34. BASARABENI - VICTIME
[sinteză Livia
Dandara]
După anexarea
Basarabiei şi Bucovinei ," vânătoarea" pilonilor administrativi ai stăpânirii
româneşti: primari,funcţionari , membri de partide - PNŢ, PNL, PNC -
învăţători, preoţi, ţărani , tineret. În unele
comune, deportarea ia proporţii de curăţire etnică.
Cu puţin înainte de intrarea trupelor
româneşti în Basarabia,NKVD-ul din
RSS Moldovenească arestează precipitat românii
consideraţi "duşmani " : ridică
bărbaţii, uneori familii întregi, şi le duc în fundul Rusiei;
dacă nu este timp, îi împuşcă.
Ca urmarea a
tratativelor din martie-iunie 1944 cu reprezentanţii diplomatici ai
URSS,SUA şi Marrea Britanie (duse de Barbu Ştirbey şi Constantin
Vişoianu la Cairo ) PNŢ, PNL, PSD, PCR au creat această coaliţie cu
scopul constituirii unui guvern care să încheie armistiţiul cu
Naţiunile Unite.
Pe măsura reanexării Basarabiei ,
înainte şi după 23 august 1944 ,se produce o teribilă "vânătoare"
împotriva cetăţenilor care au colaborat cu
autorităţile româneşti în perioada revenirii Basarabiei la
patria mamă.
Arestarea principalilor membri ai guvernului
Ion Antonescu
[ Vezi Cronologia
generală-genocod ] .
Guvernul BND dă o serie de decrete-legi
prin care erau amnistiate toate infracţiunile din Codul Penal, Codul
Justiţiei Militare şi o serie de delicte politice speciale, încercate sau săvârşite
după 1 ian.1918 (M.O. nr.197 bis ,24 aug.1944 ) . Expunerea de
motive la decret -Lucreţiu Pătrăşcanu (ad.int.
la Justiţie )
Punerea în libertate a tuturor deţinuţilor
politici condamnaţi - practică caracterizată de Lucreţiu
Pătrăşcanu ca o caracteristică a „regimurilor
totalitare " care, în noile împrejurări, făcea inutilă existenţa
lagărelor.¤ 25 aug.'44:
Ministru de Externe al URSS reconfirmă Declaraţia
din 2 apr.'44 (la intrarea Armatei Roşii pe teritoriul României )
că URSS <nu are de gând să dobândească vreo
parte din teritoriul român sau să schimbe ordinea socială ce
există în România .>
I.Antonescu, Mihai
Antonescu ,g-ralConstantin ( Piki )Vasiliu ,g-ralC.Pantazi, col.Elefterescu sunt predaţi
g-ralului R.I. Malinovski ,care-i face prizonieri.
Transportaţi cu trenul,în secret ,la
Moscova,apoi la un castel ,apoi în închisoarea "Liublianka" (2
sept.'44-apr.'46 ).În cele 18 luni, vor fi supuşi unor lungi interogatorii
.
Convenţia consfinţea încetarea
operaţiunilor militare ale României împotriva URSS , la 24
aug.'44, ora 4 ; ieşirea din războiul purtat împotriva Naţiunilor
Unite ; alăturarea de puterile aliate împotriva Germaniei
şi Ungariei , cu cel puţin 12 divizii .
Operaţiunile militare
române – terestre , navale , aeriene - trebuiau puse sub comanda
generală a Înaltului Comandament Aliat ( sovietic ) .
O clauză a convenţiei se referea
la integritatea şi suveranitatea
teritorială a ţării :
pe de o parte, anula Dictatul de la Viena ( aug.'40 ) restabilind
revenirea nordului Transilvaniei la România ; pe de altă parte,
consacra anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi
ţinutul Herţa, în conformitate cu ultimatum-ul [numit
"convenţie " ]din 28 iunie 1940..[ * Pravda:<Aventura
de cotropire a imperialiştilor români s-a prăbuşit
şi convenţia de armistiţiu întăreşte graniţele
de neschimbat dintre Uniunea Sovietică şi România , pe baza Convenţiei
de la 28 iunie 1940.> - prelua cu entuziasm "Scânteia" din 22 sept.'44
]
Convenţia a fost semnată de R.I.Malinovski (
din partea URSS, SUA şi Marea Britanie)şi de Lucreţiu
Pătrăşcanu, Dumitru Dămăceanu, Barbu Ştirbey
,Ghiţă Popp(din partea României)
- Scânteia (primul număr legal,
ca organ al CC al PCR ) într-un Apel adresat muncitorilor,
ţăranilor şi intelectualilor : <Clica lui Antonescu
a tîrît România în războiul tâlhăresc împotriva marii noastre
vecine din răsărit , Uniunea Sovietică. România a dus
războiul împotriva acestui stat care apără libertatea
şi independenţa naţională a micilor state [...]
actul de mărinimie şi dreptate a
armistiţiului , trebuie să deschidă ochii tuturor
românilor.>( Scânteia, 21 sept.'44 )
- Pravda:<Aventura
de cotropire a imperialiştilor români s-a prăbuşit
şi convenţia de armistiţiu întăreşte graniţele
de neschimbat dintre Uniunea Sovietică şi România , pe baza Convenţiei
de la 28 iunie 1940.> (preluată de "Scânteia"
, 22 sept.'44 )
/ A.Harriman ( ambasador la Moscova
), comunică îngrijorarea unor
membri din delegaţia română privind prea mare
influenţă acordată URSS asupra vieţii economice şi
politice a României .
[LD prin această lege,
guvernanţii şi comandanţii militari din perioada 1940-'44,au
fost lăsaţi la discreţia ocupantului sovietic, producând abuzuri
fără precedent în istoria României .]
Guvernul român , preluând
atribuţii ale puterii judecătoreşti , şi-a asumat misiunea <stabilirii
responsabilităţii politice şi penale împotriva
autorilor şi complicilor morali şi materiali ai dezastrului
ţării >, în special în
legătură cu războiul purtat alături de Germania
hitleristă împotriva Naţiunilor Unite,în conformitate cu art.14
din Convenţia de Armistiţiu .
La propunerea lui Winston Churchill , Stalin
este de acord cu procentajele privind delimitarea zonelor de
influenţă în Balcani. "Momentul era propice pentru a
face afacerea ,aşa că am spus :<hai să
reglementăm afacerile noastre în Balcani ..[...] Hai să
nu intrăm în conflict pentru mărunţişuri .În ce
priveşte Anglia şi Rusia , ce aţi zice să aveţi 90%
preponderenţă în România , iar noi 90%, să zicem , în Grecia şi
să convenim la 50 % şi 50 % în privinţa Iugoslaviei ? >În
timp ce acest lucru se traducea, am scris pe o jumătate de coală de
hârtie :
< România : Rusia.....90 %
;Ceilalţi ......10 %
Începea drama a peste 300.000
refugiaţi basarabeni şi nord-bucovineni ,urmăriţi de Legaţia Sovietică ca "cetăţeni
sovietici " care trebuiau repatriaţi .
Operaţiunile au fost îndeplinite de Brigada
Mobilă (SMERŞ-ul
românesc ) condusă de Gheorghe
Pintilie (alias Pantiuşa
Bondarenko )şi Alexandru Nicolski ( alias Boris Grunberg ),
înfiinţată de consilierii NKVD
pentru România , Aleksandr Saharovski şi Dmitri Fedicikin .
Autorităţile sovietice ocupante impun guvernului român ca un prim
lot de basarabeni refugiaţi ,numiţi abuziv "cetăţeni
sovietici" - cca 600 persoane -
să fie "repatriaţi" .
În majoritate, vor fi deportaţi
în lagărele de muncă forţată din URSS.
G-ral Vinogradov ( vicepreşed.
Comisiei Aliate de Control ), prezintă o Notă premierului
g-ral Sănătescu în care
acuză guvernul că nu respectă clauzele Convenţiei
de Armistiţiu.
- Prin Decret-Regal, se creiază
o Comisie ptr.aplicarea Convenţiei de Armistiţiu ,
-
Lozincile FND pentru sărbătorire : Trăiască a 27
aniversare a puterii societice ! Poporul român trimite Mareşalului
Stalin un salut fierbinte ! Trăiască Armata Roşie
eliberatoare ! Trăiască Comisarul Poporului pentru Afacerile Externe
,Viaceslav Molotov ! Trăiască Mareşalul Malinovski !
Trăiască FND !Cerem pedepsirea duşmanilor Uniunii Sovietice
şi ai României ! Cerem pedepsirea criminalilor de război ! ( Scânteia , 5 nov.'44 )
- La
Opera Română - adunare festivă .În discursul său ,Ana
Pauker menţionează ,printre altele : < neatârnarea
noastră se datoreşte ajutorului venit de la Răsărit
, chiar şi înfiinţarea statului român se datoreşte Rusiei
...> ( 6 nov. )
- În
Piaţa Victoriei - miting organizat de FND - în numele CC al PCR , Gheorghe
Gheorghiu -Dej ( proaspăt ministru ) vorbeşte de onoarea ce i
s-a făcut poporului român , de a lua parte la războiul de
eliberare , <în ciuda crimelor pe care le-au făcut ai noştri
, alături de nemţi , pe teritoriul sovietic. >( 7
nov)
Este primul proiect al legii,
pregătit de Ministerului de Justiţie -condus de Lucreţiu
Pătrăşcanu publicat în
presă ( Scânteia, 3 ian.'44 )
Cf. art. 1 , vinovaţi de "dezastrul ţării
" erau cei care:
a) au pus în primejdie securitatea statului
prin semnarea unor tratate internaţionale şi au hotărât declararea
războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite ;
Convenţie de executare a clauzelor
armistiţiului
După o întrevedere de două ore, a
urmat semnarea unei Convenţii , în virtutea căreia
România urma să livreze Uniunii Sovietice, până pe 12 sept.
1950, produse petroliere, cereale, vite, material lemnos, vase
maritime şi fluviale , locomotive, vagoane, alte materiale de cale
ferată , diverse maşini industriale , în valoare de 300 milioane
dolari.
Şefii de stat (sau ) de guvern :
I.V.Stalin, F.D.Roosevelt*,W.Churchill.
Declaraţia asupra
Europei eliberate prevedea dreptul popoarelor de a-şi stabili forma de
guvernământ prin alegeri libere.Din corespondenţa diplomatică
ulterioară, rezultă că guv.britanic şi american au
respectat acordul de la Moscova dintre Churchill-Stalin ( oct.'44 )
privind procentajul influenţei sovietice în centrul şi
sud-estul Europei .
În cazul României, acesta
era de 90 % pentru URSS.
[Guvernul
a fost o formulă politică pro-moscovită , formată din PCR
şi sateliţii săi
[LD: aceste poziţii trebuie
bine cunoscute şi înţelese în contextul lor , pentru a recepta corect
în ce a constat "trădarea" Occidentului (sau
"indiferenţa" , sau "responsabilitatea"
), care au cântărit foarte greu în lăsarea României la discreţia
ocupantului sovietic ]
Vezi la Tabloul
-Diplomaţi victime ]
-Churchill
către Roosevelt :<Ruşii au reuşit să instaleze
prin forţă şi înşelătorie un guvern comunist minoritar.[....]
Cu toate acestea , eu sunt foarte hotărît să nu insist asupra
acestui p.d.v. ,ca Stalin să-mi poată răspunde
<eu nu m-am amestecat în treburile d-tale în Grecia , de ce nu-mi
permiţi şi mie acelaşi tratament în România
?>" (8 mart )
-Roosevelt către Churchill : <Este
evident că ruşii au instalat un guvern minoritar , ales pentru
gustul lor, dar , pe lângă motivele pe care mi le-aţi expus în
mesajul dvs, eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne
măsura cu ruşii .>
[LD:această lege ,de origine
şi inspiraţie sovietică , poate fi imaginată ca o
vânătoare de proporţii contra "bărbaţilor de
stat" ai unui popor cotropit, ieşit înfrânt din calvarul unui
război.
Indicându-se
pentru fiecare situaţie posibilă o vinovăţie
colectivă sau individuală ,filtrată prin ochelarii
ideologici ai luptei de clasă , cu un puternic sentiment primitiv
de distrugere .
O plasă juridică plăsmuită în aşa fel încât prin prevederile ei să poată fi
prinsă orice persoană devenită "duşman al
poporului " ( pentru PCR şi URSS )-o lege
discreţionară, represivă, nelegitimă şi criminală
.
Pentru a
putea judeca amploarea şi semnificaţia legii ,dar mai ales felul cum
ea a fost aplicată, cititorul ar
trebui să posede un minim de cunoştinţe istorice privind a
doua conflagraţie mondială : Pactul Hitler-Stalin
(23 august '39)prin care URSS a pretins Basarabia şi nordul Bucovinei ;pierderile
teritoriale ale României din vara'40, în urma ultimatum-ului sovietic (anexarea Basarabiei,nordului
Bucovinei şi Herţei de către URSS ) ; intrarea României
şi desfăşurarea războiului din Răsărit (
iun.'41 -23 august'44 )
Art.10 stipula ca judecarea faptelor
să fie făcută de Tribunalul Poporului
,instanţă extraordinară nou înfiinţată [ Vezi pe larg
Tabloul Cronologie genocid ]
Pentru detalii
istorice şi diplomatice şi
explicaţii juridice recomandăm cititorilor lucrările indicate în Bibliografie]
[LD:
O cuvenită
precizare:exemplificările
propagandistice pe care le consemnăm sunt spicuite din noianul
de articole şi reportaje cu care a fost întreţinută atmosfera
de asmuţeală, ură şi
violenţă împotriva clasei politice româneşti ]
La mitingul FND din Piaţa Victoriei,Teohari Georgescu
(ministru de Interne, în numele CC al
PCR ) : <Au venit zile mai senine.Eroicele Armate Roşii
, respingând victorios hoardele hitleriste , au întins mâna lor
frăţească şi poporului român , eliberându-l de sub
călcâiul lui Hitler şi al slugilor sale antonesciene [...] Uniunea
Sovietică ne-au acordat un armistiţiu unic în istorie,
un armistiţiu într-adevăr generos , şi ne ajută necontenit
. >
Decide ca viitoarele frontiere dintre
România cu URSS şi Bulgaria, frontierele
să statueze cesiunile teritoriale prin care România fusese
forţată în 1940 să le cedeze URSS -Basarabia, Nordul
Bucovinei, Ţinurtul Herţa [17 iulie-2 aug.
W.Churchill ( apoi Atlee ),Truman
şi Stalin discută despre organizarea postbelică a Europei
, inclusiv despre organizarea de alegeri libere.Opoziţia democratică
din România şi-a pus mari speranţe că va putea -prin alegeri libere - să răstoarne
guvernul Groza .Numai că , în această materie, dacă pentru
Grecia şi Italia s-a admis supravegherea observatorilor, pentru
România şi Bulgaria acest lucru a fost respins categoric de Stalin.
La Conferinţă, s-a creat Consiliul
Miniştrilor de Externe - compus din reprezentanţii SUA, Marii
Britanii, URSS, Franţei şi Chinei - ca organ permanent pentru
încheierea viitoarelor Tratate de pace cu cele 7 state învinse ( printre care
şi România )
[Cf.Constituţiei, Regele avea dreptul de a numi şi
demite guvernele ]
...
Încurajat de sprijinul partidelor istorice, de notificările
diplomatice transmise de SUA şi Marea Britanie( 17,19 aug.) , regele a
cerut demisia guvernului Groza. Groza
refuză , spunând că are <întreaga Uniune Sovietică
drept sprijin .>
...G-ral I.Z.Susaikov ( Comisia
Aliată de Control ) cere Regelui o Declaraţie
de dezavuare a presiunilor SUA şi Angliei şi a criticilor la
adresa guv.Groza.Regele refuză, cu speranţa că va fi
susţinut de cele două mari puteri.În urma refuzului lui Groza de a
demisiona, Regele se retrage din viaţa publică, izolându-se la
Palatul Elisabeta, începând "greva regală" .Neţinând
cont de Constituţie ,Groza va conduce ţara peste 4 luni,sprijinit
de trupele sovietice.
Cu concursul cenzurii draconice, nici un
ziar nu publică declanşarea aceste grave crize
Organism care , în baza hotărârilor de
la Postdam (17 iul-2aug.), trebuia să pregătească Tratatul de
pace cu statele învinse.
Pe 15 sept.,Molotov a prezentat
textul ptr .tratatele de pace cu România, Bulgaria şi Ungaria.
Pe 26
sept., Molotov a cerut recunoaşterea internaţională a guvernului
Groza, dar Ernest Bevin( Marea Britanie ) şi James F.Byrnes
(SUA ) refuză.
La 2 oct., Conferinţa se încheie
fără un Comunicat , ceea ce produce o mare
dezamăgire în rândul forţelor democratice din România.
[Vezi pe larg la Tabloul Diplomaţie-diplomaţi-victimă
]
Pe 8 mai'46 ( ziua a III-a din procesul Antonescu )
miniştrii de externe fixau frontiera dintre România şi URSS , pe
linia existentă după 28 iunie 1940,legitimând astfel anexarea
Basarabiei şi a nordului Bucovinei .
[LD: Este dificil de reconstituit
această lună din istoria României, care a tras linia definitivă
sub ceea ce s-a numit "regimul Atonescu" ,
răsturnat la 23 august'44.
Pe parcursul celor peste 60 de ani scurşi ,au circulat
pe seama acestui regim variante
istoriografice atât de diferite - reflectând poziţii partizane ( pro
sau contra ) -încât pot produce percepţii contradictorii.
Pentru proces ,
recomandăm cărţile
apărute după 1989 ( vezi la Bibliografie )
Pentru atmosferă , recomandăm gazetele timpului .
Pentru reflecţii de profunzime, recomandăm
documente şi mărturii ( vezi Bibliografie
)
Presa şi radioul au ţinut
"afişul" cu titluri senzaţionale , cu relatări
din proces, cu dezvăluiri ,cu demascări ,cu incitări la
răzbunare .
Opinia publică - pe fondul
unei confuzii panicate ,de surescitare emoţională,de spaimă
amestecată cu agresivitate exacerbată ( determinată de
ocupaţia sovietică şi represiunile politice în curs ) - s-a
comportat în funcţie de crezuri politice, de apartenenţă
socială etnică sau profesională , de posibilităţile de
manifestare şi exprimare.
Tăcerea - tăcerea unui popor învins - este
imposibil de redat.
În zilele
procesului s-au derulat rechizitoriile acuzatorilor, interogatoriile
inculpaţilor,
mărturiile acuzării şi apărării , pledoariile
avocaţilor şi s-a dat Sentinţa (
17 mai )
...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu
Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia guvernului
la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte : <
pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de
graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu ,
Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă
silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată
condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu
>
[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a
propriului proces ( 1951-'52 )
Lucreţiu Pătrăşcanu va declara că hotărârea finală în materie de
graţieri a fost luată la "sugestia" a doi
membri din Comisia Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ?
)şi a unui conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]
În aceeaşi zi, 1
iunie, la ora 18 ,cei 4 condamnaţi la moarte sunt
executaţi în Valea Piersicilor de lângă penitenciarul Jilava.
[ LD:pe plan intern ,România era
scena tensionatelor confruntări
electorale, secondate de arestările unor luptători în
rezistenţa anticomunistă. Despre conferinţă şi tratat
,există o literatură istorică bogată [ Vezi Bibliografie ] Socotită "stat învins"
, a fost tratată corespunzător acestui rang,infirmând astfel
prezenţa ( speranţa şi justificarea ) lui Tătărăscu , ca ministru al
Afacerilor Externe, în guvernul Groza. Cât priveşte stabilirea
frontierelor, totul a fost la discreţia URSS :graniţa cu
Ungaria , cf Tratatului de la Trianon ;graniţa cu URSS şi Bulgaria ,
cf."tratatelor" din 1940 .
[ Vezi pe larg la Tabloul Diplomaţie,
diplomaţi-victime ]
[LD
Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului
)către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii
Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful
Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului
Operativ urma a fi prelucrat
ulterior de g-ral Ion Bejenaru
(comandantul zonei IV-Timişoara ) Ordinul
a fost transmis către toate
unităţile teritoriale ale Securităţii .
Pe baza
lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice"
Documentul
este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor întreţesute
între structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate -
Justiţie -Armată.
[
Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape
]
< Direcţiunea generală a
securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă facem cunoscut că începând
cu ziua de 22 ian.1949, se formează în oraşul Caransebeş
un Comandament Unic.În faţa acestui Comandament Unic
,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le
cunoşti de când s-a discutat la Bucureşti, sarcini
ce revin atât trupelor Jandarmeriei MAI cât şi organelor de
securitate.>[...]
Tovarăşul General
Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune
,pe care va trebui să-l prelucraţi împreună.>[.....]
<Comandamentul Unic este organul care conduce
întreaga operaţiune de pe teritoriul fixat
Nici o operaţiune nu
va putea fi luată , atât de organele de securitate cât şi de
celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă,
atât în ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor
teroriste, cât şi celor de evacuare a chiaburilor
, a deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.>
< În ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor întocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales în această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<În ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cât mai strânsă, o înţelegere cât mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă în sânul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cât
mai strânsă cu secretarul judeţean PMR ,în aceste
probleme şi mai ales în problema de evacuare ,amintită mai
sus.Partidul vă poate ajuta deopotrivă atât pe voi
cât şi pe celelalte organe.>
<De felul cum vă
veţi îndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor
,iar reuşita lor nu va avea decât să ridice prestigiul
Securităţii ,bastionul înaintat ,apărătorul
libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă
pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
[ LD: Ce mai trebuiau să aibă aceste măsuri , ca să
nu fie apreciate drept genocid ?!
NKVD -ul sovieto-moldovenesc
provoacă un veritabil genocid, arestând zeci de mii de
cetăţeni , pe criterii etnice ( români
<colaboraţionişti> ), politice
( foştii membri ai partidelor politice româneşti ),administrative
(foşti primari sau funcţionari ) , economice (
ţărani înstăriţi, comercianţi, industriaşi
ş.a ) , cultural-educative ( învăţători, profesori
ş.a ) religioase ( cler ;i credincioşi ) ş.a ş.a .
Oligaţi să-şi părăsească averea - casă,
pământ, animale, atelaje, unelte ş.a.; transportaţi în stare
de arest în garnituri de tren ; duşi în lagăre de muncă
forţată ; decimaţi prin foame, frig, boli şi
mizerie.
Nu avem legislaţia represivă din R.S.S.
Moldovenească
, după cum nu ştim semnificaţia exactă a unor specificări ( ex. formula "
clasat " ,în 1956 , sau "reabilitat "
,în 1991 )
La motivarea sentinţelor , atrage atenţia formula <colaboraţionism
cu administraţia românească>
, dar neavând nici o sentinţă a Tribunalelor din RSS
Moldova, nu ştim exact cum suna formula.
[LD: Pe baza
acestei Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne
a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe ( cu o procedură copiată după un "model" NKVD ) pe baza cărora
urmau să fie arestaţi cei
ce <primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul
de democraţie populară şi construirea socialismului
sau care defăimează puterea de stat şi organele
sale, dacă faptele lor nu constituie infracţiuni
>
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM.
:Extrăgându-şi
legitimitatea din HCM-ul din 3
ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au
stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni închişi fără mandat şi
fără proces,pe baza "listelor negre "
întocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
)
[Vezi tablourile ,pe categorii de
victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărât pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii întocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni închişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " întocmite de
organele Securităţii . - Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin în aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
[ LD: Vezi şi alte Decizii, Ordine. ş.a
pe baza cărora s-au făcut marile strămutări
(dislocări ) : a basarabenilor şi bucovinenilor
refugiaţi ]
Pe zona de frontieră din Banat şi
Mehedinţi , români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, basarabeni
şi bucovineni refugiaţi, au
fost deportaţi ,pentru 5 ani, în Bărăgan , pe
motiv că
< nu prezentau garanţii pentru
siguranţa naţională .>
Pentru strămutarea lor, s-au folosit 2698
vagoane (garnituri de tren ) şi 6 211 camioane.
[Vezi tabloul Genocidul comunist-
context, legiferare ]
În condiţiile îmbunătăţirii relaţiilor
româno-iugoslave, în întâmpinarea proiectatei vizite a lui Tito la Bucureşti,
strămutaţii de la frontiera cu Iugoslavia au primit dreptul
de a se întoarce acasă .
Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" în
care erau demascate cultul
personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.*
----------------------------------------
* În România, după moartea lui
Stalin ( '53 ) şi condamnarea
stalinismului în URSS( '56 )
Dej
s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din
conducerea PMR rivalii politici.
- Raportul lui Hrusciov
şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului
personalităţii a fost publicat de " Scânteia" cu
întârziere ( 3 iul.'56 )
- Ar fi existat şi un Decret de
graţiere pentru "manifestări
antistaliniste " care nu mai erau considerate <crime
împotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră
condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi.
Înăbuşită sângeros de
către Armata Roşie . Instalarea regimului Ianos Kadar .
[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi
condamnări pentru diversele culpe politice.
Doar În
România se produsese " graţierea " delictelor politice
!
Decretele cu pseudo- diagnostice medicale, au fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "organe" împotriva
adversarilor regimului
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicând explicit obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul
informativ complet asupra tuturor foştilor
condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii
statului, aflaţi în ţară şi străinătate. >
( Cf. Romulus Rusan, op.
cit )
[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie câteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberarările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea
celor care, după anii grei de puşcărie - cu
proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele
distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie urmăriţi,
interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de
"lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al foştilor
"colegi" de închisoare) care să+-i urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă în
Rapoartele făcute
( transformată în tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
[Ar trebui să încep cu 23 aug.1939 ( Pactul Hitler-Stalin
), apoi cu 1940 (pierderea Basarabiei şi
Bucovinei, a nordului Transilvaniei şi a Cadrilaterului ) pentru a marca preludiile genocidului prin
ciopârţirea României Mari ? ?De ce
23 august '44 ar trebui să însemne
începutul ? 1939-1989 este intervalul în care s-a
produs , în etape, distrugerea statului şi naţiunii române de
către comunism. ]
LD Preluare masivă de la
Ioniţoiu ;de unde o fi preluat el, nu ştiu ...] .
Enumăr
mai multe nume de familie , cu regretul
de a nu le putea pomeni pe toate .
Parcurgându-le
numele şi localitatea de baştină , apare o tragică hartă
a deznaţionalizării Basarabiei în perioadele stăpânirii
sovietice , dând , astfel, şi un parţial răspuns la
întrebarea : prin ce a trecut populaţia românească după 1940 ? ]
Asemenea
exemple sunt cu sutele, la fiecare literă din alfabet.
În
general, bărbaţii au fost condamnaţi la închisoare , fie în
1941 , fie în 1945 , iar familiile
lor -în majoritate - au fost ridicate pe
6 iulie 1949 , şi deportate în lagărele din URSS .
O
ipoteză logică de comparaţie : din 1812 până în 1918, Moldova dintre Prut şi Nistru a fost anexată de Rusia
ţaristă.Timp de peste 100 de ani , de sigur,această
provincie a avut administraţia sa, a avut faze de mişcare
demografică, oamenii locului şi-au dus viaţa acolo.
După 1918, când Basarabia
a revenit la patria-mamă, s-a năpustit,oare , statul român să
aresteze , să deporteze, să dezrădăcineze , pe cei ce
puteau fi consideraţi "colaboraţionişti cu ruşii
" ? Dimpotrivă. La fel ca toţi cetăţenii ,
indiferent de etnie, au beneficiat de o împroprietărire foarte
generoasă,de toate drepturile şi libertăţile
cetăţeneşti .
LD: Am iar şi iar revelaţia unui "deja
vu" . Alegerile de la ei, precum alegerile din mai'90 în
România, şi mai rău.. şi mai complicat... şi mai
dezolant ...
Cu alegeri
manipulate ( psihologic şi mediatic ) , fraudate ( turism
electoral, vot dublu, liste suplimentare, şi ,precis, modificate la
numărătoare ), trucate ( sub aparenţe de calm ,
linişte, plăcinte şi declaraţii triumfaliste ) .
Şi ,
dintr-o dată , "mămăliga românească"
explodează din nou, la Chişinău .
De ieri ,luni, 7 aprilie , tineri - elevi
şi studenţi - zeci de mii
de tineri , protestează în piaţa Unirii la
Chişinău. Pe 8 aprilie, marţi , demonstraţia devine REVOLTĂ
, REVOLUŢIE - şi ia forme violente –atacul Preşedenţiei, a Parlamentului :ciocniri
cu scutierii, maşini răsturnate, geamuri sparte, tricolorul
românesc, lozincile "golanilor" ; singurele arme :pietrele din
caldarâm : incendierea parlamentului şi guvernului cu aruncarea pe
fereastră a dosarelor şi calculatoarelor .
Privesc,
ascult, butonez pe la toate televiziunile româneşti ( pentru că
televiziunea din Chişinău nu emite nimic până târziu ) Şi nu mă
deranjează nici declaraţiile lui Voronin ( o combinaţie
între Ceauşescu şi Iliescu "redivivus" ), nici
comentariile unui ziarist de la "Moldova Suverană" (
ziar guvernamental ), nici comentariile lui Marcov din Rusia ( de la nu-ş-ce institut de la Moscova )
- comentarii fireşti pentru ceea ce reprezintă ei şi ce vor.
Nu mă las cuprinsă de stări
emoţionale de emisiunile non-stop ale Antenei-3 şi Realitatea
TV - am fost destul minţită cu televizorul în 1989-1990 - ca să-mi
păstrez luciditatea şi raţiunea .
Nu sunt surprinsă (
revoltată, indignată ) de declaraţiile observatorilor la
alegeri ( indiferent de ţara lor de origine ) - formalism cras al
"democraţiilor " occidentale .
Îmi aduc
aminte de corespondenţa Churchill -Roosevelt în legătură cu "lovitura
de stat" prin care a fost înlăturat Rădescu şi
înscăunat Groza la
guvern , pe 6 mart.1945 .
Churchill
către Roosevelt : "Sunt sigur că d-ta, ca şi mine
, eşti tot atât de contrariat de evenimentele din România. Ruşii
au reuşit să instaleze prin forţă şi
înşelătorie un guvern comunist minoritar.În ce ne
priveşte , noi am fost împiedicaţi să protestăm contra
acestor evenimente de faptul că, pentru a avea posibilitatea să
salvăm Grecia, Eden şi cu mine , în octombrie la Moscova, am
recunoscut că Rusia trebuie să aibă o voce preponderentă în
România şi Bulgaria, pe când noi să o avem în Grecia. De la
discuţiile noastre din octombrie, Stalin a subscris pe hârtie la principiile
de la Yalta care cu siguranţă au fost călcate în picioare
în România. Cu toate acestea , eu
sunt foarte hotărît să nu insist asupra acestui p.d.v. ,ca Stalin
să-mi poată răspunde "eu nu m-am amestecat în treburile
d-tale în Grecia , de ce nu-mi permiţi şi mie acelaşi
tratament în România ?" >
Roosevelt către Churchill : " Este
evident că ruşii au instalat un guvern minoritar , ales pentru
gustul lor, dar , pe lângă motivele pe care mi le-aţi expus în
mesajul dvs, eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne
măsura cu ruşii ." ( 11 mart.'45 )
Cine din Europa va sări acum în sprijinul Basarabiei ?! Ultima întrunire a NATO desfăşurată
săptămâna trecută la Strasbourg , nu a oferit această speranţă
!
