Din Târgu Jiu. A fost arestată pe 15 noiembrie 1945 de Siguranţa comunistă şi a stat cu domiciliu obligatoriu până pe 15 noiembrie 1948.
Mama lui Radu Budişteanu, femeie la circa 75 de ani. A fost arestată în aprilie 1952 şi a stat închisă la Ghencea.
Avocat renumit din Bucureşti, înscris în mişcarea legionară, senator, ministru în 1940 sub Carol al II-lea. Urmărit după 1945 şi acuzat de dezastrul provocat ţării, s-a ascuns până în 1948, cînd a fost arestat. A divulgat toate persoanele care l-au ajutat şi care astfel au fost şi ele condamnate. În penitenciarul din Aiud a acceptat acţiunea de reeducare şi a publicat articole nedemne în „Glasul patriei“, acuzându-se pentru greşelile făcute. Ajuns în Occident, a luat legătura cu Horia Sima şi s-a considerat din nou lider legionar. A murit la Frankfurt.
Din comuna Ocoliş, judeţul Alba. A fost împuşcat, ca partizan, la Cheile Runcului pe 7 octombrie 1949, din dispoziţia lui Patriciu (din Cluj).
A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.
Din Târgu Lăpuş, născut în 1927. A fost arestat în 1951 şi a murit, închis, pe 19 august 1956.
Comandantul legiunii de jandarmi din Cluj. A fost arestat în 1947 şi anchetat la Ministerul de Interne.
Fost ofiţer şi pretor la Buzău, născut în 1903. A murit pe 6 aprilie 1952 cu domiciliu obligatoriu.
A fost condamnat în 1952 de Tribunalul Militar Bucureşti şi a trecut pe la Jilava.
Muncitor la „Astra-Vagoane“Braşov. A fost arestat de Securitate şi condamnat în 1948.
Din judeţul Dolj. A fost condamnat.
Din judeţul Constanţa, născută pe 12 februarie 1942. A fost deportată, împreună cu părinţii, timp de 1 an şi 10 luni.
Muncitor, născut în 1911 la Turda. A fost condamnat în 1948 şi a murit la Aiud în 1956.
Născut în 1922 la Călimăneşti. A fost arestat în 1958 şi a murit în 1960 în închisoare.
Din Bucureşti. A fost condamnat în 1951 la 24 de luni de muncă forţată în lagăr.
Din Câmpulung, judeţul Argeş, născut în 1890. A fost arestat în 1960 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică, în procesul judecat pe 12 februarie 1962, pentru ajutorul dat partizanului Gheorghe Arsenescu (al cărui socru era) până în 1956.
Născut în 1886 la Viziru, judeţul Brăila. A fost condamnat pentru că s-a împotrivit la colectivizare şi a murit la Galaţi pe 27 ianuarie 1953.
Din judeţul Constanţa, născut pe 17 ianuarie 1923. A fost condamnat şi a stat închis timp de 6 ani în temniţele comuniste.
Negustor din Negru Vodă, judeţul Constanţa. A fost arestat în martie 1945 şi închis la Caracal.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Soţia lui Nicolae Budurescu. A fost arestată pe 15 aprilie 1952, cu grupul membrilor familiilor foştilor demnitari, şi închisă la Ghencea şi Mislea, până pe 15 aprilie 1954.
Fost ministru, subsecretar de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1933–1934) sub guvernele I. G. Duca şi Gh. Tătărescu. A fost arestat pe 5 mai 1951 şi închis la Sighet.
Inginer, născut în 1895. A murit pe 2 aprilie 1953 în închisoarea din Piteşti.
Ţăran din comuna Mercina (nr. 75), judeţul Timiş. A fost condamnat în urma unui proces înscenat, desfăşurat la Timişoara, şi închis în penitenciarele din Jilava şi Aiud.
A trecut pe la închisoarea din Gherla.
Avocat şi scriitor, născut pe 22 August 1896 la Runc, comuna Ocoliş, judeţul Alba. A fost condamnat în 1950 la 6 ani de închisoare, pentru sprijinul dat partizanilor din Munţii Apuseni, şi închis la Jilava, Aiud şi Peninsula.
Soţia preotului Anton Buga. A fost arestată în 1949 şi condamnată la 1 an de închisoare. Hăituită permanent, s-a îmbolnăvit de inimă şi a murit.
Preot greco-catolic, absolvent al Academiei Teologice din Gherla, născut la Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud. Era considerat un adevărat salvator al ţăranilor în timpul ocupaţiei maghiare (1940–1944), făcând şi trimiţând numeroase memorii. Pe 24 august 1944 a fost arestat de jandarmi unguri şi dus la Bistriţa, unde a fost condamnat la moarte, împreună cu alţi 12 preoţi români, însă a fost eliberat pe 12 septembrie 1944 la intervenţia energică a generalului G. Sănătescu. A fost arestat în 1949, pentru predicile sale curajoase, şi închis timp de 5 ani în beciurile M.A.I. şi la Jilava. După eliberare a mai fost arestat de şase ori, fiind permanent ameninţat.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Elev din Galaţi. A fost condamnat.
