea de Medicină din Cluj. Arestat de Securitatea Cluj. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj.

NEGRU, Anastasia. Născută în 1940. (vezi Negru Vasile I.-1)

NEGRU, Andrei F. Născut în 1923. (vezi Negru Fiodor V.)

NEGRU, Andrei V. Născut în 1902. Din Basarabia (comuna Zărneşti, raion Cahul). Arestat în 1940, sub acuzaţia de trădare de patrie. Condamnat la 10 ani muncă silnică. Detenţia în lagărele din regiunea Omsk.

NEGRU, Chiril T. Născut în 1903. Din Basarabia (comuna Tibirica, raion Călăraşi). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Nadejda), în 1949.

NEGRU, Constantin. Membru P.N.Ţ. Arestat în 1946, după terminarea alegerilor, sub acuzaţia de uneltire. Eliberat după 2 luni. Rearestat în 1947 cu loturile membrilor P.N.Ţ. O parte din detenţie la penitenciarul Piteşti, unde, în iunie 1947, a participat la greva deţinuţilor împotriva condiţiilor de exterminare la care erau supuşi. După eliberare a intrat în mişcarea de rezistenţă anticomunistă. A fost condamnat în contumacie la 7 ani închisoare. S-a predat în 1954, pentru a-şi salva membrii familiei arestaţi ca ostatici. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NEGRU, Constantin. Din comuna Cordun-Neamţ. Arestat în 1949, pentru răspândire de manifeste. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa 837/1950).

NEGRU, Constantin M. Din Basarabia (raion Cahul). Omorât în 1940 în timpul ocupării comunei de trupele sovietice.

NEGRU, Constantin M. Născut în 1897. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zărneşti, raion Cahul). Arestat şi condamnat la închisoare în 1940, pentru trădare de patrie. A murit în 1942 într-un lagăr din regiunea Omsk.

NEGRU, Cornel. Avocat. A manifestat împreună cu mama sa pentru respectarea drepturilor omului în România. Arestat de Securitatea Bucureşti.

NEGRU, Dumitru. Născut în 1905. Din satul Avram Iancu, comuna Vârfurile-Arad. Arestat în 1952. Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 5 ani închisoare, pentru instigare. O parte din detenţie în lagărele de la Canal.

NEGRU, Dumitru Gr. Născut în 1886. Din Basarabia (comuna Ruseţii Noi, raion Ialoveni). Deportat împreună cu soţia (Lucheria), în 1949.

NEGRU, Efimia. Născută în 1889. (vezi Negru Simion Gr.)

NEGRU, Elena. Născută în 1919. (vezi Negru Marfa I.)

NEGRU, Elena. Născută în 1898. (vezi Negru Ion S.)

NEGRU, Elena I. Născută în 1948. (vezi Negru Ion S.)

NEGRU, Elena I. Născută în 1914. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zărneşti, raion Cahul). Arestată şi condamnată la 10 ani închisoare, în 1945, pentru colaborare cu românii.

NEGRU, Elena V. Născută în 1948. (vezi Negru Vasile I. _2)

NEGRU, Elizaveta. Născută în 1878. (vezi Negru Ştefan F.)

NEGRU, Elizaveta. Născută în 1939. (vezi Negru Vasile I.-1)

NEGRU, Feodosie P. Născut în 1915. Din Basarabia (sat Dumitreni, comuna Alexeeva). Arestat şi condamnat la 15 ani muncă silnică, în 1945, pentru colaborare cu românii.

NEGRU, Fiodor S. Din Basarabia (comuna Câmpeni, raion Cantemir). Arestat în 1945, sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 10 ani muncă silnică.

NEGRU, Fiodor V. Născut în 1900. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zărneşti, raion Cahul). Arestat în 1940. Condamnat la 10 ani închisoare, pentru trădare de patrie. Copiii săi (Andrei, Parascovia, Gheorghe şi Matia) au fost deportaţi în lagărele din regiunea Altai, la 6 iulie 1949, ca rude de deţinut politic.

NEGRU, Florica. Născută la 24 iunie 1942, în judeţul Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NEGRU, Gheorghe F. Născut în 1933. (vezi Negru Fiodor V.)

NEGRU, Gheorghe T. Născut în 1902, în comuna Vicovu de Jos-Suceava. Ţapinar. Tată a patru copii. Arestat la 2 martie 1957, pentru ajutorarea partizanului Vasile Motrescu. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Suceava şi Botoşani. Condamnat la 10 ani închisoare (sentinţa 142/1957). O parte din detenţie la penitenciarul Gherla şi lagărele din bălţile Dunării. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NEGRU, Ioan. Din satul Răchiţele, comuna Mărgău-Cluj. Arestat pentru că, în seara de 4 ianuarie 1951, a strigat împreună cu Vieru Nicolae (sat Giurcuţa, comuna Beliş-Cluj), Constantin Bucur (comuna Beliş) şi învăţătorul Ion Saidici (sat Poiana Horei, comuna Beliş): "Trăiască banda lui Şuşman!".

