Colonel, şeful pirotehniei armatei din Bucureşti. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, iar în 1956 procesul s-a rejudecat şi a fost achitat.
Ajutor de şofer, cu domiciliul în Bucureşti. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în Piaţa Palatului Regal.
Născut pe 24 aprilie 1919 la Gâlceşti, judeţul Gorj. A fost condamnat în 1958 şi a murit în închisoarea din Gherla în 1960.
Din Bucureşti. A fost arestată în mai 1948 pentru activitate legionară (împreună cu doi fraţi ai săi: Gabriel şi Mihai) şi a trecut pe la M.A.I., Jilava şi Mislea.
Ziarist la „Cuvântul“, „Bobi de mărgean“şi „Universul literar“, fruntaş legionar, născut în 1913. A fost arestat în 1948 şi a trecut pe la Jilava, Aiud, Minele de plumb şi Uranus. În perioada reeducării, 1962-1964, a dat declaraţii de desolidarizare de activitatea trecută. A apărut ca martor al acuzării în procese cu deţinuţi arestaţi după 1956.
Preot ortodox din judeţul Gorj. A fost arestat în 1959 şi trimis în lagărele din Bălţile Dunării.
Lăcătuş din Bucureşti. A fost condamnat în 1956 de Tribunalul Militar Bucureşti şi eliberat în 1964.
Din Reşiţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 1 an de închisoare, în perioada 1954-1955.
Avocat din Bucureşti. A murit în închisoarea din Aiud.
Inginer constructor, născut în 1918. A fost arestat în 1949, condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de închisoare şi a trecut, în perioada detenţiei, pe la Oradea, Cluj, Jilava şi Aiud.
Economist din Bucureşti, născut în 1914. A fost condamnat în 1948, într-un lot de legionari, şi a murit la Aiud în 1961.
Profesor din Craiova. A fost condamnat în 1956 şi a murit în închisoarea din Gherla.
Farmacist. A făcut parte din comitetul de reeducare de la Aiud (după 1962, până în 1964), după ce şi-a făcut demascarea.
Preot din judeţul Gorj. A fost arestat în 1959.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Popeşti, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Din Predeal. A fost arestată în 1948 de Securitatea din Braşov şi s-a îmbolnăvit grav.
Student. A fost arestat la Iaşi, în 1948, condamnat şi închis în penitenciarul din Suceava, unde a aderat la Organizaţia Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste, ajungând apoi în închisoarea din Piteşti.
Preot ortodox, paroh la Băile Govora. A fost arestat pe 15 august 1949 şi a trecut, până în 1954, prin lagărele de muncă forţată de la Canal.
Preot paroh în localitatea Păuleşti, judeţul Vrancea, născut pe 26 august 1911 la Străoane. A fost prizonier în U.R.S.S. şi a trecut în perioada 1959-1962 prin lagărele comuniste din Romania.
Învăţător, născut în 1899 la Măicăneşti. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit pe 1 aprilie 1953 la Galeş.
Student. A fost arestat pe 10 mai 1946 în timpul manifestaţiei desfăşurate în favoarea regalităţii şi a fost condamnat la 1 an de închisoare (sentinţa nr. 524/1946).
Preot ortodox, paroh în localitatea Sineşti, născut pe 30 octombrie 1905 la Lăcusteni, judeţul Vâlcea. A fost condamnat în 1951 de Tribunalul Militar Craiova la 10 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Fost ziarist la „Porunca vremii“. A fost arestat în 1948 şi a trecut pe la Jilava şi Aiud. A manifestat obedienţă faţă de administraţiile închisorilor.
Ţăran din Curtişoara, judeţul Olt, născut pe 8 mai 1932. A fost condamnat la 4 ani de închisoare şi închis până pe 6 aprilie 1962, deoarece a participat la devastarea Sfatului Popular, distrugând arhiva şi cerând desfiinţarea colectivei.
Căsătorită Gabor, născută la Curtea de Argeş. A fost arestată în 1945 ca fostă legionară, a trecut pe la Curtea Marţială şi a fost trimisă în lagărul de la Caracal.
Ţăran din comuna Copăceni, judeţul Vâlcea. A fost arestat pe 10 august 1948 de Securitatea din Craiova.
Ţărancă, născută pe 8 mai 1915 la Curtişoara, judeţul Olt. A fost arestată pe 1 februarie 1961, ca participantă la revolta ţărănească din comunele Izvoarele şi Vâlcele, chinuită de Securitatea din Piteşti şi închisă în lagărul de muncă forţată de la Periprava (Delta Dunării), până pe 22 aprilie 1962.
A fost arestat în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal şi dus la Prefectura de Poliţie.
Preot din Şomcuţa Mare, judeţul Maramureş A fost arestat în noaptea de 15/16 august 1952, după care a dispărut.
A fost condamnat.
A fost arestat în 1959, condamnat şi trimis în Bălţile Dunării.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Născută în 1888 la Bucureşti. A fost arestată în 1958 şi închisă mai întâi la Jilava şi apoi la Miercurea-Ciuc, unde a murit în 1960.
Student la Facultatea de Construcţii din Bucureşti. A fost arestat în decembrie 1947 împreună cu tinerii din P.N.Ţ. care au protestat împotriva arestării conducerii partidului şi au împrăştiat manifeste cu ajutorul trotilului.