Electrician din Tecuci, care a traversat Bucureştiul cu o maşină în care se afla portretul lui Ceauşescu sub care scria: „Nu te vrem, călăule“. A fost arestat, chinuit şi condamnat la 10 ani de închisoare pentru propagandă îndreptată împotriva statului.
Din Galaţi. A fost arestat, chinuit în 1950 de maiorul Aronescu şi condamnat, în urma unui proces înscenat, la 15 ani de temniţă grea.
Din Filipeni. A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Iaşi la 10 ani de închisoare, pentru că a refuzat să se înscrie în colectivă.
Născut în 1922 la Gârla Mare, judeţul Mehedinţi. A murit în temniţă în anul 1951.
Poet, născut în 1909. A fost arestat în 1959 şi a murit la Timişoara în 1960.
Scriitor. A fost arestat.
Născut în 1907 la Zorlenţu Mare. A fost executat pe 29 septembrie 1959 la Timişoara.
Ţăran din Pustiniş, judeţul Timiş. A fost arestat de Securitate pe 18 iunie 1951 şi trimis, împreună cu soţia (Miliţa), în Bărăgan.
Tânăr din Lugoj, născut pe 6 martie 1930. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Arad. A fost condamnat.
Se afla în 1959, condamnat, în închisoarea din Gherla.
Născut în 1893 la Vărădia. A fost arestat în 1959 şi a murit în 1961 în închisoare.
Avocat, născut în 1913 la Arad, implicat în mişcarea de rezistenţă din Munţii Banatului, condusă de Aurel Vernichescu şi Ion Tănase, care plănuise ocuparea de către partizani a instituţiilor din Arad şi Timişoara în noaptea de 17/18 martie 1949. A fost arestat pe 17 martie 1949 şi trimis la Canal, unde a murit în 1953.
Ţăran din Sânmartinu Sârbesc, judeţul Timiş. A fost arestat pe 18 iunie 1951 şi trimis, împreună cu toată familia (Liubiţa, Zoravca şi Smilia), cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
S-a născut în domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde părinţii săi fuseseră deportaţi în 1951.
Ţăran din Beregsău Mic, judeţul Timiş. A fost arestat pe 18 iunie 1951 şi trimis, împreună cu familia (Cata, Soboliub şi Nicola), la Răchitoasa, în Bărăgan.
Ţăran din Sânmartinu Sârbesc, judeţul Timiş. A fost arestat, împreună cu soţia (Vucosava), pe 18 iunie 1951 şi trimis cu domiciliu obligatoriu la Olaru, în Bărăgan.
Ţăran din Sânmartinu Sârbesc, judeţul Timiş. A fost arestat în 1951 şi trimis, împreună cu toată familia (Omerca, Milord, Zagorca, Rada şi Pera), cu domicilu obligatoriu la Olaru, în Bărăgan.
S-a născut în 1952 în domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Frizer şi maior la Securitatea din Timişoara (1948), care i-a torturat cu sadism pe arestaţii aflaţi în anchetă. A fost arestat, ca agent al lui Tito, condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi Aiud.
Ţăran din Sânmartinu Sârbesc, judeţul Timiş. A fost arestat pe 18 iunie 1951 şi trimis, împreună cu familia (Milova, Gavra şi Miloşa), cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Ţăran din comuna Denta, judeţul Timiş. A fost arestat pe 18 iunie 1951, împreună cu familia (Lelena şi Gordana), şi trimis cu domiciliu obligatoriu la Lăţeşti.
Student din Sânmartinu Sârbesc, judeţul Timiş. A fost arestat în 1959 de Securitatea din Timişoara, condamnat şi trimis în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.
A fost condamnat în 1950 şi a trecut pe la Jilava, Baia Sprie şi Gherla.
Familie din satul Lărguţa, Cahul, deportată în U.R.S.S. (soţul în Siberia, iar soţia în Kazahstan la Akmolinsk).
Ţăran din comuna Aninoasa, judeţul Argeş. A fost arestat în 1959, împreună cu fratele său (Mihai), de Securitatea din Piteşti pentru că s-a împotrivit la colectivizare. A fost condamnat în noiembrie 1959 de Tribunalul Militar Craiova.
