OLTU, Ala Şt. Născută în 1929. (vezi Oltu Ştefan P.)

OLTU, Alexandru Şt. Născut în 1926. (vezi Oltu Ştefan P.)

OLTU, Andrei I. Născut în 1884. Din Basarabia (comuna Căuşeni). Arestat sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Eufrosina) şi copiii (Eudochia, Eugenia şi Valentina), la 6 iulie 1949.

OLTU, Eudochia A. Născută în 1931. (vezi Oltu Andrei I.)

OLTU, Eufrosina A. Născută în 1893. (vezi Oltu Andrei I.)

OLTU, Eugenia A. Născută în 1934. (vezi Oltu Andrei I.)

OLTU, Maria. Născută în 1902. (vezi Oltu Ştefan P.)

OLTU, Ştefan P. Născut în 1896. Din Basarabia (oraş Chişinău). Moşier. în 1949 s-a ascuns pentru a scăpa de iminenta arestare. Soţia (Maria) şi copiii (Alexandru şi Ala) au fost deportaţi în lagărele din regiunea Kemerovo, la 6 iulie 1949. Oltu Ştefan s-a predat în 1951 pentru a fi trimis alături de familia sa.

OLTU, Valentina A. Născută în 1937. (vezi Oltu Andrei I.)

OMANIA, Victor. Născut în 1926. Din comuna Brodina - Suceava. Partizan din grupul Maruseac Petre. Arestat. Judecat cu un lot de 30 de persoane. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa 1 188/21 septembrie 1946). Eliberat în baza amnistiei date înainte de alegeri.

OMAR, Ali (Madras). Născut la 12 martie 1922, în Turcia. Fiul consulului român din Turcia (Simpliceanu Eugen). Arestat în 1948 pentru tentativă de trecere frauduloasă a graniţei. Rearestat în 1954 pentru că a participat la nunta unui legionar. Condamnat la 12 ani închisoare. Eliberat în 1959 şi lăsat să plece în Turcia.

OMAR, Sachir O. Născut la 4 mai 1921, în comuna Tortomanu - Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

OMBUN, Nicolae. Născut în 1939. Din Basarabia. Refugiat împreună cu părinţii în România. Domiciliu obligatoriu în satul Lăteşti, comuna Borduşani - Ialomiţa, de la 18 iunie 1951.

OMELCO, Prascovia T. Născută în 1912. Din Basarabia (raion Hânceşti). Deportată în 1940.

OMER, Berran N. Născut la 10 iulie 1950. Domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, 6 luni.

OMER, Eisemas E. Născut la 9 aprilie 1927, în judeţul Constanţa. Domiciliu obligatoriu 4 luni.

OMER, Lufti I. Născut la 10 martie 1892. Din comuna Corbu - Constanţa. Arestat sub acuzaţia de spionaj, în urma unei înscenări a Securităţii. Omorât în timpul anchetei, la 8 noiembrie 1953.

OMER, Melinge. Născut la 14 martie 1954, în timpul domiciliului obligatoriu al părinţilor. Familia a fost eliberată la 10 aprilie acelaşi an.

OMER, Nafie M. Născut la 20 octombrie 1928, în localitatea Techirghiol - Constanţa. Din oraşul Mangalia. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 5 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951.

OMER, Spiridon. Sergent major de jandarmi trecut la trupele de Securitate din oraşul Arad. Arestat la 9 ianuarie

1949, în urma declaraţiei plutonierului major Talvar Cristea de la postul de Miliţie Ştefăneşti (răzbunare personală).

OMESCU, Ion. Născut la 26 noiembrie 1925, în oraşul Arad. Actor, regizor, poet, dramaturg şi traducător. în 1949, (era student la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti) împreună cu Mircea Şeptilici şi Mircea Marosin a încercat să fugă din ţară prin Ungaria. Prinşi şi arestaţi de sovietici. Condamnat la 6 ani închisoare (1950). O parte din detenţie în lagărul Poarta Albă. A tradus mai multe piese de teatru ce au fost puse în scenă la Iaşi şi Ploieşti. Rearestat în 1958, pentru un manuscris, găsit asupra sa când se afla în casa unui prieten, în care evoca perioada detenţiei din lagărele de la Canal. Condamnat la 8 ani închisoare. Detenţia în lagărele din bălţile Dunării (Salcia, Balta Brăilei, Stoeneşti). S-a remarcat printre deţinuţi ca un foarte bun orator şi profesor de limbi străine (conform declaraţiilor lui Al. Zub, Alex. Mihalcea şi Fl. Pavlovici). Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. În 1972 a reuşit să plece în Franţa. În 1974 şi-a luat doctoratul în studii engleze la Universitatea din Paris şi a primit Premiul Academiei Franceze pentru volumele despre Shakespeare. Până în 1989 cărţile sale au fost interzise în ţară. După 1989 a revenit de mai multe ori în România, a ţinut conferinţe şi i s-a publicat volumul Hamlet. A murit la 14 august 2000, la Paris.

OMFA, Tănase. Preot. Arestat. Conform unor informaţii a fost executat.

OMOTA, David. Din oraşul Arad. Zidar. Arestat şi condamnat la închisoare. (informaţie furnizată de Cornea Corneliu)

OMOTA, Petru. Născut la 5 aprilie 1938, în satul Lăţunaş, comuna Jamu Mare - Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

ONA, Mihai. Medic. Arestat de Securitate fără nici un motiv declarat, în 1959. Torturat în timpul anchetei (de locotenentul Bobos Gheorghe) până a semnat nişte declaraţii pe care ulterior le-a retractat.

ONAC. ţăran bihorean. Arestat în legătură cu mişcarea de rezistenţă de pe Valea Drăganului. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj. în toamna lui 1953 a fost denunţat administraţiei penitenciarului Gherla de colegul de celulă că are gânduri de răzbunare împotriva comandantului închisorii. A fost torturat şi bătut până s-a îmbolnăvit foarte grav şi a murit (denunţătorul a venit să-i ceară iertare, dar Onac l-a refuzat).

ONAC, Ana. Născută la 18 decembrie 1921, în satul Izvin, comuna Recaş - Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951.

ONACA, Cornel. Născut la 4 mai 1931, la Oradea - Bihor. La absolvirea Liceului Comercial din Oradea i s-a oferit o bursă de studii în U.R.S.S. pe care a refuzat-o. Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Administraţie din Bucureşti. Sublocotenent în serviciul administrativ al armatei, repartizat în 1950 la Miliţia judeţului Bihor. A aderat la organizaţia anticomunistă condusă chiar de comandantul legiunii de jandarmi, Dinescu Marin, din care făceau parte 17 membri. Arestat la 3 iulie 1951, în urma denunţului locotenentului Teodor Teodorof căruia refuzase să-i ofere informaţii în legătură cu organizaţia. Torturat în timpul anchetei de căpitanul Weiz. Judecat de Tribunalul Militar Cluj (1951) şi condamnat la 12 ani muncă silnică, pedeapsă majorată ulterior (în urma recursului făcut de Procuratura Militară Cluj) de Tribunalul Militar Oradea la 15 ani muncă silnică şi 5 ani degradare civică. Detenţia la minele de plumb Baia Sprie (din nou anchetat, a refuzat orice declaraţie: "Eu sunt în închisoare chiar pentru refuzul de a face ceea ce îmi cereţi. Ori atunci răsplata era mai avantajoasă... Căutaţi pe altul, sunt incapabil să fac fapte ce contravin propriei mele conştiinţe.") şi Cavnic, penitenciarele Oradea, Cluj, Jilava, Ocnele Mari, Văcăreşti şi Timişoara, lagărele Poarta Albă şi Peninsula. Procesul a fost rejudecat şi a fost eliberat la 19 octombrie 1955. Autorul volumului document Martori şi martiri din temniţele comuniste, publicat în anul 2000.

