Maior de infanterie din Sibiu. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin lagărele de la Peninsula şi Poarta Albă.
Predicator (de ziua a 7-a). A fost condamnat şi a stat închis la Aiud în perioada 1970-1976.
Din Bucureşti (Ţos. Dudeşti), secretarul organizaţiei de tineret a P.N.Ţ., circa 14, Dudeşti. A fost condamnat în 1949 şi eliberat pe 21 octombrie 1954.
Student din Bucureşti. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în legătură cu manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Inginer. A murit la Canal.
Preot ortodox, hirotonisit pe 6 august 1942 în actuala Republica Moldova, născut pe 4 octombrie 1915 la Gropniţa, judeţul Iaşi. A fost arestat în iulie 1945 şi închis trei luni în lagărul de la Galata, Iaşi, fără să fie judecat. În iulie 1952 a fost arestat ca fost şef de sector legionar (în perioada 1940-1941), condamnat la 5 ani de muncă forţată în lagăr şi închis în coloniile de muncă de la Bicaz şi Borzeşti, fiind eliberat în 1954. Pe 24 septembrie 1959 a fost arestat din nou, anchetat timp de 8 luni, judecat şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 8 ani de închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii. A trecut prin închisorile de la Jilava şi Aiud. A fost eliberat pe 31 iulie 1964 (pe baza Decretului nr. 411/1964).
Soră catolică, născută în 1908 la Huşi. A fost arestată în perioada 1951-1953 cu ocazia procesului înscenat împotriva Vaticanului.
Student în anul III la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, deoarece a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Învăţător, născut pe 15 august 1898 la Ciorteşti, judeţul Iaşi, membru al P.N.L. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 16 august 1953, familia sa fiind anunţată abia pe 8 decembrie 1972.
Se afla în închisoarea din Jilava în 1950.
Din Bucureşti. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 72/29.02.1960). A fost torturat de Securitatea din Uranus şi a trecut prin închisoarea din Jilava spre lagărele din Bălţile Dunării, de unde a fost eliberat în 1964.
Ţăran, născut pe27 februarie1935 lamorteni, judeţul Dâmboviţa. A fost condamnat în ianuarie 1961 la 5 ani de muncă forţată în lagăr pentru că a participat la răscoala îndreptată împotriva colectivizării şi i-a lovit pe activiştii de partid.
Ţăran, născut pe 7 iulie 1910 la Orezu, judeţul Ialomiţa. A fost arestat ca implicat într-un complot şi executat pe 5 iunie 1950 la Jilava.
Doctor din Bucureşti (Str. Bradului nr. 22A) născut pe 13 septembrie 1922 la Târgu Mureş. A fost arestat pe 19 decembrie 1958 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 24/1.03.1960, pronunţată de col. Adrian Dimitriu, procuror fiind cpt. Pompiliu Stănescu) în urma unui proces înscenat, fiind învinuit că a avut legături cu filosoful Constantin Noica (aflat cu domiciliu obligatoriu la Câmpulung Muscel) şi a citit lucrările scrise de Emil Cioran şi Mircea Eliade aduse de la Paris. A fost eliberat în 1964.
S-a născut pe 2 martie 1916 la Bucureşti. A fost arestat pentru pretinse crime de război şi a murit în închisoare pe 29 ianuarie 1957.
Funcţionar. A fost arestat în aprilie 1948, pentru răspândire de manifeste anticomuniste, condamnat (în august) şi a trecut prin închisorile din Jilava, Gherla şi Aiud.
Impiegat de mişcare la C.F.R. în judeţul Arad, născut pe 1 aprilie 1905 la Glodeni, judeţul Gorj. A fost arestat pe 23 mai 1959 în urma unei înscenări şi a murit la Aiud pe 27 septembrie 1963.
Preot. S-a aflat, arestat, în perioada 1952-1954 la Galeş şi Peninsula.
Preot ortodox din comuna Tâmboeşti, judeţul Vrancea. A fost arestat în 1949, anchetat de Securitatea din Galaţi, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (în deplasare la Galaţi) şi închis în mai 1950 la Galaţi (celula nr. 107), pentru ca ulterior să ajungă în lagărele de muncă forţată de la Canal şi în închisoarea din Aiud, unde a murit.
Din judeţul Prahova. A fost împuşcată de sovietici pe 2 septembrie 1944 la Poseşti.
Născut pe 14 iunie 1919 în comuna Aliman, judeţul Constanţa. I s-a impus în 1951 domiciliu obligatoriu, în care a stat timp de 4 ani şi 2 luni.
Agricultor, născut pe 17 noiembrie 1907 la Seaca, lângă Drăgăneşti-Olt. A fost condamnat pentru că s-a împotrivit la colectivizare şi a murit pe 26 februarie 1953 la Poarta Albă.
Preot ortodox, născut în 1906 în judeţul Brăila. A fost arestat şi condamnat la 6 ani de închisoare, în 1952, pentru că a protestat, deoarece satul său a fost arat, iar biserica jefuită şi demolată. A murit în 1986.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti (Intrarea Sabinelor nr.15). A fost împuşcat, din Ministerul de Interne, în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
Agricultor, născut pe 13 octombrie 1913 la Petreşti, judeţul Vrancea. A fost arestat după răscoala din judeţul Vrancea şi a murit pe 27 martie 1951 în colonia de muncă forţată de la Midia.
Din Drobeta-Turnu Severin, născut pe 10 aprilie 1927 la Vânjuleţ. A fost condamnat în 1949 în legătură cu rezistenţa de la Izverna şi a murit la Peninsula pe 1 iulie 1952.
Casnică, născută pe 21 mai 1895 la Glodeanu Sărat, judeţul Buzău. A fost arestată pe 2 iulie 1959 şi a murit în închisoare pe 1 mai 1961.
A murit pe 4 ianuarie 1949 în închisoare.
Pensionar, născut în 1887. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 25 februarie 1953.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Profesor din Iaşi. A fost condamnat şi a stat închis la Suceava şi Aiud.
Călugăriţă de la Mănăstirea Vladimireşti, Galaţi, născută în 1926 în judeţul Vrancea. A fost arestată în Galaţi, la vârsta de 32 de ani (în 1958) şi condamnată la 9 luni de închisoare.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Ţăran din comuna Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea. În august 1949 a fost arestat împreună cu fratele său şi cu grupul de partizani din Babadag.
Din Constanţa, născut pe 25 august 1925 în Grecia. A fost prizonier în U.R.S.S. în perioada 1944-1947. În 1949 a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Dobrogea. A trecut prin multe închisori, fiind eliberat în 1964.
Din Constanţa, născută pe 10 martie 1922 în Grecia. A stat 3 ani cu domiciliu obligatoriu.
Student al Facultăţii de Ştiinţe. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
Maistru. A fost condamnat în 1951 împreună cu alte persoane, în urma înscenării puse la cale în jurul Legaţiei Marii Britanii din Bucureşti.