Preot paroh la Dumbrăveni şi Costeşti, judeţul Vaslui, născut pe 14 iunie 1907 în comuna Ivăneşti. A fost arestat pe 19 august 1959 şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 10 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A fost eliberat în 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
Născut la 6 iulie 1916 la Roşia-Jiu, judeţul Gorj. A fost arestat pe 26 februarie 1951 de Securitatea din Craiova, chinuit în anchete şi condamnat în 1954 la 4 ani de închisoare, pentru „uneltire contra statului“. A fost eliberat din penitenciarul din Craiova pe baza ordinului nr. 1054/1955.
Ţăran din judeţul Ilfov. A fost ucis de sovietici pe 20 septembrie 1945 în comuna sa.
Preot ortodox la Biserica Sf. Haralambie din Turnu Măgurele, fiul protopopului Ioan Băldescu, născut pe 23 noiembrie 1912 în comuna Seaca, judeţul Teleorman. A fost arestat pe 15 august 1952, trimis la Galeş pe 17 noiembrie 1952 şi eliberat pe data de 11 august 1953.
Preot paroh la Turnu Măgurele, născut la Mihăeşti, judeţul Olt, în 1886. În 1907, urmărit ca instigator al unei revolte ţărăneşti, a plecat la Seaca, judeţul Teleorman. Pe 15 august 1952 a fost arestat, împreună cu preotul Emil Băldescu (fiul său), şi trimis în lagărul de muncă forţată de la Galeş, unde a murit pe 24 septembrie 1952 în suferinţă.
Inspector general pentru învăţământul primar (fratele preotului Ioan Băldescu), născut în 1894 la Mihăeşti, judeţul Olt. A fost arestat de Securitate în noaptea de 15/16 august 1952 şi închis la Ghencea, fiind apoi trimis la Galeş şi Peninsula (în noiembrie) şi eliberat în mai 1953.
General, brav militar, care a luptat în cele două războaie mondiale (fratele preotului Ioan Băldescu), născut în 1888 la Mihăeşti, judeţul Olt. A fost arestat în 1949 şi a murit la Jilava pe 2 decembrie 1953.
Din Lugoj. Mamă a cinci copii şi însărcinată cu al şaselea. A fost arestată în august 1956 şi anchetată pentru multiplicarea Memoriului episcopilor greco-catolici, întocmit în timpul detenţiei acestora de la Curtea de Argeş, memoriu care i-a fost înmânat de episcopul Ion Ploscaru pentru a-l expedia la Vatican.
Născut în 1888. Consul. A fost arestat în 1949, condamnat, în urma unui proces înscenat, fiind închis mai întâi la Jilava şi apoi la Peninsula, unde a muncit din greu, deşi era bolnav. În iulie 1953 a fost trimis în temniţa din Aiud, unde, bătrân şi bolnav, a murit la scurt timp, în acelaşi an.
Student la Bucureşti. A fost condamnat în 1949 ca membru al unei organizaţii anticomuniste. A trecut prin chinurile la care erau supuşi deţinuţii în camera nr. 4-spital de la penitenciarul din Piteşti, începând cu 19 ianuarie 1950. Se pare că a stat închis şi la Peninsula.
Cizmar din Timişoara. A fost împuşcat de sovietici pe 29 decembrie 1944, când aceştia ajunseseră cu „eliberarea“în vestul ţării.
Fost avocat şi prefect, născut în 1888 la Dognecea. A fost arestat, condamnat în 1949 şi a murit pe 3 august 1952 la Canal.
Născut în 1913 în Orhei. A fost deportat, împreună cu toată familia, în Siberia, de unde nu s-a mai întors.
Din Schineni-Soroca, Basarabia, membru al mişcării de rezistenţă „Arcaşii lui Ştefan“. A fost arestat în 1946 de N.K.V.D., condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi trimis în lagărele sovietice.
Născut pe 25 decembrie 1914 la Bucureşti. A fost botezat la Vişina, judeţul Dâmboviţa, unde a ctitorit o biserică. Fiind căsătorit cu Rodica, sora lui Corneliu Coposu, a fost arestat în 1949 şi anchetat de Securitatea din Târgovişte şi Piteşti.
Fratele lui Constantin-Cristian Bălescu. A fost arestat în 1949 şi închis la Târgovişte şi Piteşti.
Din comuna Fărcăşeşti, judeţul Gorj. A fost condamnat la 4 ani de muncă forţată în lagărele comuniste.
Preot ortodox din Viştea de Sus, judeţul Braşov. A fost arestat şi a stat închis în perioadele 26.12.1942-4.03.1943 şi 14.10-12.11.1944 la Târgu Jiu, Mănăstirea Tismana şi Făgăraş. Arestat din nou şi condamnat, 1957-1964, a fost eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964, fiind apoi mereu supravegheat.
Preot (protopop) greco-catolic la Beiuş, judeţul Bihor, originar din comuna Marca, judeţul Sălaj, născut în 1906. A fost arestat mai întâi în 1948 şi apoi în 1957, împreună cu episcopul Alexandru Rusu, condamnat la 10 ani de închisoare şi închis la Gherla şi Aiud, unde a murit pe 3 februarie 1964, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Fratele lui Teofil Băliban. A trecut prin temniţele comuniste.