ONACA, Dan. Student la Facultatea de Ziaristică. În 1956, în timpul evenimentelor din Ungaria, împreună cu Dumitru Constantin, Mihai Derdena şi Panaitescu Perpessicius, au alcătuit Grupul de Iniţiativă pentru Răsturnarea Regimului şi au întocmit un program de revendicări ce cuprindea retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României, desfiinţarea cotelor agricole, scoaterea marxismului şi a limbii ruse din programa de învăţământ, legalizarea tuturor partidelor politice. Arestaţi la 6 noiembrie 1956 în urma denunţului profesorului Ştefan Luca, pe care încercaseră să-l coopteze în mica lor organizaţie. Bătuţi în timpul anchetei la Securitatea Bucureşti (Uranus) de echipa condusă de Enoiu (Iacob Constantin, Purcaru Ilie, Sporea Ion, Necula Mihai ş.a.). Onaca Dan a fost condamnat la 5 ani închisoare (sentinţa 303/27 februarie 1957), pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Aiud şi Gherla.

ONACA, Margareta. Născută la 1 iunie 1941, în Basarabia. Din oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani, de la 18 iunie 1951.

ONAGA, Constantin. Născut la 1 februarie 1929. Arestat în 1950. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la închisoarea Târgu Ocna (grav bolnav).

ONAIE, Gheorghe. Profesor, directorul Şcolii nr.1 din oraşul Lugoj. Autor de cântece religioase, director de onoare al corului "Ion Vidu". A fost o vreme primar al oraşului. Arestat la 15 august 1952. O parte din detenţie la penitenciarele Ghencea, Galeş, lagărul Peninsula şi Poarta Albă. Eliberat în mai 1954.

ONCEA, Ana. Născută la 23 septembrie 1950, în comuna Comloşu Mare - Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 4 ani, de la 18 iunie 1951.

ONCESCU, Ion. Născut la 13 martie 1912, în comuna Coşereni - Ialomiţa. Din Bucureşti. Preot paroh la biserica din cartierul Floreasca. Arestat la 15 august 1952. Detenţia la penitenciarul Ghencea, lagărele Coasta Galeş şi Peninsula. Eliberat în mai 1954.

ONCESCU, Remus. Comandor de marină. Invalid de război. Arestat în 1949. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava şi Aiud. A murit în timpul detenţiei.

ONCICă, Dumitru. Născut în 1891. General, comandantul Regimentului 2 Grăniceri - Cernavodă. S-a remarcat în luptele pentru eliberarea Basarabiei. Arestat în 1948. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud. Eliberat în 1956.

ONCIOI, Nicolae I. Născut în 1899. Din Basarabia (comuna Moscovei, raion Cahul). Arestat şi condamnat la muncă silnică în 1944. A murit într-un lagăr din regiunea Komi, în 1948.

ONCIU, Aurel D. (von Ritter). Născut la 8 august 1936, în Bucovina (Seletin). Fiul istoricului Dimitrie Onciu. Arestat în 1958. Condamnat la 12 ani muncă silnică.

ONCIU, Aurelia. Născută la 6 martie 1954, în satul Fundata, comuna Perieţi - Ialomiţa, în timpul domiciliu obligatoriu al părinţilor.

ONCIU, Mircea. Arestat.

ONEA, Dumitru. Născut în 1887. Din Basarabia (comuna Baraboi, raion Donduşeni). Deportat în lagărele din Siberia, împreună cu soţia şi copilul, în 1940. Copilul a murit în tren, în timpul transportului spre lagăr.

ONEA, Ion. Din oraşul Bacău. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. în perioada 1951 - 1953 s-a aflat în lagărul Peninsula.

ONEA, Ion. Născut în Transilvania. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zăcneşti, raion Cahul). Arestat în 1945. Condamnat la 10 ani muncă silnică. Detenţia în lagărele din Siberia.

ONEA, Ion S. Născut în 1898. Din Basarabia (comuna Baraboi, raion Donduşeni). Deportat în lagărele din regiunea Novosibirsk, împreună cu soţia (Nadejda) şi copiii (Ştefan şi Agripina), în 1941.

ONEA, Iosif. Student. Arestat în 1949, cu un grup de partizani din Munţii Apuseni. A murit în timpul detenţiei.

ONEA, Maria D. Născută în 1927. Din Basarabia (comuna Făleşti). Deportată în lagărele din Siberia (Tomsk), la 1 aprilie 1951, pentru convingerile religioase.

ONEA, Ştefan. Din localitatea Năvodari - Constanţa. Primar. împuşcat de soldaţii sovietici, pe stradă, la 27 septembrie 1944.

ONEA, Ştefan. Născut în 1890. Plutonier de jandarmi. Arestat. Omorât în timpul anchetei, în 1955.

ONEA, Teodor. Născut în 1914. Din oraşul Ploieşti - Prahova. Luat prizonier de armata sovietică la scurt timp după concentrare (1939) şi condamnat la muncă silnică pentru crime de război. în 1959 a revenit din prizonierat şi a fost dus direct la penitenciarul Gherla.

ONEA, Titus Gh. Născut la 10 ianuarie 1925, în comuna Roşia Montană - Alba. Student în anul şase la Facultatea de Medicină din oraşul Cluj. Partizan din grupul Nicolae Dabija. Prins şi arestat la 26 martie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Turda şi Sibiu. Condamnat la moarte şi executat la 28 octombrie 1949 (Sibiu).

ONEA, Traian. în martie 1945 un deţinut politic cu acest nume (bihorean, funcţionar) se afla la penitenciarul Caracal.

ONEA, Traian. Născut la 12 ianuarie 1930, în comuna Cărpiniş. Arestat.

ONEA, Vladimir F. Născut în 1927. Din Basarabia (comuna Făleşti). Arestat în 1949 pentru convingerile religioase (iehovist). Condamnat la 25 de ani muncă silnică. Detenţia în lagărele din Siberia.

ONEASA, Victor. Născut în 1919, în satul Paroş, comuna Sălaşu de Sus - Hunedoara. Arestat în 1949, ca membru al mişcării de rezistenţă condusă de inginerul Caragea. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Deva. Condamnat la 5 ani închisoare.

ONEL, Ion V. învăţător în satul Frumuşiţa, comuna Griviţa - Vaslui. Arestat în martie 1945 şi dus direct în lagărul de la Caracal.

ONEL, Tănase. Din oraşul Beiuş - Bihor. Pensionar. Arestat în 1949. Condamnat la închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la Târgu Ocna, grav bolnav de tuberculoză pulmonară.

ONESCU, Constantin N. Născut la 25 octombrie 1881, în oraşul Craiova - Dolj. Funcţionar. Arestat la 1 octombrie 1958. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat la închisoare. A murit în primul an de detenţie, la penitenciarul Gherla.

ONESCU, Elena. Născută la 5 iulie 1932, în comuna Ciuperceni - Caraş Severin. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani, de la 18 iunie 1951.

ONESCU, Pantelimon I. Născut în 1922. Din Basarabia (oraş Chişinău). Student. Arestat sub acuzaţia că a făcut parte din Garda de Fier. Condamnat la 3 ani muncă silnică. Detenţia în lagărele din Siberia.

ONESCU, Vasile M. Născut la 11 august 1929, în oraşul Dragomireşti - Olt. Participant la revolta din ianuarie 1961. Arestat la 2 februarie 1961. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie în lagărele din bălţile Dunării. Graţiat la 17 aprilie 1961.