Acum, Obama se va feri să-l supere pe Putin .
Nu sunt perplexă , aici ,în România , de declaraţiile
evazive sau făţarnice ale
unor politicieni - ca Boc, Geoană,Petre Roman - sau ziarişti - ca
madame Dragotescu ...
Ceea ce regret
profund este faptul că toţi, fără nici o
excepţie - politicieni, analişti, istorici, pro-basarabeni etc
etc - se pronunţă împotriva scenelor de "vandalism"
şi "agresiune" .
Adică
cum or fi vrut ei ca basarabenii să-i răstoarne pe comunişti
de la putere ?!
Teza-capcană a lui Iliescu et $ - "fără violenţă ! " am
văzut ce ne-a adus .
Cum vor ei "revoluţie de catifea" . cu Voronin ?!
Ora 20 -"Ziarul
de gardă" ( al opoziţiei ) anunţă că revoluţionarii
au înconjurat TV-Moldova, unde Voronin , în studio, urma să facă
nişte declaraţii la ora 19 ...
"Vocea Basarabiei
" anunţă că Voronin pregăteşte în
această noapte o represiune dură
( Cf. Antena 3 şi Realitatea
TV , 29 iul.'09 )
[LD: aceeaşi prudenţă
în a invoca argumente istorice ,aceeaşi ipocrizie diplomatică
pentru a nu da , pe de o parte, apă
la moară Rusiei şi antiuniştilor "moldoveni",
pe de altă parte , de a nu tulbura interesele occidentale şi
americane în această zonă geo-politică .
Catalogarea opţiunilor
basarabene în " europenişti"
şi "comunişti" a luat locul celor desemnate
prin "unionişti" şi "antiunionişti".
Declaraţia lui
Voronin , după votare ( aproximativ ) : <România ar trebui
să uite trecutul, unirea şi altele ...[...] Mulţumim
Rusiei pentru ajutorul dat > sau <Partea
românească ar trebui să se dezică de trecutul istoric ,
acela care l-au avut ... > sau declaraţia nefardată a lui
Mircea Druc <Ar fi bine să iasă unioniştii ...
> indică mai exact forţele
în confruntare.
Debarasarea României de
motivaţia istorică în destinul Basarabiei - credem noi - s-ar putea să coste România pe viitor, la fel ca
şi în cazul Tratatului cu Ucraina.
Expresii de genul
<Moldova de acum este ca România sub Ceauşescu > sau <Voronin
= Ceauşescu> , sau <Chişinău -oraş al
fricii> sau <Moldova 2009 = România 'dec'89>, sunt simple
metafore care ascund neputinţa ( eşecul ) României.
Rezultatul alegerilor ?! Fără consecinţe pentru destinul
Basaraiei ,
Pe teritoriul Kazahstanului
au existat trei mari lagăre.Dintre ele, lagărul Spask - o
mină de cărbuni - a fost preluat de NKVD şi a
funcţionat între anii
1941-1950.
Primii români atestaţi
în acest lagăr ( şi împrejurimi ) au fost din Basarabia şi
Bucovina anexată de sovietici în in.'40, deportaţi cu câteva luni
înaintea declanşării războiului din răsărit ( iun.'41
) .
Majoritatea erau români,
dar printre ei au fost şi evrei, ţigani , germani ş.a.
din teritoriul anexat .
După declanşarea
războiului, a devenit lagăr de prizonieri ai Armatei Roşii
-japonezi, germani, francezi, italieni, polonezi, români, ş.a.
)În lagăr, ar fi fost
internaţi cca 66.000 de prizonieri, dintre care 6.740 (în
realitate, peste 8.000 ) ar fi fost cetăţeni români. .
După căderea
comunismului, din 1990,diverse ţări - Japonia, Germania, Franţa,
Polonia, Italia -
şi-au identificat
arhivistic prizonierii, au ridicat monumente comemorative,readucând
osemintele în patrii.
Statul român nu a
întreprins un atare demers, abia în 2003, o Asociaţie pentru
cinstirea eroilor a ajuns în Kazahstan, unde a studiat arhiva
lagărului Spask,aflând că din cei cca 8.000 români,ar fi decedat
cca 1.000.În fişele lor - foarte complete şi semnate de
prizonieri - rezulta că erau prizonieri
-soldaţi, având ca profesie .ţăran, oier, cioban, preot,
profesor , ş.a.
În memoria lor , s-a
ridicat un monument. Prizonierii români
ar fi fost "eliberaţi"-"repatriaţi" ,
în 1950,"triaţi"
într-o închisoare secretă la Focşani, transferaţi
apoi la penitenciarele din Sighet, Râmnicul Sărat , sau din nou în lagărele din URSS.
Din arhivele militare
româneşti , nu aflăm nimic despre aceşti prizonieri. ( Cf.reportaj TVR -1 , 21 iun.2009 )
( TVR-1, dialog Cristi
Tabără-Dungaciu .Vezi www.calacarte .ro ]
[LD:introdu câteva doc.ale congreselor ilegale ale PCR ( I-V) cu lozinca "dreptul
popoarelor la autodeterminare,până la despărţirea de statul
român" , pentru
a măsura subordonarea PCR
faţă de linia Cominternului ]
Comentarii pe marginea cărţii lui George
Damian *, Cominternul şi originile moldovenismului
,Editura (? ), Chişinău, 2010
*Preşed. Comisiei
prezidenţiale de studiere a crimelor comuniste ,
iniţiată de preşedintele R.Moldova , Gheorghe Ghimpu.
--------------------
Lozinca "moldovenismului" a fost
lansată de Comintern în 1924 fiind cultivată peste 80 de ani ,
,inclusiv în regimul Voronin , pentru a falsifica identitatea
"românească " a
moldovenilor dintre Prut -Nistru- Bug.
...După anexarea Basarabiei ( 1940 )
politica "moldovenizatoare "
s-a extins în toate domeniile menită să producă această inginerie
identitară : pseudo-ştiinţă (istorie, lingvistică
), educaţie politică , propagandă artistico-culturală
.Discursul "moldovenizator" a şters cu buretele
"românismul" (ex.Dicţionarul moldovenesc-român a lui
Stafi, expresia celei mai deşănţate propagande în timpul lui
Voronin ; recensământul moldovenesc- instrument politic pentru
perpetuarea ingineriei identitare )
Discurs rostit pe data de 3
iunie 2011 la Cimitirul Eroilor de
Ion UNGUREANU, ex-ministrul
Culturii şi Cultelor, Republica Moldova
Ne-a adunat azi aici, de Zilele
Īnălţării, un act de vandalism feroce, care īn fond
s-a īntāmplat chiar sub ochii unora dintre noi. Este o dovadă
elocventă că oraşul Chişinău de la 1944 īncoace
nu ne-a aparţinut nouă, băştinaşilor. Pentru a ajunge
aici, īn locul unde are loc slujba de pomenire, a trebuit să trecem
azi prin bălării şi hăţişuri, ca īn
vremurile vechi, cānd primii creştini se adunau īn peşteri
pentru a se ruga īmpreună lui Dumnezeu. Iată-ne aruncaţi
īnapoi īn epoca păgānismului. Cei care s-au īntrunit
azi aici sunt, după expresia biblică, sarea pămāntului, ei
sunt purtătorii făcliei memoriei noastre istorice. E bine ştiut
că atitudinea faţă de cimitire relevă gradul de
civilizaţie al unui stat. Ne-a adunat aici investigaţia jurnalistei
Angelina Olaru despre această monstruozitate care s-a
săvārşit chiar īn inima Chişinăului – demolarea
Cimitirului Eroilor – un complex memorial şi arhitectural unic. Dar
dacă le punem pe toate cap la cap, era inevitabil ca toate astea să
se īntāmple. Pe timpuri, năvăleau tătarii, turcii,
prădau cu nemiluita tot ce le ieşea īn cale – şi dacă
de la păgāni nici nu te puteai aştepta la milă şi
īndurare, atunci cānd lor li se alăturau cazacii,
năvălind şi ei peste noi, e un lucru absolut de
neīnţeles. Creştini ca noi, ne ardeau bisericile, ne furau
cărţile sfinte, icoanele… (despre aceasta ne-a amintit recent Nicolae
Dabija īn unul din editorialele sale). Dar chiar şi ei, după o
vreme, se īntorceau cu prada la ei acasă – pe unde le-o fi fiind
casele.
Biserică
ortodoxă,transformată de bolșevici în
restaurant.© Arhiva Dan Culcer
Astăzi avem de-a face cu un alt soi de
năvălitori. Ei īşi spun „eliberatori”, dar nu pleacă
īnapoi, de unde au venit (deci sunt ocupanţi!). Nu-u-u!, nu-u-u!
ripostează ei indignaţi, suntem eliberatorii voştri. Aceşti
neaveniţi distrug ce-i al nostru şi-şi instalează kibitcile
roşii īn casa noastră strămoşească. Īntre
timp īşi educă demolatori şi prădători din
seminţia noastră. Religia, care ne-o impun, e ura faţă de
frate şi dragostea faţă de prădători. Ni s-a implantat
īn creier că nu mai suntem ceea ce am fost, că nu mai avem
nevoie de memorie, de legi morale, ni se rescrie, ni se falsifică trecutul
istoric.
Noi, băştinaşii, n-am fost
aşa, dar ne-au īnvăţat să fim aşa cei care au
venit cu “mī starāi mir razruşim do osnovania” (“vom distruge
vechea lume pānă īn temelii”). După ce şi-au aruncat
īn aer bisericile, catedralele (e de ajuns să pomenim doar “hram
Hrista Spasitelea” la Moscova, avānd apoi intenţia să
distrugă pānă şi celebra biserică a lui Vasile
Blajennāi din Piaţa Roşie, şi numai printr-un miracol
īn ultima clipă s-au răzgāndit), ei bine, aceşti
neobarbari au venit şi la noi să ne īnveţe a demola, a
arunca īn aer, a şterge cu buldozerele orice urmă de
civilizaţie, de creştinătate. I-aţi văzut chiar zilele
astea mărşăluind obraznic cu drapele roşii, sāngerii
prin Chişinău, scandānd “naşa Moldova!” (“Moldova
noastră”), deşi nu ne cunosc limba, cu atāt mai mult istoria. Ce
anume au ei īn vedere cānd zic Moldova, se vede la Tiraspol, īn
acest vechi pămānt moldav devenit azi o enclavă rusească,
unde numele de “Republică Moldovenească” e pus doar de formă. Ei
zic “Moldova”, dar subīnţeleg Rusia, subīnţeleg o gubernie
rusească. Dacă nu mă credeţi, īntrebaţi-l pe
Patriarhul Rusiei, Kirill, care īn toamnă īşi va vizita la
Chişinău spaţiul canonic al “Vseia Rusi” (al īntregii
Rusii), īn timp ce Patriarhul Romāniei n-are voie să vină
pe moşia lui Ştefan cel Mare şi Sfānt. Trăim timpuri
apocaliptice, unde minciuna e īntronată
īmpărăteasă. Eu nu le-aş dori ruşilor ca
īntr-o bună zi nişte venetici să
mărşăluiască semeţ pe străzile Moscovei
scandānd, cu accent specific, “nasa Moscava, nasa Moscfa!”. Şi
să ceară obraznic ca limba lor să fie decretată limbă
de stat īn Rusia. Poate că atunci ruşii din Rusia s-ar trezi
şi ar īnţelege mai bine situaţia dramatică īn
care ne aflăm noi, băştinaşii, şi i-ar sfătui pe
consāngenii lor, odată ce ei n-au de gānd să se
īntoarcă īn Rusia, cel puţin să se poarte cu respect
faţă de noi, pe pămāntul nostru, pentru că oricāt
de mulţi ar fi, oricāt de mult s-ar īntinde – pānă la
urmă, tot la matca lor vor trebui să se īntoarcă, aşa
cum se īntorc apele revărsate dintr-un rāu īn albia de unde
s-au pornit.
Sunt ei oare vinovaţi, aceşti
mărşăluitori pe meleagurile noastre? Doar parţial, cred eu.
Principalii inşi care poartă vina sunt cei din spate, care-i
asmuţă contra noastră, care īn fond nu-şi
cruţă propria seminţie. Celebra zicere stalinistă “Mī
za ţenoi ne postoim!” (“Nici un preţ nu e prea mare pentru noi!”) e
aplicată şi azi.Despre aceasta vorbea Aleksandr Soljeniţān
– marea conştiinţă civică a Rusiei, atunci cānd afirma
cu amărăciune că Rusia timp de sute de ani a fost condusă
de conducători care au urāt şi urăsc poporul rus, şi
de aceea nu-l cruţă, īl trimit peste tot īn războaie
şi misiuni inutile. Acelaşi Soljeniţīn a formulat un
deziderat nemaiīntālnit la nici un alt popor din lume “O sberejenii
naroda” (despre cruţarea, ocrotirea, păstrarea poporului). Care
“sberejenie”, care grijă de consāngeni? Amintiţi-vă cum pe
timpul conflagraţiei militare de la Nistru, impusă de forţele
proimperiale ruso-sovietice, ni s-a tăiat gazul īn Moldova (dacă
ar fi putut, ne-ar fi oprit şi aerul!). Gazul a fost tăiat pentru
toată populaţia – altfel tehnic nu se putea. Şi cine a suferit
īn primul rānd? Ruşii! Ei, spre deosebire de populaţia
autohtonă, n-aveau cum să se descurce. Băştinaşii au
apelat la neamurile lor de la ţară, pe cānd ruşii au fost
cel mai grav afectaţi de această pedeapsă a Rusiei. Ca şi
atacul cu gaze nocive īmpotriva cecenilor din Teatrul Sud-Vest de la
Moscova, care a făcut un număr infinit mai mare de victime īn
rāndul ruşilor decāt puteau s-o facă cecenii. E
aceeaşi mentalitate: “Mī za ţenoi ne postoim!” O mentalitate de
sălbatici. Ea e aplicată īn permanenţă.
Dar să-i lăsăm īn plata
Domnului. Īntrebarea e ce ne facem cu neobarbarii noştri autohtoni,
din stirpea noastră, care s-au īnhăitat cu ei?
Amintiţi-vă de romanul Clopotniţa al lui Ion Druţă, de
vechea clopotniţă a lui Ştefan cel Mare, arsă
pānă īn temelii nu de cei care ne pāngăresc plaiurile,
ci de unul de-ai noştri. Acest act de vandalism e descris īntr-o
operă de ficţiune. Dar uitaţi-vă ce ne spune realitatea:
după cum s-a aflat, demolarea definitivă a acestui cimitir sacru a
fost aprobată de unul din mai-marii republicii noastre. Astăzi el se
justifică, precum că n-a ştiut. Dar, vorba strămoşilor
noştri latini, domnule Tarlev: Ignorantia non est argumentum!
(Ignoranţa nu este un argument). E īnspăimāntător ceea
ce se īntāmplă la noi sub ochii noştri.
Tot īn zilele astea a fost
difuzată ştirea că acum cāteva zeci de ani a fost rasă
cu buldozerele porţiunea din Cimitirul Central unde se afla mormāntul
unui primar excepţional, Karl Schmidt, care a condus primăria timp de
28 de ani. Tot atunci a fost şters de pe faţa pămāntului
mormāntul marelui arhitect Alexandru Bernardazzi, care a eruoepenizat
Chişinăul. Pe locul mormintelor lor s-a īnălţat
“kinoteatr 40 let VLKSM” – trăiască comsomolul! Această
clădire are īn faţă acea oribilă statuie căreia
nici Ministerul Culturii de atunci nu i-a dat aviz de instaurare: “Iz-za hudojestvennoi
nepolnoţennosti” (“Din lipsă de valoare artistică”). Dar ia
īncearcă azi să te atingi de ea, imediat eşti etichetat
barbar şi… rusofob (deşi e un monument sovietic, cum vedem,
ruşii şi sovieticii au devenit sinonime). Iată de la cine a
preluat ştafeta domnul Tarlev atunci cānd a aprobat demolarea
definitivă a tot ce e legat de cimitirul gloriei militare, de osemintele
ostaşilor căzuţi īn două războaie, călcate
şi măcinate de buldozere…
Desigur, īn ochii unora noi, cei
adunaţi aici, arătăm ca nişte naivi, ca nişte
romantici. Ia auzi, domnule, noutate! Cānd tot la Chişinău
şi īn īmprejurimi au fost torturaţi şi
īmpuşcaţi fără judecată mii de oameni – şi
pānă azi găsim noi şi noi gropi cu cei executaţi, iar
unii dintre autorii acestor atrocităţi mai sunt īncă
īn viaţă, trăiesc printre noi şi primesc pensii grase.
Pe aceşti criminali, pe aceşti călăi nu-i caută
judecătoria de la Haga, crimele lor n-au fost catalogate drept “crime
īmpotriva umanităţii”. Ce le putem răspunde? Una n-o
exclude pe alta. Dar nimic nu e mai urāt, decāt un om fără
memorie, nimic mai periculos decāt o societate care degenerează
īntr-o masă de consumatori biologici sau, cum se spune la noi de la o
vreme: n-are importanţă limba, ci ceea ce pui pe limbă… Deci
suntem invitaţi să coborām la regnul animalic. Īi
īnţelegem şi pe cei din Occident, care depind şi ei,
sărmanii, de gazele ruseşti, vor şi ei să aibă “ce
pune pe limbă”, dar e prea sinistră această alianţă
dintre “materialiştii” noştri şi “idealiştii” din Occident,
care-şi limitează căutările criminalilor doar
pānă la graniţele fostului imperiu sovietic. Noi,
băştinaşii, am făcut şi facem parte dintr-un
străvechi popor care n-a rāvnit niciodată de la nimeni un petic
de pămānt străin, n-am īncălcat legea lui Dumnezeu: ce
ţie nu-ţi place, altuia nu face. Ne-am cinstit totdeauna
strămoşii, uitaţi-vă cātă lume e īn
cimitirele noastre de Paştele Blajinilor! Iată de ce
īndrăznim să cerem să ne fie ascultat glasul.
Iar celor care convieţuiesc
alături de noi, le-aş pune o singură īntrebare: cum
v-aţi simţi, tovărăşeilor, dacă din porunca cuiva
(n-are importanţă a cui) ar fi aruncat īn aer complexul gloriei
militare “Eternitatea” de pe strada Pan Halippa? E de neimaginat aşa ceva!
Dar voi cum aţi procedat cu Cimitirul Eroilor? Istoria pe aceste meleaguri
n-a īnceput cu voi. Pānă la venirea voastră aici au
trăit oameni, care au avut un trecut, au avut strămoşi, au avut
ca şi voi, eroii lor, pe care i-au īngropat cu cinste. Şi voi,
venind, ce-aţi făcut cu osemintele lor? Spune o vorbă veche din
bătrāni: cine trage īn trecut din pistol, viitorul va trage
īn el cu tunul. Nu vă purtaţi cu noi ca nişte cuceritori –
altfel va trebui să suportaţi consecinţele. Nu e o
ameninţare, e o avertizare. Nu suntem nişte “piei-roşii”, noi nu
trebuie să fim creştinaţi. Am fost creştinaţi
īnainte de venirea voastră (cam cu vreo jumătate de mileniu),
aşa că voi ar trebui să fiţi subordonaţi
spaţiului nostru canonic şi nu invers. E de-ajuns că aţi
īncercat să ne descreştinaţi. Nu tropăiţi cu cizmele
voastre īn casa care v-a găzduit. Cine nu īncalcă legea
noastră strămoşească şi se poartă cu respect, va
fi tratat adecvat. Cine īncalcă această lege i se va arăta
uşa. (Nu vă supăraţi, vorba romānului!, dar aşa
se procedează peste tot īn lume.)
Mult īncercată matuşkă
Rusie! Opreşte-te! Ai grijă de seminţia ta, n-o semăna pe
toate coclaurile, pe toate meridianele. Mai citeşte o dată parabola
lui Tolstoi “De cāt pămānt are nevoie omul?”. Riscaţi
să lăsaţi Rusia fără ruşi. Şi ar fi
păcat. Te ia groaza, cānd te gāndeşti cine le-ar putea lua
locul. Din nou īnapoi la pecenegi, “prietenii” noştri comuni? Nu-i o
figură de stil. Ne-am convins nu o dată că, īn lumea
īn care trăim, totul e posibil. Fără să vrei te
īntrebi: oare Rusia pānă acuma nu s-a dumerit că a fost supusă
unei experienţe nefaste? Scria cancelarul Germaniei Bismarck īntr-o
scrisoare de răspuns socialistului Bebel, care īl tot presa cu ideile
lui socialiste: “Curioase idei! Ar trebui să găsim o ţară,
de care nu ne este prea milă, de exemplu, Rusia, şi să le
probăm”.
Le-au “probat”, īncepānd cu anul
1917. (Preţul a fost de zeci şi zeci de milioane de vieţi
omeneşti.) Am nimerit şi noi, alături de ruşi, īn
malaxorul acestei experienţe tragice.
Eu, care mi-am făcut studiile la
Moscova īn timpul dezgheţului hruşciovist, iar mai apoi am
şi lucrat acolo, comunicānd cu celebra intelighenţie rusă,
vă spun sincer că mă simt īngrozit cānd văd
aceşti rinoceri cu drapele roşii, mărşăluind pe
străzile Chişinăului. Mi-e ruşine şi mă doare inima
văzānd că ruşii au ajuns să fie confundaţi cu
comunismul, cu fioroasele fiare bolşevice! Nu forţaţi nota, nu
īntindeţi coarda, ea poate plesni. Īn casa spānzuratului nu
se vorbeşte de funie. Nu mai mărşăluiţi, nu mai
fluturaţi aceste drapele sāngerii. Veniţi alături de noi
să refacem ceea ce au distrus părinţii voştri
buimăciţi de-o propagandă care i-a făcut neoameni,
haideţi s-o īncepem chiar de la restaurarea acestui cimitir īn
cinstea eroilor căzuţi, mai ales că alături de osemintele
ostaşilor noştri romāni sunt şi osemintele soldaţilor
ruşi, ale altor etnii, asta, desigur, dacă vreţi o
viaţă civilizată. Treziţi-vă, afară e un alt
veac, sunt alte vremuri, imperiile şi-au dat duhul,
īmpăcaţi-vă cu gāndul acesta, nimeni, nici un popor nu
poate fi mai presus decāt alt popor, fie el mare sau mic. Īn
faţa lui Dumnezeu suntem toţi egali. Nu vă irosiţi puterile
să păziţi ceea ce nu vă aparţine. După cum s-a
văzut, nici o ideologie, nici o doctrină nu poate asigura
nimănui dominaţia mondială – această deşertăciune
a deşertăciunilor! Stimaţi alogeni,
astāmpăraţi-vă şi purtaţi-vă civilizat cu
naţiunea titulară, dacă vreţi să trăim īn
pace şi bună īnţelegere. Iar rătăciţilor
noştri le-aş aduce aminte că nici un popor nu-şi
glorifică vānzătorii de neam. Ei sunt puşi pe vecie la
stālpul infamiei. Aceasta vă aşteaptă dacă nu vă
dezmeticiţi din buimăceala care v-a cuprins.
Şi ca să n-o īnchei pe-o
notă pesimistă, să ne aducem aminte de luminata noapte a
Īnvierii cu acele miraculoase cuvinte: “Hristos a īnviat din
morţi cu moartea pre moarte călcānd şi celor din morminte
viaţă dăruindu-le”.
Astăzi au nevoie şi cei vii, nu
numai cei din morminte, să īnvie din morţi. Doar aşa putem
spera că ni se va dărui viaţă veşnică. Trebuie
să refacem īn īntregime Cimitirul Eroilor, aşa cum a fost
edificat de īnaintaşii noştri. Şi atunci poate că
Dumnezeu īşi va īntoarce faţa spre noi. Vom fi trataţi
cu respect de popoarele lumii – va fi examenul nostru de ţară
civilizată. Prin aceasta ne vom pocăi cu toţii, numai aşa
īşi vor găsi odihna de veci cei care şi-au dat viaţa
pe aceste meleaguri, şi-au dat tot ce au avut mai scump. Să le fim
recunoscători şi să fim demni de ei!
Ion UNGUREANU,
ex-ministrul Culturii şi Cultelor
Publicat de către Dan Culcer. Écrivain
roumain vivant en France depuis 1987 la » Asymetria — Antiacvarium , 7/26/2011
03:14:00 AM
„BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE
MAREŞAL” (DOCUMENTE DE ARHIVĂ
)
BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE
MAREŞAL - Istoria dezvaluita, deschidem o noua pagina in istoria romanilor
sâmbătă, 14 august 2010 .
Astăzi, începem o serie de articole
(documente de arhiva) prin care deschidem o noua pagina in dezvăluirea
istoriei românilor si a adevărului
despre cel care a fost, cel mai mare mareşal al românilor, Ion
Antonescu. Rămâneţi alături de noi, descoperiţi secretele
istoriei si transmiteţi mai departe, astfel încât, tot mai mulţi
romani sa cunoască adevărul
În exclusivitate pentru Secretele Istoriei
şi Tribuna Basarabiei
Alexandru Moraru „ BASARABIA :ADEVĂRUL
DESPRE MAREŞAL”
(DOCUMENTE
DE ARHIVĂ )
Rezumatul
documentelor
Doc. 1.
Dare de seamă a
poliţiei de reşedinţă Soroca şi a Primăriei
oraşului Soroca privind măsurile luate împotriva răuvoitorilor,
celor care au profanat bisericile şi au prigonit elementul românesc în
perioada ocupaţiei sovietice (iunie 1940-iunie 1941), adresată
instanţelor superioare, noiembrie 1941-martie 1942. Fondul arhivistic[1]
Primăria oraşului Soroca din Arhiva Naţională a RM
Doc. 2. Tabelul nominal al locuitorilor
deportaţi, condamnaţi şi arestaţi de autorităţile
sovietice în perioada ocupaţiei sovietice (iunie 1940-iunie 1941),
întocmit de Primăria comunei Valea-lui-Vlad, plasa Corneşti,
judeţul Bălţi. F.A. Prefectura judeţului Bălţi
şi preturile, primăriile subordonate.
Doc. 3. Tabelul nominal al locuitorilor
deportaţi, condamnaţi şi arestaţi de autorităţile
sovietice (iunie 1940-iunie 1941), întocmit de Primăria
Zgărdeşti, judeţul Bălţi şi prezentată
Prefecturii judeţului Bălţi. F.A. Prefectura judeţului
Bălţi şi preturile, primăriile subordonate.
Doc. 4. Tabelul nominal al locuitorilor
comunei Zgărdeşti, judeţul Bălţi, mobilizaţi
forţat în armata sovietică de către autorităţile URSS
în perioada nominalizată. F.A. Prefectura judeţului Bălţi
şi preturile, primăriile subordonate.
Doc. 5. Tabelul nominal al locuitorilor
comunei Valea-lui-Vlad, judeţul Bălţi, trimişi la lucru în
Donbas (URSS) şi alte părţi de autorităţile sovietice
în perioada nominalizată. Întocmit de Primăria comunei şi
prezentat Prefecturii jud. Bălţi. F.A. Prefectura judeţului
Bălţi şi preturile, primăriile subordonate.
Doc. 6. Tabelul nominal al locuitorilor com.
Corneşti, jud. Bălţi, deportaţi, concentraţi şi
rechiziţionaţi de autorităţile sovietice de ocupaţie
în perioada nominalizată. Întocmit de Primăria comunei şi
prezentat Prefecturii jud. Bălţi. F.A. Prefectura judeţului
Bălţi şi preturile, primăriile subordonate.
Doc. 7. Tabelul nominal al evreilor din
judeţul Bălţi executaţi, reţinuţi ca ostatici de
Poliţia germană în intervalul 10-17 iulie 1941. Inspectoratul de
Poliţie Bălţi către Inspectoratul Regional de Poliţie
Chişinău. F.A. Prefectura judeţului Bălţi şi
preturile, primăriile subordonate.
Doc. 8. 17 iulie 1941. Primăria
oraşului Bălţi către Poliţia oraşului
Bălţi, în care se solicită oameni pentru curăţirea
şi reparaţia străzilor din oraşul Bălţi. F.A.
Primăria oraşului Bălţi.
Doc. 9. 29 iulie 1941. Inspectoratul Regional
de Poliţie Chişinău către Poliţia oraşului
Bălţi cu privire la strictizarea eliberării autorizaţiilor
pentru vizitarea evacuaţilor din diferite lagăre de muncă. F.A.
Prefectura judeţului Bălţi şi preturile, primăriile
subordonate.
Doc. 10.
Poliţia oraşului Bălţi. Procesul-verbal din 9 august
1941, în care cet. Iancu Steinman nu recunoaşte că a fost informator
al NKVD-ului sovietic.
Doc. 11.
Poliţia oraşului Bălţi. Procesul-verbal din 16
septembrie 1941, întocmit de comisarul - adjunct al Poliţiei oraşului
Bălţi Mihalcea Marin privind refuzul cet. Ghitelman Leova de a
recunoaşte că în perioada când Basarabia era ocupată de URSS a
activat în structurile comuniste.
Doc. 12.
Poliţia oraşului Bălţi. Procesul-verbal din 8 august
1941 privind stabilirea identităţii cet. Stinman Iancu domiciliat în
oraşul Bălţi.
Doc. 13.
10 august 1941. Inspectoratul Regional de Poliţie Chişinău
către Poliţia oraşului Soroca privind semnul distinctiv, care
trebuie purtat la haină de evrei.
Doc. 14.
11 august 1941. Prefectura judeţului Bălţi către
pretorul oraşului Bălţi privind repartizarea oamenilor la
construcţia de şosele şi alte lucrări.
Doc. 15.
12 august 1941. Prefectura judeţului Soroca. Corespondenţa cu
instanţele superioare. Ordinul nr. 61 din 24 iulie 1941 al Conducerii
şi Administraţiei Basarabiei privind măsurile luate de
autorităţi pentru atragerea populaţiei minoritare evreieşti
la munca de folos obştesc.
Doc. 16.
16 august 1941. Prefectura judeţului Bălţi.
Circulară către pretorii şi primarii din judeţ privind
organizarea lucrului cu tineretul, munca de folos obştesc a tinerei
generaţii pentru prosperarea Ţării.
Doc. 17.
20 august 1941. Ordinul generalului Ion Antonescu privind organizarea
administrativ-teritorială a Transnistriei.
Doc. 18.
26 august 1941. Inspectoratul Regional de Poliţie
Chişinău. Dispoziţia nr. 1051 din 26 august 1941 către
poliţia Soroca privind anularea imediată a semnelor distinctive ale
evreilor purtate pe haine.