Ţăran, născut în 1893. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 10 iulie 1953.
Din comuna Mălini, judeţul Suceava, născut în 1924. A murit închis la Aiud, în 1947.
Absolvent al Academiei Comerciale, economist la o întreprindere din Târgu Jiu, născut pe 15 iunie 1911 în judeţul Gorj. Arestat de Securitatea din Craiova pe 28 octombrie 1953, a fost bătut de lt. major Vasile Popescu pentru că nu şi-a denunţat fratele, Nicolae Băloi, student la Medicină, care avea idei anticomuniste. Prin sentinţa nr. 968/29.06. 1954 a fost condamnat la 3 ani de închisoare.
Student în anul VI la Facultatea de Medicină din Bucureşti, născut pe 13 decembrie 1923 în judeţul Gorj. A participat activ la marile manifestaţii din Bucureşti din 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946. A fost arestat pe 23 aprilie 1953, anchetat de Securitatea din Bucureşti, condamnat de Tribunalul Militar, în urma unui proces înscenat, la 7 ani de închisoare, închis în penitenciarele de la Craiova, Jilava, Gherla şi Aiud, pentru ca apoi să fie trimis la Canal. După executarea pedepsei a fost condamnat (administrativ) la alţi 3 ani de detenţie la Periprava.
Născut pe 6 noiembrie 1922 la Vlădaia, judeţul Mehedinţi. A fost arestat pe 8 februarie 1959 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 8 ani de închisoare pentru instigarea ţăranilor la revoltă.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Născut pe 3 august 1914 la Câineni. A fost condamnat pe 5 mai 1961 la 5 ani de închisoare pentru că a redactat scrisori de ameninţare adresate celor care făceau colectivizarea forţată.
A fost arestat pe baza Deciziei nr. 349/15.08.1951 şi a stat închis 2 ani la Ocnele Mari.
Preot ortodox. A fost arestat de Securitate în 1959 şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi, în urma unui proces înscenat (sentinţa nr. 122/1960). A fost eliberat în 1963.
Pastor protestant. A fost condamnat şi a trecut pe la Jilava şi Gherla (1961).
Ţăran, născut pe 1 septembrie 1925 în comuna Vâlcele, judeţul Olt. A fost condamnat la 5 ani de muncă forţată în lagăr pentru că a participat în ianuarie 1961 la revolta ţărănească îndreptată împotriva colectivizării.
Ţărancă, cu mulţi copii, născută pe 23 mai 1938 în comuna Vâlcele, judeţul Olt. A fost arestată pe 1 februarie 1961, pentru că a participat la revolta ţărănească izbucnită în comună pe 15 ianuarie 1961. A fost anchetată brutal la Sfatul Popular, schingiuită în celulele Securităţii din Piteşti şi închisă în lagărul de muncă forţată de la Periprava până pe 23 aprilie 1962.
A fost arestat pe 15 mai 1948, în lotul „Universitatea Iaşi“, fiind apoi condamnat. Se afla în 1949 în închisoarea din Suceava, unde a aderat la O.D.C.C.
Poliţist din Oradea. A fost arestat pe 18 iulie 1948, închis mai întâi la Jilava şi apoi la Făgăraş, unde a murit pe 4 februarie 1953.
Inginer. A murit în închisoarea din Aiud.
Eminent inginer în mine şi metalurgie, care a lucrat în perioada 1925-1938 la Societatea Petroşani şi apoi, la solicitarea lui Ion Gigurtu, la Societatea Brad. A fost arestat în 1949 şi condamnat pe 30 octombrie 1950 de Tribunalul Militar Bucureşti la 15 ani de muncă silnică şi confiscarea averii. A trecut pe la Jilava, Aiud, Gherla şi Minele de plumb de la Baia Sprie. A fost eliberat în 1955 şi a murit la Bucureşti pe 27 octombrie 1974.
Născut pe 19 noiembrie 1899 la Târgu Jiu. În primul război mondial a lucrat la spitalele de campanie din Moldova, unde se refugiase, ocupând apoi, după terminarea Şcolii de Mişcare, funcţia de impiegat în Gara de Nord. Pensionat de boală în 1928, s-a ocupat de radiofonie, preluând ulterior reprezentanţa firmei Phillips. A fost arestat în iunie 1949 şi închis în lagărele de muncă forţată de la Poarta Albă şi Capul Midia, de unde s-a întors, la sfârşitul anului 1952, distrus din punct de vedere fizic. A murit pe 4 octombrie 1979 şi a fost înmormântat la Târgu Jiu.
A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Jilava, Aiud şi Minele de plumb din Baia Sprie.
Originar din Constanţa. A fost arestat la vârsta de 82 de ani.
Din judeţul Constanţa, născut pe 4 octombrie 1921. A stat, începând din 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 1 an şi 2 luni.
Colonel. A fost arestat în 1949. A trecut pe la Jilava şi în 1953 se afla, bolnav, la Văcăreşti.
Din comuna Bărbăteşti, judeţul Gorj. A fost arestat pe data de 4 ianuarie 1959, condamnat la 4 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis pe la Craiova, Jilava şi Aiud, de unde a fost eliberat pe 15 ianuarie 1963.
Din judeţul Constanţa, născută pe 27 iulie 1932. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu, începând din 1951.