ONEŢ, Petru S. Născut la 3 decembrie 1907, în comuna Albac - Alba. Ţăran. Arestat în 1952. A murit în lagărul Poarta Albă, la 22 ianuarie 1953.

ONEŢ Roman. Născut la 12 iunie 1920, în judeţul Cluj. Frate vitreg cu partizanul Mihai Jurj, în toamna lui 1951 l-a ascuns pe acesta şi pe soţia sa (Lucreţia) în gospodăria lui Todor Neag (Dealul Botii). Securitatea a aflat că Roman Oneţ le cunoaşte ascunzătorile şi l-au arestat. Cu cătuşe la mâini şi înconjurat de 25 de securişti, a fost escortat până în apropierea ascunzătorii şi trimis înainte pentru a-i convinge să se predea fără luptă. Roman Oneţ a reuşit să-şi rupă cătuşele, i-a explicat lui Mihai Jurj locurile unde aşteptau securiştii şi toţi trei, cu armele în mână, au reuşit să scape din încercuire şi să se ascundă în munţi. În momentul când s-a deschis focul, gazda, Todor Neag, a încercat să fugă şi a fost împuşcat pe loc (soţia sa, Maria, a fost arestată deşi era gata să nască). Au urmat arestări ale tuturor celor ce erau bănuiţi că au avut sau au contacte cu grupul fraţilor Şuşman, printre care şi sora lui Mihai Jurj, Ana, împreună cu soţul, preotul Mircea Panda. În 1952 ascunzătoarea partizanilor a fost descoperită şi a avut loc o luptă în care au murit Gheorghe Mihuţ, Ioan Ciotea şi Nuţu Borteş. După această pierdere, grupul rămas s-a separat iar Roman Oneţ împreună cu fratele şi cumnata sa au trecut munţii în Bihor îndreptându-se spre Beiuş. După un an şi 6 luni de detenţie, sora lui Mihai Jurj (Ana) şi soţul acesteia au fost eliberaţi cu condiţia să-şi convingă fratele, respectiv cumnatul, să se predea. Preotul Panda a murit într-un accident de motocicletă în timp ce încerca să dea de urma partizanilor. Ana Panda a reuşit să-i găsească pe cei trei în august 1954, în comuna Sudrigiu, în grajdul ţărăncii Tania. După ce le-a povestit cele îndurate prin anchete şi închisoare, s-au despărţit fără să le lase impresia vreunei intenţii de trădare. Cei trei au părăsit adăpostul pentru puţin timp, în căutarea altui loc sigur, iar la întoarcere au fost înconjuraţi şi doborâţi cu lovituri în cap de securiştii ascunşi în grajd. Mihai Jurj foarte grav rănit şi inconştient, Lucreţia şi Roman plini de sânge şi cu răni numeroase, au fost încătuşaţi şi duşi la Securitatea Oradea. Mihai Jurj a murit în aceeaşi zi, iar ceilalţi doi au fost supuşi torturilor. Lucreţia a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, de Tribunalul Militar Cluj în deplasare la Oradea, în februarie 1955. Roman Oneţ a fost condamnat la moarte şi executat la 27 iunie 1955 (Oradea). (O parte din evenimente au fost relatate de Lucreţia Jurj)

ONEŢIU, Ana. Născută la 4 decembrie 1911, în comuna Horia - Alba. Domiciliu obligatoriu în comuna Stăncuţa - Brăila, de la 15 iunie 1952. Eliberată la 15 ianuarie 1956.

ONICA, Arcadie. ţăran. Arestat în 1945 pentru găzduirea partizanului Macoveiciuc.

ONICA, Chiril V. Născut în 1888. Din Basarabia (comuna Drăslineşti, raion Criuleni). Deportat în lagărele din regiunea Irkutsk, în 1949, din motive politice.

ONICA, Gheorghe. învăţător. Arestat în mai 1950. Anchetat la Securitatea Iaşi în legătură cu lotul profesorului universitar Ioan Gheorghiu. Condamnat la închisoare (sentinţa 153/31 martie 1951).

ONICA, Ilie. Din satul Horodnic de Sus, comuna Horodnic - Suceava. ţăran.
Arestat în 1945 pentru sprijinirea partizanului Macoveiciuc. Condamnat la închisoare.

ONICA, Ion. Născut în 1922. Din satul Comăneşti, comuna Hăşmaş - Arad. Ţăran. Arestat ca membru al organizaţiei Mişcarea de Eliberare Naţională. Condamnat la 15 ani închisoare, în 1951. Eliberat în 1956 prin Decret de Graţiere.

ONICA, Ion L. Născut la 1 martie 1910, în comuna Horodnic - Suceava. Partizan din grupul bucovinean. Dat în urmărire.

ONICA, Savu. Născut la 27 septembrie 1898. Din satul Horodnic de Sus, comuna Horodnic - Suceava. După intrarea sovieticilor în oraşul Rădăuţi, s-a alăturat, împreună cu mai mulţi consăteni, partizanilor din grupul Macoveiciuc. Prins (în munţi) şi arestat la 17 august 1945. Eliberat în mai 1946. Rearestat în mai 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 6 ani închisoare (sentinţa 487/1950).

ONICA, Vasile I. Născut la 13 iunie 1920, în satul Horodnic de Sus, comuna Horodnic - Suceava. După intrarea sovie-ticilor în oraşul Ră-dăuţi, s-a alăturat, împreună cu mai mulţi consăteni, partizanilor din grupul Macoveiciuc. Prins (în munţi) şi arestat la 12 aprilie 1949. Omorât în timpul anchetei la Securitate, la 20 august 1949.

ONICĂ, Ana. Născută în 1934. (vezi Onică Maria N.)

ONICĂ, Efimia Gh. Născută în 1934. (vezi Onică Gheorghe S.)

ONICĂ, Elizaveta Gh. Născută în 1944. (vezi Onică Gheorghe S.)

ONICĂ, Gheorghe S. Născut în 1912. Din Basarabia (comuna Horeşti, raion Ialoveni). Deportat în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu copiii (Efimia, Elizaveta şi Maria), la 6 iulie 1949.

ONICĂ, Maria Gh. Născută în 1946. (vezi Onică Gheorghe S.)

ONICĂ, Maria N. Născută în 1912. Din Basarabia (comuna Coteşti, raion Cantemir). Deportată în lagărele din regiunea Bureatia, împreună cu copiii (Victoria, Vasilica, Ana şi Pavel), în 1949.

ONICĂ, Pavel. Născut în 1942. (vezi Onică Maria N.)

ONICĂ, Stepanida A. Născută în 1888. Din Basarabia (comuna Horeşti, raion Ialoveni). Ţărancă înstărită. Deportată în 1949.

ONICĂ, Vasilica. Născută în 1932. (vezi Onică Maria N.)

ONICĂ, Victoria. Născută în 1930. (vezi Onică Maria N.)

ONICESCU, Constantin. Jandarm. Împuşcat în timpul serviciului, în trenul Bucureşti - Braşov, la 20 decembrie 1944, de soldaţii sovietici.

ONICESCU, Titus. Elev în clasa a şasea. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Târgşor.

ONIGA. Din oraşul Iaşi. Student. Arestat în 1948. Judecat în acelaşi lot cu Bogdanovici. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Suceava şi Aiud.

ONIGA. Ţăran. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. În 1950 i-a fost semnalată prezenţa în lagărul Peninsula (brigada lui Subţirică).