Doc. 19.
28 august 1941. Primăria comunei Bădenii-Vechi, jud.
Bălţi, către pretura plasei Borneşti. Raport privind
pregătirea şcolilor din localitate pentru noul an de studii.
Doc. 20.
28.08.1941. Notarul comunei Cetireni, jud. Bălţi, către
Prim-pretor privind refuzul de a angaja evrei pentru munci agricole şi
lucrări publice.
Doc. 21.
30 august 1941. Biroul Municipal al Poliţiei Chişinău
(secţia siguranţă) către inspectoratul de Poliţie
Chişinău despre descoperirea crimelor bolşevice împotriva
populaţiei din Basarabia, depistate în localul fostului Consulat italian
din or. Chişinău.
Doc. 22.
30 august 1941. Primăria comunei (lipseşte denumirea)
către Prim-Pretorul plasei Corneşti judeţul Bălţi
privind refuzul de a folosi persoane de naţionalitate evreiască la
muncile agricole şi de folos obştesc.
Doc. 23.
30 august 1941. Primăria comunei Ciuciuleni, plasa Corneşti,
judeţul Bălţi, către Prim- Pretorul privind organizarea
tineretului la munca de folos obştesc.
Doc. 24.
30 august 1941. Notarul comunei Rădenii-Vechi către
Prim-Pretorul plasei Corneşti. Raport de activitate privind munca de folos
obştesc în perioada 17 iulie - 30 august 1941.
Doc. 25.
31 august 1941. Primăria comunei Todireşti,
jud.Bălţi, către Prim-Pretorul Preturii Corneşti privind
refuzul de a primi evrei pentru muncile din raza comunei.
Doc. 26.
8 septembrie 1941. Poliţia oraşului Bălţi.
Scrisoarea cet. Romaşevici Clavdia din Bălţi adresată
Chestorului Poliţiei Bălţi.
Doc. 27.
5 septembrie 1941. Chestura Poliţiei Chişinău către
Primarul mun. Chişinău în care se solicită îmormântarea
ortodoxă a cadavrelor românilor executaţi de NKVD-ul sovietic,
depistate în spatele clădirii fostului Consulat Italian.
Doc. 28.
Primăria oraşului Chişinău către Direcţia
Stării Civile privind măsurile luate pentru înhumarea
creştinească a cadavrelor românilor basarabeni împuşcaţi de
NKVD şi aruncaţi în gropi secrete. Fără dată.
Doc. 29.
9 septembrie 1941. Chestura Poliţiei Chişinău către
Conducerea şi Administraţia Basarabiei privind crimele sângeroase ale
NKVD-iştilor, săvîrşite în Biroul Central al serviciului NKVD
din Chişinău în perioada ocupaţiei sovietice iunie 1940-iunie
1941. Drama deţinuţilor politici, care până la ultima suflare au
rămas credincioşi Patriei.
Doc. 30.
9 septembrie 1941. Chestura Poliţiei Chişinău. Notă
la ordinul nr. 100b al Guvernatorului Basarabiei privind investigaţiile
şi depistările crimelor bolşevice în Basarabia.
Doc. 31.
7 septembrie 1941. Chestura Poliţiei Chişinău.
Procesul-verbal din 7 septembrie
1941 privind descrierea metodelor NKVD-iste de lichidare fizică a
deţinuţilor politici.
Doc. 32.
9 septembrie 1941. Chestura Poliţiei Chişinău către
Direcţia Generală a Poliţiei privind deshumarea victimelor
bolşevice de la fostul Consulat Italian.
Doc. 33.
16 septembrie 1941. Guvernatorul Basarabiei către Chestura
Poliţiei Chişinău privind solicitarea informaţiei despre
măcelul deţinuţilor politici din beciurile NKVD-ului.
Doc. 34.
8 iunie 1941. Copia sentinţei organelor de justiţie sovietice
de condamnare la moarte prin împuşcare şi privaţiune de
libertate pînă la 25 de ani a membrilor partidului „Frontul Renaşterii
Naţionale” din Basarabia.
Doc. 35.
12 octombrie 1941. Copia sentinţei organelor justiţiei
sovietice pe cazul Cernevschii Vladimir Filip, membru al partidului „Frontul
Renaşterii Naţionale”, condamnat la moarte prin împuşcare, cu
confiscarea averii.
Doc. 36.
10 octombrie 1941. Copia sentinţei organelor justiţiei
sovietice pe cazul Filipescu David Milenti din satul Doroţcaia, raionul
Dubăsari, condamnat la moarte prin împuşcare.
Doc. 37.
Chestura poliţiei Chişinău. Informaţie privind
măsurile criminale ale autorităţilor sovietice împotriva
persoanelor publice, politice etc. din Basarabia în perioada ocupaţiei
sovietice (iunie 1940-iunie 1941).
Doc. 38.
7 septembrie 1941. Chestura poliţiei Chişinău.
Procesul-verbal din 7 septembrie
1941 privind înmormântarea victimelor terorii bolşevice în număr de
75 de oameni.
Doc. 39.
31 august 1941. Chestura Poliţiei Chişinău.
Procesul-verbal din 31 august 1941 privind deshumarea cadavrelor terorii
bolşevice în perioada iunie 1940 - iunie 1941.
Doc. 40.
5 septembrie 1941. Chestura Poliţiei Chişinău către
Primarul oraşului. Chestorul poliţiei solicită formarea unei
comisii, care s-ar ocupa de organizarea înmormântării victimelor
sistemului comunist.
Doc. 41.
8 septembrie 1941. Poliţia oraşului Soroca. Conducerea
lagărului de prizonieri nr. 5 din Soroca către Poliţia
oraşului Soroca referitor la Şmil Schneider.
Doc. 42.
Poliţia oraşului Soroca. Lista evreilor din Soroca,
comunişti sau care au activat în diverse organizaţii comuniste
pînă la şi în timpul regimului comunist. Fără dată.
Doc. 43.
Poliţia oraşului Orhei. Lista meseriaşilor din
oraşul Orhei şi suburbii pe categorii. Fără dată.
Doc. 44.
14 septembrie 1941. Prefectura oraşului Bălţi.
Informaţie de la Pretorul de Corneşti, judeţul Bălţi,
privind organizarea muncii de folos obştesc.
Doc. 45.
Poliţia oraşului Bălţi. Adresarea dnei Ezincher
Eugenia şi a fiicelor ei, în care confirmă că acestea au trecut
la religia ortodoxă. 15 septembrie 1941
Doc. 46.
17 septembrie 1941. Prefectura Judeţului Bălţi. Scrisoare
de însoţire a cererii cet. Romaşevici Clavdia din or.
Bălţi, în care solicită eliberarea din lagăr a soţului
său Leon Ghetelman.
Doc. 47.
23 septembrie 1941. Prefectura Judeţului Bălţi. Guvernatorul
Basarabiei către comandantul legiunii de jandarmi din Bălţi, în
care ordonă interzicerea ieşirilor evreilor de pe teritoriul
lagărelor.
Doc. 48.
23 septembrie 1941. Inspectoratul Regional de Poliţie.
Informaţie şi lista nominală a evreilor din Rîmnicul Sărat,
care au refuzat să execute muncă de folos obştesc şi au
dispărut din raza localităţii.
Doc. 49.
25 august 1941. Prefectura Judeţului Bălţi. Adresare
către subalterni privind purtarea de către evrei a unui semn
distinctiv pe haină.
Doc. 50.
Prefectura Judeţului Bălţi. Ordonanţa nr. 7
(anexă la documentul 49).
Doc. 51.
12 septembrie 1941. Inspectoratul Regional de Poliţie
Chişinău. Ordinul Mareşalului Antonescu nr. 1051 din 26 august
1941 privind anularea semnelor distinctive, purtate de evrei.
Doc. 52.
18 octombrie 1941. Cercul Recrutar Soroca. Dispoziţie privind
pregătirea unei informaţii despre dislocarea detaşamentelor de
muncă.
Doc. 53.
2 noiembrie 1941. Poliţia de reşedinţă Soroca.
Circulară privind evadarea cet. Becker Fani din lagărul de
concentrare Mărculeşti.
Doc. 54.
2 noiembrie 1941. Prefectura Judeţului Tighina. Circulară
privind dispoziţia Mareşalului Ion Antonescu de a permite repatrierea
polonezilor şi ucrainenilor din Basarabia.
Doc. 55.
3 noiembrie 1941. Inspectoratul Regional de Poliţie
Chişinău. Privind dispoziţia Mareşalului Ion Antonescu de a
nu permite trimiterea peste Nistru a basarabenilor cu soţii născute
din evrei.
Doc. 56.
6 noiembrie 1941. Prefectura Judeţului Soroca. Informaţie
privind familia evreului Boico David, soţia şi copiii căruia
sunt creştini.
Doc. 57.
9 noiembrie 1941. Prefectura Judeţului Soroca. Informaţie
privind ordinul Mareşalului Antonescu despre interzicerea deplasării
evreilor dintr-o localitate în alta.
Doc. 58.
15 noiembrie 1941. Inspectoratul Regional de Poliţie
Chişinău. Informaţie privind cet. Hana Dorfman, care a ascuns
numele său adevărat, şi soţul căreia a plecat cu
bolşevicii peste Nistru.
Doc. 59.
22 noiembrie 1941. Parchetul Tribunalului Chilia. Informaţie
privind infracţiunea comisă de Andrei Liviţchii şi Mihail
Savov din comuna Pavlovca.
Doc. 60.
4 decembrie 1941. Parchetul Tribunalului Chilia. Procurorul delegat
către Curtea de Apel Chişinău privind cet. Babenco Terente, care
a ajutat la incendierea morii lui Iacob Cazacenco.
Doc. 61.
4 decembrie 1941. Parchetul Tribunalului Chilia. Rechizitorul nr. 10
privind dovada de vinovăţie a lui Babenco Terente.
Doc. 62.
8 decembrie 1941. Parchetul Tribunalului Chilia. Procurorul delegat
către Procurorul General privind arestarea lui Gaidargi Constantin şi
Ivanov Dumitru pentru dare de mită şefului de post al comunei
Deljiler.
Doc. 63.
8 decembrie 1941. Poliţia oraşului Soroca către
Inspectoratul Regional de Poliţie Chişinău. Notă
telefonică privind confirmarea sau infirmarea trecerii unor persoane la
religia ortodoxă.
Doc. 64.
9 decembrie 1941. Poliţia oraşului Soroca către
Inspectoratul Regional de Poliţie Chişinău. Notă
telefonică privind cet. Margareta Stossel, căsătorită cu
romînul Vasile Ursu şi trecută la creştinism.
Doc. 65.
15 decembrie 1941. Prefectura Judeţului Tighina către Pretura
plasei Taraclia. Circulară privind ordinul Mareşalului Antonescu
referitor la pretenţiile cercurilor provacatoare ucrainene faţă
de limbile vorbite în Transnistria.
Doc. 66.
15 decembrie 1941. Guvernământul Basarabiei. Directoratul Economiei
Naţionale către Pretura Taraclia, judeţul Tighina, privind
refacerea comerţului şi a micii industrii.
Doc. 67.
15 decembrie 1941.
Guvernământul Basarabiei şi Transnistriei. Raport de anchetă al
Comisiei pentru cercetarea neregulilor de la ghetoul din Chişinău.
Doc. 68.
13 noiembrie 1941. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Formular
perfectat de plugarul Babii Vladimir din comuna Coloniţa, judeţul
Lăpuşna, în care susţine programul Mareşalului Antonescu de
reorganizare a satului.
Doc. 69.
13 noiembrie 1941. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Lista
locuitorilor neştiutori de carte din comuna Coloniţa, plasa
Budeşti, care s-au legat să susţină programul
Mareşalului Antonescu prin cuget şi faptă.
Doc. 70.
15 decembrie 1941. Guvernământul Basarabiei şi Transnistriei.
Rugămintea cet. Constantin Rădulescu din Cricova către
Mareşalul Antonescu de a i se ridica pedeapsa aplicată.
Doc. 71.
15 decembrie 1941. Poliţia oraşului Orhei. Lista evreilor din
Cercul de Recrutare Fălciu, care nu au prestat muncă de folos
obştesc şi nu au achitat taxele militare.
Doc. 72.
19 decembrie 1941. Poliţia oraşului Orhei. Cercul de Recrutare
din Bihor către Chestura Poliţiei din Orhei privind un grup de
cetăţeni evrei, care se eschivează de respectarea legilor
Ţării.
Doc. 73.
1 aprilie 1938. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Corpul 3 de
Armată – Statul Major către Prefectul Judeţului
Lăpuşna referitor la individul Meer Elbert.
Doc. 74.
31 martie 1938. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Scrisoarea
lui I. Iorga adresată Corpului 3 de Armată Chişinău
referitor la individul Meer Elbert.
Doc. 75.
31 decembrie 1941. Guvernământul Basarabiei şi Transnistriei.
Circulară a Ministerului Apărării Naţionale privind
interacţiunea între structurile statului.
Doc. 76.
12 ianuarie 1942. Guvernământul Basarabiei şi Transnistriei.
Statul Major al Armatei către Departamentul Guvernatorului Civil al
Transnistriei. Direcţia sanitară solicită de urgenţă
cuptoare de deparazitare pentru armată.
Doc. 77.
20 ianuarie 1942. Guvernământul Basarabiei şi Transnistriei.
Guvernatorul Basarabiei către Directoratul Economiei Naţionale
privind numărul mare de specialişti din industria textilă în
Chişinău, care nu pot fi angajaţi în câmpul muncii.
Doc. 78.
28 ianuarie 1942. Guvernământul Basarabiei. Şeful Secţiei
Militare sancţionat de Mareşalul Antonescu pentru nereguli în
lagărele de muncă.
Doc. 79.
7 februarie 1942. Guvernământul Basarabiei. Inspectoratul
Pregătirii Premilitare către Statul Major menţionează,
că premilitarul Gheorghe Munteanu din comuna Onceşti, Orhei, a
urmărit şi capturat o paraşutistă sovietică, iar
premilitarul Ion Oprea din comuna Alcedar, Orhei, a urmărit şi
capturat pe paraşutistul sovietic Dormon Stepan, fapte eroice pentru care
se solicită premii băneşti.
Doc. 80.
10 februarie 1942. Guvernământul Basarabiei. Notă
telefonică de la Guvernământul Basarabiei în legătură cu
telegrama căpitanului Constantinescu privind situaţia animalelor de
casă repatriate din Transnistria.
Doc. 81.
23 februarie 1942. Guvernământul Basarabiei. Informaţia
căpitanului C. Constantinescu
privind situaţia critică a vitelor repatriate din Transnistria în
judeţul Orhei. Scrisoare adresată Preşedintelui Consiliului de
Miniştri.
Doc. 82.
13 februarie 1942. Guvernământul Basarabiei. Preşedintele
Consiliului de Miniştri către Ministerul Apărării
Naţionale referitor la cazul Constantinescu.
Doc. 83.
1 martie 1942. Guvernământul Basarabiei. Comandamentul Corpului 2
de Armată către Preşedenţia Consiliului de Miniştri
referitor la procesul de evacuare în Transnistria a persoanelor implicate în
activitate comunistă, subversivă, infracţiuni economice etc.
Doc. 84.
18 martie 1942. Guvernământul Basarabiei. Inspectoratul General al
Jandarmeriei către Preşedinţia Consiliului de Miniştri.
Informaţie privind activitatea şefului de post din
Căinarii-Vechi, Soroca; în cazul repartizării vitelor.
Doc. 85.
25 aprilie 1942. Guvernământul Basarabiei. Preşedinţia
Consiliului de Miniştri despre refuzul preotului musulman Sebat Huseim de
a face serviciul militar în calitate de preot, din motiv că în armată
sunt prea puţini soldaţi de această confesiune.
Doc. 86.
6 iunie 1942. Guvernământul Basarabiei.Preşedenţia
Consiliului de Miniştri despre aprobarea solicitării preotului
musulman Sebat Huseim de a face serviciul în Unitatea Corpului de Munte pentru
nevoile religioase ale ostaşilor şi locuitorilor din Crimeia.
Doc. 87.
25 mai 1942. Guvernământul Basarabiei. Direcţia
Superioară Tehnică către Guvernământul Basarabiei privind
adunarea armelor de pe fostele câmpuri de luptă.
Doc. 88.
28 august 1942. Curtea de Apel Chişinău. Nota nr. 1979 din
28.08.1942 referitor la judecătorul Perciun Vasile de la Tribunalul
Cetatea Albă, care a avut şi are o activitate antiromânească,
iar în autobiografia sa, prezentată autorităţilor sovietice,
menţionează şi activitatea sa comunistă.
Doc. 89.
15 iulie 1942. Curtea de Apel Chişinău. Nota nr. 1410 din 15
iulie 1942 privind îndepărtarea judecătorului Perciun Vasile din
magistratură.
Doc. 90.
28 august 1942. Curtea de Apel Chişinău. Procurorul General
către Guvernatorul General al Basarabiei privind trimiterea în
judecată a judecătorului Perciun Vasile de la Tribunalul Cetatea
Albă.
Doc. 91.
15 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Biroul
Cenzurei Militare către Directorul Economiei Naţionale.
Doc.92.
15 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Tabelul
nominal al cenzurei aflate în exerciţiu către 15.04.1942.
Doc.93.
30 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Ministerul
Afacerilor externe către Direcţia Poştală
Chişinău privind supunerea cenzurii a două scrisori din
corespondenţa diplomatică a Elveţiei şi măsurile
luate.
Doc.94.
30 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Directorul
Afacerilor Administrative către Prefectura Lăpuşna cu
explicaţii pe marginea cazului cu corespondenţa diplomatică
elveţiană.
Doc.95.
11 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Directorul
Afacerilor Administrative către Prefectul Judeţului Lăpuşna
privind responsabilitatea lucrului cu corespondenţa diplomatică
şi cazurile de erori la prelucrarea scrisorilor şi a telegramelor.
Doc.96.
18 februarie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna.
Şeful Biroului Administrativ de la Prefectură către ziarele
„Basarabia” şi „Universul” referitor la donaţiile de la
populaţia judeţului Lăpuşna pentru susţinerea statului
şi Patriei.
Doc.97.
11 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna.
Guvernatorul Basarabiei către Chestura Poliţiei Chişinău
privind înregistrarea oficială a ziarelor.
Doc.98.
11 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna.
Redacţia ziarului „Basarabia” către Directorul Economiei
Naţionale din Guvernământul Basarabiei. Se solicită piele de
talpă pentru colaboratorii redacţiilor ziarelor „Basarabia” şi
„Raza”.
Doc.99.
17 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Chestura
Poliţiei mun. Chişinău către Prefectura Judeţului
Lăpuşna. Informaţie despre ziarele care apar în Basarabia
şi tirajul acestora.
Doc.100.
17 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna.Lista
personalului redacţional şi administrativ al ziarelor „Basarabia”
şi „Raza”.
Doc.101.
29 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Parohia
Bisericii „Sf. Alexandru” din or. Călăraşi către
Directoratul Românizării, Colonizării şi Inventarierii. Se
solicită permisiunea de a aduna materiale de construcţii
(piatră) pentru reparaţia bisericii.
Doc.102.
20 februarie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna.
Şeful Poliţiei de la Prefectura Poliţiei Chişinău
Nicolae I. Turcu către Prefectul Judeţului Lăpuşna despre
necesitatea procurării şi răspândirii cărţii sale
„Demascarea comunismului din România”.
Doc.103.
28 februarie 1942. Prefectura Judeţului Bălţi către
Prim-Pretorul Plasei Corneşti. Informaţie circulară privind
situaţia industriei de producere a alcoolului şi necesitatea
restabilirii acesteia, despre construcţia unei fabrici de producere a
alcoolului la Bălţi.
Doc.104.
29 ianuarie 1942. Guvernământul Basarabiei. Studiu al Secţiei
Militare privind distribuirea atribuţiilor administrative şi juridice
între Guvernatorul Basarabiei şi Comandamentul Corpului 3 de Armată.
Doc.105. 5 februarie 1942. Guvernământul
Basarabiei. Marele Stat Major General către Preşedenţia
Consiliului de Miniştri (secţia militară) privind depistarea
unei reţele de legătură cu ghetoul din Chişinău.
Doc.106.
13 ianuarie 1942. Inspectoratul Regional de Poliţie
Chişinău. Informaţie circulară privind mărturiile
false ale cet. Hana Chetroser şi cet. Rahila Gherş Drocman.
Doc.107.
3 februarie 1942. Guvernământul Basarabiei către
Preşedenţia Consiliului de Miniştri privind eliberarea
autorizaţiilor de intrare şi ieşire din ghetou.
Doc.108.
Primăria oraşului Soroca. Guvernământul Basarabiei
către Primăria oraşului Soroca despre libera deplasare a
evreilor din ghetou. 3 august 1942
Doc.109.
10 septembrie 1942. Prefectura Judeţului Bălţi.
Poliţia oraşului Bălţi către Prefectura Judeţilui
Bălţi. Informaţie circulară privind interzicerea trecerii
de la un cult religios la altul.
Doc.110.
12 octombrie 1942. Guvernământul Basarabiei. Preşedinţia
Consiliului de Miniştri către Guvernatorul Basarabiei privind perfectarea
listelor şi dosarelor ostaşilor rămaşi în Basarabia în
perioada ocupaţiei sovietice din iunie 1940-iunie 1941 pentru a fi
recompensaţi de Statul Român.
Doc.111.
25 septembrie 1942. Guvernământul Basarabiei. Marele Stat Major
către Preşedenţia Consiliului de Miniştri. Circulară
privind numărul de ostaşi din Basarabia şi Bucovina, care
urmează a fi remuneraţi de Guvernul Român.
Doc.112.
23 februarie 1942. Guvernământul Basarabiei.Preşedinţia
Consiliului de Miniştri către Mareşalul Ion Antonescu privind
decalajul de solde primite de jandarmii din Ţară şi jandarmii
aflaţi în Transnistria.
Doc.113.
6 mai 1942. Guvernământul Basarabiei către Mareşalul Ion
Antonescu cu rugămintea de a fi lăsaţi în funcţie
prefecţii judeţelor Ismail, Orhei, Cahul şi Tighina până la
încheierea campaniei agricole.
Doc.114.
4 august 1942. Primăria oraşului Bălţi către
Şeful Poliţiei oraşului Bălţi. Se solicită lista
completă a locuitorilor oraşului Bălţi, care au fost
deportaţi, omorâţi, trimişi la lucru în URSS în perioada
ocupaţiei sovietice din iunie 1940-iunie 1941.
Doc.115.
9 iulie 1942. Prefectura Judeţului Bălţi. Ordin circular
privind cultele autorizate şi protejate de statul român.
Doc.116.
31 decembrie 1942. Prefectura Judeţului Bălţi. Secretarul
General pentru Culte şi Arte către Şeful Poliţiei
oraşului Bălţi referitor la Legea nr. 927 din 30 decembrie 1942,
conform căreia toate asociaţiile religioase şi sectele
religioase sunt desfiinţate, iar bunurile materiale şi arhiva sunt
trecute în posesia statului.
Doc.117.
11 iunie 1942. Guvernământul Basarabiei. Guvernatorul Basarabiei
către Preşedenţia Consiliului de Miniştri referitor la
închiderea caselor de rugăciuni şi atitudinea statului faţă
de sectele religioase.
Doc.118.
1 aprilie 1942. Guvernământul Basarabiei. Secretarul General pentru
Culte şi Arte către subsecretarul de stat al cultalor şi artelor
referitor la rolul subversiv al sectelor şi măsurile luate pentru
stăvilirea invaziei asupra credinţei strămoşeşti.
Doc.119.
1 aprilie 1942. Guvernământul Basarabiei. Telegrama
credincioşilor baptişti din comuna Sărata Mereşeni,
Judeţul Lăpuşna, adresată Mareşalului Antonescu, cu
rugămintea de a redeschide Casa de rugăciuni din comună.
Doc.120.
7 martie 1942. Guvernământul Basarabiei. Parchetul Militar
Cernăuţi către Preşedenţia Consiliului de
Miniştri privind poziţia Mareşalului Antonescu faţă de
baptişti, adventişti de ziua a 7-a şi creştini după
evanghelie.
Doc.121.
9 martie 1942. Guvernământul Basarabiei. Scrisoarea soldatului
român Alexandru Popov, adresată Mareşalului Antonescu, cu
rugămintea de a redeschide casele de rugăciuni.
Doc.122.
5 martie 1942. Guvernământul Basarabiei. Nota Statului Major al
Armatei din 5 martie 1942 privind posibilităţile de
întrebuinţare a sectanţilor în armată şi în interes
general.
Doc.123.
12 martie 1942. Guvernământul Basarabiei. Şeful Cabinetului
Militar către Marele Stat Major referitor la aprobarea de către
Mareşalul Antonescu a propunerii privind încorporarea în armată a
baptiştilor sectanţi.
Doc.124.
22 martie 1942. Guvernământul Basarabiei. Marele Stat Major
către Preşedinţia Consiliului de Miniştri referitor la
trimiterea sectanţilor pe front.
Doc.125.
18 mai 1942. Guvernământul Basarabiei. Telegrama
credincioşilor comunităţii religioase baptiste din comuna
Budeşti, judeţul Lăpuşna, cu rugămintea de a
redeschide casa de rugăciuni.
Doc.126.
20 august 1942. Prefectura Judeţului Cahul către toate
primăriile privind dispoziţia Mareşalului Antonescu de a se
confisca literatura pornografică şi a-i trimite pe autorii şi
difuzorii acesteia în lagăre de muncă prin hotărâre de
judecată.
Doc.127.
30 noiembrie 1942. Prefectura Judeţului Tighina. Cererea
personală a lui Ion Pânzari, sculptor şi artist plastic, care-şi
propune serviciile pentru executarea a diferitor monumente, busturi etc.
Doc.128.
1 septembrie 1942. Prefectura Judeţului Tighina către Pretura
Plasei Comrat privind colectarea exponatelor de muzeu în scopul
inaugurării Muzeului Bisericesc, plasat în sediul primului Mitropolit al
Basarabiei Gavriil Bănulescu-Bodoni.
Doc.129.
8 mai 1942. Guvernământul Basarabiei.Preşedintele Consiliului
de Miniştri către Ministerul apărării Naţionale
refritor la ordinul Mareşalului Antonescu privind interzicerea
schimbării prefecţilor militari activi din Transnistria, Basarabia
şi Bucovina.
Doc.130.
8 mai 1942. Curtea de Apel Chişinău. Instrucţiuni
(propuneri) privind primirea Mareşalului Antonescu în vizită şi
inspecţie.
Doc.131.
7-11 aprilie 1942.Prefectura Judeţului Bălţi.
Dispoziţii şi ordine emise de Mareşalul Antonescu în urma
inspecţiei, efectuate în Basarabia în zilele de 7-11 aprilie 1942.
Doc.132.
2 august 1942. Prefectura Judeţului Cahul. Informaţie
circulară către primării privind apariţia unui număr
însemnat de agenţi sovietici în Basarabia cu scopuri de sabotaj şi
terorism, care se folosesc de documentele şi hainele ostaşilor
şi ofiţerilor români căzuţi pe front.
Doc.133.
16 iulie 1942. Prefectura judeţului Tighina. Adresarea dnei Maria
Antonescu către toate femeile din România Mare referitor la
susţinerea armatei prin muncă, prin donaţii de haine
călduroase etc.
Doc.134.
martie 1942 – ianuarie 1944. Guvernământul Basarabiei.
Evidenţa lucrărilor cu rezoluţiile Mareşalului Antonescu în
perioada 30 martie 1942 – 1
ianuarie1944.
Doc. 135.
11 aprilie 1942. Prefectura Judeţului Lăpuşna.
Concluziile Mareşalului Antonescu în urma inspecţiei, efectuate în
Basarabia în perioada 7-11 aprilie 1942.
Doc. 136.
1 iunie 1943. Guvernământul Basarabiei. Informaţie a
Parchetului Curţii Marţiale a Corpului 3 de Armată referitor la
fostul director de bancă din Moghiliov – David Segal.
Doc. 137.
10 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei. Se solicită
Preşedinţiei Consiliului de Miniţtri înlocuirea a 100 de medici
evrei, care şi-au îndeplinit munca obligatorie de 90 de zile în
Transnistria cu alţi 100 de evrei din Regat.
Doc. 138.
11 februarie 1943. Guvernământul Basarabiei. Marele Stat Major
către Preşedinţia Consiliului de Miniştri referitor la
executarea dispoziţiei privind înlocuirea medicilor în Transnistria.
Doc. 139.
11 februarie 1943. Guvernământul Basarabiei. Lista medicilor evrei
repartizaţi la Guvernământul Transnistriei.
Doc. 140.
27 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei. Marele Stat Major
către Preşedinţia Consiliului de Miniştri referitor la
îndeplinirea misiunii de înlocuire a medicilor din Transnistria.
Doc. 141.
12 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei. Secretarul Cabinetului
către Marele Stat Major. Se menţionează că termenul de 90
de zile de muncă a medicilor evrei în Transnistria a expirat şi
urmează să fie trimişi alţii.
Doc. 142.
12 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei. Lista medicilor evrei
repartizaţi în Transnistria (promoţia a 4-a, 25.04.1943 –
25.07.1943).
Doc. 143.
11 februarie 1943. Guvernământul Basarabiei către
Preşedintele Consiliului de Miniştri referitor la medicii evrei care
s-au prezentat şi care nu s-au prezentat pentru 90 de zile de lucru în
Transnistria.
Doc. 144.
11 februarie 1943. Guvernământul Basarabiei. Lista medicilor evrei
repartizaţi în Transnistria pentru 90 de zile (promoţia a 3-a).
Doc. 145.
Guvernământul Basarabiei. Lista medicilor evrei repartizaţi în
Transnistria pentru 90 de zile (promoţia a 2-a) şi celor
nerepartizaţi. Fără dată.
Doc. 146.
20 ianuarie 1943. Guvernământul Basarabiei. Secretarul Cabinetului
de Miniştri către Guvernatorul Basarabiei referitor la schimbul
promoţiilor de medici evrei trimişi la lucru temporar în
Transnistria.
Doc. 147.
27 ianuarie 1943. Guvernământul Basarabiei. Guvernatorul provinciei
Transnistria de la Marele Stat Major referitor la procedura de repartizare a
medicilor evrei în diferite promoţii pentru lucru în Transnistria.
Doc. 148.
22 iunie 1943. Guvernământul Basarabiei. Marele Stat Major
către Preşedenţia Consiliului de Miniştri referitor la
trimiterea forţată la lucru în Transnistria a farmacistului evreu
Şoimulescu Mircea, care fiind repartizat în promoţie, n-a executat
ordinul
Doc. 149.
30 octombrie 1943. Guvernământul Basarabiei către Marele Stat
Major referitor la executarea dispoziţiilor de repartizare a medicilor în
Transnistria.