Învăţător, născut pe 21 noiembrie 1902 în comuna Aninoasa, judeţul Argeş. A fost arestat pe 6 aprilie 1959 pentru că s-a manifestat împotriva colectivizării şi a regimului comunist. A fost condamnat pe 30 noiembrie 1959 de Tribunalul Militar Bucureşti la 14 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 693), pedeapsă care i-a fost redusă ulterior la 9 ani (sentinţa nr. 244/16.02.1960).
Născut în 1902. A murit în 1959 în temniţă.
Din regiunea Huedin. A fost arestat în 1958 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj, fiind învinuit de legături cu partizanii Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu. A stat închis la Gherla.
Preot ortodox, paroh la Iaşi, născut pe 7 ianuarie 1901 la Copălău, judeţul Botoşani. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa nr. 237/1950) la 6 luni de închisoare.
Gardian în închisoarea din Jilava, originar din comuna Crucea de Sus, în apropiere de Panciu, judeţul Vrancea. A fost condamnat şi a trecut prin temniţele comuniste, deoarece a înlesnit legătura dintre unii deţinuţi şi familiile lor
A trecut, condamnat, pe la Baia Sprie şi Gherla.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Ţăran din judeţul Vaslui, născut pe 23 iulie 1906. A fost condamnat în 1951, pentru că s-a manifestat împotriva colectivizării, şi a murit pe 3 aprilie 1953 în lagărul de muncă forţată 5 Culme.
Din Iaşi. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr, începând cu 31 iulie 1951.
Din Cluj. A fost condamnată la 3 ani de închisoare pentru convingeri religioase.
Din Piteşti. A fost arestat pe 23 mai 1948, chinuit în anchetele de la Securitate, condamnat (pentru „complot şi răzvrătire contra ordinii de stat“) şi închis la M.A.I., Jilava şi Aiud până în 1957.
Născut în 1915 la Vulpeni, judeţul Olt. A fost arestat în 1959 şi a murit în închisoare.
Din Timişoara, născut în 1918. A fost omorât de comunişti în 1946.
Din Constanţa, născută pe 11 noiembrie 1938. A fost deportată timp de 18 luni.
Născut în 1907 la Vărădia, judeţul Caraş-Severin. A fost omorât în 1958, în timp ce era anchetat la Securitatea din Timişoara.
Născut în 1915 la Vulpeni, judeţul Olt. A fost arestat în 1959 şi a murit în temniţă.
Fost hamal în portul Constanţa. A fost condamnat în 1949 şi a ajuns prim-brigadier la Peninsula, punându-se la dispoziţia administraţiei în acţiunea de terorizare şi represiune a deţinuţilor politici.
Muncitor din Piatra-Neamţ. A fost condamnat în 1949.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
A fost arestat în 1950 şi a stat 8 ani închis, trecând prin închisorile din Bacău, Jilava, Iaşi, Aiud, Gherla, Dumbrăveni şi Sighişoara.
Tânăr ţăran din Tormac, judeţul Timiş, născut pe 7 septembrie 1929. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Macedonean din Constanţa, născut pe 2 mai 1927 în Bulgaria. A stat 2 ani în temniţă.
Născut în 1914 în satul Ţepeş Vodă, judeţul Constanţa. A fost arestat în 1950, condamnat şi închis 2 ani la Cernavodă-Saligny.
Născut pe 20 decembrie 1909. A stat cu domiciliu obligatoriu 6 ani şi 11 luni, începând din 1951.
Ţăran din Folteşti, judeţul Galaţi, născut în 1892. A fost arestat pentru că s-a opus colectivizării şi a murit la Poarta Albă pe 29 septembrie 1953.
Din judeţul Constanţa, născut pe 29 decembrie 1906. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu, începând din 1951.
Născută pe 13 martie 1951 la Săcălaz. A stat, de la vârsta de 3 luni, timp de 4 ani şi 1 lună în domiciliu obligatoriu.
Macedonean din judeţul Constanţa, născut pe 12 martie 1920. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu, începând din 1951.
Din judeţul Constanţa, născut în 18 septembrie 1930. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună, începând cu 1951.
Născută pe 27 aprilie 1923. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
Născut pe 14 septembrie 1917 în Grecia. A fost arestat în 1948, chinuit la Securitate, condamnat la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 65/2.02.1949) şi închis la Constanţa, Jilava şi Aiud.
Născut pe 14 septembrie 1917. A fost arestat pe 22 iulie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 65/2.02.1949), pe care i-a executat la Constanţa, Jilava şi Gherla.
Soţia lui Ioan Bujoi. A fost arestată pe 15 aprilie 1952, în lotul membrilor familiilor foştilor demnitari, şi a stat închisă timp de 2 ani la Ghencea, Mislea şi Văcăreşti.
A fost condamnat şi închis.