ONIGA, Atanase. Născut la 10 aprilie 1907, în comuna Suciu de Jos - Maramureş. Preot greco-catolic. A slujit în satul Groşi (1931 - 1941), comuna Suciu de Jos şi Lăpuşu Românesc (din 1945). În cursul anului 1945 a fost arestat şi bătut de cinci ori pentru refuzul de a trece la ortodoxism (de fiecare dată era adus acasă cu căruţa de fratele său pentru că nu mai putea merge şi era întâmpinat cu afecţiune de săteni). La 26 octombrie 1948, Securitatea a descins din nou la locuinţa sa. Sătenii au sărit să-l apere şi l-au ascuns, mulţi au fost arestaţi şi torturaţi (din ordinul lui Nicolae Briceag). Casa şi lucrurile preotului au fost distruse, sub scuza căutării de materiale subversive. Judecat în lipsă cu un lot de 22 de persoane, din care făcea parte şi soţia sa (Clara). Condamnat în contumacie de Tribunalul Militar Iaşi la un an şi 6 luni închisoare (sentinţa 500/11 februarie 1950). Preoteasa a fost condamnată la 4 luni închisoare. Preotul Oniga a stat ascuns în satul Valea Hranei până la 5 ianuarie 1953, când, în urma trădării unui pădurar, ascunzătoarea sa a fost înconjurată de Securitate. A murit pe masa de operaţie la spitalul din Dej, după ce i s-au extras din corp 23 de gloanţe. Îngropat de Securitate într-un loc necunoscut. Soţia şi fiul său au fost permanent persecutaţi, iar fratele său (Nicolae) şi nepotul (Tănase) au fost arestaţi în 1952 şi condamnaţi la închisoare.

ONIGA, Clara (născută Buda). învăţătoare. (vezi Oniga Atanase)

ONIGA, Dumitru. Născut la 14 august 1925, în comuna Stupca - Suceava. Subin-giner, a lucrat în subteran la mi-nele Baia Mare. Arestat la 21 august 1948. Con-damnat la 8 ani închisoare. Eliberat de la penitenciarul Aiud la 3 iulie 1956 şi dus pentru 3 ani cu domiciliu obligatoriu în satul Răchitoasa, comuna Giurgeni - Ialomiţa. Rearestat din timpul domiciliului obligatoriu, împreună cu alte câteva zeci de persoane. Detenţia în lagărele Noua Culme şi Periprava (de multe ori biciuit şi torturat). Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. După 1996 a publicat volumul de versuri Cântece triste .

ONIGA, Emil. Născut la 29 iulie 1901. Infiltrat de Securitate în grupul partizanilor conduşi de Nicolae Dabija. După ce trădarea sa a dus la prinderea şi arestarea partizanilor, a fost şi el condamnat la 5 ani închisoare ca... partizan. O parte din detenţie în lagărul Peninsula, unde a colaborat cu administraţia. După eliberare a fost "răsplătit" cu un post de gestionar la o cooperativă din judeţul Alba. A continuat să fie folositor Securităţii raportând discuţiile ce aveau loc între săteni.

ONIGA, Ion. Din comuna Zărneşti - Braşov. Locotenent colonel. Arestat în septembrie 1947 în urma unei înscenări a Securităţii (pretextul a fost faptul că-i vânduse cabanierului Tonsch Oscar o armă de vânătoare, pentru care acesta avea de altfel permis legal). Anchetat la M.A.I. În legătură cu mişcarea de rezistenţă din Piatra Craiului. Achitat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa 72/22 ianuarie 1948).

ONIGA, Iuliu. Din oraşul Teiuş - Alba. Medic. Arestat şi condamnat la închisoare în 1980. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud.

ONIGA, Nicolae. Din comuna Suciu de Sus - Maramureş. Frate cu preotul Oniga Atanase. Arestat în 1952 sub acuzaţia de participare la mişcarea de rezistenţă din munţi. Condamnat la 5 ani închisoare.

ONIGA, Tănase. Nepotul preotului Oniga Atanase. Arestat în 1952 sub acuzaţia de sprijinire a mişcării de rezistenţă din munţi. Condamnat la închisoare.

ONIGHEOAIE, Gheorghe. ţăran. Arestat. Judecat cu lotul Bodiu. Condamnat la închisoare.

ONILĂ, Ana L. Născută în 1945. (vezi Onilă Leon D.)

ONILĂ, Elena L. Născută în 1936. (vezi Onilă Leon D.)

ONILĂ, Gheorghe L. Născut în 1941. (vezi Onilă Leon D.)

ONILĂ, Leon D. Născut în 1905. Din Basarabia (comuna Bravincea, raion Călăraşi). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Parascovia) şi copiii (Elena, Tamara, Gheorghe şi Ana), în 1949, din motive politice.

ONILĂ, Parascovia. Născută în 1915. (vezi Onilă Leon D.)

ONILĂ, Tamara L. Născută în 1933. (vezi Onilă Leon D.)

ONISIM, Gheorghe. Născut în 1918. La revenirea din prizonieratul sovietic a fost dus direct la închisoare.

ONISIM, Gheorghe. Din satul Groşi, comuna Auşeu - Bihor. Preot paroh. Arestat la 15 august 1952. Condamnat la 3 ani închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale.

ONIŞOR. Căpitan de jandarmi. Arestat şi condamnat la închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava şi Gherla.

ONIŞOR, Aurel. Arestat la 5 mai 1952, în baza unui mandat eliberat de Tribunalul Constanţa. Mandatul a fost imediat anulat dar, în octombrie 1953, Onişor era în continuare arestat şi nu aflase de anularea ordinului de reţinere.

ONIŞOR, Constantin. Din oraşul Iaşi. Student. Arestat în mai 1948. Judecat cu lotul Ţurcanu. Condamnat la închisoare. Adept al "reeducării", a rămas alături de Ţurcanu la penitenciarele Suceava şi Piteşti (adus în aprilie 1949). În iunie 1950 se afla la penitenciarul Gherla şi participa la demascările din camera 105.

ONIŞOR, Teodor. Din Bucureşti. Arestat cu un grup de studenţi. În 1948 se afla la penitenciarul Piteşti.

ONIŞOR, Titus. Din Bucureşti. Avocat. Arestat în aprilie 1951. Implicat într-un proces ce avea ca scop denigrarea Ambasadei Marii Britanii. Judecat cu un lot de 8 persoane, din care patru au fost condamnate la moarte (generalul Mihai Romanescu, Polizu Micşuneşti, Liciu Alexandru şi Matak Radu). Onişor Titus a primit cea mai mică pedeapsă, 12 ani închisoare (preşedinte Vlasu Vasile, procurori Ardeleanu Aurel şi Teodorescu Ovidiu). I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava, Aiud şi Piteşti.

ONIŢĂ, Ion. Student. Partizan. Împuşcat la Arnota în aprilie 1949.

ONIŢĂ, Nicolae. Născut la 26 septembrie 1908, în satul Pârâienii de Jos, comuna Livezi - Vâlcea. Preot în comuna Budele. Arestat în 1959. Condamnat la 2 ani închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale.

ONIŢĂ, Pavel. Născut în 1924. Din comuna Şicula - Arad. Ţăran. Arestat şi condamnat la 2 ani închisoare, în 1951. Eliberat în 1952.

ONOFREI, Anastasia. Născută în 1875. (vezi Onofrei Gheorghe N.)

ONOFREI, Eugenia. Născută în 1922. (vezi Onofrei Feodosie Gh.)