Perceptor din comuna Pui, judeţul Hunedoara. A fost condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de ing. Lazăr Caragea, în 1949, în Munţii Retezat.
Plutonier de jandarmi, născut în 1903. A murit închis la Gherla în 1960.
Moşiereasă. A fost deportată în 1951 în Bărăgan.
Profesoară din Călăraşi. A fost arestată în 1958, chinuită în anchete, implicată în procesul înscenat lui Tache Funda, condamnată şi închisă pe la Miercurea-Ciuc, Arad şi Oradea, până în 1964.
Din Slatina. A fost arestat în 1949 şi închis la Piteşti.
A fost arestată în 1948 şi închisă pe la Ministerul de Interne, Jilava şi Mislea.
Din Motru, judeţul Gorj, născut pe 4 septembrie 1933. A fost arestat pe 18 iunie 1951 şi trimis împreună cu familia, cu domiciliu obligatoriu, la Ruhlea, în Bărăgan, unde a stat timp de 4 ani.
Născută în 1927 la Bucureşti. A fost arestată în 1947 şi a murit în anul 1948 în închisoare.
Născută în 1910 la Dobroteşti, judeţul Teleorman. A fost condamnată la 4 ani de muncă forţată în lagăr, deoarece în 1961 a chemat prin bătăi de clopot sătenii pentru a participa la revolta îndreptată împotriva colectivizării.
Din Dobrogea. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi a trecut prin lagărele de la Canal.
Croitor din comuna Viziru. A fost condamnat şi închis pe la Jilava şi Aiud.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Baci la o stână pe Râul Doamnei, judeţul Argeş. A fost arestat şi chinuit de Securitatea din Piteşti, pentru ajutorul acordat partizanilor din lotul Arnăuţoiu.
Născut în 1908 la Calafat. A fost arestat în 1951 şi a murit la Canal pe 23 iunie 1953.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Funcţionar, născut în 1928 la Daneţi, judeţul Dolj. A fost condamnat de trei ori.
Din Bucureşti, născut pe 30 septembrie 1900 la Amărăştii de Jos, judeţul Dolj. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Poarta Albă pe 17 februarie 1953.
Ofiţer de artilerie şi avocat, născut pe 16 ianuarie 1907 în comuna Movila Miresii, judeţul Brăila, rănit de două ori pe front. A fost radiat din barou, iar după 1950 a făcut închisoare de două ori pentru că a pledat cauza unor partizani.
Membru al P.N.Ţ. din Cugir. A fost arestat pe stradă, când se întorcea de la o manifestaţie a opoziţiei îndreptată împotriva forţelor comuniste, dus în sediul P.C.R. şi împuşcat, pe 6 aprilie 1946, de comunistul Aurel Tura.
Muncitor, născut pe 27 martie 1936 la Cugir. A fost arestat pe 19 aprilie 1956 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Avocat. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a trecut pe la lagărul de muncă forţată de la Bicaz.
Născut pe 4 iunie 1952 în condiţii de domiciliu obligatoriu, unde a stat, împreună cu părinţii, 1 an şi 9 luni, după care familia a revenit în judeţul Constanţa.
Născut pe 1 decembrie 1916 în comuna Corbi, judeţul Argeş. A fost condamnat la 7 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 174/12.09.1959) pentru legăturile avute cu partizanii din lotul Arnăuţoiu.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Constanţa, născut pe 25 iunie 1929. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani, începând din 1951.
Originar din Câmpulung Moldovenesc. A fost condamnat în 1949 cu un grup de partizani din Dorna Cândrenilor şi a trecut pe la Iaşi, Suceava, Jilava şi Gherla.
Student. A fost condamnat în 1948 la 6 ani de închisoare şi închis la Jilava, Piteşti, Aiud şi Peninsula. Arestat din nou în 1958, a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică în unul din loturile Vasile Blănaru - Flamură.
Magistrat, originar din Sibiu. A fost arestat în 1948, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis mai întâi la Aiud, ajungând în 1950 la Peninsula, unde, ca normator în brigada de construcţii, i-a sprijinit pe deţinuţi în îndeplinirea normelor.
Născut în 1927 la Mihăileni. A fost arestat şi a murit în 1949 la Târgu Ocna, imediat după condamnare.
Student din Suceava. A fost omorât de Securitate, ca partizan, în ziua de Paşti (1949) la Arnota.
Ţărancă, născută pe 19 iunie 1915 în satul Sboghiţeşti, comuna Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 379/9.03.1951) la 1 an de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Doi fraţi. Au fost arestaţi în 1949 şi condamnaţi ca membri în „Gărzile Decebal“, conduse de preotul Filaret Gămălău.
Inginer. A fost arestat în 1948 şi a trecut pe la Peninsula.
Student reeducat. A trecut, deţinut, pe la Piteşti şi Peninsula.
Subofiţer. A trecut în Iugoslavia, pentru a scăpa de politizarea armatei, dar a fost împuşcat de sârbi, în 1949, în lagăr.
Din Petreşti, judeţul Dâmboviţa, născut pe 14 mai 1911 în Răzvani, judeţul Călăraşi. A fost condamnat la 5 ani de muncă forţată în lagăr, deoarece a participat în ianuarie 1961 la răscoala ţărănească din Petreşti.