Ţăran, născut pe 15 februarie 1899 la Mihail Kogălniceanu, judeţul Galaţi. Deoarece s-a opus colectivizării, a fost arestat în 1951 şi a murit pe 15 februarie 1953 în colonia de muncă forţată 5 Culme.
Din oraşul Sfântu Gheorghe. A fost arestată şi torturată pentru că dorea să plece la soţul ei, în străinătate.
S-a născut pe 20 martie 1890 la Siliştea, judeţul Teleorman. A fost arestat pentru că a refuzat să se înscrie în colectivă, condamnat la 3 ani de muncă forţată în lagăr şi a murit pe 7 (19?) octombrie 1961 în timpul executării pedepsei.
Comandor. A fost condamnat.
Născut pe 13 noiembrie 1928 în Petroşani, judeţul Constanţa. A fost condamnat la 1 an de închisoare.
Student la Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca, originar din Năsăud, născut pe 2 martie 1924. A fost arestat pe 3 noiembrie 1949 şi a murit la Aiud pe 26 decembrie 1949.
Ţăran, născut în 1925 la Ceamurlia de Sus, judeţul Tulcea. A fost condamnat pentru sprijinul acordat partizanilor din pădurea Babadag. După condamnare a trecut prin temniţa de la Jilava şi a murit în 1955 în penitenciarul din Aiud.
Din judeţul Constanţa, născută pe 7 februarie 1902 la Făcăeni. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Originară din judeţul Dolj. A fost deportată în Bărăgan.
A fost arestat în 1975 pentru trecerea frauduloasă a frontierei în U.R.S.S. A fost internat într-un azil de psihiatrie.
Ţăran din comuna Calafindeşti, judeţul Suceava. Implicat într-o răscoală, în 1949, a fost împuşcat în faţa postului de jandarmi din comună, pe 6 august 1949. Membrii familiei au fost mutaţi forţat în Dobrogea.
Profesor de drept public la Facultatea de Drept din Bucureşti, fost rezident regal, fost guvernator al Transnistriei (19.08.1941-26.01.1944). A fost condamnat la moarte (în lotul mareşalului Ion Antonescu) şi executat pe 2 iunie 1946 la Jilava.
S-a născut în 1913. A murit în temniţă în 1960.
General. Comandantul Diviziei a 18-a. A fost arestat în 1954.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Avocat din Bucureşti, născut pe 10 martie 1920. A fost arestat pe 15 august 1949 (în legătură cu Adrian Marino, în procesul T.U.N.Ţ.) şi torturat la M.A.I. şi Securitatea din Calea Rahovei. A fost condamnat la 4 ani de închisoare (sentinţa nr. 979/1950) şi închis la Jilava, Poarta Albă, Peninsula şi Galeş.
Funcţionar. A fost condamnat în 1951 la 5 ani de închisoare, într-un grup, în urma unei înscenări realizate pe lângă Legaţia Turciei, fiind apoi închis la Jilava şi Peninsula.
A fost condamnat în februarie 1948 de Tribunalul Militar Bucureşti la 6 luni de închisoare, în urma unui proces în legătură cu cel înscenat lui Iuliu Maniu.
Ţăran partizan din comuna Ulma, judeţul Suceava. A fost condamnat pe 21 septembrie 1946 de Curtea Marţială pentru că a participat în perioada 1944-1945, într-un grup de partizani format din români şi ucrainieni, la acţiuni îndreptate împotriva ocupantului sovietic.
Ţăran din comuna Roma, judeţul Botoşani (de pe valea pârâului Cotârgaci). A fost condamnat la 10 ani de temniţă grea pentru că s-a împotrivit colectivizării şi a participat la revolta ţărănească din 12 iunie 1949.
Fiul lui Dumitru Alexoaie (din comuna Roma). A fugit în timpul revoltei ţărăneşti din 12 iunie 1949 (la apariţia armatei) şi a stat mulţi ani ascuns.
Născut pe 14 aprilie 1945 la Medgidia. A stat 2 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 3 mai 1939 la Limanu, Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 5 luni.
Născut pe 12 august 1943 la Medgidia. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Dobrogea, născută pe 9 noiembrie 1942. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 25 septembrie 1939 în satul 2 Mai, comuna Limanu, Constanţa. A stat, după 1951, 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Turcia. A fost arestat la Constanţa şi condamnat la Bucureşti, în 1950, fiind învinuit de spionaj. A trecut prin închisorile din Jilava şi Piteşti.
Născut în 1915 în Turcia. A fost arestat şi condamnat pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“şi a murit pe 30 septembrie 1947 în penitenciarul din Craiova.
Din comuna Lespezi, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Născut pe 23 iulie 1921 la Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 6 luni.
Laborant din Bucureşti (Str. Ştirbei Vodă nr. 128), născut pe 15 martie 1915 la Budeşti, judeţul Călăraşi. A fost arestat pe 5 noiembrie 1959, învinuit că a fost şef de garnizoană legionară, fiind omorât pe 11/12 ianuarie 1960 în timpul anchetei la Securitate.
Maior de poliţie/miliţie, născut pe 27 iulie 1916 la Slatina. A fost internat în 1951 într-un lagăr de muncă forţată. Pe 26 decembrie 1951 s-a clasat dosarul, iar actul de deces este datat 1958.
Născută Vidrighiu, soţia lui Dumitru Alimănişteanu. A trecut, arestată în aprilie 1951, prin închisorile din Ghencea, Mislea şi prin lagăre de muncă forţată.
A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru furnizarea de informaţii, din partea lui George Manu, colonelului Lowell de la Misiunea Americană.
A fost condamnat în 1948 pentru încercarea de trecere a frontierei.
A fost condamnat în 1948 pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Inginer de mine la Paris, fiul Sarmizei Bibescu, liberal, deputat P.N.L. în 1933, fost ministru la Finanţe, născut în 1896. A fost arestat pe 5/6 mai 1950 şi închis la Sighet, unde a stat până în 1955. A fost arestat din nou în 1959 şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi a trecut pe la închisorile din Ocnele Mari şi Botoşani, de unde a fost eliberat în 1964.
Muncitor din judeţul Bacău, născut în 1928 în judeţul Buzău. A murit pe 31 mai 1952 în lagărul de muncă forţată 5 Culme.
A fost condamnat împreună cu un grup de persoane, ca participant la mişcarea de rezistenţă condusă de dr. Iosif Capotă de pe Valea Drăganului.
Născut pe 28 ianuarie 1900 la Pianu de Jos, judeţul Alba. A fost arestat pe 17 februarie 1959 pentru activitate anticomunistă. A murit în 1960 la Gherla, din cauza condiţiilor dure de anchetă şi detenţie.
Preot ortodox din Gruiu, judeţul Ilfov, născut pe 26 septembrie 1921 în Bărăganu, judeţul Constanţa. A fost arestat, împreună cu ţăranii din sat care s-au împotrivit colectivizării în primăvara lui 1951 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 373/10.06.1951) la 4 ani de închisoare ca instigator al ţăranilor.