ONOFREI, Feodosie Gh. Născut în 1913. Din Basarabia (comuna Hârtopul Mare, raion Criuleni). Deportat în
lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu soţia (Eugenia) şi fiica (Raisa), în 1949.

ONOFREI, Gheorghe N. Născut în 1874. Din Basarabia (comuna Hârtopul Mare, raion Criuleni). Deportat în lagărele din regiunea Irkutsk, împreună cu soţia (Anastasia) şi copiii (Vasile şi Liuba), în 1949.

ONOFREI, Gheorghe V. Născut în1887. Din Basarabia (comuna Hârtopul Mare, raion Criuleni). Deportat în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu soţia (Maria), în 1949.

ONOFREI, Haralambie. Din oraşul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

ONOFREI, Liuba Gh. Născută în 1930. (vezi Onofrei Gheorghe N.)

ONOFREI, Maria. Născută în 1895. (vezi Onofrei Gheorghe V.)

ONOFREI, Nicolae. Din oraşul Iaşi. Croitor. Arestat şi condamnat la 3 ani închisoare. O parte din detenţie în lagărul Peninsula (brigadier la una din brigăzile de elevi).

ONOFREI, Nicolae N. Născut la 13 august 1912, în satul Oprişeni - Suceava. Arestat de Securitatea Sighişoara la 21 februarie 1949. Anchetat la Securitatea Sibiu şi la M.A.I. Bucureşti. Condamnat la 3 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false alcătuit de anchetatori. Detenţia la penitenciarul Jilava, lagărul Peninsula (4 aprilie 1950 - 14 noiembrie 1952) şi Capu Midia. Eliberat la 19 martie 1953.

ONOFREI, Pompei. Din oraşul Cluj. Parohul Catedralei greco-catolice şi secretar al episcopiei. Foarte îndrăgit de  enoriaşi. La 12 septembrie 1940, când maghiarii au intrat în oraş, a fost arestat, bătut şi trimis o perioadă în lagărele din Ungaria. Arestat în 1947 şi rearestat în 1948. Torturat în timpul anchetei de Gheorghe Crăciun pentru că a avut "obrăznicia" să i se împotrivească: "Credinţa n-o discut!". Condamnat la 4 ani închisoare în baza unui dosar cu probe false întocmit de Securitate. O parte din detenţie în lagărele Poarta Albă, Peninsula (brigada lui Zubinski, care îl ameninţa permanent că nu se lasă până nu-l distruge) şi Coasta Galeş (făcea parte împreună cu preotul Vostinaru din brigada lui Dorneanu, era mereu pedepsit cu carcera şi înjumătăţirea raţiei de alimente pentru că ţinea predica şi cateheza cu grupuri restrânse de deţinuţi), penitenciarele Braşov, Codlea, Jilava şi Gherla. După eliberare a fost mereu supravegheat de Securitate. Nu a mai putut reveni în biserică, dar a continuat să slujească sub cerul liber.

ONOFREI, Raisa F. Născută în 1942. (vezi Onofrei Feodosie Gh.)

ONOFREI, Vasile Gh. Născut în 1915. (vezi Onofrei Gheorghe N.)

ONOFRICIUC, Vasile. Din Bucovina. Arestat de N.K.V.D. la 2 aprilie 1941, după masacrul de la Fântâna Albă. Condamnat la 10 ani muncă silnică. Detenţia într-un lagăr din Urali.

ONOI, Ala. Născută în 1910. Din Basarabia. Învăţătoare. Arestată de N.K.V.D. În 1941. Deportată în lagărele din Siberia. Eliberată în 1958, a murit acasă după câteva luni.

ONOI, Alexandru. Născut în 1905. Din Basarabia (sat Baccealia). învăţător (sat Zaim, raion Tighina). Arestat de N.K.V.D. la 18 aprilie 1941. Deportat în lagărele din Siberia. Eliberat în 1956.

ONOI, Alexei D. Născut în 1900. Din Basarabia (comuna Grigorievca, raion Căuşeni). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Parascovia) şi fiica (Iulia), în 1949.

ONOI, Iulia A. Născută în 1930. (vezi Onoi Alexei D.)

ONOI, Parascovia. Născută în 1892. (vezi Onoi Alexei D.)

ONOICO, Ana. Născută în 1925. (vezi Onoico Iacob I.)

ONOICO, Gheorghi I. Născut în 1933. (vezi Onoico Iacob I.)

ONOICO, Iacov I. Născut în 1912. Din Basarabia (oraş Bălţi). Arestat sub acuzaţia că este agent al Poliţiei române. Deportat în lagărele din regiunea Irkutsk, împreună cu soţia (Ana) şi copiii (Gheorghi, Valentin şi Lidia), în 1949.

ONOICO, Ivan N. Născut în 1898. Din Basarabia (oraş Bălţi). Arestat ca membru al unei organizaţii antisovietice. Condamnat la 25 de ani muncă silnică, în 1947.

ONOICO, Lidia I. Născută în 1949. (vezi Onoico Iacob I.)

ONOICO, Valentin I. Născut în 1945. (vezi Onoico Iacob I.)

ONOREANU, Nicolae. Născut la 23 iunie 1943, la Mansburgh. Stabilit în Banat. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

ONŢICĂ, Ion. Născut în 1922. Din satul Purani, comuna Siliştea - Teleorman. Ţăran. A participat la revolta din comună, la 7 iulie 1950. După ce securistul Marin Stănescu a împuşcat mortal trei dintre răsculaţi, a întrebat: "Cine se mai opune colectivizării?". Onţică a ieşit în faţa oamenilor: "Am doi copii, trageţi în mine că şi aşa murim de foame!". Şi Dumitrescu a tras... Rafala a omorât două fetiţe din mulţime şi l-a rănit grav pe Onţică Ion, la piept şi picioare. Omorât cu patul armei în drum spre spital, unde nu s-a putut face decât constatarea decesului.

ONU, Constantin. Perceptor. Arestat. Condamnat la 7 ani închisoare în 1958. În 1959 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud.

ONU, Coralia Eva. Născută la 12 iunie 1938, în oraşul Oraviţa - Caraş Severin. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 4 ani, de la 18 iunie 1951.

ONU, Dumitru. Arestat în august 1950, ca membru al organizaţiei "Vlad Ţepeş". Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Galaţi.

ONU, Emil. Arestat şi condamnat la închisoare pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei.

ONU, Nicodim. Din Basarabia (comuna Satul Nou, raion Cismilia). Arestat la 22 octombrie 1947 sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române şi agitaţie antisovietică. Detenţia în lagărele din Siberia.

ONU, Sofia A. Născută în 1909. Din Basarabia (comuna Satul Nou, raion Cismilia). Arestată de N.K.V.D. Condamnată la 8 ani închisoare, în 1948.

ONU, Vasile. Din comuna Scorţeni - Bacău. Ţăran. Arestat şi condamnat la 10 ani închisoare, pentru împotrivire la colectivizare.

ONUFRIE, Adela. Născută în 1940. (vezi Onufrie Olga I.)

ONUFRIE, Ecaterina. Născută în 1927. (vezi Onufrie Maria Gh.)

ONUFRIE, Elena. Născută în 1923. (vezi Onufrie Maria Gh.)

ONUFRIE, Grigore I. Născut în 1900. Din Basarabia (comuna Călineşti, raion Făleşti). Deportat în 1944.

ONUFRIE, Maria Gh. Născută în 1902. Din Basarabia (comuna Voinescu, raion Hânceşti). Deportată în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu copiii (Pavel, Ecaterina şi Elena), la 6 iulie 1949.