Doc. 150.
16 iunie 1943. Guvernământul Basarabiei. Regimentul 37 Infanterie
către Preşedinţia Consiliului de Miniştri referitor la
înmînarea medaliei „Cruciada contra bolşevismului”.
Doc. 151.
19 iunie 1943. Guvernământul Basarabiei către Regimentul 32
Dorobanţi referitor la scutirea de mobilizare a ostaşului Minculescu
Ion din motiv că acesta este ataşat de presă la Subdirecţia
Propagandă.
Doc. 152.
Guvernământul Basarabiei către Preşedinţia Consiliului
de Miniştri referitor la termenul de pedeapsă pentru farmacistul
Şoimulescu Mircea. Fără dată.
Doc. 153.
25 ianuarie 1943. Guvernământul Basarabiei către Prefectura
Judeţului Tighina referitor la procedura de înlocuire a inscripţiilor
ruseşti cu cele româneşti şi modul de aplicare a ultimelor în
biserici şi alte locuri publice.
Doc. 154.
2 iunie 1943. Prefectura Judeţului Tighina către
Guvernământul Basarabiei. Se solicită acordarea mijloacelor pentru
reconstruirea bisericii din comuna Varniţa, distrusă în urma
bombardamentului sovietic în vara anului 1941.
Doc. 155.
Prefectura Judeţului Tighina. Lista eroilor români căzuţi
pe câmpul de luptă în plasa Tighina. Fără dată.
Doc. 156.
3 septembrie 1943. Prefectura Judeţului Tighina. Invitaţie
pentru Mitropolitul Basarabiei la sfinţirea localului noii primării
din comuna Pugăceni.
Doc. 157.
Prefectura Judeţului Tighina. Lista eroilor români căzuţi
pe câmpul de luptă împotriva bolşevismului în raza Judeţului
Tighina. Fără dată.
Doc. 158.
12 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei către
Preşedinţia Consiliului de Miniştri referitor la colonizarea
Transnistriei.
Doc. 159.
29 mai 1943. Guvernământul Basarabiei. Procesul-verbal al
şedinţei din 29 mai 1943 al Comisiei Centrale pentru Repatrierea
Românilor aflaţi la răsărit de Nistru şi pe Bug.
Doc. 160.
19 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei. Notă de propuneri
privind organizarea primirii şi plasării românilor de la est de Bug,
prezentată de Consiliului de Miniştri de către Cabinetul pentru
Basarabia, Bucovina şi Transnistria.
Doc. 161.
31 martie 1943. Guvernământul Basarabiei. Serviciul Special de
Informaţii către Preşedinţia Cabinetului de Miniştri
referitor la începutul evacuării celor circa 3000 de români din comuna
Moldavskoe din Caucazul de Nord.
Doc. 162.
2 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei către Marele Stat
Major referitor la repartizarea a 3300 de români din satul Moldavanca, regiunea
Cuban.
Doc. 163.
22 februarie 1943. Guvernământul Basarabiei. Comisia Centrală
pentru Repatrierea Românilor de la Est de Nistru şi de Bug către
Guvernatorul Basarabiei referitor la instrucţiunile de organizare a
repatrierii românilor.
Doc. 164.
13 aprilie 1943. Guvernământul Basarabiei. Decizia Comandamentului
Suprem de Armată nr. 1613 privind desfăşurarea repatrierii
românilor.
Doc. 165.
5 martie 1943. Guvernământul Basarabiei. Scrisoarea cet. Obreja
Paulina, adresată Mareşalului Antonescu, cu rugămintea de a fi
aranjată ea şi alte 15 femei repatriate din Crimeea.
Doc. 166.
5 martie 1943. Guvernământul Basarabiei. Dispoziţiile
Mareşalului Antonescu referitor la adresarea dnei Obreja Paulina.
Doc. 167.
20 martie 1943. Guvernământul Basarabiei. Ministru Subsecretar de
Stat către Mareşalul Antonescu.
Doc. 168.
15 iulie 1943. Guvernământul Basarabiei. Preşedinţia
Consiliului de Miniştri. Rezoluţiile Mareşalului Antonescu
referitor la diverse cazuri şi darea de seamă privind derularea
procesului de repatriere.
Doc. 169.
20 iulie 1943. Guvernământul Basarabiei.Notă informativă
privind problema amplasării a 200 de familii de români moldoveni
repatriaţi din regiunea Cuban şi a 300 de familii din Crimeia.
Doc. 170.
29 iulie 1943. Guvernământul Basarabiei. Cererea românilor
repatriaţi din regiunea Cuban (Rusia), adresată Mareşalului Antonescu.
Doc. 171.
29 iulie 1943. Guvernământul Basarabiei. Cererea românilor
repatriaţi din Crimeia, adresată Mareşalului Antonescu.
Doc. 172.
2 iunie 1943. Prefectura judeţului Tighina către Primăria
com. Varniţa şi Hârbovăţ referitor la măsurile de
organizare a Zilei Eroilor la 3 iunie 1943.
Doc. 173.
1 iunie 1943. Prefectura Judeţului Tighina. Protopopia
Judeţului Tighina către Prim-Pretorul Plasei Tighina referitor la
reconstrucţia bisericii din parohia Varniţa.
Doc. 174.
6 februarie 1943. Prefectura Judeţului Tighina. Informaţie
circulară referitor la ordinul Mareşalului Antonescu privind
oficierea unui parastas în memoria eroilor căzuţi la Stalingrad.
Doc. 175.
14 mai 1943. Prefectura Judeţului Tighina. Pretura Plasei Tighina
către Primăria comunelor Ţânţăreni, Bulboaca,
Gârbovăţ, Fârlădeni, Chiţcani şi I. G. Duca referitor
la organizarea unei vizionări colective a filmelor „Războiul Sfânt”
şi „Viaţa şi patimile Domnului nostru Isus Hristos”.
Doc. 176.
Prefectura Judeţului Tighina. Lista bisericilor – monumente
istorice din Judeţul Tighina şi celor construite înainte de anul
1850. Fără dată.
Doc. 177.
Prefectura Judeţului Tighina. Lista bisericilor din judeţ,
considerate monumente istorice. Fără dată.
Doc. 178.
Prefectura Judeţului Tighina. Lista bisericilor – monumente
istorice din judeţul Tighina. Fără dată.
Doc. 179.
2 iulie 1942. Guvernământul Basarabiei. Secretarul General al
Ministerului Apărării Naţionale către Preşedinţia
Consiliului de Miniştri referitor la atitudinea statului faţă de
ostaşii români din Basarabia şi Bucovina de Nord, care în perioada
ocupaţiei Basarabiei din iunie 1940 – iunie 1941 au rămas în
Ţară.
Doc. 180.
Prefectura Judeţului Lăpuşna. Rezultatele inspecţiei
Şcolii Agricole din Cricova şi comuna Ciopleni, vizitate de
Mareşalul Antonescu. 16 iunie 1943
Doc. 181.
16 iunie 1943. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Concluziile
şi dispoziţiile Mareşalului Antonescu, făcute în urma
inspectării judeţelor Cetatea albă, Chilia şi Ismail în
ziua de 16 iunie 1943.
Doc. 182.
25 iunie 1943. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Concluziile
şi dispoziţiile Mareşalului Antonescu, făcute în urma
inspectării comunei Şoldăneşti şi Judeţului
Orhei.
Doc. 183.
25 iunie 1943. Prefectura Judeţului Lăpuşna. Concluziile
şi dispoziţiile Mareşalului Antonescu, făcute în urma
inspectării judeţelor Cetatea albă, Chilia şi Ismail.
Doc. 184.
18 martie 1943. Primăria oraşului Soroca. Declaraţia dnei
Elena Ceapă din or. Soroca referitor la arestarea şi deportarea în
Rusia a soţului ei Ştefan Ceapă, fost funcţionar la
Primăria Soroca.
Doc. 185.
18 martie 1943. Primăria oraşului Soroca. Declaraţia dnei
Ana Rotaru din or. Soroca referitor la soţul ei Ion Rotaru, arestat de
NKVD pentru activitate antisovietică.
Doc. 186.
18 martie 1943. Primăria oraşului Soroca. Declaraţia dnei
Zinaida Paleologul referitor la arestarea soţului ei Vladimir Paleologul
şi fratelui acestuia – Alexandru de către NKVD în perioada de
ocupaţie sovietică din 1940-1941.
Doc. 187.
18 martie 1943. Primăria oraşului Soroca. Declaraţia dnei
Aglaia Vasiliu din or. Soroca referitor la deportarea rudelor sale.
Doc. 188.
24 mai 1944. Guvernământul Basarabiei. Parchetul Curţii
Marţiale către Preşedinţia Consiliului de Miniştri
referitor la individul Segal David, fost director de bancă.
Doc. 189.
26 ianuarie 1944. Guvernământul Basarabiei. Notă privind
concluziile delegatului Comitetului Internaţional de Cruce Roşie de
la Geneva , făcute cu ocazia vizitei la ghetourile din Transnistria.
Sursa: Tribuna-Basarabiei.ro (Preluarea
textelor este libera, doar cu mentionarea sursei articolului)
Publicat de către Dan Culcer. Écrivain
roumain vivant en France depuis 1987 la » Asymetria — Antiacvarium , 6/07/2011
11:21:00 AM
Patimile estului Moldovei în
"închisoarea popoarelor "
Sâmbătă, 27 mai 2006.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea si
inceputul celui de-al XIX-lea, voievodatul Moldovei a fost nevoit sa piarda o
parte importanta a teritoriului sau. In 1774, nordul i s-a luat de catre
Imperiul Habsburgic, care, pentru ca bastinasii sa uite de trupul din care au
fost rupti, l-a botezat Bucovina ("Tara fagilor"). Iar, dupa aproape
patru decenii, Rusia i-a rapit si partea sa de est, teritoriul cuprins intre
Prut si Nistru. In acelasi scop ca si cuceritorii austrieci, l-a numit
Basarabia, preluand toponimicul ce se referea doar la cele trei judete din
sudul acestui teritoriu. Demersul rus tintea unul dintre obiectivele sale mai
vechi, trasate de Petru cel Mare Đ obtinerea iesirii la Marea Neagra. Marsul
rusesc spre vest a inceput in 1792, cand si-a luat in stapanire Transnistria,
pe care a numit-o Novorossia (Rusia Noua). Ar fi trecut si Nistrul tot atunci,
smulgand de sub suzeranitatea turceasca intreaga Moldova pana la Carpati (poate
si Muntenia), daca nu s-ar fi temut de ostilitatea Austriei. A facut pasul abia
in 1812, dar s-a oprit cu prudenta la Prut, in ajunul campaniei napoleoniene.
Nimeni sa nu se mai simta acasa
Una din componentele politicii Imperiului
Rus poate sa reiasa din chiar statisticile demografice oficiale. Este evident
ca, odata cu trecerea anilor, recensamintele inregistrau tot mai multi rusi sau
ucraineni, dar si alte nationalitati, in timp ce numarul etnicilor bastinasi
(indiferent cum ar fi numiti: moldoveni sau romani) scadea continuu. In 1817,
la 5 ani de la anexarea estului Moldovei, romanii erau in proportie de 86%, ca,
dupa circa cinci decenii, proportia lor sa ajunga la 65%, iar dupa alti 35 de
ani sa coboare la mai putin de 48%.
Astfel, la 1812, in judetul din nord, Hotin,
moldovenii predominau ca numar. Dupa numai doua decenii, ucrainenii ajunsesera
sa aiba 59% din populatie, in timp ce moldovenii erau doar 26%. La fel s-au
petrecut lucrurile in judetele din sud - Cetatea Alba si Ismail -, unde numarul
ucrainenilor s-a dublat, iar cel al moldovenilor s-a redus dramatic.
Ce se intamplase? Unii bastinasi se
refugiasera peste Prut, inca inainte de 1806, tocmai de teama rusilor, pe care
moldovenii ii stiau din numeroasele razboaie, cand pustiau totul in cale.
Chiar intr-unul din documentele
administratiei tariste din Basarabia se scria ca multe sate s-au evacuat peste
Prut. In 1810-1814, se retrasesera peste Prut 5.000 de familii, pentru ca se
temeau de serbia ruseasca. Dar majoritatea absoluta a populatiei bastinase a
ramas, totusi, in Basarabia. In 1810, in acest tinut traiau numai vreo 5%
straini, ceilalti fiind romani bastinasi.
Administratia ruseasca a fost nevoita, pana
la urma, sa lase neschimbat felul de viata a locuitorilor. Ca urmare, multi tarani
basarabeni fugari s-au reintors in satele lor. Asa au aparut localitatile de
obarsie romaneasca Spinoasa, Satul Nou, Tambur, Bulboaca, Varatic, Valea
Perjei, Brezoaia s.a.
Dar rusilor le trebuiau elemente straine in
aceasta gubernie de margine, fara neamuri in vecini (peste Prut), fara gand de
stramutare. S-au creat conditii prielnice pentru colonisti. Cele mai mari
suprafete de pamant se dadeau colonistilor straini. La 23 iulie 1812, tarismul
a adoptat un statut special pentru colonistii sositi in Basarabia. Bulgarii,
gagauzii, evreii primeau cetatenia ruseasca si aveau anumite privilegii fata de
bastinasi, fiind scutiti de serviciul militar, de plata impozitului personal si
agricol etc.
Din 1813, se interzic relatiile culturale,
economice cu Moldova din dreapta Prutului. Insa au fost pastrate conditii
favorabile colonistilor sositi in Basarabia din Rusia, Bulgaria, Polonia, dar
si din Germania sau Elvetia. Restul slavilor provine din lipoveni, rusi fugiti
din cauza persecutiilor religioase, ori ocnasii fugiti din toate partile,
dintre care guvernatorul Feodorov a adunat peste 48.000 si i-a trimis dincolo
de Nistru, si, in sfarsit, mai erau "rusii imparatesti", veniti in
Basarabia ca functionari ai statului (cinovnici).
In 1823, din guberniile centrale ale Rusiei
au fost stramutati in Basarabia mai mult de 20.000 de tarani, potrivit unei
legi initiate de guvernatorul general rus al Basarabiei, M.S. Vorontov.
Fiecarei familii i s-au pus la dispozitie 30 de deseatine de pamant, fiind,
timp de trei ani, scutita de impozite. Scopul era dublu: desnationalizarea
locuitorilor bastinasi din Basarabia si slabirea miscarilor taranesti in
guberniile centrale ale Rusiei. Pe de alta parte, multi moldoveni de prin
partile Orheiului si Hotinului au emigrat in Caucaz sau in preajma lui, unde
pana astazi se mai afla asezari de romani.
Daca asemenea masuri erau mai de mai mica
amploare la inceput, dupa unirea Principatelor Romane, la 1859, procesul s-a
intensificat de teama autoritatilor rusesti ca romanii basarabeni isi vor dori
unit destinul cu cei de un neam cu ei.
De atunci incolo, au sporit si cazurile care
s-au soldat cu deportarea in Siberia a celor care indrazneau sa se
impotriveasca regimului autocratic tarist.
Un exemplu foarte cunoscut este cel al lui
Constantin Stere, care, pe timpul cat era licean la Chisinau, a fost invinuit
ca a propagat idei narodniciste cu privire la indatoririle claselor avute fata
de popor, in special fata de taranime, a fost arestat, in 1883, si exilat in
Siberia, in perioada 1886-1892. Acolo, printre alti deportati, l-a cunoscut si
pe viitorul sef de stat polonez, Jozef Pilsudski.
Structura populatiei de-a lungul anilor
1817
Populatie: 482.630 locuitori din care
Ą romani - 419.240 (86%)
Ą ucraineni (ruteni) - 30.000 (6,5%)
Ą evrei - 19.130 (4,2%)
Ą rusi (lipoveni) - 6.000 (1,5%)
Ą bulgari - 1.205 (0,25%)
Ą gagauzi - 1.205 (0,25%)
Ą alte nationalitati - 9.100 (2,27%)
(Recensamantul oficial rus al populatiei)
1862
Populatie: 914.679 locuitori din care:
Ą romani - 600.000 (65,59%)
Ą ucraineni (ruteni) - 120.000 (13,11%)
Ą bulgari - 48.216 (5,27%)
Ą rusi - 20.000 (2,18%)
Ą ucraineni - 6.000 (0,65%)
(Monografia lui A. Zasciuk)
1897
Populatie: 1.935.412 locuitori, din care
Ą romani - 920.919 (47,6%)
Ą ucraineni (ruteni) - 379.198 (19,6%)
Ą evrei - 228.168 (11,8%)
Ą rusi - 155.774 (8,2%)
Ą bulgari - 103.492 (5,3%)
Ą gagauzi - 57.045 (2,9%)
(Recensamantul populatiei)
1930
Populatie: 2.864.402 locuitori, din care
Ą romani - 1.610.757 (56,2%)
Ą rusi - 351.912 (12,3%)
Ą ucraineni (ruteni) - 314.726 (11%)
Ą bulgari - 163.726 (5,7%)
Ą evrei - 204.858 (7,2%)
Ą gagauzi - 98.172 (3,4%)
(Recensamantul general)
1989
Populatia: circa 4.000.000 de locuitori, din
care:
Ą romani (moldoveni) - 64,5%
Ą ucraineni - 13,8%
Ą rusi - 13%
Ą gagauzi - 3,5%
(Recensamantul populatiei)
2004
Populatia Republicii Moldova (fara
Transnistria) a fost de 3.380.000 de locuitori, din care:
Ą moldoveni - 79,5%
Ą ucraineni - 8%
Ą rusi - 5,9%
Ą gagauzi - 4,4%
Ą romani - 2,2%
(Recensamantul populatiei)
"Raiul" sovietic
Ceea ce s-a petrecut in Imperiul Rus de
dinainte de lovitura de stat bolsevica din noiembrie 1917 reprezinta doar o
picatura in oceanul patimilor suferite de romanii basarabeni. Chiar daca pana
si istoricii comunisti din R.S.S. Moldoveneasca scriau, in 1967, ca "Popoarele
neruse ale Rusiei tariste nu au avut nici un fel de drepturi (...), erau
conduse de guvernatori si functionari taristi, erau rusificate fortat, cultura,
limba, datinile si obiceiurile lor nationale erau supuse prigonirilor. (...)
Popoarele neruse... au experimentat nemijlocit presiunile politicii
nationaliste, sovine ale autocratiei, mosierimii si capitalistilor rusi, care
priveau nationalitatile din regiunile imperiului ca un izvor pentru stoarcerea
unor venituri bogate si franau, in mod artificial, dezvoltarea lor economica,
politica si social-culturala".
Randurile acestea erau menite sa
proslaveasca, prin antiteza, "raiul" comunist din Uniunea Sovietica,
unde, chipurile, vorba cantecului, "Nu cunosc in lume alta tara,/Unde-asa
de liber am trai...". La asemenea cantece se va fi referit si Aleksandr
Soljenitin, in celebrul sau "Arhipelag GULAG", cand scria ca, in
Rusia sovietica, ziua se marsaluia cu cantece, iar noaptea erau torturati,
schingiuiti, omorati oameni absolut nevinovati.
De fapt, dupa ce, la 28 iunie 1940, estul
Moldovei a fost din nou acaparat de acea "inchisoare a popoarelor",
cum insisi teoreticienii comunismului bolsevic au denumit Rusia tarista, dar
care i se potrivea, in si mai mare masura, URSS, bilantul inchizitiei sovietice
a fost aproape de neimaginat: sute de mii de oameni nevinovati au fost supusi
represaliilor politice numai pentru ca erau romani, intelectuali sau buni
gospodari in sate; peste 90.000 de persoane au fost deportate in Siberia; 5.500
de persoane au fost condamnate la moarte si executate; peste 20.000 de persoane
au primit condamnari cu privare de libertate sau au fost internate in
institutii psihiatrice; peste 200.000 de vieti omenesti au fost secerate de
foametea din anii 1946-1947, "organizata" de regimul de ocupatie in
scopul exterminarii populatiei bastinase.
Structura populatiei a mai avut de suferit,
in 1940, si urmare a exodului in masa, peste Prut, al intelectualitatii
romanesti, de la invatatorii de tara si pana la profesori universitari,
speriati de invazia armatei rosii.
Se mai pot adauga metodele
"pasnice" de purificare etnica (mobilizarea tineretului pentru
actiunea de destelenire a pamanturilor din Asia Centrala, pe timpul lui
Hrusciov, oferirea de avantaje materiale romanilor ce acceptau, pe vremea lui
Brejnev, sa lucreze in nordul extrem sau in Extremul Orient; in paralel cu
migrarea inversa, a "specialistilor" rusi, chiar daca unii
necalificati).
Ocuparea Basarabiei si nordului Bucovinei de
catre Uniunea Sovietica a dus la transferuri masive de populatie. Acestea au
avut loc atat sub imperiul panicii care cuprinde, de regula, populatia in
cazurile ocuparii anumitor teritorii, cat si ca rezultat al politicii
staliniste de stramutare a popoarelor.
Raptul estului Moldovei s-a infaptuit
contrar vointei majoritatii populatiei. De aceea, la vestea trecerii Nistrului
de catre trupele sovietice, mii de basarabeni si bucovineni s-au refugiat in
Romania, parasindu-si locuintele si averea. In anul 1940, dupa datele
Ministerului roman de Interne "in legatura cu tristul eveniment al
pierderii Basarabiei si Bucovinei, s-au refugiat in tara peste 23.000 capi de
familie, care n-au vrut sa incerce rigorile regimului bolsevic, strain de neam
si de mentalitatea noastra romaneasca". Conform recensamantului populatiei
din 6 aprilie 1941, "pe teritoriul diminuat al Romaniei" au fost
inregistrati 68.953 refugiati din teritoriile ocupate de rusi.
Dupa 28 iunie 1940 a trebuit sa-si
paraseasca proprietatile in teritoriile ocupate si sa se transfere in Germania
si populatia germana din sudul Basarabiei, stabilita aici la inceputul
secolului al XIX-lea. Operatiunea de evacuare a fost rezultatul "Acordului
intre Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si Guvernul Germaniei
cu privire la evacuarea persoanelor de nationalitate germana de pe teritoriul
Basarabiei si cel al Bucovinei de Nord pe teritoriul Germaniei", incheiat
la 5 septembrie 1940. Urmau sa fie evacuate doar persoanele "care si-au
manifestat dorinta de a se evacua". Dorinta de a se evacua putea fi
exprimata atat oral, cat si in scris. "Evacuarea este benevola - se arata
in acord - si de aceea constrangerea nu poate fi aplicata nici direct, nici
indirect". In realitate, evacuarea, declarata oficial benevola, a purtat
un caracter fortat. Populatia germana nu a avut de ales, intelegand ca,
ramanand pe teritoriul sovietic, va fi privita ca element dusmanos. In total,
din Basarabia si Bucovina au fost transferate in Germania peste 124.000 de
persoane. Au lasat in urma 59.000 ha pamant, 22.425 case, peste 5.000 cai, aproape
16.000 vite cornute mari, 59.700 oi, 2.000 porci, 147.000 de pasari, unelte
agricole. La evacuarea populatiei germane, din partea URSS au participat
unitati ale N.K.V.D., iar din partea germana trupe S.S., Crucea Rosie germana,
Organizatia de transporturi mecanizate a partidului nazist, alte organizatii cu
experienta acumulata la transferarea germanilor din tarile baltice, Galitia si
din alte teritorii ocupate de Reich pana la acea data.
Dupa evacuarea populatiei germane din sudul
Basarabiei, pamanturile lor n-au fost date in folosinta taranilor basarabeni
fara pamant, asa cum ar fi fost firesc, ci au fost aduse in mod fortat, din
Ucraina, vreo 10.000 de familii colhoznice.
Acesta a fost inceputul transferurilor
masive de populatie.
Politica de stat
In URSS, in perioada stalinismului,
stramutarea anumitor popoare ori grupuri ale populatiei din locurile lor de
origine a fost o explicita politica de stat. Inca in anii '20, pe langa
Comitetul Executiv Central al URSS, a fost creat un Comitet special pentru
stramutari, care, subordonat ba Comisariatului Poporului pentru Afacerile
Interne (NKVD), ba Ministerul Securitatii Statului (MGB) etc., s-a mentinut
pana in martie 1959.
Transferurile masive de populatie s-au
realizat sub diferite motive si au vizat mai multe popoare din URSS. Unele
popoare ori grupuri ale populatiei au fost stramutate in Siberia si Extremul
Orient, pentru a facilita colectivizarea agriculturii, altele pentru a
"fortifica frontierele" prin eliminarea din regiunile de frontiera a
"elementelor dusmanoase" si a popoarelor care nu inspirau incredere
regimului comunist, altele fiind acuzate de colaborationism cu dusmanii etc. In
august 1937, de exemplu, Stalin a trasat sarcina ca, in Extremul Orient si la
frontiera de apus a URSS, sa se infaptuiasca "curatirea" zonei de
frontiera de elementele care nu inspirau incredere. Ca rezultat, pana la
sfarsitul lunii octombrie acelasi an, din R.A.S.S. Bureato-Mongola, tinuturile
Habarovsk si Primorie, regiunea Cita, au fost deportati, in doua loturi, in
Kazahstan si in Asia Mijlocie, peste 190.000 de coreeni si 8.000 de chinezi.
Putin mai tarziu, coreenii au fost "inlaturati" si din regiunile
europene ale URSS. In ajunul razboiului, din R.S.S. Karelo-Fina si din regiunea
Leningrad, au fost deportati finii (finlandezii). Iar, in noaptea de 14 spre 15
noiembrie 1944, circa 110.000 de meshi (georgieni musulmani din
Meshet-Djavahetia, regiune a Georgiei, la frontiera cu Turcia) au fost
deportati in Asia Mijlocie si Kazahstan.
Potrivit unor statistici, in anii
stalinismului, circa 3 milioane de persoane au fost ridicate din locurile lor
de origine si stramutate la mii de kilometri departare, in Siberia si Asia
Mijlocie. Circa jumatate din numarul total l-au constituit opt popoare
(germanii de pe Volga, caracii, calmacii, cecenii, ingusii, balcarii, tatarii
din Crimeea, meshii), care au fost stramutate in intregime de pe pamanturile
lor istorice.
In cautarea "dusmanilor poporului"
Dupa ocuparea Basarabiei in anul 1940, in
tinut s-au declansat "transformarile socialiste". Conform doctrinei
staliniste, acestea puteau sa aiba loc doar in conditiile luptei de clasa. De
aceea, regimul a pornit teroarea impotriva fostilor mosieri, proprietari de
intreprinderi, ofiteri, impotriva fostilor membri activi ai partidelor
politice, clerului si intelectualilor ramasi in tinut dupa 28 iunie 1940, care
au inceput sa fie considerati dusmani de clasa. La 13 iunie 1941, cea mai mare
parte a persoanelor din categoriile mentionate au fost deportate din R.S.S.M.
Desigur, deportarea din 13 iunie 1941 poate
fi considerata si element al planului de "fortificare" a
frontierelor, prin eliminarea din regiunile de frontiera a "coloanei a
cincea", plan experimentat de regimul stalinist in ajunul si in timpul
razboiului sovieto-german.
Dupa razboi, regimul stalinist nu a renuntat
la teoria luptei de clasa. Ba, din contra, potrivit unei teze enuntate de
Stalin in 1928, pe masura constructiei socialismului, lupta de clasa se
inaspreste. Au urmat, asadar, deportarile din anii 1949 si 1951. In contextul
aceleiasi teorii a luptei de clasa, deportarea din anul 1949 mai trebuie
privita si ca mijloc de accelerare a procesului de colectivizare a agriculturii
din R.S.S.M.
Lichidarea, ca clasa, dar - uneori - si
fizica, a taranilor instariti, declarati chiaburi, prin expropierea si
deportarea lor, viza accelerarea ritmurilor colectivizarii si transformarea
acestui proces intr-o actiune de masa. Se miza pe frica de deportare, insuflata
tot mai adanc in randul taranilor.
Deportarea din 6 iulie 1949 a avut efectul
scontat: timp de cateva zile, populatia R.S.S.M. a trait intr-o stare de frica
imensa ca va fi deportata in Siberia, daca nu va intra in colhozuri. Asa ca,
intre 6 iulie si 1 septembrie 1949, in R.S.S.M. au fost organizate 750 de
colhozuri, in care au intrat 183.333 gospodarii taranesti!
Desi deportarea de la 1 aprilie 1951 s-a
bazat pe un criteriu confesional, nu de clasa, ea trebuie privita, de asemenea,
in contextul doctrinei staliniste a luptei de clasa. Cea mai grava crima a
"martorilor lui Iehova", care au fost deportati din republica, in
opinia conducerii Ministerului Securitatii al R.S.S.M., era tendinta lor
"de a organiza o activitate dusmanoasa, in scopul mentinerii, prin
intermediul bisericii, a influentei romanesti asupra populatiei religioase si
educarii unei atitudini negative fata de oranduirea sovietica". Clericii
si sectantii mai erau acuzati si deoarece "convocau adunari cu caracter
antisovietic, raspandeau zvonuri antisovietice, contracarau actiunile puterii
sovietice in mediul rural, educau tineretul in spirit antisovietic",
romanizau populatia prin atragerea ei in organizatii nationale s.c.l.
Este de la sine inteles ca stramutarile de
populatie din R.S.S.M. nu s-au redus doar la deportarile din 13 iunie 1940, 6
iulie 1949 si 1 aprilie 1951. Din R.S.S.M., ca si din celelalte teritorii
ocupate de Uniunea Sovietica, in urma pactului Ribbentrop-Molotov, erau
deportate aproape zilnic anumite categorii de persoane si familii. La 26
noiembrie 1940, de exemplu, o consfatuire speciala a condamnat la 5-10 ani de
munca in Gulag circa 200 de persoane. In lunile mai si decembrie 1945, in baza
unei instructiuni a NKVD-ului din 10 februarie 1945, 668 de persoane de origine
germana, care s-au intors in R.S.S.M. dupa repatrierea din Germania, au fost
deportate in Siberia. Acest fapt face imposibil stabilirea numarului exact al
tuturor persoanelor deportate din estul Moldovei in anii stalinismului.
O situatie foarte aproximativa poate fi
apreciata si analizand urmatorul tabel:
Numarul familiilor si persoanelor deportate
din R.S.S.M. in urma transferurilor masive de populatie din anii 1941, 1949 si
1951:
13 iunie 1941: 4.507 familii, 18.392
persoane; 6 iulie 1949: 11.293 familii, 35.796 persoane; 1 aprilie 1951: 723
familii, 2.617 persoane.
Deportarea din 13 iunie 1941
Operatiunea a inceput la ora 2 si jumatate,
in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, si a cuprins teritoriile ocupate de URSS
de la Romania in iunie 1940 - Basarabia si nordul Bucovinei, dar si tarile
baltice. Din teritoriile romanesti au fost ridicate de la casele lor 29.839
persoane, dintre care 5.479 persoane au fost arestate ("membri ai
organizatiilor contrarevolutionare si alte elemente antisovietice") si
24.360 persoane au fost deportate. La statiile de cale ferata, persoanele arestate
au fost separate de familiile lor si incarcate in garnituri speciale de tren.