Ofiţer. A fost condamnat pentru că a făcut parte din Biroul II de pe front, în timpul războiului cu U.R.S.S. (1941-1944).
Din judeţul Constanţa. I s-a impus domiciliu obligatoriu în 1951.
Preot ortodox din Slimnic, judeţul Sibiu. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis în lagărele de muncă forţată de la Galeş şi Peninsula până în 1954. A decedat pe 31 martie 1972.
Ţăran, adversar al colectivizării. A fost arestat pe 17 iunie 1951 şi a murit într-un lagăr de muncă forţată pe 8 octombrie 1954.
A fost arestat în 1949.
Comerciant din Bucureşti (Str. Moţilor nr. 4). A fost împuşcat de ostaşii veniţi cu Divizia „Tudor Vladimirescu“, în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
S-a născut pe 14 ianuarie 1928 la Timişoara. Pe 18 iunie 1951 a fost deportată în Bărăgan.
Născut în 1892. A murit în închisoarea de la Târgu Ocna pe 12 iulie 1951.
Contabil la ferma Răchitoasa din Bărăgan (care aparţinea de Luciu-Giurgeni). A fost arestat în 1959 şi condamnat pentru că a ajutat deţinuţii politici la angajare.
General. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Jilava.
Din Reşiţa (Str. Gutâi, bl. 2). A fost arestat, în 1959, de Securitatea din Timişoara, condamnat la 10 ani de muncă silnică şi a fost închis în penitenciarul din Aiud, de unde a fost eliberat în 1964, pe baza Decretului nr. 411/1964.
Ţăran tânăr din Deta, judeţul Timiş, născut pe 18 ianuarie 1928. A fost arestat şi trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Originar din Reşiţa. A stat închis la Jilava şi Gherla.
Ţăran, născut pe 7 iulie 1899 în judeţul Gorj. A fost condamnat în 1951 pentru că s-a împotrivit la colectivizare şi a murit la Peninsula pe 2 octombrie 1952.
Colonel, născut pe 14 februarie 1894 la Caracal. A fost arestat pe 31 octombrie 1951, condamnat la 14 ani de muncă silnică şi a murit pe 12 iulie 1955 la Târgu Ocna.
Muncitor din Piatra-Neamţ. A fost arestat în septembrie 1949 împreună cu membrii organizaţiei anticomuniste „Gărzile Decebal“din care făcea parte şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi.
A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Ghencea şi în lagărele de la Galeş şi Peninsula.
S-a născut în 1895 la Ciuta, judeţul Caraş-Severin. A murit în închisoare pe 3 noiembrie 1944.
Elev din Bârlad. A fost arestat, împreună cu alţi opt colegi, pe 30 iunie 1949, fiind denunţat de Gheorghe Stoian (un coleg al său), anchetat la Securitatea din Galaţi şi condamnat în urma unui proces înscenat.
Pensionar, născut în 1875. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit pe 22 iulie 1954 la Ocnele Mari.
Evreu. A fost declarat stahanovist şi făcut brigadier în lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă. I-a chinuit pe deţinuţii politici.
Din Timişoara. A dispărut în perioada 1981-1984, presupunându-se că a fost împuşcat când încerca să treacă frontiera.
A fost condamnat şi închis la Jilava.
Inginer. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud.
A stat închis la Aiud şi Minele de plumb.
A fost condamnat şi închis, după 1950, la Aiud şi Baia Sprie.
Student din Iaşi. A fost arestat în mai 1948 şi închis mai întâi la Suceava. A trecut de partea reeducaţilor în închisorile din Suceava, Piteşti şi Gherla.
A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Aiud, Gherla şi Baia Sprie.
Căruţaş, născut pe 14 iunie 1901 la Bucureşti. A fost trimis la muncă forţată la Canal şi a murit pe 11 martie 1952 în colonia 5 Culme.
A fost condamnată în 1951 împreună cu alte persoane arestate în urma înscenării din jurul Legaţiei Franţei din Bucureşti (pentru a îngrădi activitatea legaţiei). A fost anchetată în cadrul Ministerului de Interne şi a stat închisă în temniţele din Jilava şi Văcăreşti.
A fost condamnat, fiind semnalat la Jilava şi Baia Sprie.
S-a născut pe 3 iunie 1887 în judeţul Botoşani. A fost arestat în 1958, condamnat în 1959 şi a murit în închisoare în 1961.
Student. A trecut prin reeducarea practicată în penitenciarele din Piteşti şi Gherla în perioada 1949-1952.
Ţăran tânăr din Lugoj, membru P.N.Ţ., născut pe 30 noiembrie 1922 în Bucovina. A fost arestat pe 23 iunie 1947 şi condamnat la 10 ani de muncă silnică pentru sprijinirea P.N.Ţ. în alegerile din 1946. A trecut prin închisorile din Lugoj, Timişoara, Jilava şi Aiud, unde a murit pe 29 august 1950, din cauza condiţiilor de detenţie.
Profesor de matematică la Liceul „Petru Rareş“din Piatra-Neamţ, născut pe 16 ianuarie 1911. A fost condamnat pentru că a confecţionat un aparat de radio-recepţie în laborator. S-a crezut la început că a dispărut prin închisori, dar s-a găsit, de către S.R.I., un act de deces din 1981.
Născut pe 26 septembrie 1930 în judeţul Botoşani. A fost arestat pe 28 aprilie 1951 şi trimis în lagărul de la Midia, deoarece s-a opus colectivizării. Pe 4 octombrie 1958 a fost arestat din nou pentru acelaşi motiv. După unele informaţii, ar fi murit la Midia.
S-a aflat în perioada 1951-1952 în lagărul de la Cernavodă (km. 4).
Din judeţul Botoşani. A fost arestat în 1950 şi a murit în 1951 în lagărul de la Midia.
Ţăran sărac şi muncitor sezonier la C.F.R., din Fălciu. A fost arestat în 1959, chinuit de Securitate, condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis la Aiud, pentru că recunoscuse în cursul anchetei că îi plăcea să asculte muzică populară la postul de radio „Europa Liberă“.
Muncitor din Piatra-Neamţ. S-a aflat în perioada 1970-1976 la Aiud.
A fost arestat în 1969 si condamnat de Tribunalul Militar Timişoara pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Din judeţul Neamţ. A trecut prin închisori.
Locotenent în rezervă, din Roman. A fost arestat şi condamnat în 1950 ca membru al unei organizaţii subversive.
Director la Astra Română. A fost arestat la vârsta de 80 de ani şi a ajuns în 1950 la Poarta Albă.