ONUFRIE, Olga I. Născută în 1903. Din Basarabia (comuna Călineşti, raion Făleşti). Deportată în lagărele din Siberia (Tomsk), împreună cu fiicele (Tamara şi Adela), în 1949, din motive politice.

ONUFRIE, Pavel. Născut în 1924. (vezi Onufrie Maria Gh.)

ONUFRIE, Tamara. Născută în 1933. (vezi Onufrie Olga I.)

ONUFRITOV, Fiodor S. Născut în 1934. (vezi Onufritov Semion P.)

ONUFRITOV, Maria S. Născută în 1923. (vezi Onufritov Semion P.)

ONUFRITOV, Semion P. Născut în 1896. Din Basarabia (comuna Corjeuţi, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu copiii (Maria şi Fiodor), la 6 iulie 1949.

ONULESCU, Nicolae. Din oraşul Târgovişte - Dâmboviţa. Avocat. Arestat şi condamnat la închisoare în 1959. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava şi Botoşani.

ONULOV, Ilia. Din comuna Becicherecu Mic - Timiş. ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Mnovila Gâldăului, comuna Borcea - Călăraşi, împreună cu familia (Catinca, Jivco şi Vasa), de la 18 iunie 1951.

ONULOV, Laza. Din comuna Becicherecu Mic - Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Movila Gâldăului, comuna Borcea - Călăraşi,

împreună cu familia (Olga şi Iulia), de la 18 iunie 1951.

ONUŢ ( a Petrii Bocului). ţăran. Arestat pentru sprijinirea partizanilor din grupul Şuşman, în decembrie 1950. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Cluj.

ONUŢ, Dumitru. Născut la 22 iunie 1899, în comuna Scânteia - Iaşi. Arestat în 1952. A murit în lagărul "5 Culme", la 22 aprilie 1953.

ONUŢ, Ianc. Născut la 20 iunie 1926, în comuna Mărgău - Cluj. Rudă cu fraţii Şuşman, i-a ascuns timp de mai mulţi ani. Arestat.

ONUŢA, Rozalia. Născută la 15 octombrie 1925. Din Basarabia (sat Igeşti, raion Cahul). Refugiată în comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin - Constanţa, de la 18 iunie 1951.

ONUŢA, Valeriu. Din comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin - Constanţa, de la 18 iunie 1951.

ONUŢA, Victor. Născut la 25 februarie 1928. Din Basarabia (sat Igeşti, raion Cahul). Refugiat în comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin - Constanţa, de la 18 iunie 1951.

OPAIŢ, Aurel. Din Bucovina (comuna Carapciu). Deportat.

OPAIŢ, Cosma. Din Bucovina. Împuşcat de sovietici la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941, în timp ce încerca să treacă graniţa în România.

OPAIŢ, Domnica. Din Bucovina (comuna Cupca). Deportată în lagărele
din Kazahstan, la 13 iunie 1941, împreună cu cei trei copii (Maria, Ilie şi Casandra). Una dintre fetiţe, Casandra, a murit în timpul deportării.

OPAIŢ, Dragoş. Din Bucovina (Prisăcani). Deportat în lagărele din Kazahstan, în 1941.

OPAIŢ, Dumitru M. Din Bucovina (comuna Iordăneşti). Împuşcat în masacrul de la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941.

OPAIŢ, Florea C. Din Bucovina (comuna Carapciu). Deportat în Siberia, la 13 iunie 1941.

OPAIŢ, Gheorghe. Din Bucovina. Împuşcat de sovietici la Fântâna Albă, la 1 aprilie 1941, în timp ce încerca să treacă graniţa în România.

OPAIŢ, Ion P. Din Bucovina (Pătrăuţii de Jos). Deportat în lagărele din Kazahstan la 13 aprilie 1941. Mort în timpul detenţiei.

OPAIŢ, Mircea. Din oraşul Botoşani. Arestat şi condamnat la închisoare.

OPAIŢ, Nica O. Din Bucovina (comuna Carapciu). Arestat la 12 aprilie 1941, împreună cu soţia şi nepoţica (Vasâlca), pentru că fiica sa (Domnica) se afla în România. Deportaţi în lagărele din Kazahstan. Bătrânii au murit în mai puţin de o săptămână, iar fetiţa a fost trimisă în orfelinatul Celkkar din regiunea Aktiubinsk. Domnica Opaiţ a revenit în Basarabia la o lună după deportarea familiei, dar i-au trebuit mai mulţi ani pentru a-şi putea aduce fetiţa acasă.

OPAIŢ, Nicolae. Poliţist. Arestat la 27 iulie 1948. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava, Făgăraş, lagărele de la Canal şi minele de plumb Baia Sprie.

OPAIŢ, Petru. Din Bucovina (comuna Carapciu). Deportat.

OPAIŢ, Traian. Din Bucovina (comuna Carapciu). Deportat.

OPAIŢ, Valerian. Din Bucovina. Preot. Ridicat de N.K.V.D. şi dus în lagărele din Siberia. Omorât în 1940.

OPAIŢ, Vasile. Din Bucovina. Rănit la 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă.

OPATCHI, Lucia. Născută la 23 februarie 1937, în satul Ghilad, comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

OPELZ, Nicolaus. Născut la 24 aprilie 1887, în judeţul Timiş. împuşcat pe teritoriul Ungariei, după ce a reuşit să treacă de grănicerii români, la 30 aprilie 1945.

OPHTERNY. Din localitatea Anina - Caraş Severin. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S. (bazinul carbonifer Donbass), în 1945.

OPINCĂ, Dumitru. Născut în 1909. Învăţător. Arestat. Omorât în timpul anchetei, în 1954.

OPPERMAN, Nicolaus. Născut la 2 ianuarie 1901, în satul Stamora Germană, comuna Moraviţa - Timiş. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S., în 1945.

OPPERMAN, Ştefan. Născut în 1864. Din comuna Moraviţa - Timiş. A reuşit să treacă graniţa în Iugoslavia, dar a fost omorât de comuniştii sârbi în octombrie 1944.

OPRAN, Matei I. Din oraşul Ploieşti - Prahova. Arestat. Eliberat după 3 ani şi 4 luni de detenţie.

OPREA. Din Bucureşti. Funcţionar la Banca Naţională. Arestat în 1949. Condamnat la 20 de ani închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava şi Aiud (1950).

OPREA, Alecu I. Din comuna Boldeşti Grădiştea - Prahova. Arestat şi condamnat la 6 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărul Periprava.

OPREA, Alexandra. Născută în 1905. (vezi Oprea Gheorghe C.)

OPREA, Alexandra I. Născută în 1906. (vezi Oprea Alexei F.)

OPREA, Alexandru D. Născut în 1889, în comuna Saraiu - Constanţa. Arestat de Securitatea Constanţa la 9 octombrie 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 2 ani închisoare (sentinţa 22/12 ianuarie 1950, preşedinte - maior Sandrea Gheorghe). O parte din detenţie în lagărele de la Canal.

OPREA, Alexei F. Din Basarabia (raion Glodeni). Arestat sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Deportat în 1944. Soţia (Alexandra) şi copiii (Petru, Tamara şi Eugen) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Kurgan), la 6 iulie 1949, ca rude de condamnat politic.

OPREA, Ana Gh. Născută în 1944. (vezi Oprea Gheorghe C.)

OPREA, Anastasia Gh. Născută în 1940. (vezi Oprea Gheorghe C.)

OPREA, Andrei. Născut în 1941. (vezi Oprea Ecaterina Gh.)

OPREA, Augustin. Ofiţer. Arestat şi condamnat la închisoare.