Inginer, profesor universitar din Bucureşti (Str. Romană nr. 13), cu doi copii, născut pe 3 septembrie 1894 la Bucureşti. A fost amendat în 1947 de Tribunalul din Oradea pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“, iar în martie 1948 a fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă (dosarul nr. 4066/1948), deoarece a sprijinit mişcarea de rezistenţă care urmărea răsturnarea regimului comunist (în care activau Ioan Pop, George Manu, Horia Măcellariu, Ioan Z. Gheorghe şi alţii). A trecut pe la Jilava, Aiud, Baia Sprie şi Văcăreşti, unde a murit pe 30 mai 1956.
Ţăran din Lacu Sărat, judeţul Brăila. A fost jefuit şi împuşcat de sovietici pe 13 septembrie 1945, când se găsea la stână cu oile.
Socialist. A fost omorât în 1950 în timpul anchetei de la Ministerul de Interne.
Profesor din Cluja. A fost arestat.
Ţăran din satul Schineni, Soroca, membru al organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan“. A fost chinuit de N.K.V.D., condamnat în 1947 la 25 de ani de muncă silnică şi trimis în Siberia.
A fost arestată în 1948 şi a trecut, închisă, pe la Mislea.
Născut în 1899 în comuna Iancu Jianu, judeţul Olt. A fost arestat în 1958 şi a murit în închisoare pe 26 decembrie 1959.
Preot din judeţul Bacău. A fost arestat în 1950 şi trimis la Midia.
Elev în clasa a VII-a la un liceu din Tecuci. A fost arestat în 1950, chinuit de Securitatea din Galaţi, condamnat şi închis la Jilava şi Târgşor.
Preot din judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952, închis la Târgu Ocna şi, începând din 26 octombrie 1952, la Canal, cu o condamnare (administrativă) de 2 ani de închisoare.
Din Dej (Calea Traian nr. 51), născut în 1920. A fost arestat pe 22 septembrie 1947 şi condamnat la 3 ani de închisoare în procesul partizanilor din Piatra Craiului–Zărneşti (sentinţa nr. 72/22.01.1948) pentru că îl ajutase cu bani pe serg. Gheorghe Mocanu, care fugise în munţi.
Născut pe 22 decembrie 1907 în localitatea Diviciorii Mari, judeţul Cluj. A fost arestat pe 27 iulie 1958 şi condamnat la 5 ani de închisoare, pentru că i-a instigat pe ţărani să se opună colectivizării şi a adus injurii conducătorilor statului.
Ţăran din Cepari, născut pe 5 ianuarie 1915 la Goleşti, judeţul Argeş. A fost arestat în 1952 şi a murit la Poarta Albă pe 22 martie 1953.
Din Arad. A fost condamnat.
Născut pe 17 decembrie 1899 în comuna Cavadineşti, judeţul Galaţi. A fost arestat pe 23 ianuarie 1961, deoarece i-a îndemnat pe ţărani să nu se înscrie în colectivă şi s-a manifestat ca un adversar al regimului comunist, fiind condamnat de Tribunalul Militar Constanţa, în deplasare la Galaţi, la 7 ani de închisoare.
Soţie de ofiţer, din Câmpulung Moldovenesc. A fost condamnată în 1956 la 6 ani de închisoare, pentru discuţii duşmănoase la adresa regimului comunist, fiind închisă la Miercurea-Ciuc.
A fost condamnată în 1960 în legătură cu revolta din Munţii Apuseni, fiind eliberată în 1963.
Student la Belle Arte în Bucureşti, originar din Huşi. A fost arestat în 1953 şi închis la Galaţi şi Iaşi.
A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Cluj, pentru încercarea de-a fugi în Germania cu avionul, împreună cu alte 6–7 persoane. A stat închis la Gherla.
Din Neamţ. A fost condamnat.
Funcţionar din Piteşti. A fost arestat pe 5 mai 1947 şi închis la Gherla.
Elev din Maramureş, din comuna Budeşti. A fost condamnat în 1949 la 4 ani de închisoare şi închis la Cluj, Târgşor şi Peninsula. În 1959 a fost arestat din nou, condamnat la 6 ani de închisoare şi închis la Aiud.
Ţărancă din satul Fundu Răcăciuni, judeţul Bacău. A fost arestată pe 15 martie 1949 în timpul unei manifestaţii ţărăneşti de solidaritate cu preoţii ce urmau să fie arestaţi. Dusă la Bacău, a fost bătută crunt şi a murit în scurt timp.
Ţăran din satul Fundu Răcăciuni, judeţul Bacău. A fost arestat pentru că şi-a manifestat solidaritatea cu preoţii ce urmau să fie arestaţi şi omorât în bătaie în martie 1949.
Stareţa Mănăstirii Măgura, Târgu Ocna. A stat 4 ani în închisoare.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Funcţionar din Bucureşti. A fost anchetat de Securitate şi închis la Jilava.