Multi dintre cei arestati au fost supusi represiunilor mai tarziu, in timpul
aflarii lor in lagare. Fiind invinuiti de activitate antisovietica, multi au
fost condamnati la pedeapsa capitala, nici pana acum nefiind cunoscut locul
unde vor fi fost inmormantati.
Persoanele ridicate din R.S.S.M. au fost
deportate in R.S.S. Kazaha si R.A.S.S. Komi, in regiunile Omsk, Novosibirsk,
Krasnoiarsk. Dintr-un raport al Gulagului din luna octombrie 1941, aflam ca, la
acea data, in coloniile din R.S.S. Kazaha, R.A.S.S. Komi, tinuturile Altai si
Krasnoiarsk, precum si in regiunile Kirov, Omsk si Novosibirsk, erau 85.716
persoane: 3.668 persoane din Estonia, 12.682 persoane din Lituania, 9.236 din
Letonia, 22.648 din R.S.S.M., 9.595 din regiunile vestice ale Ucrainei si
27.887 din regiunile vestice ale Bielorusiei.
Document strict secret
Sefului sectiei organizare
si instruire a CC al PC (b)
din toata Uniunea,
tovarasului Samberg
15 august 1944
Informatie
cu privire la rezultatele mobilizarilor
pe teritoriul R.S.S. Moldovenesti a
persoanelor supuse serviciului militar in Armata Rosie, si faptele de dezertare
Dupa eliberarea raioanelor RSS Moldovenesti
de sub ocupatia germano-romana, organele puterii sovietice, organizatiile de
partid si ale comisariatului militar al republicii au desfasurat o larga
activitate in vederea organizarii evidentei si mobilizarii, din rezerva, in
Armata Rosie si in industrie, a persoanelor supuse serviciului militar.
Comisariatele militare din raioanele
R.S.S.M., eliberate de sub ocupatia germano-romana, au incheiat, la 15 aprilie
1944, evidenta persoanelor supuse serviciului militar. Conform listelor, au
fost luate in evidenta 164.457 de persoane, din rezerva, si 6.998 de recruti
nascuti in 1927. Aceasta munca preliminara a dat comisiilor de front pentru
recrutare posibilitatea de a efectua mobilizarea cu succes.
In urma mobilizarii au fost recrutati si
trimisi in unitatile militare 112.073 persoane, dintre care: apti de lupta Đ
103.285 persoane; apti pentru serviciul auxiliar Đ 8.773 persoane; apti pentru
munca fizica Đ 15 persoane...
Cazuri de dezertare si lupta impotriva lor
Cazurile de dezertare din Armata Rosie,
care, la inceput, erau singulare, au devenit, cu timpul, numeroase. Numarul
dezertorilor si al persoanelor ce refuzau sa se prezinte la punctele de
recrutare si mobilizare in Armata Rosie a atins cote mari.
Astfel, in perioada iunie-iulie, organele
NKVD-ului au retinut 4.321 de persoane, dintre care 3.819 erau dezertori, iar
502 Đ persoane care au neglijat mobilizarea.
Numarul celor retinuti creste de la o luna
la alta. In perioada aprilie-iunie s-au inregistrat 4035 dezertori si 496
persoane care au neglijat mobilizarea.
Dezertarea a atins cea mai mare amploare in
raioanele de pe malul stang al Nistrului. Astfel, daca in raioanele de pe malul
stang - Camenca si Grigoriopol Đ au fost retinute, respectiv, 64 si 48 de
persoane, in 9 raioane ale judetului Soroca au fost retinute, in aceeasi
perioada, 1.561 de persoane.
Majoritatea dezertorilor din Armata Rosie si
a persoanelor ce nu s-au supus recrutarii si mobilizarii se ascund ziua in
paduri, hatisuri, rapi din apropierea localitatilor, noaptea muncind in camp.
Unii, dorind sa evite mobilizarea, incearca sa-si ia de lucru la calea ferata.
Totusi, in multe cazuri, dezertorii se
ascund in bordeie, in fostele fortificatii de aparare, construiesc colibe, in
copaci, se imbraca in haine femeiesti etc.
In ultima vreme, sunt cazuri cand dezertorii
se organizeaza in bande. In raionul Ocnita, judetul Soroca, opereaza o banda
din 9 dezertori inarmati cu pusti. O banda de dezertori inarmati actiona si in
raionul Otaci, judetul Soroca (in prezent, a fost partial lichidata).
Dezertarea din Armata Rosie are urmatoarele
explicatii:
a) Influenta agitatiei desfasurate de
elementele contrarevolutionare. De exemplu, in raionul Otaci, judetul Soroca,
intr-un loc de trecere peste Nistru a fost retinut dezertorul Usturoi,
moldovean, provenit din tarani mijlocasi, cu putina stiinta de carte, nascut in
1916, care, imbracat in haina femeiasca, facea agitatie antisovietica printre
ostasi, convingandu-i sa dezerteze. In urma agitatiei, au dezertat 15 ostasi.
Usturoi este arestat.
b) Apropierea de R.S.S. Moldoveneasca a
punctelor de concentrare la care au fost adunati recrutii (orasul
Moghilev-Podolsk, statia Vapnearka, localitatea Pesceanka) si contactul
frecvent al recrutilor cu rudele care, vizitandu-i, ii influenteaza.
Au fost cazuri cand, in timpul vizitelor,
rudele si sotiile transmiteau recrutilor scrisori provocatoare cu urmatorul
continut: "Va mana la munci in Siberia, unde se gasesc doar criminali.
Plecati acasa, in curand vor sosi romanii".
c) Deficiente in organizarea muncii politice
intre recruti si in asigurarea lor materiala la punctele de recrutare si munca
politica delasata a organizatiilor de partid cu populatia.
In afara de aceasta, dezertarea a luat
amploare datorita relativei impunitati fata de dezertori din partea unor
comisariate militare care, in loc sa trimita in unitati pe cei retinuti de
organele NKVD-ului, se limitau la amenzi, lasand dezertorii la constructia
sistemelor de aparare ori plasandu-i in industrie in localitatea unde erau
domiciliati anterior. De exemplu, in raionul Cotiujeni, reprezentantii
NKVD-ului au retinut si au trimis la comisariatul militar cam 120 dezertori,
dar comisariatul militar, in loc sa-i trimita la punctele de mobilizare, a
eliberat circa 100 de dezertori, incasand de la acestia cate 50 de ruble
amenda. Dupa acest fapt, sotiile celor mobilizati au inceput sa vina la
comisariatul militar si la sectia NKVD-ului, propunand cate 200 ruble pentru
a-i lasa pe mobilizati acasa.
Sunt cazuri singulare cand angajatii
comisariatului militar intrau in relatii criminale cu dezertorii. Astfel,
angajatii comisariatului militar Glodeni luau ca mita de la dezertorii retinuti
vin, produse alimentare si se dedau betiei impreuna cu ei. Vinovatii au fost
trasi la raspundere.
In timpul de fata, in urma intensificarii
luptei cu dezertarea si a redislocarii in raioanele centrale ale Uniunii
Sovietice a unitatilor aflate in Pesceanka, Moghilev-Podolsk si Vapnearka,
cazurile de dezertare s-au redus.
In legatura cu efectuarea mobilizarii in
Armata Rosie s-a inrautatit starea de spirit a populatiei, in special a femeilor.
Aceasta se confirma prin scrisorile localnicilor catre rudele din Armata Rosie.
Iata cele mai caracteristice comunicari:
Cetateanca Batraniuc, din satul Gaspar,
raionul Bratuseni, judetul Balti, scrie lui Batraniuc, aflat in regiunea Kirov:
"... draga Stefan, orzul este foarte bun, dar graul e si mai bun, insa
cand merg in camp raman foarte trista, deoarece nu are cine aduna
recolta..."
Cetateanca Niculici, din satul Nadusita,
raionul Drochia, judetul Soroca, ii scrie lui Niculici, in orasul Celiabinsk:
"...draga Ion, la data de 26, in sat a fost mare jale. Au luat toti
tinerii si mari, si mici. I-a petrecut tot satul. Erau multi copii mici, pe ei
ii cuprindeau si plangeau, iar femeile stateau in genunchi, sarutand pamantul
si strigau din toate puterile sa nu le ia copiii. Circula zvonuri precum ca vor
fi luate si fetele si, in general, nu mai stiu cum va fi munca..."
Cetateanca Cotlari, din satul Tarnova,
judetul Soroca, scrie pe adresa postei militare, lui Cotlari: "... draga
Efim, graul este foarte bun, insa nu are cine sa-l recolteze. Femeile au ramas
fara soti, fetele fara baieti si satul este pustiu. Roaga-i sa te elibereze
macar pe o luna si ne vei ajuta..."
Cetateanca Vozdasta, din raionul Tarnova,
judetul Soroca, ii scrie fratelui G. Vozdasta: "... vina acasa. Satul este
nelinistit, doar femeile plang, prin vai, pentru ca n-are cine recolta painea.
Noi avem trei hectare de grau si nu are cine sa-l stranga. Mama este
singura..."
Cetateanca Podspneac, din satul Mandac,
raionul Tarnova, judetul Soroca, scrie pe adresa postei militare, lui
Podspneac: "... draga sotule, iti scriu ca nu stiu cum vom recolta painea,
deoarece in sat n-au mai ramas nici orbi, nici schilozi si as vrea sa aflu cand
vei sosi..."
Pregatirea pentru mobilizarea cetatenilor
nascuti in 1927
Activitatile pregatitoare cu recrutii
nascuti in 1927 (17 ani), in raioanele eliberate ale republicii, au demarat la
10 aprilie 1944. Contingentul de recruti a fost luat in evidenta, in total
11.331 de persoane, dintre care: nestiutori de carte Đ 1.359 de persoane; cu
putina stiinta de carte Đ 2.118 persoane; bolnavi, care insa vor fi lecuiti Đ
681 persoane.
Originea nationala a contingentului de
recruti se imparte astfel: moldoveni Đ 7.903 persoane; ucraineni Đ 2.764
persoane; rusi Đ 495 persoane; alte nationalitati Đ 169 persoane.
S-a incheiat inregistrarea recrutilor la
punctele de recrutare. Printre contingentul de recruti membri si candidati ai
Partidului Comunist (bolsevic) si comsomolisti nu sunt.
In raioanele eliberate ale republicii sunt
organizate 80 de puncte de pregatire militara, dotate cu zone de asalt,
terenuri sportive si campuri de tragere. In timpul concentrarilor a fost
organizat tratamentul sanitar, tunderea si spalarea in bai, in consecinta nu au
fost cazuri de imbolnaviri epidermice.
Au fost efectuate concentrari de cinci zile
si au fost selectati comandanti de grupe si plutoane.
Concentrarile au aratat ca programul a fost
insusit suficient. De exemplu, concentrarile din cadrul comisariatului militar
Balti s-au incheiat cu nota 3,5 (n.n., din 5); la tragerile organizate de
comisariatul militar Drochia au fost puse urmatoarele note: foarte bune Đ 80,
bune Đ 120, suficiente Đ 125, insuficiente Đ 35 etc.
Seful sectiei organizare si instruire a CC
al PC (b), Scelokov, 15 VIII. 44
Genocid
(Informatii de la Uniunea Veteranilor de
Razboi ai Armatei Romane si a Urmasilor din Republica Moldova)
In toamna anului 1944, au fost infiintate
cateva lagare sovietice de triere in orasul Balti, nordul Basarabiei. Unul din
ele, nr. 33, se afla la periferia orasului (in prezent, Combinatul de blanuri
"Mioara"). Lagarul a fost organizat sub cerul liber, inconjurat cu
sarma ghimpata, pazit sever de santinele. Au fost inchisi prizonieri, capturati
de sovietici, de diferite nationalitati: cehi, polonezi, rusi, ucraineni,
maghiari, dar cei mai multi au fost romani, germani si italieni.
Nu a fost posibila, pana acum, stabilirea
numarului total de prizonieri trecuti prin lagar, numarul exact de condamnati
la moarte, al celor care au murit in lagar de foame si frig, numarul
prizonierilor dusi in lagarele de concentrare din Siberia, Kolama etc.
Din spusele supravietuitorilor, zilnic, de
la 50 pana la 400 de persoane mureau de foame, boli intestinale acute sau in
urma executiilor si erau inhumati in gropile sapate de prizonierii mai in
putere din preajma lagarului. Unii ostasi romani basarabeni au supravietuit in
acel lagar, ca prin minune, ca mai apoi sa fie osanditi la 10-25 de ani de
puscarie, ca "tradatori ai patriei sovietice", numai pentru ca au fost
ostasi romani.
Numai dupa destramarea URSS, in 1991, a fost
posibila inhumarea crestina a osemintelor fostilor ostasi romani si de alte
nationalitati. In memoria eroilor cazuti, pe locul "cimitirului fara
cruci" a fost ridicata o troita de lemn.
Operatiunea "Iug" (Sud)
Deportarea de la 6 iulie 1949 a avut numele
codificat "Iug" (Sud) si s-a realizat in conformitate cu hotararea
Biroului Politic al C.C. al P.C. (b) din U.R.S.S., din 6 aprilie 1949, "Cu
privire la deportarea de pe teritoriul R.S.S. Moldovenesti a chiaburilor,
fostilor mosieri, marilor comercianti, complicilor ocupantilor germani,
persoanelor care au colaborat cu organele de politie germane si romane, a
membrilor partidelor si organizatiilor profasciste, a gardistilor albi,
membrilor sectelor ilegale, cat si a familiilor tuturor categoriilor enumerate
mai sus".
Hotararea prevedea deportarea din R.S.S.M.,
pentru totdeauna, a 11.280 de familii (40.850 de persoane) in regiunile
Aktiubinsk, Kazahstanul de Sud si Djambul ale R.S.S. Kazaha, in tinutul Altai,
regiunile Kurgan, Tiumen si Tomsk, din R.S.F.S.R. Cei care urmau sa fie
deportati trebuiau sa se conformeze Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al
U.R.S.S. din 26 noiembrie 1948 "Cu privire la raspunderea penala pentru
evadarea din asezarile permanente obligatorii a persoanelor deportate in
raioanele indepartate ale U.R.S.S. in perioada Marelui razboi pentru apararea
patriei", care prevedea, printre altele, ca deportarea se efectueaza pe
veci, fara drept de intoarcere pe locurile natale. In cazul evadarii din
deportare, vinovatii urmau sa fie trimisi la ocna pe timp de 20 de ani.
Ridicarea si deportarea
"chiaburilor", a fostilor "mosieri, marilor comercianti" si
a familiilor acestora urma sa fie realizata potrivit listelor confirmate de
Consiliul de Ministri al R.S.S. Moldovenesti, iar celelalte categorii pe baza
hotararii unui consiliu special ("osoboe sovesceanie"), instituit de
Ministerul Securitatii de Stat al U.R.S.S.
S-a fixat si perioada de desfasurare a
operatiunii: inceputul a fost stabilit pentru 6 iulie 1949, ora 2, iar
incheierea la 7 iulie 1949, ora 20.
La 6 iulie, in R.S.S.M. au fost aduse trupe
cu experienta, acumulata anterior in alte regiuni ale U.R.S.S., inclusiv in
tarile baltice, si au fost pregatite 30 garnituri de tren (1573 de vagoane
pentru vite), in care deportatii au luat calea Siberiei.
Pentru a reduce rezistenta taranilor si sa
forteze colectivizarea, dupa un razboi distrugator si o foamete cumplita,
autoritatile comuniste sovietice cautau si erau "crunt pedepsiti"
vinovatii, se aplicau unele masuri violente si represive.
In realitate, in acel moment, autoritatilor
nu le mai ardea de adevarata pozitie a taranilor instariti, cu toate ca multi
plateau regulat impozite sporite, iar un numar considerabil dintre ei intrau in
colhozuri, aderand astfel la noul sistem. Insa pentru o rapida incheiere a
colectivizarii in masa nu era de ajuns doar sa demoralizezi si sa ingenunchiezi
taranimea instarita. S-a trecut atunci la o impulsionare a clasei taranesti in
ansamblu, infricosand-o cu exterminarea exemplara a "chiaburilor",
pentru a realiza in ritm fortat "transformarile socialiste la sate".
Momentul deportarilor nu a fost ales la
intamplare. Erau ani in care gospodariile taranesti se mai redresasera economic
dupa foametea din primii ani postbelici.
De la inceputul anului 1948, Ministerul
republican de Interne si al Securitatii (bine-stiutul KGB) dispunea de listele
chiaburilor. Insa aceste liste nu erau complete, deoarece "intreaga
activitate... a organelor a fost desfasurata pe ascuns, pentru a nu o
deconspira, si nu s-au putut obtine toate datele necesare".
Pana la urma au fost deportate 11.293 de
familii (35.796 de persoane, dintre care 9.864 barbati, 14.033 femei si 11.889
copii.). Din numarul total al familiilor deportate, peste 7.620 au fost ale
"chiaburilor", celelalte familii au fost deportate sub acuzatia de
colaborare cu "autoritatile fasciste", ca facand parte din familii
ale unor membri ai partidelor "burgheze", care si-au desfasurat
activitatea in Basarabia pana la ocupatia sovietica, ca familii ale unor
gardisti albi sau ale unor membri ai sectelor religioase ilegale din republica.
La desfasurarea operatiunii "Sud"
au participat 4.496 "lucratori operativi" ai Ministerului Securitatii
de Stat al URSS (484 "lucratori operativi" ai M.S.S. al R.S.S.M. si
4.012 "lucratori operativi" sositi din celelalte republici
"surori") si 13.774 ofiteri si soldati din unitatile militare
subordonate aceluiasi minister. La desfasurarea operatiunii au fost antrenati
si 4.705 activisti de partid din R.S.S.M.
Hotararea din 28 iunie 1949 prevedea
deportarea familiilor in intregime. Dar la data cand s-a desfasurat
operatiunea, organele represive s-au "multumit" si cu acei membri ai
familiilor care se gaseau in acel moment acasa. Asa se face ca au existat
numeroase cazuri cand au fost deportati in Siberia numai parintii ori copiii,
mama ori tatal, cu o parte din copii. Multi dintre parinti (cu sau fara copii)
s-au ascuns pe la vecini, prin paduri, dormeau in camp. Sperau ca, astfel,
familiile lor nu vor fi ridicate. Pana la urma, calculele lor s-au dovedit a fi
gresite. Documentele au inregistrat cateva exemple. Astfel, A. Ceban, din satul
Frumoasa, ascunzandu-se, cu doi copii, a ramas in sat, iar sotia, cu alti trei,
a fost deportata. A. Prepelita, din satul Tomai, cu doua fiice, a fost
deportata, iar doi fii i-au ramas in sat, fara nici un sprijin etc. Mai trebuie
spus ca o parte din cei care s-au ascuns, intorcandu-se acasa si gasind casele
pustii si confiscate, si-au ajuns familiile in gari, ori, mai tarziu, s-au
adresat organelor de represiune, pentru a fi trimisi si ei in locurile de
deportare, unde se aflau parintii ori membrii familiilor lor. In perioada iulie
1949-9 iunie 1952, au plecat "benevol", dupa familiile lor, 573 de
persoane in asezarile speciale.
Oricum, in 1949, au fost exterminate familii
si sate intregi, care imediat au fost repopulate cu adepti fideli ai
partidului.
Operatiunea "Sever" (Nord)
Operatiunea cu denumirea cifrata
"Sever" (Nord) a inceput la 1 aprilie 1951, ora 4 dimineata, si s-a
incheiat la ora 20 din aceeasi zi. Bilantul operatiunii a fost: arestarea si
deportarea in Siberia a 723 de familii, cu un numar total de 2.617 persoane,
dintre care 808 barbati, 967 femei si 842 copii.
Deportatii au fost incarcati in doua garnituri
de tren, care, in noaptea de 1 spre 2 aprilie, au luat calea Siberiei.
Deportatii au ajuns in Siberia in zilele de 13 si 14 aprilie 1951. Deoarece
"escorta a fost vigilenta", in timpul transportarii, "din
trenuri nu a evadat nimeni". Potrivit documentelor oficiale, in drum spre
locurile de deportare au fost nascuti 4 copii si a murit un deportat, bolnav de
meningita. Dintr-un raport al Ministerului Afacerilor Interne al URSS din anul
1956, aflam ca iehovistii din R.S.S.M., ca si cei din republicile baltice si
regiunile vestice ale Ucrainei si Bielorusiei se aflau, in numar total de
7.449, in regiunile Krasnoiarsk, Irkutsk si Tomsk.
La deportarea "martorilor lui
Iehova" au participat 546 "lucratori operativi" ai Ministerului
Securitatii de Stat, 1.127 ofiteri, sergenti si soldati din subordinea
aceluiasi minister, 275 ofiteri si soldati din subordinea Ministerului de
Interne si 750 persoane din organele locale de partid.
La munca fortata
In anii ocupatiei sovietice, in special in
anii stalinismului, Moscova a tratat R.S.S. Moldoveneasca nu numai ca o sursa
de materie prima, dar si ca o sursa de forta de munca ieftina pentru santierele
de constructii, intreprinderile industriale si minele de carbune din diferite
regiuni ale imperiului sovietic.
Inca din anul 1940, in R.S.S.M. a fost
creata o directie republicana pentru recrutari la munci, iar in raioane s-au
organizat birouri investite cu largi drepturi ca sa recruteze muncitori pentru
"santierele comuniste" din raioanele estice si nordice ale URSS. La 9
august 1940, se hotarase deja "recrutarea in localitatile rurale ale
Basarabiei a 20.000 de muncitori". Planul a fost depasit: pana la 29
noiembrie 1940, organele de partid mobilizasera si trimisesera din Basarabia in
regiunile indepartate ale U.R.S.S. 56.365 persoane.
Din aprilie 1944, cand Basarabia a fost
reocupata de U.R.S.S., odata cu mobilizarile in armata sovietica au fost
reluate si recrutarile la munci in industriile lemnului, carbunelui, miniera, a
cimentului, petroliera etc. In anii 1948-1960, numai muncitorii (fara membrii
de familie) recrutati pentru munci la "marile santiere comuniste" au
fost aproape 200.000 de persoane .
Populatia incerca sa se eschiveze, pe
diferite cai, de la mobilizarea la munca pe santierele din raioanele
indepartate ale URSS. Este motivul pentru care, in ultimele luni ale anului
1944, in judetul Tighina, militia era in cautarea a 537 de dezertori din
industria de razboi. In luna decembrie 1944, procuratura judetului Soroca a
condamnat 9 persoane la diferite perioade de detentie pentru eschivarea de la
munca in constructiile militare.
Este dificil de apreciat cate persoane au
fost nevoite sa plece din Basarabia in urma politicii sovietice de recrutare la
munca fortata. Cunoasterea numarului de muncitori angajati nu permite sa se
stabileasca exact numarul persoanelor ce au parasit R.S.S.M., caci familiile
muncitorilor erau de marimi foarte diferite, apoi unii dintre ei plecau fara
familii. In anul 1958, de exemplu, din R.S.S.M. au plecat 801 familii, adica
2.967 oameni, iar in 1959 Đ 1.016 familii (3.512 persoane).
Ce se poate spune cu certitudine este ca
politica sovietica de stramutare a popoarelor a condus la situatia ca, la
sfarsitul anilor '80, peste 500.000 de moldoveni erau "instrainati",
raspanditi pe intregul teritoriu al URSS. Marea lor majoritate se afla in
Ucraina, Federatia Rusa si Kazahstan.
Mai trebuie adaugat si faptul ca din
R.S.S.M., pe langa moldoveni, au fost deportati si recrutati la munca fortata
si reprezentanti ai minoritatilor nationale (rusi, gagauzi, bulgari, evrei
etc.) De exemplu, la 1 ianuarie 1958, din cei peste 13.000 de deportati din
R.S.S.M. care se mai aflau in gulagurile sovietice, doar 7.903 erau moldoveni.
Iar atunci cand s-a pus problema repatrierii
persoanelor deportate, recrutate la munca fortata ori plecate din alte
considerente din R.S.S.M., numarul reprezentantilor minoritatilor nationale
care au revenit in Basarabia este foarte ridicat (peste 45% din numarul total
al repatriatilor).
Soarta deportatilor in gulag
Viata deportatilor in Gulag a fost foarte
grea si plina de lipsuri. Coloniile speciale, de regula, erau construite in
locuri aproape nepopulate, in taigaua de nepatruns, ori in locuri mlastinoase.
Deportatii au indurat foamea si au locuit in baraci, in frig si lipsiti de orice
conditii sanitare, de obicei mai multe familii intr-o incapere. Dintr-un raport
al NKVD, din februarie 1942, cu privire la activitatea de munca si
gospodareasca a deportatilor colonizati in tinutul Krasnoiarsk, aflam ca, in
colhozul "Stahanovet", spatiul ocupat de deportati era de la 1,5 la 2
mp de persoana. In anul 1949, in localitatea Erbas, regiunea Tobolsk, intr-o
baraca de 130 mp si in localul scolii de 90 mp au fost "cazati" 197
de oameni, fiecarei persoane revenindu-i cate un metru patrat de "spatiu
locativ". In sectorul de padure Lebedevka, regiunea Tiumeni, intr-o baraca
de 98 mp, au fost "cazate" 28 familii (75 persoane), fiecarei
persoane revenindu-i cate 1,3 mp. In majoritatea cazurilor, in baraci nu erau
paturi, mese sau scaune, iar deportatii dormeau pe podea.
Pentru a se deplasa dintr-o localitate in
alta, deportatii erau obligati sa obtina un permis special de la NKVD si sa
revina, o data sau de doua ori pe luna, pentru a se inregistra.
Prima obligatie a deportatilor in gulag era
sa munceasca. Ei erau obligati sa lucreze in intreprinderi forestiere,
piscicole, de constructii, miniere etc. De exemplu, 1.172 familii (4.070)
persoane, care au sosit in zilele de 23-24 iulie 1949, in regiunea Altai, au
fost repartizate la munca astfel: in colhozuri - 596 familii, in sovhozuri -
516 familii, iar la un trust de extractie a aurului - 60 familii.
Pe "marile santiere comuniste",
conditiile de trai ale persoanelor recrutate la munca aproape ca nu se
deosebeau de cele ale deportatilor. Intr-un raport din anul 1954, se mentiona:
"Trebuie spus, ca "Stalingradstroi" nu este pregatit sa
primeasca chiar si muncitorii fara familii. Lipseste spatiul locativ. In
bordeie sunt cazate cate 50-60 persoane, barbatii si femeile locuiesc
impreuna...".
Intr-un document din anul 1958, vorbindu-se
despre primirea muncitorilor moldoveni in Kazahstan, se constata: "65 de
persoane au fost primite si amplasate direct in camp, in corturi, la o
departare de 10 km pana la cea mai apropiata localitate..., 33 persoane au fost
cazate intr-un camin, a carui stare sanitara este foarte nesatisfacatoare...
Ceilalti muncitori, inclusiv cei cu familii, au fost amplasati in corturi
neamenajate".
In anii 1989-1992, in presa din Republica
Moldova au fost publicate sute de marturii ale deportatilor despre viata lor
din gulaguri. Fiecare din ele confirma faptul ca deportatii in Siberia au fost
lipsiti de cele mai elimentare conditii de trai, iar foametea, frigul si bolile
au curmat viata a mii de oameni.
Scrisori de la deportati
Nadejda Pascal, Durlesti. Deportata in 1949.
In dimineata de 6 iulie am fost treziti de niste batai puternice in usa. Au
intrat vreo 5-6 insi inarmati. Ne-au orbit cu lanterne, tipau la noi. Mama si-a
pierdut cunostinta, a fost aruncata in camion. In invalmaseala, trei copii,
printre care si eu, au reusit sa fuga. Cei care ne-au trezit au coborat in beci
sa bea vin. Pana la urma a reusit sa fuga doar un alt frate de-al meu. In acea
noapte au fost arestate numai mama si una din surorile mele. Noi, ceilalti, am
fugit. Si tatal nostru se ascundea. Totusi, ne-au prins dupa 24 de ore. Am
incercat din nou sa fugim si iar ne-au prins. Am fost trimisi in Siberia, in
regiunea Tiumeni, dar am nimerit in raioane diferite. Ne-am reunit abia in
toamna lui 1949, dupa ce mama a fugit. Tortionarii vroiau sa-i dea pentru
evadare 20 de ani de munca silnica, dar, datorita faptului ca a fugit intr-un
raion vecin si nu in Moldova, nu a fost judecata. Eram cazati in niste baraci
bune pentru orice, numai nu pentru trai. Toti dormeau impreuna pe niste lavite.
Baracile misunau de insecte, nu aveam unde sa ne spalam. Vara luam apa din
lacuri, iar iarna topeam zapada. Chiar din primele zile, toti au fost fortati
sa mearga la lucru - taiau padure, incarcau barne in vagoane etc. Cand veneau
de la munca erau atat de istoviti, incat copiii trebuiau sa-i dezbrace. Pe
gerurile de minus zeci de grade transpiratia ingheta si hainele deveneau tari
ca piatra. Ii culcau, le puneau hainele la uscat, pentru ca, la 4 dimineata, sa
le poata imbraca la lucru. Si asa zi de zi, timp de opt ani. Ei nu stiau ce
inseamna zi libera sau sarbatoare. La incarcatul vagoanelor, deseori, lucrau si
noaptea, cand venea trenul. Iarna, cand sinele de cale ferata erau ingropate
sub zapada, ne puneau sa deblocam intreaga cale ferata. Datorita acestui
tratament inuman, in anii 1955-'56, regiunea Tiumeni s-a plasat pe prima
pozitie in URSS, dupa volumul productiei de masa lemnoasa. Si copiii erau
organizati in brigazi speciale, care ii ajutau pe adulti. Nu stiau ce inseamna
vacanta. Erau obligati sa taie lemne pentru iarna, sa stranga crengi sau chiar
sa lucreze la incarcarea vagoanelor.
Nicolae Abageru. Deportat in 1950 in
Kazahstan. A fost acuzat de tradare de patrie, organizarea grupurilor
antisovietice si activitate antisovietica. Fara a fi judecat, a primit 10 ani
de munca silnica si, pana in 1956, a scos minereu de cupru. Norma zilnica de
minereu pe care trebuia sa o extraga era de 15 tone. Gardienii ii umileau
permanent, inventau noi metode de a-i "reeduca si de a starpi din ei spiritul
imperialist". Intr-o zi, pe un ger de peste -30 de grade, 20 de detinuti
au fost scosi sa sape un sant de canalizare. Pentru a sapa pamantul impietrit
de ger li s-au aruncat numai cinci lopeti si doua tarnacoape. Cand au incercat
sa protesteze, mai-marele grupului de paza le-a spus-o verde-n fata: "Noi
am fost pusi aici nu sa va pazim, ci pentru ca sa bem sangele vostru".