NEGRU, Ioana Gh. Născută în 1901. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zărneşti, raion Cahul). Arestată în 1945. Condamnată la 10 ani închisoare, pentru trădare de patrie.

NEGRU, Ion. Din Banat. ţăran. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla.

NEGRU, Ion. Din oraşul Oradea-Bihor. Ceasornicar. În perioada 1955-1957 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud.

NEGRU, Ion. Născut în 1933. (vezi Negru Vasile I.-1)

NEGRU, Ion I. Născut la 1 iulie 1920, în comuna Drânceni-Vaslui. Arestat şi condamnat la un an închisoare. După eliberare s-a stabilit în oraşul Constanţa.

NEGRU, Ion I. Născut în 1923. (vezi Negru Ion S.)

NEGRU, Ion S. Născut în 1897. Din Basarabia (comuna Vălcăneţ). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Elena), fiul (Ion), nora (Sofia) şi nepoata (Elena), la 6 iulie 1949.

NEGRU, Ionel. Născut la 4 noiembrie 1940, în satul Bobda, comuna Cenei-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEGRU, Jiva. Născut la 30 aprilie 1955, în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa, în timpul domiciliului obligatoriu al părinţilor. Familia a fost eliberată în 1956.

NEGRU, Jivanovici Petru. Născut la 31 ianuarie 1951. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa, împreună cu părinţii, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NEGRU, Lucheria. Născută în 1891. (vezi Negru Dumitru Gr.)

NEGRU, Marfa I. Născută în 1888. Din Basarabia (comuna Coşerniţa, raion Criuleni). Deportată împreună cu nora (Elena), în 1949.

NEGRU, Marin. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărul Peninsula.

NEGRU, Matia F. Născut în 1936. (vezi Negru Fiodor V.)

NEGRU, Milovan. Născut la 20 februarie 1928, în satul Soca, comuna Banloc-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa, 5 ani, de la 18 iunie 1951. După eliberare s-a stabilit în localitatea Deta-Timiş.

NEGRU, Nadejda C. Născută în 1888. Din Basarabia (comuna Vălcineţ, raion Călăraşi). Arestat şi condamnat la 5 ani închisoare, în 1945.

NEGRU, Natural Teodor. Născut la 22 februarie 1884, în satul Păţeşti, comuna Sălătrucel-Vâlcea. Din oraşul Piatra Neamţ. Grefier. Vicepreşedinte al organizaţiei judeţene P.N.Ţ. Arestat la 15 august 1951. A murit în lagărul Capu Midia după 2 luni.

NEGRU, Nevena. Născută la 30 ianuarie 1933, în satul Soca, comuna Banloc-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa, de la 18 iunie 1951. După eliberare s-a stabilit în localitatea Deta-Timiş.

NEGRU, Nicolae. Comisar la Odessa în perioada celui de-al doilea război mondial. Arestat în 1945. Judecat şi condamnat de Tribunalul Poporului. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud.

NEGRU, Nicolae S. Născut în 1898. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zărneşti, raion Cahul). Arestat şi condamnat la 4 ani închisoare, în 1940. A murit în 1943 într-un lagăr din regiunea Omsk.

NEGRU, Parascovia. Născută în 1874. (vezi Negru Vasile I.-1)

NEGRU, Parascovia F. Născută în 1929. (vezi Negru Fiodor V.)

NEGRU, Pera. Din comuna Socol-Caraş Severin. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa, împreună cu membrii familiei (Piada, Milan, Sida, Milovan, Neveda şi Perita) de la 18 iunie 1951. A murit în timpul deportării.

NEGRU, Pintilie I. Născut la 27 iulie 1920. Croitor. Arestat la 19 iulie 1952. A murit la penitenciarul Văcăreşti în 1954.

NEGRU, Rodica. Născută la 9 octombrie 1946, în comuna Săcălaz-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NEGRU, Roman. Din comuna Burjuc-Hunedoara. Ţăran. Împuşcat de soldaţii sovietici la 26 octombrie 1944.

NEGRU, Simion Gr. Născut în 1889. Din Basarabia (comuna Ruseţii Noi, raion
Ialoveni). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu soţia (Efimia), la 6 iulie 1949.

NEGRU, Sofia. Născută în 1929. (vezi Negru Ion S.)

NEGRU, Sofia. Născută în 1929. (vezi Negru Vasile I. -2)

NEGRU, Ştefan F. Născut în 1874. Din Basarabia (comuna Vălcineţ, raion Călăraşi). Membru P.N.L. Deportat în lagărele din Siberia, împreună cu soţia (Elizaveta), fiica (Eugenia), ginerele (Ion) şi nepoţii (Ştefan, Ana, Alexandru şi Visarion), în 1941.

NEGRU, Teofil G. Născut în 1899. Din Basarabia (oraş Drochia). Arestat în 1947. Condamnat la 7 ani închisoare.

NEGRU, Toader I. Născut la 25 noiembrie 1919, în comuna Nereju-Vrancea. Ţăran. Arestat la 21 august 1950, în legătură cu revolta ţărănească din judeţ. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Galaţi şi Gherla, unde a murit în urma torturilor la 11 mai 1954.