Din Slobozia Mare, Soroca, născută în 1923. A fost deportată în 1949, împreună cu familia, în Siberia, de unde s-a întors în 1953.
Născută în 1938 la Slobozia Mare, Soroca. A fost deportată în iunie 1941, împreună cu familia, în Siberia, unde a şi murit.
Fiica Sofiei Bularu. A murit în drum spre Siberia din cauza lipsei de mâncare.
Ţăran, fost primar al localităţii Slobozia Mare, Soroca, născut în 1886. A fost deportat în lagărele din Urali, de unde nu s-a mai întors.
Din Slobozia Mare, Soroca, născută în 1933. A fost deportată împreună cu toată familia. S-a întors în 1953.
Din Slobozia Mare, Soroca, născută în 1900, cu şase copii (un băiat şi cinci fete). A fost deportată împreună cu copiii, iar Marusia – fiica sa cea mică – a murit de foame. S-a întors în 1957.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născută în 1895. A fost deportată împreună cu familia, în Siberia, unde a murit în 1950.
Născut în 1940 la Slobozia Mare, Basarabia (fiul Sofiei Bularu). A fost deportat la vârsta de un an, împreună cu familia, în Siberia, unde a murit în 1945.
A fost deportată în Siberia, de unde s-a înapoiat în 1953.
A fost arestat în 1945. Din 1962 se afla la Gherla, de unde a fost eliberat în 1964.
Sergent. A fost împuşcat de sovietici la Strehaia, pe 2 septembrie 1945.
Din Satchinez, judeţul Timiş. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Dâlga.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Fiu de preot din satul Minţiu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost condamnat.
Mecanic, născut în 1902 la Măgura Ilvei. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava, unde a murit pe 10 februarie 1951.
Ţăran, născut pe 15 septembrie 1905 la Benic. A fost arestat pe 17 martie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Născut în 1898 la Hinchiriş, judeţul Bihor. A murit în timpul anchetei, la Securitate, pe 10 aprilie 1959.
Preot în perioada 1942–1958, născut pe 29 ianuarie 1912 la Ferendia, judeţul Timiş. A fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 6 ani de închisoare.
Din Arad. A fost condamnat.
Student în anul I la Cluj. A fost arestat în 1948, deoarece din cauza tatălui său care refuzase să treacă la ortodoxism.
Ţărancă din Almaşu Mare. A fost omorâtă de sovietici pe 3 aprilie 1945.
Din Giarmata, judeţul Timiş, născut pe 29 ianuarie 1912. A fost arestat şi deportat.
Născut în 1914. A fost condamnat şi închis. A murit, după eliberare, la Timişoara, în 1994, la vârsta de 80 de ani.
Protopop greco-catolic al Becleanului. A fost arestat în 1948 şi a trecut nejudecat, timp de 1 an şi 6 luni, pe la Poarta Albă şi Midia.
Muncitor la C.F.R., născut în 1910. A fost arestat ca membru al organizaţiei „Sindicatele galbene“şi a murit la Jilava în 1952.
Din judeţul Dolj. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 25 februarie 1892 la Oteştii (...), în apropiere de Drăgăşani, judeţul Olt. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit în lagărul de la Poarta Albă pe 12 aprilie 1953.
Din Timişoara, născută pe 15 iulie 1929. A fost trimisă în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Galda de Sus. A fost condamnat în 1949 la 1 an de închisoare, pentru legăturile pe care le avea cu partizanii conduşi de maiorul Dabija.
Ţăran din Frasin, judeţul Suceava, născut pe 14 decembrie 1914 la Suceava. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 2 martie 1953 în lagărul de la Poarta Albă.
Din Runcu, judeţul Constanţa. A fost arestat de Securitate şi condamnat.
Ţărancă din Slobozia Mare, născută în 1888. A fost deportată, împreună cu cele cinci fiice ale sale, în Siberia, de unde s-a întors în 1957.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născută în 1926. A fost deportată în 1941 în Kazahstan, de unde s-a întors în 1957.
Din Runcu, judeţul Constanţa. A fost arestat de Securitate şi condamnat.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născută în 1928. A fost deportată în Kazahstan, de unde s-a înapoiat, după 16 ani, în 1957.
Născută în 1933 la Slobozia Mare, Basarabia. A fost deportată în 1941 în Kazahstan, împreună cu familia, şi a murit în lagăr (la vârsta de 15 ani).
Din Galaţi. A fost condamnat.
Ţăran din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1884. A fost deportat în 1941 şi despărţit de familie la Sverdlovsk, ajungând în insulele Kurile, de unde nu s-a mai întors.