Chestor de poliţie, născut pe 5 august 1911 la Amărăştii de Jos, judeţul Dolj. A fost arestat în iulie 1948, închis pe la Jilava şi Văcăreşti, şi condamnat în 1958 la 23 de ani de muncă silnică pentru „activitate intensă îndreptată împotriva clasei muncitoare“, fiind eliberat în 1964 (după unele informaţii, ar fi murit la Gherla).
Avocat din Bucureşti, originar din comuna Melineşti, judeţul Dolj. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a stat timp de 2 ani în lagăre de muncă forţată.
Născut pe 4 decembrie 1899 la Focşani. A fost arestat în 1951 şi închis la Midia, de unde, grav bolnav, a fost trimis la Văcăreşti, unde a murit pe 25 decembrie 1952.
Din Bucureşti. A murit în 1952 la Midia.
Din Bucureşti. A stat închis la Jilava.
Învăţător din judeţul Argeş. A fost omorât pe 9 august 1946, în timpul atacului declanşat împotriva participanţilor la întrunirea P.N.Ţ. (convocată pentru desemnarea candidaţilor pe lista de deputaţi) de bandele de terorişti conduse de C. Dorobanţu, sub îndrumarea şi privirile lui Nicolae Ceauşescu şi ale lui Constantin Doncea. Crima s-a produs la Tribunalul din Piteşti.
Cântăreţ bisericesc din Bulzeşti. A fost închis în 1952 în lagărele de la Canal. Arestat din nou în 1959, a fost condamnat la 2 ani de închisoare.
Fiu de doctor. A trecut, condamnat în 1949, prin închisoarea din Jilava şi lagărul de la Peninsula.
Ţăran din Panciu, judeţul Vrancea. A fost omorât pe 23 iulie 1950 (legat de un cal şi târât pe drumurile comunei natale) în timpul revoltei ţărăneşti desfăşurate în 32 de localităţi.
Agricultor, născut pe 11 octombrie 1905 la Coşula, judeţul Botoşani. A murit pe 7 februarie 1953 la Poarta Albă.
Muncitor din Lugoj. A fost condamnat şi s-a aflat la Canal în perioada 1950-1953.
Soţia lui Traian Ambrozie (din Iaşi). A murit la Mislea.
Fost consilier în Ministerul Agriculturii în perioada 1940-1941. A fost condamnat în 1949 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Gherla. În septembrie 1950 a fost supus la reeducarea practicată de studenţii torţionari sosiţi de la Piteşti. A fost chinuit de Mihai Livinschi, Dănilă Laitin şi Gheorghe Popescu, sub conducerea lui Alexandru Popa (Ţanu).
Viticultor renumit. A fost arestat, condamnat şi închis la Aiud.
Fost poliţist din Iaşi. A fost arestat pe 19 iulie 1948 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Făgăraş.
Student. A fost arestat în mai 1948 şi a trecut prin reeducarea practicată în închisorile din Piteşti şi Gherla.
Din Iaşi. A fost condamnată şi închisă în 1951 la Mislea.
Originar din Tecuci. În 1948 a fost arestat, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Iaşi, Suceava şi Piteşti. L-a ajutat pe Eugen Ţurcanu în acţiunea de reeducare a deţinuţilor, care se desfăşura în penitenciarul din Piteşti.
Preot greco-catolic. A murit prin 1953 în lagărul de la Grindu.
Ţăran, născut pe 20 martie 1927 în comuna Mirăslău, judeţul Alba. A fost condamnat la 2 ani de închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a trecut, închis, pe la Sibiu, Aiud şi Gherla.
A fost arestat împreună cu un grup din mişcarea de rezistenţă din munţii Vrancei (condus de fraţii Paragină).
Din Iaşi. A fost arestat împreună cu soţia. A murit în lagăr, la Canal.
Din Iaşi, născut pe 2 august 1907. A fost condamnat în octombrie 1948 de Tribunalul Militar Iaşi. A trecut prin închisoarea din Suceava, unde s-a constituit un tribunal legionar condus de Cobâlaş. A făcut parte din acest tribunal când, în februarie 1949, a fost condamnat la moarte Alexandru Bogdanovici. Pe 19 aprilie 1949 a fost trimis în închisoarea din Aiud.
Muncitor, născut pe 16 februarie 1914 la Viişoara, în apropiere de Turda, judeţul Cluj. A fost arestat în 1950 şi a murit îngheţat pe 14 ianuarie 1953 la Poarta Albă.
Student din Cluj-Napoca. A fost arestat pe 15 mai 1948, condamnat de Tribunalul Militar Cluj-Napoca şi închis la Gherla, unde a fost supus acţiunii de reeducare (în aceeaşi perioadă este semnalat un anume Remus Ambrus, care, se pare că este aceeaşi persoană cu Petru Ambrus). După executarea pedepsei a fost trimis în Bărăgan, la Răchitoasa cu domiciliu obligatoriu.
Originar din Arad, ofiţer de jandarmi. A fost condamnat după 1950 şi închis în penitenciarele din Jilava şi Aiud.
Născut în 1913 la Bucureşti. A fost condamnat la moarte pe 22 mai 1945.
Preot ortodox din judeţul Timiş, semnatar al cererii „Mărturie de credinţă“, adresate în 1981 patriarhului Iustin Moisescu. A fost anchetat şi persecutat de Securitate şi a murit în detenţie.
Student. A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Peninsula.
S-a născut pe 4 decembrie 1923 la Ghelari, Hunedoara. A fost condamnat în urma unui proces înscenat de Securitatea din Deva în 1958 şi a murit în 1960 din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
Ţăran din satul Fundu Răcăciuni, judeţul Bacău, născut pe 10 august 1928. A fost arestat în timpul unei revolte ţărăneşti, izbucnite pe 15 martie 1949, îndreptate împotriva arestării preoţilor, şi a murit în urma torturilor la care a fost supus la Securitatea din Bacău (certificatul de deces a fost emis în 1968).
Medic din Timişoara. A făcut închisoare, iar după expirarea condamnării a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Răchitoasa.
Maior de jandarmi. A fost condamnat şi închis la Jilava.
Din Dobrogea, născută pe 21 iunie 1923 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 5 luni.
Născut pe 12 mai 1922 la Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare.
Născut pe 13 martie 1921 la Băneasa, judeţul Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare.
Născut pe 7 februarie 1901 în comuna Mereni, judeţul Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare.
A fost arestat după 1957.
Născut pe 20 aprilie 1944 la Mangalia. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Rudna, judeţul Timiş. A fost deportat la Olaru, pe 18 iunie 1951, împreună cu membrii familiei: Liubiţa, Branislav şi Vasa.
Avocat, născut pe 6 iulie 1913, membru al P.N.Ţ. din 1932. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis 2 ani la Canal. Arestat ulterior din nou, a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 1013/23.10.1959) şi închis la Jilava şi Botoşani, de unde a fost eliberat, prin graţiere, pe 26 martie 1962.