In 1956, dupa ce a fost readus la Chisinau,
a primit de la KGB-ul de atunci o fituica al carei continut putea fi rezumat
prin cuvintele: eliberat din KGB. Si nici o referire la anii petrecuti in
Kazahstan. Chiar mai mult, i s-a ordonat sa taca despre ceea ce i s-a intamplat
si, in niste termeni foate duri, i s-a spus ca, daca de pe capul celui care l-a
denuntat (Nicolae Abageru isi cunostea turnatorul) va cadea macar un fir de
par, totul va fi luat de la inceput si nu va mai scapa asa de ieftin. Totodata,
i s-a interzis domicilierea in orase mari, asa ca a fost nevoit sa se
stabileasca intr-o localitate din regiunea Odessa. Nu i s-a permis sa vina nici
macar la inmormantarea tatalui sau. Abia peste trei ani a primit o scrisoare,
prin care i se aducea la cunostinta ca nu mai este supravegheat de organele
abilitate si ca se poate intoarce acasa.
Harta KGB
KGB-ul sovietic, prevazand destramarea URSS,
a schitat o harta, care sa le favorizeze politica de deznationalizare si de
dominare. Harta, publicata de revista moscovita "Turist" in 1968, sub
forma unui ghid turistic, a fost ticluita in birourile Kremlinului, dupa vizita
lui Nicolae Ceausescu, din 1967, la Chisinau.
Potrivit informatiilor facute cunoscute
ulterior, Ceausescu ar fi pus in discutie problema retrocedarii Basarabiei,
referindu-se si la alte localitati, locuite preponderent de romani, din stanga
Nistrului. De altfel, in anii 1966-1967, istoricii din Romania incepusera sa ia
in vizor, in plan stiintific, problema pamanturilor romanesti din afara
hotarelor existente.
In acest sens, Moscova, alertata, a
"croit" aceasta harta de alternativa, ce ar fi sustinut, la un moment
dat, ca pamanturile din stanga Nistrului sunt... rusesti. Acad. Petru Soltan,
presedintele Societatii de cultura si de drept "Transnistria",
confirma ca atunci a aparut si cartea, scrisa la comanda, a lui Artiom Lazarev,
devenit ulterior parlamentar al Partidului Comunistilor, care sustinea ideea
acestui "opus" publicat, parca accidental, intr-o revista de turism.
Harta demonstreaza ca nu era vorba de o R.A.S.S.M. sau R.S.S.M., ci de o
Pridnestrovie (Transnistrie, sau, mai exact, in traducere ar insemna un teritoriu
din... jurul Nistrului) Mare. In aceasta era inclusa si Basarabia, si o parte
din Bucovina, si Transnistria, cu hotarele pana la Balta, Odessa, Cetatea Alba,
Cernauti, precum si o parte din actuala Ucraina, cu frontiera la Kiev si
Nikolaev, pana la raul Tiligul. De ce, initial, s-a sugerat denumirea de
Pridnestrovie, scotandu-se determinantul "moldoveneasca"? Deoarece
KGB-ul rusesc a visat dintotdeauna sa-si extinda hotarele de vest, pana la
Prut.
Un articol de Constantin Lupu
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să îngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe
măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]
Ţăran din Leova ( r.Cahul ) .A
fost arestat de NKVD pe 6 iulie
1949 şi trimis în lagărul din Gezkazgan ( Siberia ) , de unde
s-a întors în 1956.
Învăţător, n.în1913, la
Ruşeni .Deportat de NKVD în 1941 . A murit în 1942, într-un lagăr
din Siberia .
Ţărancă, n în 1876 , la
Slobozia Mare (Basarabia ).Deportată de sovietici , în 1941, în Siberia ,
unde a şi murit .
Din Selemet (Basarabia ),deportată
de sovietici ,pe 6 iul 1949 ,în Siberia,unde a stat 10 ani .
Ţăran ,născut în
1906 în satul Goleni , Basarabia.Arestat în 1941 de NKVD , a fost deportat
în Urali , la Vorkuta .A murit în deportare .
Basarabean.În iul.1941, a fost omorât de
autorit. comuniste din Chişinău ,şi aruncat la groapa
comună .
Elevă din Orhei ( Basarabia
).Arestată şi condamnată pe 24 iunie 1941, învinuită
de participare la mişcarea de rezistenţă împotriva
ocupaţiei sovietice. Deportată în Siberia ,înainte de intrarea
trupelor române eliberatoare
Asasinat de NKVD , în iul.1949,
la Chişinău, trupul fiindu-i aruncat la groapa comună .
Funcţionar, n în 1885, la
Poiana ( Soroca ).La 3 ian.1941,într-un proces înscenat , a fost învinuit
de spionaj , condamnat la moarte de Tribunalul din Odesa şi executat
.
A fost reabilitat [ de
autorităţile din URSS ? din RSS Moldova ? ] la 17 ianuarie 1963.
Ţăran din
Durleşti ( Lăpuşna ), refugiat în ţară. Răpit de
NKVD-işti în 1945 , deportat în Siberia ,la Norâlsc, unde a
murit .
N.în 1898 la Seliştea
,r.Călăraşi .În 1949, împreună cu cei 7 copii , a fost
deportată la Bureat ( Mongolia ) , de unde s-a întors după 7 ani
.
N.în 1881, la Ruseni ( Basarabia ),refugiat
în ţară . În 1949, a fost arestat şi deportat de NKVD ,
în Siberia , la Habarovsk.Nu s-a mai întors.
Familie de basarabeni , n.în Slobozia
Mare,refugiaţi în ţară,arestată pe rând de NKVD,deportată
în Siberia .Femeile s-au întors în 1957,bărbaţii s-au
prăpădit în lagărele de muncă forţată .
N.în Orhei , în 1913.Deportat ,
împreună cu toată familia , în Siberia , de unde nu s-a mai
întors.
Români din Schineni ( Soroca ) .Membru al
mişcării de partizani "Arcaşii lui Ştefan
" Arestat în 1946 de NKVD , condamnat la 25 ani muncă
silnică , transferat în
lagărele sovietice .
Români din
Bădiceni ( Soroca ).Tatăl -arestat în 1944 de NKVD şi
condamnat.
Fiul , membru al mişcării de
rezistenţă "Arcaşii lui Ştefan " , arestat
de NKVD la Chişinău , condamnat la 15 ani muncă silnică
.
Basarbean din Plopi ( Târnovo ).Arestat
pe 27 martie 1947 de NKVD , ziua comemorării alipirii Basarabiei la
România.Condamnat la 25 de ani muncă silnică, deportat în Siberia
.
N.în 1922 ,la Lăpuşna. Arestat de Securitatea din Braşov,predat
sovieticilor , care i-au înscenat un proces condamnându-l la 15 ani
muncă silnică ,ispăşiţi la Norâlsk.
Eliberat în 1956, revenit în ţară,a fost rearestat de
Securitate, pentru încercarea de refacere a asociaţiei
" Ginta Latină " ( înfiinţată în Siberia ) ,
menită să lupte pentru refacerea hotarelor româneşti .Închis
,între 1972-1976.
[LD:
aceeaşi soartă au avut-o, după 1944, multe familii de basarabeni
din RSSMoldovenească ]
Filimon -tatăl a fost arestat de
sovietici în 1944, dar a reuşit să evadeze .A iniţiat un grup
de rezistenţă anticomunistă, în Basarabia,între
1945-'50.Într-un permanent conflict cu autorităţile sovietice, a
fost împuşcat pe 16 nov.1950 , împreună cu fiul, Ion.
/ Olimpiada( soţia ) ,
a fost judecată (împreună cu alte 16 persoane ) , condamnată
la 25 ani muncă silnică,deportată în Siberia. Iulia
(fiica ),arestată şi deportată .
-Bogos,Pavel
Elev, participant la
mişcarea de rezistenţă din Orhei , împotriva trupelor de
ocupaţie sovietice.
În 1941, a fost condamnat la 25 de ani
muncă silnică şi închis în lagărele din Siberia.
-Bologan ,Teodor / Tudora
-soţie /
Din Selemet, r.Cişmilia ) .Deportaţi
de NKVD pe 6 iulie 1946 în Siberia
unde au stat 6 ani .
-Bondarencu ,Deomid
Originar din Comrat ,r.Cahul .A fost arestat
în dec.'45 ,deportat în lagărele
din URSS ,pentru că a distrus tablourile cu Stalin , afişate în
comună .
-Bordeianu , Ion
Notar în comuna Alcedar
,r. Orhei .Deportat de NKVD în lagărul
de la Norâlsk ( Siberia )
[ LD:Numeroase asemenea destine frânte. Varianta
răsăriteană ,"basarabenească " ,a dramei
soldatului român din "pădurea
spânzuraţilor", nescrisă de un Liviu Rebreanu.]
Tânăr din Chişinău,
îmbrăţişând cariera militară , ajungând ofiţer de
infanterie, înaintând la gradul de lt.col.de Stat Major ,comandantul
unei unităţi de informaţii pe front.
După 23 august'44,a supravieţuit
unei încercări de sinucidere : şi-a tras un glonţ în tâmplă
,când s-a văzut încercuit de sovietici .Prizonier într-un spital
din Odesa, condamnat la moarte ,pedeapsă comutată apoi la muncă
silnică pe viaţă , cu destinaţia Vorkuta.
Revenit în ţară după 6 ani
,cu un grup de foşti ofiţeri prizonieri,în 1950 Securitatea l-a implicat într-o
"conspiraţie" :anchetat şi închis la Uranus , Jilava
şi Piteşti . A fost "eliberat" în 1952.
Ţărani cu întreaga familie
-bărbaţi , femei , copii - din Slobozia Mare ( Basarabia ) deportaţi
în iulie 1949 , în Siberia, pentru "activitate politică
antisovietică " . Cei care au supravieţuit, s-au întors la
baştină , după 7 ani .
Ţărani din
Criscăuţi , din Zaim-Tighina , cu toată familia.Arestaţi
de sovietici ,deportaţi în Siberia, dispăruţi fără
urmă.
Dochia /Evdochia /Maria
/Nadea/ Olga /Pachiţa / ş.a.ş.a
Ţărani din Slobozia Mare (
Basarabia ) ,deportaţi de sovietici în Siberia , în 1941 .
Mulţi s-au prăpădit,
alţii s-au reîntors după 7 sau 15 ani .
Fraţi , n .în 1899 , respectiv 1918 ,
la Bădiceni ,r.Soroca .Membri activ în org.Arcaşii lui
Ştefan.
Judecaţi de Tribunalul sovietic din
Chişinău , condamnaţi la 25 , respectiv 15 ani muncă
silnică , au fost deportaţi în lagărele din Siberia .
Ţărani din Trifăuţi (
Soroca ) .Arestaţi în apr.1947, judecaţi şi condamnaţi
la 25 respectiv 10 ani muncă silnică, de Tribunall Militar Sovietic din
Chişinău , pentru apartenenţă la org." Arcaşii
lui Ştefan " .Deportaţi în lagărele din Siberia .
Familie din Slobozia Mare ( Soroca )-
mamă , copii, nepoţi - deportaţi între 1945-'50 ,în
Siberia,de regimul sovietic al Moldovei.Puţini s-au mai întors , în
1953-'57 .
Familie de ţărani din Slobozia
Mare ( Soroca ), deportaţi în 1941 ,împrăştiaţi în
lagăre din Siberia ,Sverdlovsk, Kazahstan.Puţini dintre ei , s-au
reîntors în 1957 .
-Capusta, Petru
N.în 1912 ,la Ivanovca -Floreşti .Condamnat
la 25 ani muncă silnică, în 19 martie 1952, pentru "activitate
antisovietică ".
Doi veri basarabeni din Chişinău.
/ Nicolae, n.în 1895, la
Chişinău.Comisar de poliţie la Cahul ( din 1920 ). La cedarea Basarabiei în 1940,s-a
refugiat la Bucureşti , fiind tot comisar de poliţie .
Sub regim comunist ,arestat în 1956,condamnat
la 7 ani muncă silnică ,grav bolnav, eliberat în 1963, mai
trăind doar câteva luni.
/Vasile, n.în 1882, la
Cahul,rămas în Basarabia, a fost arestat pe 6 iulie 1940, de NKVD ,
condamnat pentru "luptă activă împotriva mişcării
revoluţionare" , deportat în Kazahstan ,murind în
lagărele staliniste ( 1943 ).
N.în 1900, în Şirăuţ
,r.Briceni .În 1940, după reanexarea Basarabiei de către sovietici, a
fost "ridicat" de NKVD şi deportat în URSS.A murit în
lagărele din Siberia.
Peste 20 de ţărani români din
Ciutuleşti ,r.Floreşti ,după reanexarea Basarabiei de sovietici
( 1940 ) , închişi într-un beci .Unii au murit curând,
ceilalţi ,deportaţi de NKVD în Siberia.
Familie de ţărani din Zaim
-Tighina.Deportaţi în iulie 1949, de NKVD, în Siberia.După
eliberare , în 1956, obligaţi să se stabilească în Ucraina.
N.în 1885 , la Şirăuţi (
Hotin ) .Studii de medicină la Universitatea din Kiev .Urmărit pentru
activitatea sa în mişcarea naţională a românilor basarabeni , în
1912 a fost arestat de
autorităţile ruse.A contribuit la înfiinţarea Partidului
Naţional Moldovenesc ( apr.1917 ) , fiind ales în Sfatul
Directorilor Generali ai Republicii Moldoveneşti ( 24 ian-3 apr.1918
).
După unirea Basarabiei cu România ,a
fost desemnat ministru al Basarabiei în guvernul României ( 1918-1919 ),
iar profesional, medic primar chirurg , la spitalul "Cantacuzino " .
A activat în PŢ -din Basarabia ( 1918
), al cărui deputat şi senator a fost ales(1919 ) .
Integrat în viaţa politică a
României Întregite , fost membru PNL ( 1920 ),apoi PNR (ardelean) ( 1924 ),
pentru ca ,în final, să opteze pentru
P.P-Averescu, fără să mai aibă activitate
politică deosebită
A
fost arestat în 5 /6 mai 1950,în "lotul demnitarilor".În
duba care-l transporta la Sighet , a avut un atac cerebral , fiind dus la
spitalul din Turda , unde a decedat .
Securitatea l-a înregistrat ca mort la
Sighet, la 9 mai 1950 .
N.în 1920, la
Cahul-Basarabia.Scriitor.Poet.Publicist.În 1944, s-a stabilit la Brăila (
fiind printre animatorii
manifestaţiei de 8 noiembrie''45 , pentru care a fost închis 29 de zile ;
în 1949,s-a stabilit la Bucureşti .Arestat pe 2 febr.1950, condamnat
la 4 ani închisoare pentru "crimă contra păcii
", a fost închis la Uranus, Galaţi , Jilava, lagărele de
muncă forţată de la Peninsula şi Galeş.
Poeziile sale din închisoare,la fel ca ale
lui Radu Gyr sau Crainic, au devenit "rugăciuni" pentru
deţinuţi .După "eliberare",a trebuit
să-şi ţină zilele muncind ca portar, magazioner,om de
serviciu.
Rearestat la 28 nov.1958
,pentru vina de a fi pus în circulaţie poeziile din detenţie, a fost condamnat
la 18 ani muncă silnică, luând iar drumul calvarului :Balta
Brăilei , Gherla.
"Eliberat " în 1964 (Decretul 411
-graţieri ).
Familie înstărită de
ţărani ,din Sudarca ,r.Soroca În iulie 1949, arestaţi de NKVD ,deportaţi la Mihailovsk , pe
Amur, într-un lagăr exterminator. Eliberaţi în 1953, după
moartea lui Stalin, bătrâni şi bolnavi .
Familie de ţărani din Selemet .Pe
13 iulie 1941,deportată în Siberia, obligată apoi să se stabilească în Ucraina
.După terminarea războiului , în 1949,deportată iar în
Siberia.
N.în 1922 ,din Medveja -Lipcani .Hamal la
moara din Bălţi .A făcut parte din "Uniunea
Democrată a Libertăţii "( condusă de Milutin
şi Postol ), răspândind un Apel către
populaţie, contra stăpânirii sovietice şi regimul bolşevic.Arestat,
judecat într-un lot de 25 persoane( 19 martie 1952 ),toate condamnate la
25 ani muncă silnică.
Familii întregi -părinţi
şi copii - din Slobozia Mare -Basarabia, arestaţi în iulie
1949, deportaţi în gulagul sovietic ,în Siberia.Cei care nu au murit în
deportare, au fost eliberaţi în 1956, fără dreptul de a se
întoarce în locurile de baştină .
N.în 1893, la Sângerei -Bălţi (Basarabia).Absolvent al
Facultăţii de Ştiinţe din Odessa .
În 1917, ca sublocotenent ,s-a implicat în organizarea Comitetului
Ofiţerilor şi Soldaţilor moldoveni din Odessa , aderând la Partidul Naţional Moldovenesc .
Ales deputat în Sfatul Ţării (21 nov.1917 ),a militat pentru unirea cu România. participând ,pe 27
martie 1918, la Marele Sfat al Ţării din Chişinău care a hotărât
unirea cu Ţara.
Vicepreşed ,
apoi secretar al P.Ţărănesc din Basarabia ;deputat
în primul parlament al României Mari ( 1919 ), membru al Delegaţiei
române la Conferinţa româno-rusăde la Viena ( 1924 ).Dedică următorii ani ,
studiilor :licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti
,doctor în Ştiinţe Economice şi politice ,la Paris.S-a
încadrat în PNŢ , în 1926.
Subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii şi Domenii , în guvernul Maniu / Vaida (oct. 1932-nov.1933 ).
Din 1933, prof.la Facultatea de Agronomie din Chişinău .
După 23 aug.1944, prof. la Catedra de Economie
naţională, politică agrară şi cooperaţie
agricolă, la Facultatea de Agronomie la Iaşi ( 15 febr.'46-oct.'47 ),dată de la care
este dat afară din învăţământ.În 1948, are o
tentativă de trecere a graniţei ,dar este prins şi
arestat, în Iugoslavia.Sprijinit de Ambasada Franţei la
Belgrad,reuşeşte să plece la Paris ,stabilindu-se în SUA
,devenind membru al Comitetului Naţional Român .A murit în
SUA.
Cf.dorinţei
sale testamentare , rămăşiţele pământeşti i-au
fost aduse la Mănăstirea Caşin ( Bucureşti ),apoi au fost
înhumate la Chişinău .
[Politicienii basarabeni au devenit triple ţinte de represiune
pentru ocupanţii sovietici .
Pe de o
parte , pentru rolul jucat de ei la unirea Basarabiei cu România (
martie 1918,
pe de
altă parte,ca persoane integrate
în viaţa politică a României Întregite,cu mare credit în opinia
publică basarabeană şi după a doua reanexare a Basarabiei
de către Rusia (1940 ).
După
23 august'44, prin a treia reanexare a Basarabiei de către
URSS,represiunea a fost neîndurătoare .Tragedia a fost că, de data
aceasta,prin regimul comunist instaurat, România
a încetat
să mai fie "patrie mumă ", loc de refugiu .]
N.în 1880, la Teleşeu -Orhei (Basarabia
),într-o familie de moşieri basarabeni rusificaţi .
Licenţiat al Fac.de Drept (Moscova
)şi al Facultăţii .de Agronomie (Paris ) .
După revoluţia din febr.1917, face
parte din Sovietul ţăranilor şi muncitorilor din
Chişinău , fiind numit consilier gubernial al Basarabiei .Ales deputat
în Sfatul Ţării ( 21 nov.1917 ), a jurat credinţă acestuia, fiind numit ministru
la Interne în guvernul Republicii Moldoveneşti.
După unirea Basarabiei cu România ( 27 martie 1918 ) , a fost
desemnat delegat pe lângă Ministerul Afacerilor Străine al
guvernului Marghiloman(apr.1918 ) , împreună cu Ion Inculeţ şi
Daniel Ciugureanu ( miniştri ptr.Basarabia ).
După terminarea războiului, s-a înscris în P.P.-Averescu,
fiind ales deputat în legislatura 1926-'27.Ministru de Stat ( 16
ian-6 iun.1932 ),în guvernul Iorga -Argetoianu.
Îl urmează pe C.Argetoianu ,devenind
membru în Uniunea Agrară ( iun.1932 ),în Partid Agrar (din 1936
),apoi la regimul autoritar al lui Carol II (1938-1940 ),ajungând primar al
Chişinăului ( 1938 ),membru în Directoratul FRN ( ian.1939 ) ,
deputat în Parlamentul FRN ( 1939-'40 ).
În
1944, s-a refugiat în Austria ( lucrând ca muncitor agricol la o fermă
) .Încecând să-l contacteze pe Argetoianu ( aflat în Elveţia ) , a
fost arestat de NKVD şi dus, împreună cu familia, în URSS.
Dispărut în gulagul sovietic.
Învăţător, n.în 1925, în
Racoviţa -Soroca ( Basarabia ) Membru activ în org."Arcaşii
lui Ştefan " .
Arestat de NKVD pe 8 apr.1947, condamnat
la 10 ani muncă silnică ( sentinţa 11 / 1947 ). Deportat
în Siberia, unde a murit datorită regimului de muncă
forţată .
N.în 1870, în Basarabia.Militant
unionist.Fruntaş PNŢ , deputat în legislatura 1928-1930. Arestat
de NKVD , deportat , a murit la Sverdlovsk.
N.la Cojaşna -Basarabia.Arestată
de NKVD.Deportată.A murit în Kazahstan.
[LD :
este tatăl meu, şi nu prezint cazul ca fiind o pagină "eroică ".În
cariera mea de istoric ,cercetând prin arhive ( inclusiv cele militare )
,înainte şi după 1989, am dorit să găsesc procesul
-verbal de predare -primire a acelor bani ai regimentului, cu
explicaţiile date atunci de tatăl meu . Mi s-a răspuns că
arhivele la nivel de regimente sunt depozitate în nişte cazemate la
Râmnicu -Sărat; după 1989, mi s-a spus că au fost duse la Piteşti ,şi
că nu sunt "prelucrate ".Deci n-am "dovada" .
De la 9 ani, port în suflet această
poveste şi-i caut atestarea. Am găsit nişte Rapoarte ale g-ralului Gh.Mihail (şeful M.St.M
între 23 august -12 oct.'44 ) care prezentau cazuri similare ,unele deosebit de
grave, petrecute între militarii români şi proaspeţii aliaţi.]
Învăţător.N.pe 7 martie 1907,
în Badragii Vechi (Basarabia ).Absolvent al Şcolii Normale din
Chişinău , în 1932, a fost transferat la o şcoală "de peste Prut " ,la Miorcani (Dorohoi
).A rămas acolo, întemeindu-şi o familie. Concentrat din 1939 , la
Regimentul 49 infanterie ( Dorohoi ),a făcut tot războiul de
Răsărit , 23 august'44
găsindu-l în confruntarea pe linia Chişinău-Ungheni
-Iaşi. Intercalat cu trupe sovietice în zona Jirlău -Râmnicul
Sărat (la reconstrucţia căilor ferate ) în sept.'44 , a fost somat de un
ofiţer sovietic să-i predea banii regimentului. Refuzând acest
lucru , a fost dus pe un tăpşan si somat..S-a dus la
R.Sărat şi a predat banii
şefului ierarhic superior,semnând Raportul şi Procesul
-verbal.Din spital în spital,fără speranţă de
însănătoşire, s-a întors din refugiu în mai 1945, şi a
murit la Miorcani, la 18 decembrie 1945. Toată familia
sa,părinţi şi fraţi, au rămas dincolo de Prut, în Basarabia
, şi multă vreme, n-am mai ştiut nimic unii de alţii .
N.în 1895, în Basarabia.Ridicat în
1946 ,de NKVD,a fost deportat în Siberia , unde a murit.
N.în 1886 , primar în com.Volintiri (Cetatea
Albă ).Arestat la 24 iulie 1940 , de NKVD . Deportat în
lagărul din Kuraganda, unde a murit la 9 oct.1942, din cauza
condiţiilor de exterminare .
Student basarabean la Facultatea
deDrept din Iaşi .Arestat în 1948.Condamnat .Închis la Suceava (1949 ), la
Piteşti ( a trecut prin "reeducare" ,ajungând grav bolnav )
,transferat la Tg.Ocna ( unde,grupul de torţionari venit de la
Piteşti l-a schingiuit din nou ,pentru "autodemascare"
).Transferat în penitenciarul Aiud, până la eliberare ( 1964 )
Poet .N.în 1926,la Ismail
(Basarabia ), stabilit în Bucureşti, cu familia , în 1929.
Din 1944, urmează paralel (sau succesiv
) Facultatea de Filozofie ,Facultatea de Ştiinţe Naturale şi
Instit.Teologic.Înscris în 1944 în PCR,a demisionat(în 1950,a fost exclus ca "greşit încadrat")
Redactor la Agerpres , lucrează
o vreme la Institutul Româno-Sovietic , apoi la rev.Arta
plastică .
Arestat în oct.1958 pentru
"ofensarea memoriei lui Stalin" (pe a cărui statuie din
Herestrău a urinat ) a fost închis
la Jilava şi eliberat în 1958, din lipsă de probe. A murit în
dec.1987.
Ţărani din
Slobozia Mare -Basarabia.În iunie 1941, deportaţi în Siberia (înaintea
intrării trupelor române ).Unii au murit în Siberia,ceilalţi s-au
întors acasă în 1956 .
Basarabean ,militant unionist. Arestat
şi omorât de NKVD în iulie 1941, (după ce armata română a
trecut Prutul ),aruncat într-o groapă comună la
Chişinău .
Învăţător în Sibiu .N.în
1907, în Basarabia.La 30 august 1957,a fost trimis cu domiciliu obligatoriu
în Bărăgan, unde a murit la un an ( 26 aug.1958 ).
Ţăran , n.în 1888 , la Slobozia
Mare -Basarabia.Arestat în 1946 ,de NKVD, condamnat la 10 ani
închisoare pentru nepredarea cotelor
agricole.S-a îmbolnăvit grav în închisoare şi a fost "eliberat
" în 1947.
Maria - n.în 1933,deportată
la 18 iul.1949 în Siberia ."Eliberată" în 1958, a
revenit la domiciliu .
Nicolae-n.în 1918,în satul
Sobor -Soroca (Basarabia ),implicat în org."Arcaşii lui
Ştefan "..
Arestat la 26 iulie 1947, condamnat
la 25 ani muncă silnică, deportat de NKVD, a murit în gulagul
siberian .
Pimen -n.în 1923 , în
satul Cremenciug -Soroca .Conducător al org."Arcaşii lui
Ştefan "care urmărea eliberarea Basarabiei de
ocupaţia bolşevică.Arestat la 4 mai 1947, condamnat la
25 ani muncă silnică , deportat de NKVD , mort în gulagul
siberian.
Ţărani din
Chiştelniţa -Orhei ( Basarabia ) .După 1944, au fost deportaţi
în Siberia. Au revenit în 1956 , fără mamă (care s-a
prăpădit ).
Împuşcat de NKVD, aruncat în
gropile comune, în iunie 1941, înaintea intrării armatei române în
Chişinău.
Din Cişmilia -Basarabia.Arestat în
1940 , de NKVD. Dispărut fără urmă .
N.în 1922, în jud.Hotin -Basarabia.Arestat
în 1945 ,la Constanţa de NKVD , condamnat de sovietici la 25 de ani
muncă silnică şi dus în lagărele din Siberia, la Komi.
Din Hâncăuţi -Basarabia.Arestaţi
de NKVD , deportaţi în Siberia , la 6 iulie 1949 .
Învăţător în Copăceni
-Bălţi (între 1941-1944 ),refugiat în Oltenia, stabilit în Moldova.
La cerea sovieticilor, în 1950 a fost
arestat de Securitatea din Suceava, sub acuzaţia de spionaj şi
trimis la Bucureşti.
După câţiva ani ,soţia a
primit certificatul de deces din Siberia.
Din com.Step -Basarabia .Ridicată de
NKVD , deportată.A murit în lagărele din Siberia.
/Alexandru-n.în 1911,la Soroca
.Arestat în aprilie 1949, în acelaşi lot cu fratele său
,Eliade.
Condamnat la muncă
silnică pe viaţă ,pentru spionaj.A trecut prin penitenciarele
Jilava ,Aiud, Piteşti şi ,grav bolnav,la Văcăreşti.
/Eliade ,Mihai V.- n.în iulie 1911,la
Leningrad. Col.la Statul Major al Armatei.
Arestat la 4 apr.1949,condamnat la moarte
pentru spionaj în favoarea anglo-americanilor.
Executat la 13 dec.1949 ,ora 6, la Valea
Piersicilor -Jilava (împreună cu Emilian Marcel . judecat şi
condamnat în acelaşi proces ).
Tată şi fiu din
jud.Bălţi -Basarabia
/Tatăl -arestat de NKVD
în 1949 , condamnat la 25 ani muncă silnică, deportat în
Siberia, unde a murit din cauza condiţiilor de exterminare .
/Fiul - arestat şi condamnat
la 25 ani muncă silnică , deportat în Siberia.
Elev la Şcoala pedagogică .N.în
1921, în Orhei (Basarabia ).Implicat în mişcarea de rezistenţă
antisovietică .Arestat la 11 martie 1941 de NKVD.Condamnat la
moarte .Executat la 24 iunie 1941 , înainte de intrarea trupelor
române în Basarabia.
Inginer-geolog , n.în Basarabia , dintr-o
familie cu titluri nobiliare. Arestat împreună cu tatăl său
, fiind consideraţi "ruşi albi" , fugiţi din
Rusia în 1917 .
N.în 1904, în Căuşani.
Ţăran Înstărit.Arestat de NKVD .Deportat în Siberia
(Kurgan ) împreună cu soţia , şi fiicele. Eliberat în 1956.
N.în 1885, din Zguriţa-Drochia (
Basarabia ) .Comerciantă.Deportată, la 6 iulie 1949,în
lagărele din Siberia împreună cu întreaga familie
N.în 1899,la Tiraspol ( Basarbia ).Arestat
de NKVD , condamnat la 10 ani muncă silnică, pentru "spionaj".Dosar
clasat în 1966 .
Familie de ţărani din Hruşova ( Basarabia ) .Ex-membru al
Partidului Creştin:Aarestat de NKVD , deportat în Siberia ( Irkutsk ) ,
împreună cu soţia şi copii
Născută în 1888, în
com.Izbişte (Basarabia ). Ridicată de NKVD şi deportată
în Siberia, împreună cu fiica , la 9 iulie 1940 .
Familie din satul Brânzei ,com.Camenca,
deportată în 1950, în Siberia (Kurgan )
Familie de ţărani
înstăriţi din sat Oneşti, com.Zăbriceni , ridicată de
NKVD în iul.1949 , deportată în regiunea Cita.
Din com.Cucora -Cahul.Fiul -arestat
în 1945 ,condamnat la 10 ani închisoare pentru "spionaj în
favoarea României ", a murit
în timpul detenţiei şi a fost "reabilitat" în 1990.