Din Runcu, judeţul Constanţa, născut pe 26 ianuarie 1925. A fost arestat de Securitatea din Constanţa şi condamnat, în urma unui proces înscenat, la 10 ani de închisoare.
Student. A fost condamnat şi a ajuns în 1950 la Peninsula, unde i-a forţat pe deţinuţi la muncă, fiind şef de grupă în brigada condusă de torţionarul Dorneanu.
Fost prizonier în U.R.S.S. A fost închis în 1952 în lagărul de la Midia.
Din Iaşi. A fost condamnat.
A fost condamnat şi închis la Aiud, unde era unul dintre principalii colaboratori ai cluburilor cultural-educative, în perioada 1962–1964.
Şef al Gării de Nord din Bucureşti. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Aiud.
Ţăran din comuna Vadu Roşca, judeţul Vrancea. A fost condamnat la 4 ani de închisoare, ca participant la răscoala ţărănească din 4 decembrie 1957, îndreptată împotriva colectivizării.
Născut în 1910 la Izbiceni, judeţul Olt. A fost condamnat la 6 ani de închisoare.
Plutonier de jamdarmi. A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla şi la Minele de plumb de la Baia Sprie, unde a suferit un accident.
Preşedintele organizaţiei P.N.Ţ.-Sinaia, fost primar al oraşului. A fost arestat pe 24 decembrie 1956, înteminţat timp de 6 ani şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Lăţeşti.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din Tecuci. A fost condamnat.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Ţăran, născut pe 3 februarie 1900 la Volovăţ, în apropiere de Rădăuţi, judeţul Suceava. A murit pe 21 decembrie 1952 la Poarta Albă.
A murit în 1952 la Caransebeş.
BULIGAN, Valeria. Din Târgu Jiu. A stat cu domiciliu obligatoriu în perioada 2.05.1952-10.12.1955.
Născut în 1925 la Bacău. A fost omorât în 1949 în timpul anchetei la care era supus la Securitatea din Suceava.
A fost condamnat în 1948 şi închis în penitenciarul din Suceava, unde a intrat în Organizaţia Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste.
Muncitor la C.F.R.- Slatina. A fost arestat în 1949 şi condamnat pentru ajutorul acordat partizanilor de la Arnota.
Tâmplar. A fost arestat în 1945 şi a murit la Aiud pe 4 ianuarie 1947.
Născut în 1919. A fost condamnat şi închis. După eliberare, a murit la Timişoara, în 1995, la vârsta de 76 de ani.
Învăţătoare din Câmpulung Moldovenesc. A fost condamnată în 1956 la 6 ani de închisoare pentru „discuţii duşmănoase la adresa regimului“, fiind închisă la Suceava, Jilava şi Miercurea-Ciuc.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Student la Drept. A fost arestat pe 6 decembrie 1949 şi eliberat pe 24 decembrie 1954. După ieşirea din închisoare, înainte de căsătorie, şi-a schimbat numele în Cerveni (după denumirea satului natal de la confluenţa Teleormanului cu Vedea).
Născut pe 1 ianuarie 1915 la Cobadin, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1950 şi a stat închis timp de 9 ani.
Din Constanţa, născută pe 2 decembrie 1922. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 3 ani şi 7 luni.
Din Arad. A fost condamnat.
Muncitoare de 31 de ani din Bocsig, judeţul Arad. A fost condamnată.
Soţia şi fiica preotului Ştefan Bumbac. Au fost arestate şi condamnate la 5 ani de închisoare.
Născută pe 7 mai 1938 la Topraisar, judeţul Constanţa. A fost chinuită de Securitate şi condamnată la 5 ani de închisoare.
Preot ortodox, paroh la Constanţa, născut în 1908. A fost condamnat în 1948 la 9 ani de închisoare şi închis la Constanţa, Aiud şi Peninsula, fiind trimis apoi în Bărăgan pentru 1 an. Ulterior a fost din nou condamnat (la 20 de ani de muncă silnică) şi închis din 1958 până în 1964, când a fost eliberat.
Soţia lui Alexandru Bumbaru, din comuna Dârvari, judeţul Mehedinţi. A fost arestată în 1961 şi bătută până a înnebunit.
Învăţător din judeţul Gorj.
Din comuna Dârvari, judeţul Mehedinţi. A fost arestat în 1961, pentru că s-a opus colectivizării, şi a muncit în Bălţile Dunării până în 1964.
Născut în 1888 la Gemeni, judeţul Mehedinţi. A fost arestat în 1958 şi a murit în temniţă în 1959.
Ţăran sărac. A fost arestat în 1950 (când avea 28 de ani) şi condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 3 ani de închisoare pentru sprijinul pe care l-a dat partizanilor.
Ţăran din satul Cania, Basarabia. A fost deportat în Siberia.