Căpitan din Ploieşti (fratele lui Ion Amira), născut pe 21 octombrie 1915. A fost arestat pe 31 octombrie 1959 (deoarece a declarat că fratele său a fost condamnat pe nedrept), condamnat la 4 ani de închisoare (sentinţa nr. 496/17.10.1960) şi închis la Ploieşti, Aiud şi Periprava.
Din Constanţa, născut pe 20 martie 1905. A fost condamnat la 2 ani de închisoare şi închis la Periprava.
Născut pe 10 noiembrie 1898 la Rânghileşti, judeţul Botoşani. A fost arestat pe 31 iulie 1958 şi condamnat pentru că s-a împotrivit la colectivizare. A murit în penitenciarul din Gherla în 1959.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1949 şi a trecut, în anul 1950, prin reeducarea care se practica în închisoarea din Gherla.
Din Constanţa, a fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi închis în lagărul de la Peninsula, unde a fost normator în perioada 1951-1953.
Avocat. A fost arestat în 1958 la Securitatea din Bucureşti (Uranus) şi închis la Jilava.
Ceferist. În toamna lui 1958 a fost anchetat şi torturat de Securitatea din Bucureşti, fiind apoi închis în penitenciarul din Aiud.
Născut pe 1 octombrie 1935 la Tufeşti, judeţul Brăila. A fost condamnat ca membru al unei organizaţii anticomuniste, iar după expirarea pedepsei i s-a impus domiciliu obligatoriu, în care a murit pe 7 iulie 1958.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 1 an de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 444/26.09.1951).
Moşier, născut pe 2 martie 1899 la Cerşani, judeţul Argeş. I s-a impus domiciliu obligatoriu pe 3 martie 1949, fiind ulterior condamnat la închisoare. A murit în temniţă.
Învăţător din comuna Gliganu de Sus, judeţul Argeş, membru P.N.Ţ. A fost bătut pe 9 august 1946, în cabinetul preşedintelui Tribunalului din Piteşti, în timpul campaniei electorale, de bandele comuniste (conduse de Dorobanţu, care a ajuns ulterior colonel şi director al închisorii din Aiud), în prezenţa lui N. Ceauşescu şi C. Doncea, zdrobindu-i-se braţul drept şi fluierele picioarelor.
Învăţător, fost membru al P.N.Ţ., născut pe 19 octombrie 1895 la Peşteana (...), judeţul Gorj. A fost arestat pe 16 august 1952 şi închis la Galeş şi Peninsula. A murit, închis, pe 17 februarie 1953, din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
Născut pe 13 noiembrie 1928. A fost arestat pe 10 decembrie 1949, chinuit în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi executat pe 10 iunie 1950 la Timişoara.
A fost în Grecia în timpul celui de-al doilea război mondial. După ce a venit în Romania, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. A trecut prin penitenciarele din Jilava şi Gherla.
Tâmplar din comuna Baia, judeţul Tulcea, născut pe 13 iunie 1922 în Epir, Grecia. A fost arestat pe 15 iulie 1949 şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 544/7.10.1949, preşedinte fiind Constantin Pavelescu) pentru că a participat la lupta de rezistenţă din codrii Babadagului (a făcut parte din lotul în care se aflau Iancu Ghiurea, Hopa Stere, Niculai Haşoti şi Iancu Beca, toţi patru executaţi pe 16 decembrie 1949 pe malul lacului Siutghiol). După ce a fost chinuit de Securitatea din Constanţa, în ancheta condusă de N. Doicaru, a fost trimis la Piteşti şi apoi, din ordinul lui Alexandru Nicolski, la Timişoara, unde a fost asasinat prin împuşcare în perioada 25.02-5.04.1950 (Securitatea a pretins, pe baza unui certificat de deces fals, semnat de dr. Vaşcanu, că ar fi murit otrăvit, în 1953).
Funcţionar, născut pe 30 noiembrie 1890 la Aprozi, judeţul Călăraşi. A fost arestat pe 7 februarie 1955 şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru activitate anticomunistă. A murit în 1963 în penitenciarul din Gherla.
Din judeţul Tulcea, născut pe 28 octombrie 1921. A fost arestat în 1949, condamnat la 8 ani de muncă silnică şi închis la Constanţa şi Aiud.
Student la Litere. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin reeducarea practicată la închisoarea din Piteşti.
Inginer. A fost arestat, condamnat şi închis la Aiud.
Fratele lui Valeriu Anania. Ca şi fratele său, a acceptat reeducarea practicată în închisoare (un sistem odios, prin care se urmărea depersonalizarea deţinuţilor politici).
Ţăran din comuna Aninoasa, judeţul Argeş. A fost arestat pe 24 decembrie 1957, în legătură cu grupul de rezistenţă Şerban-Voican, chinuit de Securitatea din Piteşti, condamnat în 1958 la 10 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti şi închis la Jilava şi Gherla, de unde a fost eliberat pe 13 aprilie 1964 (pe baza Decretului nr. 411/1964).
Preot ortodox, născut pe 18 martie 1921 la Glăvile, judeţul Vâlcea, conducător al grevei studenţeşti antirevizioniste şi anticomuniste din 1946 de la Cluj-Napoca, inspector patriarhal şi scriitor. A fost arestat de mai multe ori. În 1958 a fost condamnat de Tribunalul Militar Ploieşti la 20 de ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Aiud, unde a acceptat reeducarea (la îndemnul coloneilor de securitate Gheorghe Crăciun şi Iacob) şi a redactat o carte despre aspectele condamnabile ale activităţii legionarilor, semnată în 1964 de către legionarii din închisori. A fost eliberat în 1964, de la închisoarea din Aiud. În perioada 1965-1976 a fost director al Episcopiei Ortodoxe Române din America şi Canada, între 1976 şi 1982 a fost directorul Institutului Biblic din Bucureşti, iar din 1993 a devenit arhiepiscop la Cluj-Napoca.
Comisar, născut pe 15 ianuarie 1893 la Mogoşeşti, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 6 iulie 1949 şi a murit în temniţa din Văcăreşti.
Fost poliţist născut pe 13 februarie 1898 la Hilişeu (...), judeţul Botoşani. A fost arestat pe 19 octombrie 1948 la Făgăraş şi a murit în 1960 la Gherla.
Din Dobrogea. A fost arestat pe 1 iulie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.
Din Constanţa. A stat 1 an şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 4 mai 1921 la Zebil, judeţul Tulcea. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Preot ortodox din Rucăr, judeţul Argeş, născut pe 6 noiembrie 1881. A fost arestat la domiciliu şi a murit pe 20 noiembrie 1953.
Născut pe 26 decembrie 1932 la Babadag, judeţul Tulcea. A fost arestat de Securitatea din Constanţa şi condamnat la 3 ani de închisoare în urma unui proces înscenat.