OPREA, Aurel Gh. Născut la 11 februarie 1900, în comuna Piscu de Câmp - Dolj. Din Bucureşti. Mecanic. Arestat la 18 iunie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Bucureşti. Condamnat la 10 ani muncă silnică, pentru uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla, unde a murit la 30 martie 1953.

OPREA, Constantin. Din comuna Sârbeni - Teleorman. Arestat împreună cu soţia, la 13 iulie 1950. Domiciliu obligatoriu la Bicaz.

OPREA, Cornelia. Din satul Sângeorge, comuna Gătaia - Timiş.

Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin - Constanţa, de la 18 iunie 1951.

OPREA, Crăciun. Student la Academia Teologică din Arad. Arestat în 1948. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Timişoara, pentru uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie la penitenciarele Arad, Oradea, Timişoara, Piteşti, (supus acţiunii de "reeducare"), Gherla (camera 107) şi lagărul Peninsula. După eliberare a slujit în satul Hăsdău, comuna Topliţa şi satul Cinciş, comuna Teliucu Inferior - Hunedoara.

OPREA, Daniel Gh. Născut în 1885. Din Basarabia (comuna Văsieni, raion Ialoveni). Arestat de N.K.V.D. În 1946, sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 10 ani muncă silnică. Soţia sa (Elena) a fost deportată în lagărele din Siberia (Tiumen), în 1949, ca rudă de condamnat politic.

OPREA, Dincă. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume a fost menţionată la penitenciarele Jilava şi Aiud.

OPREA, Dragomir. Din oraşul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

OPREA, Dumitru. Arestat în 1949 şi condamnat la 6 ani închisoare. Rearestat în 1956, după evenimentele din Ungaria. Omorât în timpul anchetei la Securitatea Oradea, în 1957.

OPREA, Dumitru. Din judeţul Teleorman. Împuşcat de soldaţii sovietici în comuna Strâmbeni, la 11 septembrie 1944.

OPREA, Dumitru. Din judeţul Bihor. Notar. A pus bazele unei organizaţii anticomuniste - "G. 4"- din care făceau parte 17 persoane şi a scos un manifest intitulat Răsculaţi-vă. Arestaţi de Securitatea Oradea în primele săptămâni din 1949 (Oprea Dumitru a fost prins în comuna 10 Hotare). Condamnaţi la închisoare de Tribunalul Militar Cluj.

OPREA, Dumitru I. Născut la 9 iunie 1909, în judeţul Olt. Din localitatea Ovidiu - Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 5 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951.

OPREA, Ecaterina Gh. Născută în 1903. Din Basarabia (comuna Văsieni, raion Ialoveni). Deportată în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu copiii (Vera şi Andrei), în 1949.

OPREA, Elena. Din oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu din 1951.

OPREA, Elena Gh. Născută în 1933. (vezi Oprea Gheorghe C.)

OPREA, Elena N. Născută în 1894. (vezi Oprea Daniel Gh.)

OPREA, Ene. Din comuna Siliştea - Teleorman. Participant la revolta de la 7 iulie 1950. Arestat. Anchetat la Securitatea Bucureşti (Rahova) şi un timp la penitenciarul Jilava. Condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la un an închisoare (20 februarie 1951).

OPREA, Eugen A. Născut în 1943. (vezi Oprea Alexei F.)

OPREA, Filip. Din judeţul Dâmboviţa. Tehnician. Refugiat în Germania. Paraşutat pe teritoriul României. Prins la cabana de pe Giumalău şi arestat, în 1948. Condamnat la închisoare. Torturat la penitenciarul Gherla (camera 102) de studenţii "reeducaţi" Popa Tanu, Cerbu Ion şi Bărgăoan Gheorghe. A murit la penitenciarul Aiud în 1963.

OPREA, Găvan. Din comuna Pantelimon - Constanţa. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. O parte din detenţie în lagărul Peninsula şi penitenciarul Gherla.

OPREA, Gheorghe. Din Iaşi. Student. Arestat în 1948. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Suceava, Jilava, Piteşti şi lagărul Peninsula. La penitenciarul Piteşti a făcut parte din grupul condus de Ţurcanu şi, în perioada 6 decembrie 1949 - 1 martie 1950, bătea cu cruzime deţinuţii în camera "4-spital" (în acea perioadă au fost înregistraţi cei mai mulţi morţi în urma torturilor). Şi-a continuat activitatea şi în lagărul Peninsula, brigăzile 13 - 14. Eliberat la începutul anului 1951.

OPREA, Gheorghe. Din comuna Vlădila - Olt. Arestat în septembrie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Craiova de căpitanul Oancă. Judecat cu lotul inginerului Nicola. Condamnat la închisoare.

OPREA, Gheorghe. Din comuna Băltăţeşti - Neamţ. Ţăran. Membru P.N.L. A fost timp de 30 de ani primar al comunei. Arestat la 5 mai 1947. O parte din detenţie la penitenciarele Iaşi, Bacău şi Gherla.

OPREA, Gheorghe C. Născut în 1899. Din Basarabia (comuna Şipoteni, raion Călăraşi). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Alexandra) şi copiii (Elena, Parascovia, Anastasia, Serafim şi Ana), în 1949.

OPREA, Gheorghe P. Născut la 16 septembrie 1929. Arestat şi condamnat la 4 ani închisoare, pentru împotrivire la colectivizare.

OPREA, Ieronim. Născut la 4 februarie 1921. Din satul Micoşlaca - Alba. Ţăran. Arestat de Securitate la 19 iulie 1952. Detenţia în lagărele de la Canal. Eliberat la 13 mai 1952.

OPREA, Ioan. Născut în 1912. Din satul Văsoaia, comuna Chisindia - Arad. Arestat. Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 3 ani închisoare. Detenţia în lagărele de la Canal.

OPREA, Ion. Un deţinut politic cu acest nume a murit la penitenciarul Gherla în 1953.

OPREA, Ion. Născut la 9 mai 1921, în comuna Livada - Arad. Arestat la 15 august 1952. Detenţia în lagărele Coasta Galeş şi Peninsula. Eliberat în mai 1954.

OPREA, Ion. Din Bucureşti. Student. Arestat sub acuzaţia că întreţine legături cu Ambasada SUA. Condamnat la închisoare în 1955. Detenţia la penitenciarul Văcăreşti şi lagărele din bălţile Dunării (grav bolnav). A murit imediat după eliberare.

OPREA, Ion. Născut la 17 ianuarie 1906, în comuna Pietroşiţa - Dâmboviţa. Preot ortodox în comuna Măgureni - Prahova. Arestat la 17 septembrie 1952. Eliberat la 17 iulie 1954. Rearestat la 13 februarie 1958, în urma unei înscenări a Securităţii Bucureşti. Condamnat la 12 ani muncă silnică (sentinţa 189/20 aprilie 1960), pentru uneltire contra ordinii sociale. Eliberat la 30 iulie 1964 cu Decretul de Graţiere 411. După eliberare a slujit în comuna Nucşoara de Jos - Prahova şi în comuna natală.

OPREA, Ion. La revenirea din prizonieratul sovietic, în 1951, a fost dus direct la penitenciarul Gherla.

OPREA, Ion. Un deţinut politic cu acest nume (condamnat de Tribunalul Baia Mare) a fost adus în lagărul Ostrov la 19 mai 1962.

OPREA, Ion C. Născut la 20 aprilie 1905, în comuna Valea Nucarilor - Tulcea. Arestat pentru sprijinirea partizanilor din zona Babadag. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 15 ani muncă silnică (sentinţa 186/2 iunie 1950).