Preot ortodox, paroh la Cheia, judeţul Braşov. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, însă a fost eliberat prin graţiere după numai 5 ani de închisoare.
Ţăran de 39 de ani (cu 7 clase primare) din Teregova. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul dat partizanilor.
Casnică din judeţul Arad. A fost arestată în 1957, cu lotul lui Adrian Mihuţ, şi condamnată la 5 ani de închisoare.
Preot din Botoşani. A fost arestat pe 15 august 1949.
Factor poştal din comuna Cobadin, judeţul Constanţa, născut pe 17 iulie 1903 la Brătăşani, Teleorman. A fost arestat pe 18 iulie 1949, chinuit de Securitatea din Constanţa şi condamnat la 7 ani de muncă silnică cu confiscarea averii (sentinţa nr. 553/13.10. 1949).
A suferit din cauza sprijinului acordat partizanilor din Făgăraş.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din comuna Mercina (nr. 93), judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara între 1958 şi 1960.
A fost condamnat şi trimis în Siberia, deoarece participase la mişcarea ţărănească antisovietică din Basarabia, condusă de Filimon Bodiu (în perioada 1946-1950).
Ţăran din comuna Diniaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 împreună cu familia (Bogdan, Persa şi Draga).
Ţăran din comuna Diniaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 împreună cu familia (Daniţa, Bilica şi Mişa).
Din Iaşi. A fost condamnat.
A fost deportat în perioada 1949-1956.
Participant la mişcarea ţărănească antisovietică din Basarabia, condusă de Filimon Bodiu, în perioada 1946-1950. A fost condamnat şi trimis în Siberia.
Farmacist. A fost arestat în 1950.
A fost arestat de Securitate în toamna anului 1948, împreună cu fratele lui din Buzău, şi trimis la Ploieşti pentru cercetări.
Principesă albaneză, fiica regelui Albaniei, căsătorită în România, rudă cu familia regală română. A fost arestată la începutul anului 1950 şi condamnată, în urma unui proces înscenat, la 15 ani de muncă silnică, fiind învinuită că ar fi strâns informaţii secrete, împreună cu Vintilă Petala, Vladimir Corbaru, Victor Raţiu şi col. State Ionescu. A trecut, în detenţie, pe la Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc, unde a murit pe 29 septembrie 1957.
Preot, lector universitar la Institutul Teologic din Cluj, născut pe 16 septembrie 1906. A fost arestat în 1959 şi condamnat la 5 ani de închisoare pentru întocmirea unei programe privind predarea religiei în şcoli, fiind închis la Gherla şi lagărele din Bălţile Dunării.
Din satul Brădet, comuna Almaşu Mare, judeţul Alba. A fost împuşcată de sovietici pe 3 iulie 1945.
Din Galaţi. A fost condamnat.
A fost arestat şi închis la Jilava.
Născut pe 11 decembrie 1927 la Căpâlna de Jos. A fost arestat pe 4 septembrie 1952 şi condamnat la 3 ani de închisoare ca instigator.
Din Pojogeni, judeţul Gorj. A fost condamnat şi închis pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind eliberat în 1958 (biletul de eliberare nr. 1976/1958).
Plutonier major. A fost condamnat pentru ajutorul dat, sub formă de arme, partizanilor din grupul fraţilor Arnăuţoiu.
Poliţist. A fost arestat pe 18 iulie 1948 şi închis la Jilava, Făgăraş şi Baia Sprie.
Rănit în război. A fost arestat în 1948 şi a trecut apoi pe la Securitatea din Constanţa şi Jilava.
Avocat. A participat la acţiunea de reeducare practicată în penitenciarul din Aiud în perioada 1962-1964.
Colonel. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Aiud.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Inginer din Bucureşti (Str. Arcului nr. 26), născut pe 11 iulie 1895 la Alexandria, judeţul Teleorman, membru al P.N.Ţ. din 1941, secretar general al Capitalei (ianuarie 1946–29 iulie 1947). A fost arestat şi, în declaraţia dată pe 7 august 1947 la M.A.I., în faţa lui Nicolski, s-a desolidarizat de colegii de partid şi a formulat acuzaţii mincinoase şi foarte grave, care au fost folosite în procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache. După eliberare, a reuşit să ajungă, clandestin, în S.U.A.
Preot ortodox. A stat în închisoare.
A fost omorât în timpul anchetei, la Securitatea din Galaţi.
În perioada 1962-1964 se afla în închisoarea din Aiud, unde aducea elogii conducerii, care le-a dat deţinuţilor posibilitatea reabilitării.
Născut pe 10 iunie 1909 în satul Dejoi. A fost arestat pe 6 decembrie 1958 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 8 ani de închisoare, pentru îndemnul pe care îl adresa consătenilor de-a nu se înscrie în colectivă. A murit în temniţă.