NEGRU, Tom E. Născut în 1872. Din Basarabia (comuna Vălcineţ, raion Călăraşi). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), la 6 iulie 1949. Reabilitat în 1991.

NEGRU, Traian. Născut la 15 septembrie 1919. Din satul Avram Iancu, comuna Vârfuri-Arad. Arestat în 1950. Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 4 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla şi lagărele de la Canal.

NEGRU, Valentina. Născută la 23 octombrie 1944, în comuna Banloc-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951. Eliberată în 1956.

NEGRU, Valer Gh. Născut la 29 aprilie 1899. Croitor. Arestat în 1951. A murit în lagărul Poarta Albă la 3 aprilie 1953.

NEGRU, Vasile I. (1) Născut în 1871. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zărneşti, raion Cahul). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din regiunea Altai, împreună cu soţia (Parascovia) şi nepoţii (Ion, Elizaveta şi Anastasia).

NEGRU, Vasile I. (2) Născut în 1923. Din Basarabia (comuna Vălcineţ, raion Călăraşi). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Sofia) şi fiica (Elena), în 1949.

NEGRU, Vera C. Născută în 1906. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zărneşti, raion Cahul). Arestată şi condamnată la 10 ani închisoare, în 1945, pentru colaborare cu românii. A murit în lagărul Kuibîşev. Reabilitată în 1991.

NEGRU, Victor. Din oraşul Botoşani. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEGRUNDINII, Ion Alexei. Născut în 1894. Din Bucovina (raion Noua Suliţă). Deportat împreună cu soţia şi cei 3 copii, la 13 iunie 1941.

NEGRUŢ, Anton. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEGRUŢ, Elena. Membră a organizaţiei Tânăra Gardă (nume schimbat ulterior în Scutul Patriei; condusă de Sabadac Ion), a depus jurământ la data de 23 mai 1949. Arestată în toamna aceluiaşi an împreună cu alte 24 de persoane din organizaţie. Bătuţi în timpul anchetei la Securitatea Iaşi. Condamnaţi la închisoare (sentinţa 100/30 ianuarie 1950), pentru uneltire contra ordinii sociale.

NEGRUŢĂ, Constantin F. Născut în 1893. Din Basarabia (comuna Zăluceni, raion Camenca). Arestat pentru activitate antisovietică. Executat.

NEGRUŢĂ, Marfa A. Născută în 1885. Din Basarabia (oraş Chişinău). Deportată în lagărele din Siberia (Irkutsk), în 1949.

NEGRUŢĂ, Vasile I. Din judeţul Vaslui. Arestat şi condamnat la 2 ani muncă silnică prin Decretul M.A.I. nr.446 din 27 septembrie 1951. Detenţia în lagărele de la Canal.

NEGRUŢIU, Ana. Din oraşul Arad. Arestată şi condamnată la închisoare.

NEGRUŢIU, Ion. Născut la 9 iulie 1915, în satul Borşa, comuna Săcădat-Bihor. Preot la Catedrala Beiuş, profesor de religie la liceu şi şcoala normală. Arestat în 1948. Condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie la penitenciarele Aiud, Jilava, lagărul Peninsula şi penitenciarul Gherla. După expirarea pedepsei a fost dus cu domiciliu obligatoriu în satul Valea Călmăţuiului-Brăila. Rejudecat de Tribunalul Militar Bucureşti în 1958, i s-a mărit pedeapsa la 25 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. După eliberare a slujit o vreme în comuna Cihei din Episcopia Oradea şi apoi a fost numit director al Seminarului Teologic de la Curtea de Argeş şi inspector general patriarhal. Din 1979 a preluat redacţia revistei Arhiepiscopiei Timişoara şi Caransebeş, iar din 1981 a devenit duhovnic la Mânăstirea Tismana.

NEGRUŢU, Benone. Ziarist la cotidianul Universul . Arestat. În 1950 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Văcăreşti.

NEGRUZZI. Un deţinut politic cu acest nume, colonel, a murit la penitenciarul Gherla (celula 52) în 1960.

NEGRUZZI, Ramiro I. Născut la 20 martie 1899, în oraşul Iaşi. Din Bucureşti. Ofiţer superior. Arestat pentru legături cu Legaţia Italiei din Bucureşti. Judecat în procesul înscenat cu scopul compromiterii Vaticanului. Condamnat la muncă silnică pe viaţă, în 1951. A murit la penitenciarul Gherla, la 10 iulie 1959, în urma unui cancer laringian. (Un alt deţinut politic, doctorul Vladimir Zverca, i-a făcut o traheotomie de urgenţă în condiţii improvizate şi pentru scurt timp starea sa s-a ameliorat. În ziua de 10 iulie 1959 a trecut pe la fiecare coleg de suferinţă şi şi-a luat în şoaptă rămas bun, apoi s-a întors lângă patul său, a salutat milităreşte, a murmurat "Trăiască România liberă!" şi a căzut mort.)