OPREA, Ion I. Născut la 18 ianuarie 1944, în oraşul Arad. Arestat. Eliberat după 2 luni de detenţie. S-a stabilit în oraşul Constanţa.

OPREA, Ion S. Din satul Războieni, comuna Casimcea - Tulcea. Arestat la 2 iunie 1950, ca participant la mişcarea de rezistenţă din Dobrogea. Judecat în lot cu Fudulea Nicolae. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 20 de ani muncă silnică (sentinţa 2 186/8 iunie 1950). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Gherla şi minele de plumb.

OPREA, Ion V. Născut la 29 septembrie 1928, în satul Maltezi, comuna Stelnicu - Ialomiţa. Căpitan de marină de rang II. Arestat în 1960 pentru că a dezavuat tehnica militară sovietică şi a combătut modul în care s-a făcut colectivizarea în Dobrogea. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 8 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Văcăreşti, Jilava şi Gherla. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. După eliberare a fost permanent supravegheat şi hărţuit de Securitate.

OPREA, Ioniţă. Din comuna Dor Mărunt - Călăraşi. Funcţionar. Arestat. A murit la penitenciarul Aiud în 1947, prin inaniţie.

OPREA, Ioniţă M. Născut la 25 iunie 1919, în comuna Gârbovi - Ialomiţa. Din Bucureşti. Arestat la 1 mai 1951 ca fost comisar al mişcării legionare ce a executat un comunist în 1941. Condamnat la moarte (sentinţa 2 408/1954). Executat la 15 iulie 1955.

OPREA, Liviu. Născut la 7 martie 1922. Din Banat. Arestat şi condamnat la închisoare.

OPREA, Marin. Din oraşul Constanţa. Funcţionar. Arestat şi condamnat la închisoare. A murit de tifos exantematic la penitenciarul Aiud, la 2 ianuarie 1953.

OPREA, Marius. Student la Facultatea de Istorie. Arestat în august 1988, împreună cu alţi 8 colegi, pentru că au difuzat manifeste împotriva lui Ceauşescu, în februarie 1987. Tatăl său a murit subit la aflarea veştii arestării fiului. După 1989 a publicat cartea document - Banalitatea răului.

OPREA, Mitică Ghe. Din comuna Cordun - Neamţ. Muncitor. Arestat pentru răspândire de manifeste P.N.Ţ. Judecat cu lotul Gheorghe Miron. Condamnat la închisoare în 1950. O parte din detenţie la penitenciarele Iaşi şi Gherla.

OPREA, Nadejda. Născută la 4 noiembrie 1928, în Basarabia (Necureni). Refugiată în comuna Sânnicolau Mare - Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Valea Viilor - Ialomiţa, de la 18 iunie 1951.

OPREA, Neagoe. Din oraşul Timişoara. Arestat şi condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Timişoara.

OPREA, Nicolae. Născut la 20 iulie 1909, în comuna Chirnogeni - Constanţa. Ţăran. Arestat la 30 noiembrie 1949, ca membru al organizaţiei Regionala Mare condusă de Ioan Negulescu. Condamnat la 3 ani închisoare (sentinţa 97/10 martie 1950).

OPREA, Nicolae. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume a fost semnalată la penitenciarul Gherla în iunie 1951.

OPREA, Nicolae. Arestat de Securitatea Ploieşti la 23 decembrie 1956, pentru legături cu partizanul Petrescu Dumitru Marinaru. Condamnat la închisoare pentru agitaţie publică.

OPREA, Nicolae. Un deţinut politic cu acest nume se afla în 1950 în lagărul Peninsula.

OPREA, Niţă. Născut la 30 iulie 1924, în satul Dulgheru, comuna Saraiu - Constanţa. Ţăran. Arestat la 7 martie 1950. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa de Nicolae Doicaru şi căpitanul Sepi Năstase. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 14 ani închisoare (sentinţa 311/28 august 1950, preşedinte - maior Sandrea Gheorghe).

OPREA, Ovidiu Liviu. Din oraşul Cluj. Stareţ greco-catolic, secretarul personal al episcopului Iuliu Hossu. Profesor şi compozitor. Arestat la 29 octombrie 1948. Detenţia la penitenciarul Gherla şi lagărele de la Canal. După eliberare, împreună cu alţi înalţi prelaţi, a fost reţinut la mânăstirile Neamţ şi Căldăruşani.

OPREA, Parascovia Gh. Născută în 1937. (vezi Oprea Gheorghe C.)

OPREA, Petru. Din satul Joia Mare, comuna Almaş - Arad. Învăţător. Dat în urmărire de Securitate. A stat ascuns prin pădurile din zonă până în toamna lui 1948. Arestat şi condamnat la închisoare.

OPREA, Petru A. Născut în 1933. (vezi Oprea Alexei F.)

OPREA, Serafim Gh. Născut în 1942. (vezi Oprea Gheorghe C.)

OPREA, Stelică. Din comuna Sârbeni - Teleorman. Arestat împreună cu soţia şi copilul, la 13 iulie 1950. Domiciliu obligatoriu la Bicaz.

OPREA, Ştefan. Născut la 23 aprilie 1909, în satul Vitoaga, comuna Cherchezu - Constanţa. Din comuna Scărişoreanu - Constanţa. Arestat la 1 octombrie 1948. Judecat cu lotul Gheorghiu Ion. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la un an închisoare (sentinţa 814/20 decembrie 1948, preşedinte - colonel Pavelescu Constantin).

OPREA, Tamara A. Născută în 1941. (vezi Oprea Alexei F.)

OPREA, Teodor. Născut la 10 mai 1929. Din comuna Diecu - Arad. Elev. Arestat în 1948 ca membru al unei organizaţii anticomuniste (condusă de Gheorghiţă Viorel). Condamnat la 7 ani închisoare în 1949. Detenţia la penitenciarele Sibiu, Arad, Târgşor şi lagărul Peninsula. Rearestat în 1958. Condamnat la 25 de ani muncă silnică. Detenţia la penitenciarele Timişoara, Gherla şi Aiud. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

OPREA, Teodor G. Născut în 1906. Din Basarabia (oraş Chişinău). Deportat în 1944.

OPREA, Teodor Gh. Născut la 20 august 1902, în satul Avrămeşti, comuna Voineşti - Vaslui. Ţăran. Arestat. A murit în lagărul Poarta Albă, la 4 martie 1953.

OPREA, Tinca. Din oraşul Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.

OPREA, Vasile. Născut la 6 septembrie 1918, în comuna Sânnicolau Mare - Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Valea Viilor - Ialomiţa, de la 18 iunie 1951.

OPREA, Vasile. Născut la 27 iunie 1951, în satul Petroiu, comuna Buda - Buzău, în timpul domiciliului obligatoriu al părinţilor. Născut în plin câmp, unde fuseseră aduşi şi lăsaţi părinţii în urmă cu o săptămână.

OPREA, Vasile. Născut la 13 ianuarie 1922, în comuna Saraiu - Constanţa. Arestat la 26 aprilie 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 4 ani închisoare (sentinţa 557/21 octombrie 1949, preşedinte - colonel Pavelescu Constantin).

OPREA, Vasile I. Născut la 24 decembrie 1902, în satul Muşca, comuna Lupşa - Alba. Din Baia de Arieş. Ţăran. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. A murit în lagărul Peninsula, la 10 august 1953.

OPREA, Vera. Născută în 1936. (vezi Oprea Ecaterina Gh.)

OPREA, Viorel. Născut la 9 martie 1923. Din satul Uioara - Mureş. Arestat de Securitate la 15 februarie 1952. Detenţia într-un lagăr de muncă silnică. Eliberat la 2 iulie 1955.