Născută pe 23 iulie 1941 la Constanţa. A stat 14 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Comerciant din Constanţa (Str. Ştefan cel Mare nr.6), născut pe 7 aprilie 1914 în aceeaşi localitate. A fost arestat pe 22 iulie 1949, chinuit şi implicat în procesul preotului Dumitru Mihăilescu, fiind condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 553/13.10.1949, semnată de col. Constantin Pavelescu) la 5 ani de muncă silnică, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A trecut pe la Constanţa şi Peninsula.
Din Constanţa. A fost arestată.
Funcţionar, născut pe 20 iulie 1885 la Horezu, judeţul Vâlcea. A fost arestat pe 18 septembrie 1959 şi condamnat la 7 ani de închisoare de Tribunalul Militar Craiova pentru propagandă anticomunistă şi închis la Jilava şi Gherla, unde a murit pe 22 mai 1962, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Născut pe 14 decembrie 1901 la Bucureşti. A fost arestat pe 11 octombrie 1957 şi a murit la Gherla în 1961.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Sublocotenent de cavalerie, originar din Brăila, născut în 1922. A murit în greva foamei, pe 14 martie 1954, la Poarta Albă, cerând îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale deţinuţilor din lagăre (din documentele S.R.I. rezultă că a existat şi un Anastasiade Gh. Dumitru, student, născut pe 18 noiembrie 1918 şi decedat pe 17 martie 1954; pare a fi o asemănare).
Căpitan de jandarmi. A fost condamnat în 1949 şi a trecut, închis, pe la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
Căpitan aviator, erou şi invalid de război. A fost arestat în 1950 şi chinuit în anchetele Securităţii.
A fost arestată în primăvara anului 1950 (împreună cu sora ei). A fost anchetată în urma înscenării puse la cale pe lângă Legaţia Turciei din Bucureşti.
Din Reşiţa. A fost arestat în 1949 cu lotul partizanilor din Banat şi condamnat de Tribunalul Militar Timişoara. A stat închis la Aiud, Poarta Albă si Peninsula.
Sora Cristinei Anastasiu. A fost arestată în primăvara anului 1950 şi anchetată în urma înscenării puse la cale pe lângă Legaţia Turciei din Bucureşti.
Ziarist, născut pe 17 mai 1908 la Focşani. A fost condamnat pentru propagandă antisocialistă. A murit în 1960 la Jilava.
Ofiţer de marină. A fost condamnat în 1949.
Ofiţer de cavalerie. A fost închis la Jilava şi în lagărul de muncă forţată de la Galeş, după 1950.
Agricultor, născut pe 14 iulie 1921 la Ludeşti, judeţul Dâmboviţa. A trecut, condamnat în 1951, pe la închisoarea din Jilava şi Canal. A murit pe 14 decembrie 1952 în colonia 5 Culme, din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
Preot greco-catolic, trecut la ortodoxie în octombrie 1948, sub presiunea autorităţilor. A fost declarat chiabur, cu două hectare de teren primite la împroprietărire, iar protopopul ortodox al Reghinului, Mihai Ciobanu, i-a luat parohia Habic, din judeţul Mureş. S-a mutat în localitatea Galaţi, Zlatna, judeţul Alba, iar în 1960 a decedat. Deoarece a fost condamnat politic, fiul său, Mihai Iuliu, a suferit toată viaţa.
Tehnician din Abrud, născut pe 4 martie 1907. A fost condamnat şi a murit în închisoare.
Preot ortodox din Cluj. A fost condamnat în 1950 şi a trecut pe la închisoarea din Gherla şi Minele de plumb de la Baia Sprie, unde se afla în 1953.
Căsătorită Bărbuş. Studentă la Facultatea de Drept, membră a tineretului universitar P.N.Ţ., fiica avocatului Victor Anca (fost fruntaş al P.N.Ţ.). A fost arestată pe 2 decembrie 1947, anchetată la Ministerul de Interne şi închisă la Văcăreşti. Pe 15 august 1949 a fost arestată din nou, anchetată cu cruzime, fiind terorizată şi după eliberare. Când s-a căsătorit, soţul făcuse deja 17 ani de puşcărie.
Căpitan la Cercul Teritorial Huşi. A fost arestat în Bucureşti, în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
Preot ortodox la Biserica Herăstrău, născut pe 1 martie 1922 la Ulmeni, judeţul Teleorman. A fost arestat pe 11 ianuarie 1952 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A trecut, închis, pe la Rahova, Jilava, Baia Sprie şi Aiud, fiind eliberat pe 9 noiembrie 1955.
S-a născut pe 7 ianuarie 1937 la Timişoara. A fost deportată în Bărăgan pe 18 iulie 1951.
Ţăran, născut pe 29 iulie 1904 la Greoni, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat şi a murit în detenţie.
Preot greco-catolic, paroh în Tinca, judeţul Bihor, născut în 1916 la Oradea. În 1949 a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, după ce a rezistat la presiunile Securităţii, care îi cerea să-şi părăsească credinţa.
Comandor de aviaţie, originar din localitatea Sub Pădure, judeţul Mureş. A fost arestat, chinuit de Securitatea din Braşov, condamnat în 1949 şi închis la Jilava şi Aiud.
Avocat din Bucureşti, originar din Satu Mare, fost ministru subsecretar de stat la Poştă şi Telecomunicaţii, în guvernarea naţional ţărănistă (1928-1933). A fost arestat pe 15 august 1949 şi condamnat la 7 ani de temniţă grea pentru activitatea de reorganizare a P.N.Ţ. După eliberarea din închisoarea din Aiud, a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Lăţeşti, până în 1964.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Subofiţer, născut pe 27 decembrie 1907 la Baloteşti, judeţul Mehedinţi. A fost arestat pe 15 noiembrie 1951şi a murit pe 6 iulie 1954 la Ocnele Mari.
A fost arestată şi condamnată, după 1950, şi a trecut prin închisorile din Jilava, Ghencea şi Mislea.
Din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A participat, pe 21 februarie 1949, la lupta deschisă dintre partizani şi Securitate (o mie de soldaţi). Ulterior, a fost prins, torturat şi condamnat.
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1949 de Securitatea din Caransebeş. În urma dosarului întocmit la Timişoara, ca sprijinător al partizanilor din Semenic, a fost condamnat la 5 ani de închisoare.
A fost condamnat (la 41 de ani) împreună cu un lot de partizani.
zis Păsule). A fost arestat de Securitate în ianuarie 1949, închis în primărie şi eliberat de partizanii lui Spiru Blănaru. A participat la lupta cu Securitatea de la Pietrele Albe, pe 21 februarie 1949, reuşind să scape din încercuirea realizată între Teregova şi Domaşnea de o mie de soldaţi (sprijiniţi de aviaţie). A fost arestat ulterior, torturat de Securitatea din Timişoara şi Caransebeş, şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964.
zis Miloi). Ţăran, născut pe 1 mai 1919 la Teregova, judeţul Caraş-Severin, participant la mişcarea de rezistenţă alături de Spiru Blănaru. A murit în noaptea de 21/22 februarie 1949 în luptele care s-au dat între partizani şi Securitate la Pietrele Albe, în Semenic.