Din Caransebeş. A fost arestat de Securitate în 1949, torturat şi condamnat la 5 ani de temniţă grea pentru legături cu partizanii din Munţii Semenicului. A trecut pe la Caransebeş, Timişoara, Jilava şi Poarta Albă.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Fost prefect, născut în 1894 în judeţul Alba. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Galeş pe 28 martie 1953.
Fost funcţionar la Moineşti, judeţul Bacău, născut pe 4 iulie 1872. A murit la Midia, pe 31 martie 1953, la vârsta de 81 de ani, fără asistenţă medicală.
Avocat din Oradea. A fost arestat în 1951 şi trimis la Midia, unde a murit în 1953.
Asistent universitar. A fost arestat pe 15 mai 1948 în lotul „Centrul Universitar Cluj“, judecat şi condamnat, în urma unui proces înscenat, de Tribunalul Militar Cluj. A fost trimis apoi la Aiud, unde a murit, după doi ani de temniţă, pe 17 mai 1950 din cauza condiţiilor grele de detenţie şi a lipsei de medicamente.
Din Târgovişte. A fost arestat în 1948, condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Jilava şi Aiud.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a suportat torturile aplicate de studenţii reeducaţi, în frunte cu Ion Stoian, până a înnebunit.
Student originar din Lisa, judeţul Braşov. A fost omorât, în luptă cu Securitatea, în ziua de Paşti (1949) la Arnota.
Consilier în Ministerul Justiţiei. A trecut condamnat, în 1950, pe la închisoarea din Jilava.
Avocat din Bucureşti. A fost condamnat în 1951, împreună cu alte persoane, în urma înscenării puse la cale în jurul Legaţiei Franţei din Bucureşti.
Preot ortodox din judeţul Argeş. A fost arestat în 1958 şi condamnat, pentru „omisiune de denunţ“, în legătură cu partizanii din lotul Arnăuţoiu.
Tehnician. A trecut în 1951, condamnat, pe la Jilava.
Ţăran din judeţul Dâmboviţa. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava. În 1952 se afla la Aiud.
Tânăr din Bucureşti (şos. Pantelimon nr. 199). A fost arestat în Piaţa Palatului Regal pe 8 noiembrie 1945.
A fost condamnat în 1950 şi a stat închis până în 1953.
Născut la 27 februarie 1910. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa pentru „uneltire împotriva siguranţei statului“şi a stat 3 ani şi 1 lună în închisoare.
Născut pe 23 decembrie 1942. A fost deportat în 1951 pentru o perioadă de 2 ani.
Contabil din Bucureşti (Str. Iosif Vişinescu nr. 50). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei care a avut loc în Piaţa Palatului Regal.
Calfă de croitor din Ploieşti. A fost arestat în 1952 şi condamnat pentru că, împreună cu doi tineri, a plănuit să saboteze trenurile cisterne care transportau petrolul românesc în U.R.S.S.
Ţăran din comuna Conţeşti. A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Tânăr, care, împreună cu alţi tineri, majoritatea legionari, a format un grup de rezistenţă armată în munţi (la nord de Mănăstirea Arnota), întâlnindu-se în Săptămâna Mare a Paştilor din 1949 unsprezece persoane. Trădaţi de un frizer din Râmnicu Vâlcea, Săndulescu, de Paşti, au fost înconjuraţi de Securitatea din Drăgăşani şi vânătorii de munte din Sibiu, la ora cinci dimineaţa începând lupta. A fost împuşcat de Securitate, împreună cu alte patru persoane, după ce s-a predat.
Născut pe 14 septembrie 1902 la Bechet, judeţul Dolj. A fost arestat de Securitatea din Craiova, chinuit în anchete şi condamnat în 1950 la 6 ani de temniţă grea, în urma unui proces înscenat, pentru activitate ostilă regimului comunist. A murit la Poarta Albă pe 12 iunie 1952.
Subofiţer din Balaci. A fost condamnat în 1949, închis mai întâi la Jilava şi apoi, în 1950, la Peninsula, unde s-a împotrivit muncii forţate, fiind trimis în lanţuri, pe 11 noiembrie 1950, la Poarta Albă. După eliberare a rămas acelaşi dârz adversar al comunismului fapt, care i-a adus în 1958 o nouă condamnare de 20 de ani de muncă silnică.
Ţăran din judeţul Ialomiţa. A fost condamnat în 1950 şi a trecut, închis, pe la Peninsula.
Din comuna Siliştea, judeţul Constanţa, născut pe 5 martie 1917. A fost arestat în 1949, torturat de Securitatea din Constanţa şi condamnat la 10 ani de muncă silnică, în legătură cu mişcarea de rezistenţă. A stat 7 ani şi 7 luni în închisoare.
Din comuna Ostrov, judeţul Constanţa, născut pe 28 noiembrie 1915. A fost condamnat şi a executat 2 ani de închisoare.
Ţăran. A fost condamnat şi a trecut prin lagărele de muncă forţată.
A fost condamnat pentru „uneltire împotriva regimului“şi a trecut pe la M.A.I., Jilava şi Aiud, unde a participat, în perioada 1962-1964, la acţiunea de reeducare.