Mama, n.în 1888, deportată în
Siberia , la 6 iul.1949.
Fraţi din Antonova-Prăjila (raion
Floreşti ).Arestaţi de NKVD în 1948 , condamnaţi la
muncă silnică pe viaţă ,pentru "colaborare cu
autorităţile române ".
Familie din com.Rădulenii Vechi -raion
Floreşti .Deportaţi, în 1941 , în Siberia -la Tomsk .
În 1956, s-au întors doar femeile ,
bărbatul murise.
-Fedco , Agafia P. /Alexandru-frate / Axenia
-soră /
Familie din com.Rădulenii Vechi -raion
Floreşti .Deportaţi, în 1952, în Siberia -la Tomsk .
Familie din Hârbovăţ
-Onişcani -raion Lăpuşna.
Ridicaţi de NKVD în 1941, ca "trădători
de patrie" ( ataşaţi regimului român ) .Deportaţi
în Siberia -la Kurgan.
Din Budeşti .Arestaţi de NKVD
în 1949 ,ca adversari ai regimului.Deportaţi în Siberia .
Din sat Coicova, com.Doibani ,raion
Dubăsari .Ridicate de NKVD şi
deportate în Siberia .
Ţăran
înstărit din Bălţi, familie ridicată de NKVD pe 6 iulie 1949 ,
deportată în Siberia-Irkursk
şi Kurgan .
Ţăran
înstărit din Fundarii Noi-raion Glodeni . Ridicat de NKVD la 6 iul.1949,
împreună cu soţia şi fiica, deportaţi în lagărele
din Siberia -Kurgan .
Ţăran din Fântâniţa
-raion Donduşeni .Ridicaţi de NKVD în 1941, deportaţi în
Siberia .
"Reabilitaţi" în 1950.
Ţărani din
Hlinaia -raion Grigoropol (Basarabia ) Ridicaţi de NKVD, deportaţi
în Siberia.
"Reabilitaţi" în 1991.
N.în 1895, din Carmanova (Basarabia ).Ridicaţi
de NKVD ,deportaţi în regiunea Perm .
Unii au murit în timpul
detenţiei ."Reabilitaţi " în 1991 .
Familie de evrei ,n.în 1897, comerciant în
Chişinău (Basarabia ) Ridicat de NKVD, împreună cu
soţia, în iulie 1949 .Deportaţi la muncă silnică
în lagărele din Siberia.
Familie de evrei ,n.în 1898 .Comerciant în
Chişinău (Basarabia ).
Ridicat de NKVD, împreună cu soţia, în 9 iulie 1949 .Deportaţi
la muncă silnică în lagărele din Siberia.
Familie de evrei ,n..în 1890. Comerciant
în Chişinău (Basarabia ).
Ridicat de NKVD, împreună cu soţia, în iulie 1949 .Deportaţi
la muncă silnică în lagărele din Siberia-Irkutsk.
Comerciantă în
orăşelul Briceni (Basarabia ).Ridicată de NKVD , deportată
în Siberia-la Tiumen .
Comercianţi din sat Căpreşti,
com.Prodăneşti, raion Floreşti.Ridicaţi de NKVD , deportaţi
în Siberia, în iulie 1949.
Familii de evrei purtând acest nume,(din
Chişinău, Bălţi , Făleşti ,
Călăraşi ), deportate în Siberia în iulie 1949.
Dispărute în gulagul sovietic.
N.în 1895, în Bălţi .Arestat ca
sionist.Condamnat la 10 ani închisoare .Detenţia la Krasnoiarsk.
Comerciant din Bălţi
.Arestat de NKVD la 6 iul.1949 , condamnat la muncă silnică în
Siberia .
N.în 1888 , la Chişinău .Arestat
de NKVD , împreună cu soţia , pentru "colaboraţionism"
cu românii.Deportat la 9 iul.1949 , în lagărele din Siberia -la
Irkutsk.
N.în 1909 , în Chişinău .Arestat
imediat după ocuparea Basarabiei de sovietici.Condamnat la 5 ani
închisoare , pentru "agitaţie antisovietică " .A
murit în detenţie.(cauză "clasată" în 1957 )
N.în 1892, la Tighina.Arestată.Condamnată
la 5 ani muncă silnică .A murit în detenţie la Novosibirsk ( cauză "clasată"
în 1957 )
Familie din Topar -Cărpineni
(Hânceşti ).Deportată în Siberia.
Din com.Duşmani , raion Glodeni .
/Mihail ( membru PNŢ ) , a fost arestat
imediat de către sovietici şi condamnat la 5 ani închisoare
;Tamara (soţie ) şi Mihail (fiu ) au fost deportaţi în
Siberia.
Din Bălţi .Deportat
împreună cu soţia şi patru copii în Siberia -la Irkutsk., la
6 iulie 1949
Familie din Ruseni , raion Edineţ.Deportată
la 6 iul.1949 ,de NKVD în Siberia.
Familie din Cahul.Arestaţi după
intrarea sovieticilor în Basarbia.Deportaţi în Siberia.
N.în 1890 în Tighina.Fost agent de
poliţie.Arestat de NKVD ,condamnat la moarte şi executat în
1940.
Din
Chişinău .Deportaţi în Siberia în 1941.
Din com.Comişarovca Nouă -Dubăsari
.În 1949, el a fost condamnat la moarte şi executat , pentru "colaborare
cu autorităţile române" ; ea a fost deportată la
6 iulie 1949 , la Tiumen , în Siberia, ca soţie de "fost
colaboraţionist".
Familie din Trinca
-raion Edineţ.Fiul -condamnat la 25 ani muncă silnică ; arestaţi
pentru convingeri religioase (iehovişti ) ; deportaţi în
reg.Tomsk
Familie din
Harmaţca , raion Dubăsari .Deportată în Siberia, la
Kurgan, pe 6 iulie 1949.
Familie din Vălcineţ , raion
Călăraşi .Deportată în Siberia ,pe 6 iul.1949.
[LD: la fel ca şi în cazurile enumerate până acum , să
caute istoricii din R.Moldovenească
acum, după mai bine de o jumătate de veac, în ce a constat "înalta
trădare" a acestei femei ?Faţă de care patrie ?
Altfel , va fi pătimit degeaba şi nici măcar copiii
săi nu pot să ştie ...care patrie le este datoare !?
N.în 1914, în Chişinău .Arestată de NKVD pentru "înaltă
trădare".Deportată în Siberia -Irkutsk-
împreună cu 3 copii
Ţăran înstărit , n.în 1896,
în Cahul.Deportat în Siberia pe 6 iulie 1949 , împreună cu
soţia şi cei trei fii .
Din com.Paşcani-raion
Hănceşti .Deportaţi în Siberia în iul.1949 .
Din com. Paşcani -raion
Hânceşti , deportaţi în Siberia la 6 iulie 1949
Ţăran n.în 1901 în sat Tocmagiu
, com.Teiu .Arestat pentru refuzul de a intra în colhoz .Condamnat la 6 ani
închisoare , deportat în Carelia.
Ţăran înstărit , n.în1905, în
com.Crugliuc .Deportaţi în Siberia la 6 iulie 1949
Comerciant din Chişinău .Deportat
pe 6 iulie 1949 în Siberia -la Tiumen - împreună cu toată familia
.
Ţăran înstărit din
Chişinău .Deportat în Siberia -la Tiumen -la 6 iul.1949.
Au murit în timpul
detenţiei , din cauza condiţiilor de exterminare .
Ţăran înstărit din
com.Paşcani ,raion Hănceşti .Deportat cu familia ,pe 6 iul.1949
.
Ţăran înstărit din com
Paşcani, raion Hânceşti .Deporta cu familia în Siberia la 6 iul.1949.
Familie din Coşcalia , raion
Căinari , deportată în iulie 1949 în Siberia .
Familie din com.Pervomaisc , raion
Căinari , deportată în
lagărul din Siberia în 6 iulie 1949 ,după ce , în 1947, soţul (
Simion ) fusese condmnat la 8 ani închisoare .
Familie de ţăran înstărit din
com.Sofia , raion Drochia ,deportată în Siberia în iulie 1949
.
În com.Corbusca Veche .Gospodar, n.în
1877 ,fost membru al P.N.Creştin , primar al comunei. Arestat imediat
după ocuparea Basarabiei de către sovietici .Deportat în Siberia
împreună cu soţia şi fiica.El a murit în timpul detenţiei .
Ţărancă
înstărită din com.Sărata Veche , raion Floreşti, n.în 1902.Deportată
în Siberia ( Kurgan ) ,împreună cu cei 3 copii , în iulie 1949.
Ţăran n.în 1888, în
com.Zăicana ,raion Criuleni .Deportaţi pe 6 iul.1949 în
Siberia ( la Tiumen ) .
Ţărani din Budeşti,
Zăicana, Crâuleni. Deportaţi pe 6 iul.'49 în Siberia ( la
Irkutsk ).
Ţăran
înstărit din com.Alexeevca , raion Floreşti .Deportaţi pe 6
iul.1949 în Siberia ( Amur ).
N.în 1902, la Tighina.Arestat de
NKVD în 1941, înainte de eliberarea
Basarabiei; condamnat la 5 ani închisoare ; închis în lagărul de la
Sverdlovsk ;neeliberat la termen ; mort în timpul detenţiei , în 1951.
Ţăran înstărit ,n.în 1914, în
com.Cruglic , raion Criuleni .Arestat în 1949 de NKVD, torturat în anchete,
condamnat la 10 ani închisoare.Deportat în lagărele din Siberia
,împreună cu soţia şi cei patru copii.
Ţăran înstărit ,n. în 1898
,în Podoima-raion Camenco .Deportat pe 6 iul.'49 ,în Siberia ( Kurgan )
cu soţia şi 2 copii : Flodor şi Ana .
Ţăran n.în 1907, în
Drepcăuţi , raion Briceni .Arestat în 1951 pentru convingeri reliogioase ( iehovist
) , deportat în Siberia ( la Tomsk ) , împreună cu soţia
şi 4 fii ,Ion, Victor, Mihail
şi Vladimir
Ţăran , n. în 1908, în Brânzeni
,raion Edineţ .Arestat în 1951 pentru convingeri religioase (
iehovist ) , deportat în Siberia (la Tomsk ) , împreună cu
soţia şi 3 fii , Mina, Flodor, Alexandru .
N.în 1913 în Chişinău .Deportaţi
pe 6 iulie 1949 în Siberia ( la Tiumen ) , împreună cu soţia
şi cei 5 copii: Tamara, maria, Valentin , Grigori , Mihail .
Comerciant în Foleşti .Deportaţi
pe 6 iul.'49 în Siberia.
Comerciant în Tighina .Deportaţi
pe 6 iul.'49 în Siberia ( la Tiumen ).
N.în 1896,în Tighina .Arestat în toamna
1940 , condamnat la muncă silnică , mort în detenţie.
Soţia -Vera - şi cei 4 copii (
Raisa, Serghei, Elena, Nadejda ) , deportaţi în Siberia.
Dir.tehnic la Fabrica de
vinuri -Străşeni .Arestat în 1941 , deportat în Siberia,
cu familia..
Proprietarul unei fabrici în
Chişinău .Deportat la 6 iul.1949 în Siberia ( la Kemerova ) , împreună cu familia.
Ţăran din Işnovăţ ,
raion Criuleni , n.în 1931, arestat pentru "colaborare cu
autorităţile române".
Deportat pe 6 iulie 1949 , în Siberia ( la
Tiumen ) , împreună cu doi fraţi , Vasillisa şi Ioan .
Ţăran
înstărit din Cărpineni ,raion Hânceşti , n.în 1911 .Deportat pe 6
iul.1949 în Siberia ( la Tiumen ) , împreună cu soţia şi
cei 7 copii: Alexandru, Maria, Vasile, Ion ,Luca , Constantin şi
Anghelina .
Ţăran din
Sălcuţa , raion Cameanca .Deportat pe 6 iulie 1949 ,în Siberia ( Kurgan
) împreună cu soţia şi copiii.
Ţărani din
Coşerniţa , raion Floereşti . Deportat pe 6 iulie 1949 ,în Siberia (
Kurgan )
Ţăran din Puhăceni , n.în 1888 .Deportaat în 1941 în Siberia ( la OMSK ) ,
puţin înainte de intrarea trupelor române, împreună cu soţia
şi cei 3 copii: Isac, Agafia, Pavel .
Locuitori din Cotiujeni , mai ales
ţărani înstăriţi .Arestaţi la 6 iul.1949, sub
pretextul convingerilor religioase ( iehovişti ) . Deportaţi în
Siberia ( la Tomsk ) ,împreună cu copii lor .
N. în 1910 , din Podoina -Cameanca .Acuzat
de activitate antisovietică.Executat
Din com.Ulmu, raion Ialoveni .Deportaţi
la 6 iulie 1949 , în Siberia ( la Tiumen )
Din com.Hlina ,raion Briceni .Deportaţi
în 1941 , în Siberia ( la Tiumen )
Din com.Hlina , raion Briceni .Arestat
ptr convingeri religioase ( iehovist )
Deportaţi la 6 iulie
1949 , în Siberia ( la Tiumen )
Ţărani din com.Hogineşti
,raion Călăraşi . Deportaţi la 6 iulie 1949 , în Siberia
( la Tiumen )
Ţăran
înstărit din Marianca de Sus, com.Zaim , raion Căuşeni . Deportat
la 6 iul.1949 , în Siberia ( la Tiumen ) , împreună cu
soţia şi copiii.
Din Chişinău .Deportat la 6
iul.1949 , în Siberia ( la Kamerova ),împreună cu soţia
şi copiii.
Din Ulmu, raion Ialoveni. Arestat în 1945 , condamnat la 15 ani muncă silnică ,
deportat în Siberia.Soţia cu cei 5 copii -deportată în Siberia - unde
a murit din cauza condiţiilor de exterminare .
Din Ulmu -raion Ialoveni . Deportaţi
la 6 iul. 1949 în Siberia ( la Irkutsk ).
Din oraşul Bălţi . Arestat
pentru convingeri religioase ( iehovist ) Deportaţi la 6 iul.1949
în Siberia ( la Irkutsk ).
Elev din Chişinău .Arestat de
NKVD la 24 iunie 1941 -în timp ce trupele române forţau intrarea
în Chişinău - condamnat la
10 ani muncă silnică , deportat în munţii Urali .
După război, a reuşit să
se refugieze în ţară, stabilindu-se la Bacău .
Din oraşul Lipcani (nod de cale
ferată peste Prut , vis-a vis de Rădăuţi -Prut ).Arestat
în 1947,, condamnat la închisoare , deportat .
Din oraşul Bălţi , n.în 1914.Arestat
de NKVD în 1950 , condamnat la 25 ani muncă silnică , deportat în
lagărele din Siberia.
Ţăran
înstărit din com.Iserbia , raion Basarabeasca .Deportaţi pe 6 iulie
1949 , în Siberia ( la Kurgan )
Ţăran
înstărit din Clococenii Vechi , com.Balatina , n.în 1884 . Deportaţi la
6 iulie 1949 , în Siberia ( la Kurgan ).
Din Chişinău . Arestat
împreună cu soţia în 1940 , imediat după ocuparea Bararabiei
, condamnaţi la închisoare pentru "agitaţie
antisovietică" Deportaţi în lagărele din reg.
Karaganda.
Membru a unui "partid burghez ", n.în 1893, în com
Toxobeiu ,raion Făleni . Deportat în Siberia ( la Karagan ) cu soţia
şi doi copii .
Ţăran
înstărit , din Deleni -raion Călăraşi.Deportat în Siberia
( la Kurgan ), cu întreaga familie .
Ţăran
înstărit din Dereneu.Deportat în Siberia ( la Kurgan ), cu întreaga
familie .
Ţăran
înstărit , din Cărpineni , raion Hânceşti .
Deportat în Siberia ( la Kurgan ),la 6
iulie 1949, cu întreaga familie .
Deportat în Siberia ( la Kurgan ),la 6
iulie 1949, cu întreaga familie .
Din com Scăeni ,raion Drochia , n.în
1910.Arestat de NKVD în 1947 , condamnat la 10 ani muncă
silnică , pentru "activitate antisovietică " .
Membru al org."Arcaşii
lui Ştefan " , luptător pentru eliberarea Basarabiei .
Arestat în 1947 , de NKVD .Condamnat la 25
ani muncă silnică , deportat în lagărele din Siberia.
Ţăran
înstărit din Camenca , raion Glodeni .Deportat în 6 iulie 1949 , în
Siberia , împreună cu soţia şi cei patru copii .
[LD: asemenea exemple sunt cu sutele, la fiecare literă din alfabet.
În general, bărbaţii au fost condamnaţi la închisoare , fie în
1941 , fie în 1945 , iar familiile lor
-în majoritate - au fost ridicate în 6 iulie 1949 , şi deportate în
Siberia.Voi da spre exemplificare doar câteva .Cei interesaţi, să
consulte Dicţionarele alfabetice ale lui Cicerone Ioniţoiu
]
Pădurar din Sadova ,raion
Călăraşi.Arestat în 1945 , pentru "colaborare cu
românii" .
Condamnat la 8 ani
închisoare , pentru "trădare de patrie" .Fiicele sale au
fost deportate pe 6 iulie 1949 ,în Siberia (la Kurgan ), ca "rude
de condamnat politic " .
Arestat pentru convingeri
religioase ( iehovist ) , în 1951 ,condamnat la 25 de ani muncă
silnică .În 1955, pedeapsa i-a fost suplimentată cu încă
7 ani închisoare.
Soţia şi fiica, deportate din 1951
, în Siberia ( la Tomsk )
Student la Facultatea de
Drept -Iaşi , n.în 1921, în Basarabia .Tatăl său ,
deputat în Sfatul Ţării din Chişinău care a votat unirea
Basarabiei cu România ( martie 1918 ) , fusese arestat de NKVD în 1940 , şi nu se mai
ştia nimic de el.
Mama sa, şi-a luat cei patru copii
şi a reuşit să treacă în România ,stabilindu-se la
Iaşi .
Valeriu , fusese arestat în martie 1941, ca legionar. După
23 august 1944, a rămas în
închisoare, a refuzat să iscălească cererea de eliberare
condiţionată , rămânând încarcerat
la Aiud ,apoi la Piteşti. În 1950 , se crede că l-a determinat pe
Alexandru Bogdanovici să-şi schimbe atitudinea faţă de
"reeducare ".
Toţi cei ce l-au întâlnit prin
închisori ,vorbeau despre el cu mult respect,caracterizându-l ca pe un
sfânt.Grav bolnav ( turberculoză ),a fost mutat la penitenciarul Tg.Ocna,
unde a murit la 18 febr.1952, fiind
aruncat la groapa comună .
Comerciant din
Chişinău .Deportat în Siberia pe 6 iulie 1947 , cu toată
familia.
Eliberaţi în 1954.
Din Gordineşti, raion Edineţ.Arestat
de NKVD în 1945, pentru "colaborare cu românii". Condamnat
la muncă silnică ca "trădător de patrie"
Ţăran
înstărit din Lăgăneşti, n.în 1914. Arestat de NKVD pe 6
iul.1949, împreună cu soţia şi trei copii .Întreaga familie
a fost omorâtă înainte de a ajunge în lagărele din Siberia .
Din Gordineşti , raion Bălţi
.Arestaţi pentru "colaborare cu românii " ,
deportaţi în Siberia ( la Kurgan ) pe 6 iulie 1949 .
Din Cişmilia .Arestat de NKVD ,
condamnat la 8 ani închisoare , pentru "agitaţie
antisovietică " .Soţia şi fiica, deportate în
Siberia , ca "rude de deţinut politic "
Ţărancă înstărită
din com.Doina , raion Cantemir .Deportată în Siberia ,
împreună cu fiul, pe 6 iulie 1949 .
-Gaidargi ,Hristofor Z./
Gaidargi ,Maria M ./
Din com.Larga Nouă .Arestaţi de
NKVD în 1941 , cu puţin înaintea intrării trupelor române .
Condamnaţi la muncă silnică , omorâţi
într-un lagăr din regiunea Sverdlovsk (1942 )
Comerciant din Chişinău .Deportaţi
pe 6 iul.1949 , în Siberia ( Kamerovo ) .
Ţărancă înstărită
din com.Manta -Cahul.Deportată în Siberia pe 6 iul.1949,
împreună cu fiul
Din com.Chiurt -raion Edineţ .Arestat
de NKVD pentru "colaborare cu românii " .Condamnat la 10
ani închisoare , în 1946 , pentru "trădare de patrie"
.
Soţia ( Ecaterina ) a fost
deportată în 1949 , în Siberia, şi dată dispărută .
Ţăran înstărit din com.Chiurt
-raion Edineţ .Deportaţi pe 6 iulie 1949 în Siberia ( la Cita ) , împreună cu
soţia şi copiii.
Familii din com.Caracusenii
Vechi , arestaţi de NKVD pentru convingeri religioase (
iehovişti ) ,deportaţi în Siberia ( la Kurgan ) în 1949
.Eliberaţi în 1962.
Familii din
com.Cortujeuţi , arestate pentru convingeri religioase .
Deportaţi în 1951 în
Siberia ( la Tomsk ).
Din com. Balatina .Deportaţi în
Siberia pe 6 iulia 1949.
Toată familia a murit
în timpul detenţiei .
Ţăran înstărit din
Trifăneşti , raion Floreşti .Deportat în Siberia pe 4 iulie
1949 , împreună cu mama.Au murit amândoi în timpul detenţiei
, din cauza condiţiilor de exterminare .
Din Bubuieci -Lăpuşa , n.în 1900 .Arestat
de NKVD în 1945 , pentru "colaboraţionism cu
autorităţile române" .Condamnat la 15 ani muncă
silnică , deportat în lagărele de muncă din Siberia.( Tomsk
) .A murit în timpul detenţiei . Soţia cu 5 copii au fost
deportaţi în Siberia ( Irkuţk ) , ca rude de condamnat politic .
Din Iurievca , raion Cişmilia, n.în
1903, ex-membru al Partidului Naţional Creştin .
Deportaţi în Siberia ( la Kurgan ) ,în 1949 .
Ţăran înstărit din Albinetul
Vechi, raion Făleşti .Deportaţi în Siberia în 6 iul.1949.
Din com.Hârbovăţ -Onişcani ,
raion Călăraşi , n.în 1886.
Deportaţi în Siberia ( Kurgan ) la 6
iul.1949 .
N.în 1887, deputat în Sfatul
Ţării din Chişinău în care s-a votat unirea cu
ţara ( martie1918 ) ; membru în Comisia de împroprietărire
a jud.Soroca pentru reforma agrară ( 1921 ).
Arestat la Tighina, pe 29
iunie 1949 .A murit în tren, în drum spre lagărul din Siberia, şi
a fost aruncat pe freastră .
Ţăran înstărit din
Donduşeni, n.în 1898.Deportaţi
în Siberia, în 1949
Din Donduşeni, n.în 1901.Deportaţi
la Novosibirsk , în 1941 , în timpul retragerii autorităţilor
sovietice .
Din Maximova, n.în 1892.Deportat în 1949
în Siberia, împreună cu soţia şi doi copii .
Din Temeleuţi, raion
Călăraşi , n.în 1905 .Arestat de NKVD în 1946 , pentru
"colaborare cu autorităţile române" , condamnat
la închisoare pentru "înaltă trădare" (
reabilitat în 1990 ) .
Soţia şi copii au fost deportaţi
în 1949 în Siberia ( Kurgan ), ca
rudă de condamnat politic.
Din Chişinău .Fraţi, fiii
adoptivi ai lui Hlistun Vladimir ( membru PNŢ-arestat ).
Deportaţi în Siberia
pe 6 iulie 1949.
Din Cimişeni .Arestat în 1949
,sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile române"
.
Condamnat la muncă
silnică , trimis în lagărele din Siberia .
Soţia şi copiii deportaţi ca "rude de
deţinut politic" .
Din com.Tocuz , raion Căuşeni .Omorâţi
în 1941 , cu puţin înainte de intrarea trupelor române în localitate .
Ţăran înstărit din Tocuz ,
raion Căuşeni .Deportat pe 6 iul.1949 în Siberia ( Kurgan ) ,
împreună cu soţia şi cei cinci copii : Victor, Zinovia, Gheorghe, Nina, Andrei
şi Maria .
Ţăran înstărit din Taraclia ,
raion Cantemir , n.în 1902 .
Omorâţi în timpul
represiunilor din 1949 .
Din Chişinău , n.în 1920.Arestat
în 1941, condamnat la moarte pentru"agitaţie
antisovietică " , pedeapsă comutată în muncă
silnică pe viaţă, deportat în Siberia ( Irkutsk ) .
Din Bălţi, n. în 1877.Arestat
în 1944 ( la 67 de ani ) , pentru "colaborare cu
autorităţil române" , condamnat la 10 ani muncă
silnică , pentru "trădare de patrie" .
Ţărani gospodari din com.Ursoaia , raion Căuşeni .Arestaţi
de NKVD între 1945-1949 , învinuiţi de "colaborare cu
autorităţile române"
de "trădare de
patrie" , de " agitaţie antisovietică " . Condamnaţi
la muncă silnică,pe diverse termene , deportaţi în Siberia.
Ţărani gospodari din com.Larga ,
raion Briceni .Arestaţi de NKVD în 1949 , pentru "colaborare
cu autorităţile române" , condamnaţi pentru "înaltă
trădare" , deportaţi în Siberia ( la Kurgan ).
N.în 1866,în com. Balatina, raion Glodeni .Arestat
la 74 de ani , în 1940 , imdediat după reanexarea Basarabiei ,învinuit
de apartenenţă la PNL din România.
A murit în timpul
detenţiei, în 1941.
Din com.Hârtopu Mare , raion Criuleni .Arestat
de NKVD în 1945, pentru "colaborare cu autorităţile
române" .Condamnat la 10 ani muncă silnică .Soţia
şi copiii au fost deportaţi la 6 iul.1949 în Siberia (
Tiumen ) , ca rude de condamnat politic .
N.în 1871,din Cişmilia.Arestat la 70
de ani , în 1941, ca fost primar (membru al P.Poporului -Avescu ).Condamnat
la 10 ani închisoare ,a murit în aeclaşi an ,într-un lagăr
din regiunea Sverdlovsk.Soţia , arstată odată cu el , condamnată
la 10 ani muncă silnică , a murit într-un lagăr din
Kazahstan.
Ţărani gospodari din
Donduşeni .Deportaţi în Siberia, cu familiile , la 6 iulie 1949 .
Din Caracui , raion Hănceşti.Arestat
de NKVD în 1949, condamnat la 10 ani muncă silnică .
pentru "colaborare cu autorităţile române".
Soţia şi copii,
deportaţi în Siberia , ca "rude de condamnat politic"
Din
com.Ştefăneşti , raion Floreşti .Omorâţi în timpul
represiunilor din 1949
Din com.Sărata , raion Făleşti.Fost
membru al Partidului Naţional Creştin .
Arestat de NKVD în 1941, a
murit în lagărele din regiunea Sverdlovsk .
Soţia cu cei patru copii, a fost
deportată în Siberia ( la Tomsk ) ,ca "rudă de condamnat
politic "
Din Sadova, raion Călăraşi
.Arestat în 1946 de NKVD , condamnat la 7 ani închisoare
( suplimentată ulterior cu încă
10 ani închisoare ) .Soţia şi fiul au fost deportaţi pe 6
iul.1949 în Siberia ( Kurgan) , ca
"rude de condamnat politic "
Din Puhăceni ,raion Anenii Noi .Arestat
de NKVD în 1948.Condamnat la 25ani muncă silnică , pentru "colaborare
cu autorităţile române" .Detenţia în lagărele
din Siberia .
Soţia şi fetele deportate pe 6
iul.1949 în Siberia ( Tiumen )
Familii din com.Bujor ( raion Hânceşti
) , Slobozia Mare , Burci (raion Cahul ),Cernita (Floreşti ) deportate în iulie 1949 în Siberia ,
eliberate în 1956 .
Din Chetroşica Nouă, raion
Edineţ . Deportaţi în Siberia ( la Cita ) , în 1949 .
Din Gura Camencii , raion Floreşti ,
n.în 1912. Arestat de NKVD în 1945,pentru "colaborare cu
autorităţile române".Condamnat la 10 ani muncă
silnică , dus în lagărele din Siberia.
Din sat Cricova-Chişinău , n.în
1898.Arestat de NKVD în 1940, condamnat la 8 ani închisoare.
Din Chişinău , n.în 1891.Arestat
de NKVD în 1949, pentru "colaborare
cu autorităţile române" . Condamnat la 25 ani muncă
silnică.
Din com.Ţiganca raion Cantemir, n.în
1895.Membru PNL, fost primar în comună . Omorât de NKVD în 1949.Soţia
şi cele trei fiice , deportate în Siberia ( la Cita ), în iul.1949.
Familii din Dreptcăuţi , raion
Briceni .Deportaţi în 1951, în Siberia ( la Tomsk ) , pentru
convingeri religioase ( iehovişti
).
Comerciant din Cernita,raion Floreşti .Deportaţi
în 1949, în regiunea Amur.
Din com.Făleşti , n.în 1920.Arestat
în 1945 de NKVD pentru "colaborare cu autorităţile române".
Condamnat la 10 ani
muncă silnică.Soţia şi fiul , deportaţi în
Siberia ( la Kurgan ) ,pe 6 iul.1949, ca "rude de deţinut
politic" .
Din com.Duşmani, raion Glodeni , n.în
1904.Fost şef al postului de jandarmi din comună .
Arestat în 1941, condamnat
la muncă silnică pe viaţă .
Fost prefect al jud.Bălţi .Arestat
, a murit în timpul detenţiei .
Din Drochia .Arestat de NKVD pentru
participare la activitatea organizaţiei "Sabia Dreptăţii
" . Condamnat la 25 de ani muncă silnică, în 1950.
N.în com.Zgârdeşti , raion
Bălţi .Membru PNŢ , fost prefect .Arestat în 1951 de
Securitatea din Timişoara .Omorât după 7 zile , în Spitalul 9
-Bucureşti .
Din com.larga , raion Briceni , n.în 1892.Deportat
în Siberia ( Kurgan ) în 1949, împreună cu 29 de membri ai sectei
"Martorii lui Iehova "
Ţăran
înstărit din Cahul.Deportat în Siberia ( Altai ) pe 6 iulie 1949,împreună
cu soţia şi copii.
Din Sturzeşti , raion Glodeni .Notar
la primărie , membru PNL în România Mare . Deportat în 1941, în Siberia, împreună cu soţia
şi cei cinci copii.
Fost agent de
Siguranţă, n.în 1905 , la Chişinău .Arestat de NKVD , condamnat la
10 ani muncă silnică , dus în lagărul de la Vorkuta.
Fraţi din com.Zăbriceni , raion
Edineţ.Arestaţi în 1945 de NKVD , învinuiţi de "colaborare
cu autorităţile române" , condamnaţi la 20 de ani
muncă silnică .