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A făcut parte din grupul de partizani condus de Spiru Blănaru. A fost torturat de Securitatea din Caransebeş şi Timişoara şi a trecut, condamnat, prin lagăre şi închisori.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 12 luni de muncă forţată în lagăr (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950), începând cu 20 septembrie 1951.
Din judeţul Dolj. A fost deportată pe 18 iunie 1951 în Bărăgan.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Ploieşti. A stat închis la Canal.
S-a născut pe 14 martie 1927 în judeţul Timiş. A fost arestat în iulie 1951 şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Caransebeş. A fost condamnat în 1953 la 7 ani de închisoare şi a trecut prin închisorile din Gherla, Jilava şi Sibiu, până în 1960.
Avocat din Satu Mare. A fost arestat în 1949.
S-a născut în 1927 în satul Vălişoara, pe valea Timişului, la sud de Caransebeş, şi a urmat Liceul „Traian Doda“din Caransebeş şi Facultatea de Drept din Bucureşti. A fost arestat în mai 1948, împreună cu grupul legionarilor din Capitală, de către securistul Iosif Weltman (Viaşcu) şi chinuit de Securitatea din Calea Rahovei, condusă de Teodor Sepeanu. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 20 de ani de muncă silnică pentru activitate anticomunistă şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud (unde nu a acceptat reeducarea la care a fost supus de Gheorghe Crăciun). A fost eliberat în 1964, dar condamnat la 2 ani de închisoare în anul următor. A murit în septembrie 1994 la Caransebeş.
Din Sinaia, venit cu paraşutiştii din Germania. A stat închis la Aiud.
Preot greco-catolic, născut în 1919 la Valea Vinului, judeţul Satu Mare, cu studii făcute la Ţcoala Normală din Gherla, Liceul „Mihai Eminescu“din Satu Mare şi Academia Teologică Română Unită din Oradea. În 1947 a fost hirotonisit preot şi paroh la Sâmbăta, judeţul Bihor. Pe 2 ianuarie 1953 a fost arestat pentru pastoraţie clandestină greco-catolică, dus pe la Oradea, Piteşti şi Dej şi apoi condamnat la 10 ani de închisoare şi 2 ani de domiciliu obligatoriu. În perioada 1954-1960 a stat închis în penitenciarul din Piteşti (împreună cu mulţi alţi preoţi de diferite religii). A fost eliberat pe 1 decembrie 1962 şi i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Valea Călmăţuiului, judeţul Brăila. A devenit apoi profesor de dogmatică la Institutul Teologic Universitar Unit din Oradea.
Din Ovidiu, Constanţa, născută pe 17 iulie 1940 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Născută pe 8 decembrie 1947 la Săcălaz, judeţul Timiş. I s-a impus pe 18 iunie 1951 domiciliu obligatoriu, în care a stat 4 ani şi 6 luni.
Din Dobrogea, născut pe 29 august 1935 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Născută pe 12 iulie 1937 în Bulgaria. A stat 4 ani şi 3 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Dobrogea, născut pe 3 noiembrie 1933 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 3 ani.
Din Dobrogea, născut pe 12 aprilie 1931 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 11 luni.
Născut pe 13 mai 1942 la Cogealac, judeţul Constanţa. A stat 2 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
Funcţionar născut pe 4 aprilie 1927 la Cordun, Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 28 noiembrie 1950 pentru că a făcut parte dintr-o organizaţie care urmărea refacerea P.N.Ţ., condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Gherla, unde a şi murit.
Ţăran din comuna Leova, Cahul. A fost arestat de sovietici pe 6 iulie 1949 şi trimis în lagărul din Gezkazgan, de unde s-a întors după 7 ani.
Născut pe 22 noiembrie 1934 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
Student, născut la Cordun, Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat şi condamnat în 1950 ca membru al unei organizaţii anticomuniste.
Plutonier major din Piatra-Neamţ. A fost arestat în 1950 pentru activitate anticomunistă şi răspândire de manifeste.
Inginer din lotul petroliştilor arestat în 1948-1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Pop - Bujoi. A fost condamnat.
S-a născut pe 1 mai 1918 la Recaş. În iulie 1951 a fost deportată în Bărăgan.
Elev din Topliţa. A fost arestat şi împuşcat de Securitate în 1949 lângă Stânceni.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Fost primar. A fost arestat, trimis la Canal şi ucis de Securitate la Cernavodă în 1951.
Născut pe 7 ianuarie 1931 la Ungheni, judeţul Mureş. A fost pus sub urmărire ca adversar al regimului şi împuşcat în 1951.
Născut în 1919. A murit în 1954 în închisoare.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
S-a născut pe 25 februarie 1947 la Izvoarele, judeţul Mehedinţi. A fost deportat cu părinţii (copil fiind) la Salcâmi în Bărăgan pentru o perioadă de 4 ani, începând din 18 iunie 1951.
Colonel. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava.
Colonel. A murit în februarie 1962 în închisoarea din Gherla (cu puţin timp înainte de expirarea perioadei de detenţie).
Din Bucureşti. A fost arestată în 1953 în urma unui denunţ.
Din Galaţi. A fost condamnat.
A fost închis şi după executarea pedepsei a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Născută în 1901 (mama lui Mihail Andreescu, din Bucureşti). A fost condamnată în 1954 la 7 ani de închisoare, fetiţa sa, de 8 ani, ajungând la orfelinat. A stat închisă la Uranus, Jilava, Mislea, Miercurea-Ciuc, Văcăreşti, Gai-Arad şi a fost eliberată în 1961.
A fost arestată în 1950 şi a trecut pe la Ministerul de Interne şi închisoarea din Ghencea.
Din Constanţa, născută pe 1 iunie 1904. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 1 lună.
S-a născut pe 11 mai 1934 la Bicaz. A fost arestat în 1959 şi condamnat la 10 ani de muncă silnică. A trecut prin închisorile de la Iaşi, Galaţi, Stoieneşti şi Gherla, până în 1964, când a fost eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
A fost condamnată, după 1950, şi se afla în 1952 la Mislea.
Originar din judeţul Prahova. A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla. În februarie 1951 a fost schingiuit de studenţii reeducaţi, sub conducerea lui Ion Cerbu şi Alexandru Popa, ca să divulge activitatea legionarilor rămaşi nearestaţi din Moreni şi Gura Ocniţei.
Profesor din Bucureşti. A fost condamnat, după 1949, şi a trecut prin închisoarea din Jilava.
Mecanic, născut pe 20 iunie 1911 la Constanţa. A fost arestat pe 18 august 1950 şi a murit în 1951 în timpul anchetei.
Membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 15 august 1952 şi eliberat, de la Galeş, pe 20 august 1953.