Ziarist din Bucureşti. A fost arestat după revoluţia din Ungaria (1956), anchetat dur de Securitatea din Uranus şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A trecut pe la Jilava şi lagărele din Bălţile Dunării (Salcia şi Stoeneşti).
Preot ortodox, paroh la Biserica Sf. Filofteia din Brăila, născut în 1903. A fost condamnat în 1949 la 25 de ani de muncă silnică, închis la Galaţi, Aiud, lagărele de muncă forţată de la Canal şi a fost eliberat în 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Partizan din comuna Fizeşu Gherlii, judeţul Cluj, născut în 1907. A fost executat pe 1 septembrie 1950.
Din Tecuci. A fost condamnat şi a trecut prin temniţele comuniste.
Din Piteşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din Cernavodă, născut pe 13 decembrie 1928. A fost condamnat la 3 ani de închisoare.
A fost condamnat în 1950 şi a murit în penitenciarul din Gherla în 1953.
Din Timişoara, născut în 1896, cu studii la Budapesta şi Cluj, doctor în drept, deputat naţional ţărănist, fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne. A fost arestat pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950. În noaptea de 5 spre 6 mai 1950 a fost dus la Sighet, într-o dubă în care mai erau şi alţi fruntaşi politici, precum Sever Bocu, Titus Popovici sau Dumitru Nistor. A stat în închisoarea din Sighet peste 5 ani.
Născut în 1929 la Poiana Sibiului. A fost executat pe 11 septembrie 1953.
Muncitor din Dej. A fost condamnat pentru credinţă, ca iehovist.
Preot paroh la Coteana, judeţul Olt, născut în 1915 la Scorniceşti. A fost condamnat şi a trecut prin lagărele comuniste.
Profesor la Academia Comercială din Braşov. A fost arestat în 1949, ca membru al P.N.Ţ.
Născut pe 1 noiembrie 1895 în comuna Nămoloasa. A fost arestat în septembrie 1952, condamnat, în urma unui proces înscenat, şi închis la Gherla, unde a murit, după 7 luni de detenţie grea, pe 14 aprilie 1953.
Aviator. A fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru încercarea de trecere ilegală a frontierei (deoarece i s-a defectat avionul, a aterizat tot în Romania).
Din Câmpulung Moldovenesc. A fost arestat în 1958, implicat în înscenarea procesului Vasile Blănaru - Flamură, judecat pe 20 aprilie 1959 şi condamnat la 5 ani de temniţă grea.
Ţăran din satul Băcioi, raionul Ialoveni, Basarabia, născut în 1916. A fost arestat de N.K.V.D. în iulie 1949 şi închis în „Dubrovlag“, Siberia, până în 1956.
Ţăran din satul Ţigăneşti, născut în 1902. A murit la Gherla în 9 septembrie 1956.
A fost condamnat în 1949 şi a ajuns în 1951 la Gherla, unde era în relaţii bune cu ofiţerul politic Sucigan.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
fost arestat, torturat de Securitatea din Suceava şi condamnat în 1948.
Din Tecuci. A trecut prin temniţele comuniste.
S-a născut în 1907 şi a murit, închis la Gherla, în 1953.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Constanţa, născut pe 24 noiembrie 1919. A fost trimis în 1951 în domiciliu obligatoriu pentru o perioadă de 8 luni.
Preot, stareţ la Schitul Cetăţuia, judeţul Argeş. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 478/11.05.1950) pentru adăpostirea partizanilor conduşi de colonelul Arsenescu, pe care i-a asistat la depunerea jurământului de luptă împotriva regimului comunist. A trecut pe la Piteşti, Jilava, Târgu Ocna, Baia Sprie şi Aiud, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964. A murit la Mănăstirea Pasărea în 1982.
Născută pe 1 mai 1943 la Vinerea, judeţul Alba. A fost arestată pe 3 mai 1952 (la vârsta de 9 ani) şi trimisă la Turda, cu domiciliu obligatoriu, unde a stat 2 ani şi 7 luni.
Din Bâlteni, judeţul Gorj. A fost condamnat în perioada 2.10.1970-14.04.1971 pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“. Pentru acelaşi motiv a mai fost condamnat în perioada 14.07.1972-13.01.1974.
Funcţionar. Născut în 1893. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Galeş (Canal) pe 21 aprilie 1953.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Din Iaşi (Str. Păcurari nr. 133). A fost condamnat.
Doctor. A fost arestat, condamnat la 5 ani de închisoare, în 1957, şi închis la Gherla şi Piteşti.
Din judeţul Constanţa, născută pe 17 decembrie 1947. A stat, începând din 1951, 4 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 29 iunie 1927 la Stoina, judeţul Gorj. Fiind bine dotat intelectual, a fost trimis la învăţătură la insistenţele învăţătorului satului, D. Hobeanu, în Germania, la vârsta de 17 ani. După terminarea războiului a fost pentru scurt timp arestat la Mosbach. S-a întors apoi în ţară, unde şi-a reluat studiile. A fost arestat pe 22 iunie 1949, schingiuit de securiştii cpt. Simonitz, lt. major Kraus şi plt. major Buday, trimis de la Târgu Mureş la Tribunalul Militar Cluj, care l-a condamnat la 1 an şi 6 luni de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind apoi închis la Târgu Mureş, Cluj, Văcăreşti, Jilava, Târgşor, Gherla, Canal şi Ghencea. A furnizat importante informaţii istoriografiei româneşti despre oamenii din închisori şi condiţiile de detenţie.