Contabil din Hunedoara. A fost arestat de Securitate, condamnat şi închis la Aiud.
Fost procuror. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
Avocat, membru al P.N.Ţ. A fost arestat în 1947 şi eliberat după ce s-a desolidarizat de partidul din care a făcut parte.
Preot ortodox în localitatea Drăgănescu, născut pe 3 februarie 1911 la Stăneşti. A fost arestat în 1952 şi închis la Ghencea, Galeş, Peninsula, Oneşti şi Borzeşti, până în 1954.
Fost marinar. A trecut, condamnat, pe la Jilava.
Ţăran din Năruja, judeţul Vrancea. A fost arestat în timpul răscoalei din 1950, chinuit de Securitatea din Galaţi, condamnat şi închis la Gherla şi Baia Sprie, unde a participat la marea grevă a deţinuţilor din 6 noiembrie 1954.
Muncitor din Turda. A murit pe 5 martie 1958 în trenul care transporta deţinuţi de la Gherla spre Delta Dunării în condiţii inumane (în timpul aceluiaşi transport au mai murit trei persoane).
Elev. A trecut prin închisoarea din Galeş în perioada 1952-1953.
Medic. A stat închis la Aiud.
Născut pe 22 iunie 1914 în localitatea Vinerea, judeţul Alba. A fost arestat pe 23 august 1949 şi condamnat la 3 ani şi 3 luni de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Mecanic, născut pe 20 iunie 1931 la Cugir. A fost arestat pe 1 martie 1950 şi condamnat la 12 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Preot paroh, deputat naţional-ţărănist, născut în 1888 la Prigor, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat şi închis în 1914 de unguri, fiind apoi arestat şi de comunişti în perioadele 1948-1949 şi 1952-1953. A murit în 1964.
Elev, fiul preotului Iosif Coriolan Buracu, născut pe 24 ianuarie 1930. A fost arestat în 1948 de Securitatea din Caransebeş şi trimis la Timişoara, unde Tribunalul Militar l-a condamnat la 2 ani de închisoare (sentinţa nr. 1766/9.12.1949), fiind închis la Târgşor, Peninsula şi Piteşti, unde a stat 5 luni pedepsit în camera nr. 4-spital. După expirarea pedepsei, pe 6 iunie 1951, a fost condamnat (administrativ) la 24 de luni de detenţie şi apoi, în 1953, la încă 12 luni, fiind trimis în lagărele de muncă forţată de la Oneşti şi Borzeşti. A fost eliberat după 5 ani.
Student. A trecut, condamnat în 1949, pe la penitenciarul din Piteşti.
A trecut, condamnat, pe la Gherla şi Baia Sprie.
A trecut în 1958, condamnat, pe la Gherla.
Plutonier major. A fost condamnat.
Ţăran din judeţul Buzău. A fost omorât de sovietici pe 7 iulie 1945 în comună.
A fost arestat în 1949, închis la Jilava, condamnat şi trimis la Canal, de unde, după expirarea pedepsei, a ajuns, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat pentru ajutorul dat partizanilor din regiune.
Student din Satu Mare. A fost anchetat în legătură cu organizaţia „Sumanele negre“.
Consul. A fost condamnat şi închis la Jilava.
Născut pe 10 februarie 1902 în localitatea Colina, judeţul Tulcea. A fost condamnat în 1949 la 8 ani de închisoare pentru sprijinul dat mişcării de rezistenţă.
Ţăran din comuna Şepreuş, judeţul Arad. A fost condamnat în 1950 ca participant la răscoala ţărănească din judeţ de la începutul lunii august 1949 şi a trecut pe la penitenciarul din Gherla.
Din Tulcea, născut pe 19 martie 1929. A stat în închisoare 1 an şi 3 luni.
Ţăran din comuna Şepreuş, judeţul Arad. A fost condamnat ca participant la răscoala ţărănească din 1 august 1949.
A trecut, condamnat, pe la Baia Sprie.
Preot ortodox, născut pe 25 august 1906 la Cămineasca, judeţul Giurgiu. A fost arestat pe 15 august 1952, ca membru al P.N.Ţ., şi închis la Galeş şi Peninsula.
Din Arad. A fost condamnat.
Învăţător din comuna Izvoarele, judeţul Olt. A fost arestat în legătură cu răscoala ţărănească din 1961 îndreptată împotriva colectivizării, deşi nu participase la aceasta.
Ţăran. A fost condamnat ca participant la răscoala din Pleşoi, declanşată în 1962.
Născut pe 22 septembrie 1911 la Dobroteşti, judeţul Teleorman. A fost condamnat la 48 de luni de lagăr pentru că a participat la revolta ţărănească din 1961.