Născut pe 20 aprilie 1932. A fost arestat pe 15 ianuarie 1950, condamnat la moarte şi executat pe 8 iunie 1950.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Inginer. A fost condamnat şi a murit în închisoarea din Târgu Ocna, în 1952, ca urmare a torturilor la care a fost supus.
Ţăran din Poienărei, judeţul Argeş. A făcut parte din grupul de partizani „Haiducii Muscelului“şi a suferit din cauza activităţii sale.
Fost maior, născut în 1917 la Piteşti. A fost condamnat la 1 an de închisoare şi a stat închis la Jilava.
Membru al P.N.Ţ., născut pe 27 octombrie 1885 la Văleni, judeţul Argeş. A fost arestat pe 11 martie 1952 şi trimis la muncă forţată, pentru 1 an şi 6 luni, fiind eliberat pe 3 septembrie 1953. A murit la Râmnicu Vâlcea, la câteva zile după eliberare.
Născut pe 15 februarie 1892. A fost arestat pe 16 septembrie 1952 şi a murit închis la Midia, pe 25 decembrie 1952 (comandantul închisorii era Liviu Borcea, căruia i s-a acordat ulterior pensie de merit).
Din Craiova, fata unui mare negustor. A fost arestată în 1957 şi condamnată în acelaşi an (cu lotul profesorului C.D. Fortunescu), fiind învinuită de practicarea spiritismului.
Fiică de preot, născută pe 28 ianuarie 1923 în comuna Corbi, judeţul Argeş. A fost condamnată (sentinţa nr. 108/19.05.1959, semnată de lt. col. Ion Brancovici) la 15 ani de muncă silnică, pentru sprijinul dat partizanilor din gruparea „Haiducii Muscelului“.
Soţie de preot (care a fost condamnat la moarte şi executat în 1959 la Jilava) din comuna Nucşoara, judeţul Argeş, condamnată în 1959 la 15 ani de muncă silnică pentru sprijinul acordat partizanilor. A fost torturată la Securitatea din Piteşti de către căpitanul Cârnu.
Din Bucureşti (Str. Viitorului nr. 130). A fost torturat de Securitate şi condamnat în 1954 la 7 ani de închisoare. A stat închis la Ministerul de Interne, în Uranus şi închisorile de la Jilava şi Gherla, fiind eliberat în 1961.
Învăţător, născut pe 30 ianuarie 1887 la Dochia, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 14 august 1952 şi a murit pe 14 martie 1953 în lagărul de la Poarta Albă.
Student din Bucureşti. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Piteşti.
Ţăran, născut pe 25 septembrie 1893 la Poiana Sibiului. A fost arestat pe 14 martie 1952 pentru propagandă anticomunistă şi închis la Peninsula şi Văcăreşti, unde a murit pe 3 ianuarie 1953 din cauza condiţiilor de detenţie.
Preot ortodox, paroh în Poienărei, comuna Corbi şi în Nucşoara, protopopiatul Curtea de Argeş, născut pe 20 februarie 1918 în satul Poienărei, participant la mişcarea de rezistenţă „Haiducii Muscelului“condusă de fraţii Arnăuţoiu. A fost arestat în 1958 şi condamnat la moarte (sentinţa nr. 107/19.05.1959), pentru „uneltire contra ordinii sociale“. Pedeapsa capitală a fost cerută de procurorul col. Anton Vladoi, din completul de judecată mai făcând parte: lt. col. Ioan Brancovici (cel care a pronunţat sentinţa), maior Fănică Munteanu, col. Iancu Chimirel, lt. col. Gh. Dihocescu şi col. Horaţiu Bob. Execuţia a avut loc pe 19 iulie 1959 la Jilava, la comanda lt. col. Mihai Gheorghiu, în prezenţa cpt. Constantin Cincă, maior Ştefan Fulger şi maior Gheorghe Niculescu, moartea fiind constatată de dr. maior Mihai Ionescu.
Preot, născut pe 8 septembrie 1904. A fost arestat pe 11 septembrie 1952 şi a murit pe 3 ianuarie 1953 la Canal, din cauza condiţiilor de detenţie.
Din comuna Negreşti, judeţul Constanţa, născut pe 19 iulie 1939. A fost arestat la vârsta de 17 ani, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 5 ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Jilava, Gherla, Periprava şi Strâmba.
Ţăran din comuna Roma, judeţul Botoşani. A fost arestat şi condamnat în legătură cu răscoala care a avut loc în comună pe data de 12 iunie 1949.
Publicist, liberal din gruparea Gh. Tătărescu, născut pe 28 aprilie 1890. A fost arestat pe 16 august 1952 şi a murit în închisoarea din Văcăreşti pe 22 ianuarie 1953.
Preot ortodox, născut pe 19 iulie 1902 la Văleni. A fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 41/13.07.1961) la 6 ani de închisoare şi confiscarea averii, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A fost graţiat în iunie 1962.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din Târgovişte. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Fost poliţist. A fost arestat pe 18 iulie 1948 şi a stat închis la Jilava, Făgăraş şi Midia până în 1954.
Originar din comuna Vaideeni, judeţul Vâlcea, în care s-a născut pe 6 octombrie 1913, doctor în drept, avocat, inspector general în Poliţie. A fost arestat din 18 iulie 1948 până în 1956 şi arestat apoi din nou din 1960 până în 1964. A trecut, închis, pe la Jilava, Făgăraş, Periprava şi Uranus. După eliberare a plecat la New York.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Hunedoara. A fost condamnat la 6 luni de închisoare (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950) cu începere din 20 aprilie 1951.
Muncitor, născut pe 16 iunie 1935 în judeţul Galaţi. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 29 aprilie 1953 la Poarta Albă în vârstă de 18 ani.
Student, curier legionar în regionala Muntenia. A fost arestat în 1948 şi a stat închis, condamnat, în penitenciarele din Jilava şi Piteşti, unde a fost supus operaţiunii de reeducare.
Originar din Lipcani, judeţul Hotin, Basarabia. În timpul războiului a luptat în armata lui Vlasov. A fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru încercarea de trecere a frontierei spre Ungaria în ianuarie 1948, fiind închis în penitenciarele din Cluj-Napoca şi Piteşti, unde a acceptat să-l sprijine pe Eugen Ţurcanu în acţiunea de reeducare a deţinuţilor. În aprilie 1950 a ajuns la Târgu Ocna, unde a încercat, fără succes, să reediteze acţiunea de reeducare de la Piteşti.
Ofiţer. A fost arestat în 1948 şi închis la Aiud, unde a acceptat, în schimbul unor avantaje oferite de administraţia penitenciarului, să colaboreze cu aceasta.
Soţia lui Andrei Paraschiv, din comuna Globu Craiovei, judeţul Caraş-Severin. A fost rănită pe 7 februarie 1949 în timpul prinderii a doi partizani, Petre Grozăvescu şi Ion Popeţi (cărora le era gazdă), de către sergentul de securitate Cojocaru, din Batalionul 9. După spitalizare a fost întemniţată.