Maior din Bucureşti. A fost arestat împreună cu soţia şi se afla în 1950 în Ministerul de Interne. Soţia sa a fost închisă apoi la Jilava şi Mislea.
Învăţător, originar din Vâlcea. A plecat ca misionar în satele secuieşti, unde s-a stabilit (cu excepţia perioadei de ocupaţie ungară, 1940-1944). În 1959 a fost condamnat pe baza unui dosar falsificat de Securitate şi închis la Aiud, unde căuta soluţii pentru a ieşi din închisoare.
Originar din Răscăeţi, judeţul Dâmboviţa. A fost arestat pe 15 iunie 1946 (era student) de Siguranţa din Găeşti, în timpul campaniei electorale pentru „alegerile“din 19 noiembrie 1946.
Avocată din Bucureşti. A fost arestată pe 15 august 1949 de Securitatea din Bucureşti şi a trecut pe la Ministerul de Interne, Uranus, Jilava şi Mislea.
Croitor din Craiova, fost ajutor de primar în timpul guvernării legionare. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Midia, unde a murit pe 16 septembrie 1953.
Contabil. A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Constanţa în 1958.
Din Broşteni, judeţul Argeş. A fost condamnată la 6 luni de muncă forţată, începând din septembrie 1951, pe baza Deciziei nr. 5/14.01.1950 a Ministerului de Interne.
Originar din Târgovişte, născut în 1909. A fost arestat pe 4 noiembrie 1959 şi condamnat la 9 ani de temniţă grea pentru că l-a ajutat pe Cezar Spineanu (dându-i 100 de lei), fruntaş al P.N.Ţ. şi senator de Dâmboviţa, fost deţinut politic.
Medic din Târgovişte. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a trecut prin închisorile comuniste.
Funcţionar, născut pe 11 iunie 1912 în comuna Muşeteşti, judeţul Gorj. A fost arestat pe 16 aprilie 1958 (mandat nr. 509/1958), judecat de Tribunalul Militar Sibiu, care l-a condamnat la 6 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a stat închis la Jilava, Gherla şi lagărul Ostrov (Bălţile Dunării), de unde a fost eliberat pe 5 octombrie 1962.
A fost omorât pe data de 22 decembrie 1965 de Securitatea din Ploieşti, în timpul anchetei la care a fost supus.
A trecut prin acţiunea de reeducare practicată în penitenciarul din Aiud, 1962-1964, fiind printre principalii colaboratori ai cluburilor de educaţie.
Student la Politehnica din Bucureşti. A fost condamnat în 1949 la 5 ani de închisoare, închis mai întâi la Jilava şi apoi, în 1950, la Peninsula, unde, împreună cu Victor Coconeţi, i-a ajutat foarte mult pe deţinuţii din brigada de pedepsiţi „O1 şi O2“.
Născut pe 27 iulie 1904 în comuna Melineşti, judeţul Dolj. A fost condamnat pentru „uneltire împotriva regimului comunist“.
Muncitor. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în Piaţa Palatului Regal, în timpul manifestaţiei.
Avocat din Bucureşti. A fost arestat în 1949, închis la Jilava, Aiud şi în lagărele de pe Canal, unde a murit.
Din Zăvoieni, judeţul Vâlcea, născut în 1885. A murit pe data de 3 martie 1958, în timp ce era anchetat de Securitatea din Bucureşti.
Moşier din Buzău. A murit în 1962 în temniţă.
A fost arestat în 1948, împreună cu membrii fostei organizaţii legionare din Politehnică, condamnat şi închis pe la Jilava şi Piteşti, în perioada în care se practica reeducarea.
A fost arestat în 1978 şi anchetat de Securitate în Calea Rahovei.
Poliţist. A fost arestat în 1948 şi închis pe la Jilava, Gherla şi Făgăraş.
Din comuna Horia, judeţul Constanţa, născut pe 6 aprilie 1933. A stat 7 ani cu domiciliu obligatoriu, începând cu 1951.
Tipograf din Bucureşti. A fost condamnat.
Avocată din Bucureşti, originară din Constanţa. A fost răpită în 1945 de N.K.V.D. din faţa Liceului „Gh. Lazăr“, fiind apoi chinuită în timpul anchetelor şi trimisă în lagărele sovietice. În 1948 se găsea la Vorkuta. A fost eliberată în 1955 şi s-a înapoiat în Romania după 10 ani de captivitate.
Ţăran din părţile Sibiului. A fost condamnat.
Originar din Valea lui Mihai, judeţul Bihor. Născut în 1921. S-a întors în 1942 de la studii din Franţa pentru a pleca pe front, fiind locotenent în rezervă. Era înscris la Facultatea de Drept din Bucureşti şi în timpul refugiului s-a remarcat ca militant de frunte al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc, al cărui preşedinte era. După 23 august 1944 a rămas în prima linie de luptă împotriva comunismului, participând activ la manifestaţiile din 8.11.1945 şi 10.05.1946. A fost înjunghiat în timpul campaniei electorale din 1946. S-a ocupat de pregătirea rezistenţei naţionale, procurând armament. A fost arestat pe 19 mai 1947 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 2 ani de închisoare (sentinţa nr. 412/1948). Eliberat după un an, a trecut, împreună cu alţi tineri, la reorganizarea şcolii de cadre a P.N.Ţ., fiind arestat din nou pe 29 ianuarie 1949, condamnat de acelaşi tribunal la 15 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 970/1950) şi închis la Jilava, Aiud, Oradea şi Râmnicu Sărat. A avut mereu o atitudine critică faţă de abuzurile administraţiei. Grav bolnav, a ajuns în 1963 la Văcăreşti, unde a fost operat de stomac. A fost eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
A fost condamnat după 1960 la 10 ani de muncă silnică pentru discuţii considerate duşmănoase la adresa regimului.
A fost condamnat în 1950 şi a trecut pe la Gherla şi Minele de plumb din Baia Sprie.
Avocat din Râmnicu Sărat. A fost arestat, împreună cu copiii, între 1948 şi 1950.
Din Bucureşti. A fost arestat.
Ţăran. A fost arestat în timpul unei mişcări de protest împotriva colectivizării şi a fost împuşcat de Securitatea din Cluj pe 1 septembrie 1950.
Ţărancă din comuna Faraoani, judeţul Bacău. A fost arestată pe 10 martie 1949, ca apărătoare a bisericii catolice din sat, fiind apoi bătută şi omorâtă de Securitatea din Bacău.
Teolog din Vaşcău. A murit în 1948 la Piteşti.
Contabil. A fost închis la Jilava şi Minele de plumb.
Ţăran din Valea Teilor. A fost arestat şi condamnat în 1949.
A fost condamnat.
Ţăran din localitatea Felmer, judeţul Braşov. Protestatar anticomunist, a acţionat de unul singur prin munţi şi a stat ascuns într-un bordei până în toamna lui 1950, când a fost arestat.
Student la Politehnica din Timişoara, originar din localitatea Felmer, judeţul Braşov, fratele lui Ion Bărcuţan. A fost arestat în mai 1948 la Braşov, condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi chinuit la Piteşti, în timpul acţiunii de reeducare la care a fost supus.
Funcţionar, născut la 3 mai 1911 la Muncelu, judeţul Bacău. A fost arestat în 1948, condamnat şi închis la Jilava şi Poarta Albă, unde a murit pe 28 august 1950.
Născut la 26 decembrie 1913 la Inand, judeţul Bihor. În 1942 a fost hirotonisit ca preot ortodox în comuna Sâg, de lângă Zalău, şi a făcut parte din mişcarea de rezistenţă „Horia, Cloşca şi Crişan“, după ce îi sprijinise pe partizanii conduşi de Nicolae Dabija. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 66/7.03.1953), a trecut până în 1964, pe la Arad, Timişoara, Jilava, Lugoj, Midia şi Aiud.
Din localitatea Scoreiu. A fost arestat, împreună cu preotul Ion David, pentru sprijinul acordat partizanilor şi a dispărut după 1953.
Medic. A murit în anul 1952 la închisoarea din Făgăraş.
Profesor la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti. A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Aiud.
A fost arestată şi închisă la Jilava şi Mislea.
Colonel magistrat. În 1933 a primit ordin de la generalul Turbatu să preia ancheta grevei de la Griviţa, refuzându-i-se demisia. A eliberat sute de participanţi la grevă şi i-a scos de sub anchetă pe Lucreţiu Pătraşcanu, A. Bunaciu şi Ştefan Niţulescu, urmând să fie anchetaţi numai cei care folosiseră violenţa. Deoarece a dezvăluit faptul că nu existau revendicări şi că greva era rezultatul unei conspiraţii internaţionale, dirijate de la Moscova şi finanţată de Comintern, a fost arestat, condamnat şi a murit în 1956 în penitenciarul din Piteşti.
Cioban macedonean din judeţul Tulcea. A fost arestat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
A fost condamnat.
A fost condamnat (împreună cu fratele său, Ferdinand Bărduţ).
Magistrat. În 1957 a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 15 ani de muncă silnică pentru că a participat la mişcarea de rezistenţă din zona oraşului Târgu Mureş, condusă de învăţătorul Ion Faliboga.
Student la Iaşi. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi închis în penitenciarul din Suceava, unde s-a alăturat lui Bogdanovici. Ajuns la Piteşti a participat la schingiuirea deţinuţilor, alături de Ţurcanu, continuând să facă acelaşi lucru la Gherla, unde, fiind în comitetul de reeducare, a declarat, pe 25 noiembrie 1951, că îl susţine pe Petre Goiciu, care anunţa reeducarea ca acţiune generală de masă. A contribuit la omorârea prin schingiuire a lui Radovan şi a altora.
Preot ortodox din Tutova, judeţul Vaslui. A fost arestat după 6 martie 1945 şi trimis în lagărul de la Caracal.
Colonel, nepotul lui Simion Bărnuţiu. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Gherla.
Ţăran din Fizeşu Gherlii, comună în care a izbucnit o revoltă împotriva colectivizării forţate. A fost împuşcat de Securitate pe 1 septembrie 1950, acţiunea fiind condusă de Briceag.
Teolog, originar din Vaşcău, judeţul Bihor. A fost condamnat după rebeliunea din 1941 şi a murit în penitenciarul din Piteşti, în 1948.