Ţăran înstărit din Cahul.Deportat
în 1949 în Siberia ( Altai ) , împreună cu soţia şi
fiul
Din Cahul.Arestat de NKVD în 1940.Condamnat
la 8 ani muncă silnică .Detenţia în lagărele din
Karaganda.
Din Făleşti. Arestat în 1945
de NKVD ,pentru că "făcuse stagiul militar în armata română
".
Condamnat la 10 ani
închisoare, pentru "trădare de patrie" .
Soţia cu cei doi copii, a fost deportată
în iulie 1949 în Siberia ( Kurgan )
ca "rude de condamnat politic " .
Din Caloniţa ,raion Criuleni, n.în 1937
.Aspirant la Institutul de Biofizică al Academiei de Ştiinţe
din URSS.Arestat în 1972, condamnat la 6 ani muncă silnică
( 5 aug.'72 ), pentru constituirea org."Frontul Naţional
Patriotic " care milita pentru reunificarea Basarabiei cu România.
Materialele acuzatoare fuseseră
furnizate KGB-ului de şeful Securităţii române, Ion
Stănescu . A executat pedeaps la Mordavia.
Din Budeşti , raion Criuleni , n.în
1917.Arestat în 1949 de NKVD ,pentru "colaborare cu
autorităţile române " .Deportat în Siberia ( Irkuţk
) , împreună cu soţia, pe 6 iulie 1949.
Din Făureşti , raion
Chişinău .Arestat în 1947, de NKVD, învinuit de "colaborare
cu autorităţile române" .Condamnat la 10 ani muncă
silnică , închis în lagărele din Karaganda.
Soţia, fiul şi
nora, au fost deportaţi în Siberia ( la Tiumen ) , pe 6 iulie
1949, ca "rude de condamnat politic" .
Din Brăduşeni , raion Edineţ,
n.în 1883.Fost membru PNŢ şi primar al comunei, în regimul
românesc.Arestat de NKVD în 1941, condamnat la muncă
silnică , deportat ( împreună cu soţia şi copiii ) în
lagărele din regiunea Sverdlovsk .A murit în timpul detenţiei
.
"Reabilitaţi " în 1991 .
Din aceeaşi comună, cu
acelaşi nume de familie, au mai fost deportate alte 3 familii de
ţărani înstăriţi în
iulie 1949:Glădâş Ivan P./ Mihai V./Vasile A./
Ţărani
înstăriţi din com.Zăbriceni ( Edineţ ) , Larga ( Briceni ) , Sofrâncani
( Edineţ ),
deportaţi în iulie 1949 în Siberia ( la Cita ),
împreună cu soţiile şi copiii.
Din Călăraşi -Basarabia, n.în
1897, membru al PNL în România .
Arestat de NKVD în 1941, ca sionist, condamnat
la moarte şi executat . "Reabilitat" în 1991 ,în
R.Moldova.
Comerciantă în
Chişinău ,n.în 1929, deportată în 1949, în Siberia ( Tiumen )
Comerciant în
Chişinău .Arestat de NKVD în 1953.Condamnat la 25 de ani muncă
silnică , pentru activitate antisovietică.
Comerciant în com.Bravicea , raion
Călăraşi .Deportat în iulie 1949 în Siberia ( Kurgan ) ,
împreună cu soţia şi doi copii .
Din Tighina.Arestat în 1941 de NKVD
,,pentru activitate antisovietică ,deportat în Sverdlovsk . Soţia
şi copii deportaţi în Siberia ca "rude de
condamnaţi poliic "
Din Chişinău .Condamnat la 8 ani,
ca sionist
Comerciant în Briceni.Deportat pe 6 iulie
1949, în Siberia, cu soţia şi un copil .
Din Coştiugeni .Împuşcat de
NKVD în iunie 1941
Din Bălţi .Arestat în 1941, condamnat
la 6 ani închisoare , ca sinonist
Din Bălţi .Proprietarul unei
fabrici şi al unui magazin .Arestat în 1941 de NKVD, condamnat la 5
ani muncă silnică .Soţia şi copilul deportaţi în
Siberia.
Din Climăuţi , raion
Donduşeni , n.în 1882.Arestat de NKVD pe 6 iunie 1946 , condamnat
la 8 ani muncă silnică , pentru calomnierea statului sovietic
şi elogierea României .
Soţia a fost deportată în
acelaşi an, la Habarovsk, ca "rudă de deţinut
politic " .
Comerciant din Zgariţa, raion Drochia,
n.în 1880.Deportat în iulie 1949.
Din com.Izvoarele, raion Făleşti ,
n.în 1900.Deportat pe 16 iulie 1949 în Siberia ( Kurgan ) ,
împreună cu soţia şi doi copii .
Ţăran
înstărit din Mărcăuţi, raion Briceni.Deportat pe 6 iul.1949 în
Siberia ( Kurgan ) , împreună cu soţia , fiul şi nora.
Învăţător în satul Pascani ,
raion Hănceşti ,fiu de preot, n.în 1925 ,în Căteleni, raion Nisiporeni . Stagiul
militar în armata română .Arestat de NKVD pe 1 oct.1950.Condamnat
la 25 ani muncă silnică .
Din com.Vertiujeni, raion Camenca, n.în
1890.Ex-membru PNL în România . Arestat în 1956 de NKVD , deportat
împreună cu soţia şi fiica, în regiunea Amur.
Ţăran înstărit din
Ghindeşti , raion Floreşti.Deportat pe 6 iulie 1949, împreună cu soţia şi Fiica, în regiunea Amur.
Prof. la Liceul
Comercial din Chişinău .Arestat şi împuşcat în
timpul anchetei de NKVD la 28 iunie
1941, cu puţin înainte de intrarea trupelor române în Chişinău .
Din Gura Căinarului .Arestat ,
condamnat la moarte de Tribunalul Militar din Odessa, ca membru al org.
antisovietice "Basarabia" .Pedeapsa comutată în
muncă silnică pe viaţă , a fost deportat în lagărele
din Siberia.
Din Tighina.Arestat de NKVD în 1945 ,
condamnat la 8 ani muncă silnică, pentru "colaborare
cu autorităţile române" .Soţia şi copiii,
deportaţi pe 6 iulie 1949 în Siberia, ca "rude de condamnat
politic"
Din Corjeuţi, raion Briceni .Deportat
în 1949 în Siberia , împreună cu alte 7 persoane cu acelaşi nume,
pentru convingeri religioase ( iehovişti ).
Ţăran înstărit din Vadu lui
Vodă ,raion Chişinău, n.în 1903.Deportat în 1949 în Siberia(
Irkutsk ) , împreună cu soţia şi patru copii.
Dirijorul Filarmonicii din
Arad.Născut în Chişinău, refugiat în Buteni ( Arad ) .
Arestat în 1959, în urma unui
denunţ ; condamnat la închisoare pentru < uneltire contra
ordinii sociale> Trimis la muncă
forţată în lagărele din
Balta Brăilei.
-Graur,Miron H./
Nona-soţie /
Din
Selemet , raion Cismilia , n.în 1881.Fost membru PNL, primar în comună
.
Deportat în 1941 în
Kazahstan ( cu puţin timp înainte de intrarea trupelor române ).
Prof.în Chişinău, n.în 1940 Arestat
în 1972, de NKVD , condamnat la 4
ani muncă silnică în lagăr cu regim sever ( la 3 iulie 1972)
pentru "activitate pro-românească " . Închis în
lagărul de la Mordovija .
Membru activ al org."Arcaşii
lui Ştefan" , care milita pentru reunificarea Basarabiei cu
România. Arestat ; condamnat la 15 ani muncă silnică , în
1947.Deportat în lagărele din Siberia.
Din Lărguţa, raion Cantemir
.Membru PNL în regimul românesc. Arestat în 1941 de NKVD , cu puţin
timp înaintea intrării trupelor române .Condamnat la 6 ani muncă
silnică.
Cei 6 copii ai săi , au fost deportaţi
în Kazahstan "ca rude de deţinut politic " .
Ţărani gospodari din com.Trinca ,
raion Edineţ, deportaţi pe 6 iulie 1949 în Siberia,
împreună cu soţiile şi copiii.
Din Costeşti, raion Ialoveni, n.în
1903. Membru PNL în regimul românesc. Deportat în 1941, în Siberia , împreună cu soţia
şi două fiice .
Familii de ţărani din
com.Teţcani , raion Briceni .Arestaţi, deportaţi în Siberia
în 6 iulie 1949, împreună cu soţiile şi copiii.
Din Scăeni , raion Donduşeni .Arestat
de NKVD ,în 1945,pentru "colaborare cu
autorităţile române" .Condamnat la 5 ani muncă
silnică.
Din Brânzeni, raion Edineţ, n.în 1896.Arestat
în 1941 , ca fost membru a unui "partid burghez" în regimul
românesc.Condamnat la muncă silnică .
Soţia cu cei 3 copii- deportaţi în lagărele din
Siberia, ca "rude de condamnat politic "
Din Baraboi, raion Donduşeni .Arestat
în 1945 de NKVD , condamnat la muncă silnică, pentru "înaltă
tădare de patrie" , pentru că a colaborat cu
autorităţile române.
Soţia şi fiul -deportaţi
pe 6 iulie 1949 în Siberia ( Kurgan
) , ca "rude de deţinut politic ".
Directorul şcolii din Hânceşti , n.în 1908.Acuzat de "colaborare
cu autorităţile române" .
Deportat în Siberia ( Tiumen ) ,
împreună cu soţia şi fiul.
/Alexandru - Elev la şcoala normală , implicat
în mişcarea de rezistenţă antisovietică.
Arestat la 11 aprilie 1941
de NKVD .Condamnat la moarte.Executat la 24 iunie 1941 ( la 3
zile după începerea războiului de eliberare a Basarabiei ).
/Victor -elev arestat în
aprilie 1941 .Torturat în anchetă.Condamnat la 25 ani muncă
silnică pe 24 iunie 1941.Deportat în Siberia.
Din oraşul Căuşeni.Fost
membru al P.Naţional Creştin (
Goga-Cuza ) în regimul românesc. Deportat pe 6 iulie 1949 în Siberia (
Kurgan ) , împreună cu soţia şi fiul.
Funcţionar în Odessa, n.în 1889, la Gorodici .Arestat în 1941,pentru
"acţiuni împotriva URSS şi spionaj pentru România." Condamnat
la moarte de Tribunalul din Odessa , la 3 ian.1941.
Învăţător , arestat la 8
apr.1947, ca membru al organizaţiei "Arcaşii lui Ştefan
" .Condamnat la 10 ani muncă silnică ( 11 iunie 1947
) , deportat în lagărele din Siberia.
Ţărancă
înstărită din Pituşca, raion Călăraşi.Deportată
la 6 iulie 1949 în Siberia ( Kurgan ) ,împreună cu fraţii .
Ţăran înstărit din
Pituşca , raion Călăraşi .Deportat în 1954, în Siberia
( Kurgan ), cu familia .
Din Chirca , raion Anenii Noi .Deportat
pe 6 iulie 1949 în Siberia ( Irkutsk ) , cu toată familia.
Proprietarul unui magazin din Cahul, n.în
1888.Arestat în 1941, condamnat la muncă silnică , a
murit într-un lagăr din Sverdlovsk ( 1942 ). Soţia şi
copiii, au fost deportaţi în 1941 în Kazahstan, ca "rude
de condamnat politic " .
Ţăran
înstărit din com.Ţiganca , raion Cantemir.Deportaţi pe 6 iulie 1949
,împreună cu familia.
Comerciant în
com.Mărculeşti , raion Floreşti.Deportat în 1941 în
lagărele din Siberia , înainte de intrarea trupelor române în
Basarabia.
[LD: am apucat să-l cunosc , în 1968,
când lucram la "Magazin istoric " .Cum Unirea cu Basarabia a fost
subiect tabu iar el era grav bolnav ,nu am decat frânturi de amintiri ]
N.1883 ,Cudalbi[Cubolta ? ] Soroca
(Basarabia ).
Deputat ( din 1917 )şi
vice-preşedinte al Sfatul Ţării care a
hotărât Unirea cu România ( 27 martie 1918 ) .Deputat PŢ
,apoi PNŢ în Parlamentul României , în toate legislaturi interbelice .
Liceul la Chişinău,Universitatea
la Iaşi .Prof univ. la Facultatea de Teologie din
Chişinău ;colaborator la ziarul "Basarabia";dir.revistei "Cuvânt Moldovenesc"(
1913-1921 );colaborator la "Vieaţa Românească"(
Iaşi )Membru PŢ (1919-1926 ) apoi PNŢ (1926-1938 )
Ministru de Stat (5-12 dec.1919 ) şi
ministru al Basarabiei (12 dec1919-13 mart.1920 ) ; ministru de Stat şi
ad.int .la Lucrări Publice în guvernul Ştirbey( 1927 );ministru
Muncii şi Sănătăţii ;ministru Lucrărilor Publice
şi Comunicaţii în guvernele PNŢ ( 1928-30 ;1932-'33). Arestat
la 5 /6 mai 1950.Închis la Sighet , de unde, din ordinul Anei Pauker , a
fost transferat la Chişinău .Condamnat ,de justiţia
bolşevică din RSSMoldovenească ,la 25 ani muncă
silnică ( iun.'52 )a pătimit prin 11 lagăre
sovietice de exterminare . Repatriat în 1955, dus la penitenciarul
Gherla. Eliberat în 1957 . A trăit în România , până la 30
apr.1979.
Din Chişinău, n.în 1885 .Arestat
de NKVD , în iulie 1940 .Condamnat la 8 ani închisoare , pentru
"atitudine naţionalistă" .Detenţia în
lagărele din Siberia.
Din Speia , raion Anenii Noi.Arestat de
NKVD în 1941 , în timpul retragerii trupelor sovietice din Basarabia.Reabilitat
în 1991.
Din Fârlădeni, raion Căuşeni
, n.în 1889.Arestat în 1941, deportat în regiunea Sverdlovsk, împuşcat
în 1942 .Soţia cu cei 5 copii , au fost deportaţi în regiunea
Omsk , ca "rude de deţinut politic" .Reabilitat în
1991.
Din Cahul.Arestată în 1941 de
NKVD .Condamnată la 5 ani închisoare , pentru "agitaţie
antisovietică " .Detenţia ,într-un lagăr din Siberia.Cauză
"clasată" în 1966 , în urma morţii acuzatei .
Comerciant în Chişinău .Deportat
pe 6 iulie 1949 în Siberia ( Irkutsk ) ,împreună cu soţia
şi copilul.
Comerciant în Chişinău .Deportaţi
pe 6 iulie 1949 în lagărele din Kemerovo .
Din Buteni ,raion Hânceşti.Fost
primar în comună, în regimul românesc.
Condamnat la 10 ani
închisoare , detenţia în lagărele din Siberia.
Soţia cu copiii, au fost deportaţi în regiunea
OMSK , ca "rude de condamnat politic" . "Reabilitaţi"
,în 1991.
Din Casubca ,raion Floreşti , n.în
1884.Arestat şi condamnat, în 1945 ,la 10 ani închisoare , pentru
"colaborare cu autorităţile române".
Soţia şi fiul au fost deportaţi
în 1949 ,în lagărele din Siberia, ca "rude de condamnat
politic" .
Ţăran înstărit din Bobeica ,
raion Hânceşti .Deportaţi pe 6 iulie 1949 ,în Siberia .Dispăruţi.
Cauză "clasată" în 1956.
Arestat în 1941 de NKVD
,pentru "colaborare cu
autorităţile române "; condamnat la muncă
silnică ; deportat şi decedat într-un lagăr din
Sverdslovsk ( 1942 ) .
Soţia
şi copiii, deportaţi în
Siberia , ca "rude de condamnat politic "
Mare proprietar din
Chişinău.Arestat după anexarea Basarabiei,în 1940 ;Condamnat
la 8 ani închisoare , deportat în regiunea Molotov.
O familie de 7 persoane din Chişinău,deportată pe 6
iulie 1949 în lagărele din regiunea Kamerovo , pentru că Vladimir
fusese membru PNL în regimul românesc.
Membru PNL ,n.în 1898,în
Botoşani .Notar în Chişinău ( ? ) Ridicat de NKVD-ul sovietic
în 1940 , împreună cu toată familia , deportat în lagărele din
Siberia ( Sverdlovsk ).
Doi copii au murit în drum spre Tomsk
;el a fost împuşcat pe 5 dec.1941, în lagăr.
Ţăran înstărit din Tighina.Deportaţi
la 6 iulie 1949 în lagărele din Siberia ( Tiumen )
Din oraşul Chişinău, n.în
1885.Membru PNL în regimul românesc.
Arestat de NKVD, în 1941, condamnat
la 8 ani închisoare , deportat în Siberia.
Din oraşul
Cişmilia.Tatăl-fost primar ; fiul -învăţător .Bărbaţii
-condamnaţi şi deportaţi în 1941 în reg.Sverdlovsk, din
motive politice.Tatăl a murit în detenţie, pe 7 dec.'41.
Femeile -soţie,
fiică, noră - au fost deportate în 1941, lagărele din Kazahstan.
Familie de 9 persoane ,deportată în
1951 în Siberia ( Tomsk ), pentru convingeri religioase .
Ţăran
înstărit din Cărpineni , raion Hânceşti .Deportat cu familia, pe 6
iulie 1949, în Siberia
Ţăran
înstărit din Frasin,raion Donduşeni.Deportat pe 6 iulie 1949,în
lagărele din Siberia.
Ţăran
înstărit din com.Ochiul Alb, raion Dochia.Deportat în iul.1949, în
lagărele din Siberia.
Arestat în 1941, cu
puţin înainte de intrarea trupelor române în Basarabia, pentru "activitate
contrarevoluţionară împotriva statului sovietic "Condamnat
la moarte şi executat ( în 1942 ).
Soţia şi copiii
au fost deportaţi tot atunci în Siberia , ca "rude de
condamnat politic " .
Comerciant din oraşul Edineţ, n.în
1888 .Deportat în 1949 în lagărele din Siberia ( Kurgan )
Din Trifeştii Noi, raion Cahul. Arestat
în 1941 de NKVD , în timp ce trupele române eliberau Basarabia.Dispărut
.
Soţia şi cei 7
copii, au fost deportaţi în Siberia ca "rude de deţinut
politic, ostil societăţii sovietice"
-Iancevschi ,Iosif I./
Evghenia -soţie / Ala-fiică /
Fost ofiţer în armata ţaristă
, stabilit în Bălţi, n.în 1883.Arestat în 1941 de NKVD.Omorât.
Soţia şi fiica au fost deportate
în Siberia , ca "rude de condamnat politic" . "Reabilitaţi
" în 1990.
Student din Chişinău.Arestat în
1941 ; condamnat la 10 ani închisoare , drept "conducător
al unei organizaţii contrarevoluţionare sioniste"
"Reabilitat" în 1992.
Învăţător,
basarabean, fost deputat în Parlamentul României.
Arestat de NKVD pe 6 iulie
1940
, dus în lagărul de la Novosibirsk.
Din Zaim ,raion Tighina, deportate în 6
iulie 1949 de NKVD, în Siberia.
Ţăran înstărit din com.Plop ,raion
Donduşeni , cu întrega familie, deportaţi pe 6 iulie 1949 în
lagărele din Siberia ( Tiumen ).
Din oraşul Donduşeni , n.în 1914, fost
primar al oraşului în regimul românesc.Arestat sub învinuirea de
"naţionalism " Deportaţi pe 6 iulie 1949 , în Siberia
( Tiumen )
Din oraşul Bălţi .Arestat
în 1945 sub învinuirea de "spionaj în favoarea României "
.
Condamnat la 10 ani
închisoare, deţinut în închisorile din Siberia.Decedat în detenţie.
Din oraşul Chişinău .Fost
membru al P.N.C . în regimul românesc.Deportat în 1949 în lagărele din
regiunea Kemerovo , sub acuzaţia de "atitudine
naţionalistă ".
A murit în 1952, în timpul
detenţiei , din cauza condiţiilor de exterminare.
Soţia şi copiii au fost deportaţi
pe 6 iulie 1949 , ca "rude de condamnat politic" .
Din oraşul Bălţi .Condamnat
la închisoare în 1941, deportat în
lagărele din regiunea Sverdlovsk.
Din Hârtop ,raion
Cişmilia.Poliţist în comună .Arestat de NKVD în 1949 ;condamnat
la 8 ani închisoare , pentru " trădare de patrie" .
Soţia şi fiul
,deportaţi în Siberia ,ca "rude de condamnat politic"
Ţăran înstărit din
Pererita, raion Briceni .Deportaţi pe 6 iulie 1949 în lagărele
Siberiei .
Din Prepeliţa, raion Bălţi .Deputat
în Sfatul Ţării care a votat unirea Basarabiei cu
România ( 27 martie 1918 ); primar al comunei în regimul românesc.
Arestat de NKVD la 20 iulie 1940 .Condamnat
la muncă silnică ,deportat, a murit în lagărul Sveajek
( Republica Tătară ) la 26 ian.1943.
- Soţia şi copiii
au fost alungaţi din casă.
Din Criva, raion Briceni .Arestat în
1945 de NKVD pentru "colaborare cu autorităţile române"
Condamnat la 10 ani
muncă silnică ; deportat în Siberia.
Soţia şi fiicele, deportate
şi ele la Kurgan, ca "rude de deţinut politic"
-luptător naţionalist , arestat
după 1990
-Ilaşcu, Ilie N./Elena
-soţie / Vasile -fiu /
Ţăran
înstărit din Vrăneşti , raion Făleşti , n.în 1888.Deportat
pe 6 iulie 1949 , cu întraga familie, în lagărele din Siberia ( Kurgan
).
Din Făleştii Noi, raion
Făleşti.Arestat de NKVD în 1945, condamnat la 15 ani
muncă silnică , pentru "trădare de patrie"
.Deportat în Siberia. "Reabilitat" în 1993.
Din Dominteni, raion Drochia.Arestat de
NKVD în 1941, deportat în lagărele din regiunea Sverdlovsk ."Reabilitat"
în 1991.
Soţia şi copiii au fost deportaţi
, tot în 1941, în Siberia ( Kurgan )
Ţăran
înstărit din Cuconeşti, raion Edineţ.Deportat pe 6 iulie 1949
în lagărele din Siberia .
Din Puhăceni , raion Anenii Noi .Fost
primar PNL în regimul românesc.Arestat în 1941 , cu puţin
înainte de intrarea trupelor române de eliberare .Deportat în Siberia
(Tiumen ) cu toată familia.
Din Chişinău .Arestat în
1947.Condamnat la 10 ani închisoare sub învinuirea de "spionaj în
favoarea României".Dispărut. Caz "clasat" în
1956 ."Reabilitat" în 1992.
Soţia şi copiii au fost deportaţi
pe 6 iulie 1949 în lagărele din
Kemerovo ,ca "rude de deţinut politic" .
Ţărani înstăriţi ( n.în
anii 1888 ) , din com.Baraboi , raion Donduşeni .
Deportaţi în iulie 1949 împreună cu
soţiile , în Siberia.
Ţăran înstărit din Izvoarele
, raion Floreşti .Deportat pe 6 iulie 1949 în Siberia ( Kurgan ).
Din com.Bravicea , raion
Călăraşi .Deportat pe 6 iul.1949 , în lagărele din
Siberia ( Kurgan ) , " ca rude de colaboraţionist cu
autorităţile române ".
Familii din com.Hruşova , raion
Crâuleni .Foşti membri ai unor partide "burgheze" în
România, considreaţi "colaboraţionişti" .Pe 6
iul.1949, deportaţi în
lagărele din regiunea Irkutsk
şi Siberia.
Familie din oraşul Cahul.
/Gheorghe -fost primar al
oraşului , arestat ca membru al unui partid"burghez"
din România.
Condamnat la muncă
silnică ( în 1941 ), a murit în 1942, într-un lagăr din Sverdlovsk.
/Fiul Alexandru -arestat ca fost legionar ,
a fost condamnat la 8 ani închisoare, deportat în lagărul de la
Aktiubinsk.
/ Soţia şi doi fii -au fost deportaţi
în Siberia , ca "rude de condamnaţi politic" . Toţi au fost "reabilitaţi"
în 1989-'90, în R.Moldova.
Ţărani înstăriţi din
com.Târnova , raion Donduşeni .
/Gheorghe -arestat de NKVD în 1945 ; condamnat
la 10 ani închisoare , pentru "agitaţie
antisovietică" ./Manoil , împreună cu soţia
şi 5 copii - deportaţi în Siberia , în 1949.
/ Mihail , împreună cu
soţia şi fiica - deportaţi în Siberia, în 1949
Preot în Pituşca .Arestat şi
împuşcat în iulie 1941,
în timpul retragerii trupelor sovietice din Basarabia, pentru că nu
au mai avut timp să-l trimită în Siberia.
Ţărani înstăriţi din
Gura Căinarului, raion Floreşti.Deportaţi pe 6 iulie 1949
, împreună cu familiile, în lagărele din Siberia .
Ţărani înstăriţi din :
Capaclia ( raion Cantemir ) ; Răciula ( raion ? ), Isnovăţ (
raion Criuleni ) , cu familiile, deportaţi în 1949, în lagărele din Siberia ( Kurgan
şi Tiumen ).
Comerciant din Chişinău.Arestat
în 1941, ca "element social periculos".Condamnat la 8 ani
închisoare. A murit în 1942, în timpul detenţiei , din cauza condiţiilor de exterminare. Familia
i-a fost deportată în Kazahstan.
Din Chişinău .Arestat ;condamnat la 5 ani închisoare , ca
fost membru PNŢ în România.
Soţia şi fiica , au fost deportate
în Siberia ( Tiumen ) ca "rude de deţinut politic" .
Din Bădicul Moldovenesc ( raion Cahul )
.Arestat în 1949 ; condamnat la 10 ani închisoare , pentru" colaborare
cu autorităţile române" .
Din Zolofievca (raion Căinari ) .Arestat
în 1945; condamnat la 10 ani închisoare, pentru "colaborare
cu autorităţile române"
.
Soţia şii fiicele au fost deportate,
în acelaşi an, în lagărele
din Siberia, ca "rude de condamnat politic". Reabilitaţi
în R.Moldova, în 1990.
Din Cărpineni ( raion Hânceşti ) .Arestat
în 1941; condamnat la 8 ani muncă silnică .
A murit în 1945, în timpul
detenţiei , din cauza condiţiiilor de exterminare . Soţia cu
copiii , au fost deportaţi în 1941 , la Kzâl-Orda, ca "rude
de condamnat politic" .
Din Ohrincea ( raion ? ).Arestat în 1949
, sub acuzaţia de " trădare de patrie" . Deportat
în lagărele din Siberia.Soţia şi copiii , deportaţi
şi ei.
Din Moşna ( raion Donduşeni ) .Arestat
în 1944 ; condamnat la 10 ani închisoare , pentru "păstrarea
legăturilor cu românii" .Încarcerat la Magadan.
Soţia şi copiii , au fost
deportaţi în regiunea Nijnieamursk , ca "rude de deţinut
politic" .
Ţăran înstărit din Gâsca (
raion Căuşeni ).Deportaţi în 1949, în Siberia.
Din
Lebedenco (raion Cahul ).Arestat în 1941; condamnat la muncă
silnică pe viaţă.
A murit în timpul
detenţiei. Soţia şi cei patru copii ,în 1941, au fost
deportaţi în regiunea Aktiubinsk,ca "rude de deţinut
politic". "Reabilitaţi" în 1991, de R.Moldova.
Ţăran înstărit din
Vărvăreuca ( raion Floreşti ) .Deportat pe 6 iulie
1949, cu familia ,în lagărele din regiunea Amur.
Din Valea Florii,com.Cărpineanca (
raion Hânceşti ).Deportat pe 6 iulie 1949 , în Siberia .
Din com.Burlacu (raion Cahul ).Deportaţi
în 1949 în lagărele din
regiunea Altai .
Din com.Valea Perjei ( raion Cişmilia
).Deportaţi în 1949 .
Din com.Iordanovca .Membru PNL în România,
primar al comunei .
Deportat în 1941 , în
lagărele din Siberia.
Din Bădicul Moldovenesc .Arestată
în 1945 ; condamnată la 10 ani închisoare ,pentru "spionaj în
favoarea României. "
Proprietarul unui restaurant în oraşul
Hânceşti , n.în 1894.Fost membru PNL în regimul românesc. Arestat în
1941 de NKVD ; condamnat la 10 ani muncă silnică.
Din Zaim ( raion Căuşani ) .Deportaţi
pe 6 iulie 1949 , în Siberia ( Kurgan ).
Din Glinjeni (raion Făleşti ).Deportaţi
în 1941 ,în lagărele din regiunea Tomsk. El (născut în 1870 ! )
şi soţia ( născută în 1883 ! ) au murit în timpul
detenţiei . Reabilitaţi în 1991, de autorităţile din
R.Moldova.
Ţărani din Chetroşica (raion
Edineţ ) .Deportaţi pe 6 iulie 1949 , împreună cu
familiile , în lagărele din regiunea Cita .
Din
Ciopleni , com.Hruşova, raion Criuleni , n.în 1876.Deportată
la 73 de ani ,în Siberia, în iulie
în 1949 , împreună cu fiica.
Din Nivoreni ( raion Drochia ) , n.în
1881.Deportaţi în Siberia, în 1949.
Din oraşul Bălţi
.Deportaţi în lagărele din regiunea Irkutsk , la 9 iulie 1949.
Din com.Antoneuca ( raion Drochia )
.Arestaţi de NKVD , învinuiţi de colaborare cu autorităţile
române .Condamnaţi la 20 de ani , respectiv 10 ani , muncă
silnică .
Din com.Rădeni ( raion
Călăraşi ).Membru al Partidului Naţional Creştin
în regimul românesc , a fost arestat de NKVD, învinuit de colaborare cu
autorităţile române, condamnat la 10 ani închisoare (1947 ).
Soţia şi fiicele ,au fost deportate pe 6 iulie 1949 ,în
Siberia ( Kurgan ) , "ca rude de deţinut politic ".
Din Rădeni (raion
Călăraşi ) .Arestat şi împuşcat de NKVD , în 1941
, cu puţin înainte de intrarea trupelor române în Basarabia , considerat
"element social periculos". Soţia şi copiii , au
fost deportaţi în Siberia, ca "rude de deportaţi politic". Reabilitaţi în 1989, de
autorităţile din R.Moldova
Din Rădeni ( raion
Călăraşi ).Arestaţi de NKVD în vara 1950 ( 28 iulie,
respectiv 18, 21 august ) ca membri ai organizaţiei antisovietice "Armata
Neagră " .
Condamnaţi la 25 ani
îchisoare ;deportaţi în lagărele Vorkuta ,Komipâna ,Komi . Graţiaţi
în anii 1957-1960.
Din Larga Nouă ( raion Cahul ) .Arestat
de NKVD în 1947 ; condamnat la 7 ani închisoare , sub acuzaţia de
"colaborare cu autorităţile române"; Familia (
soţie, copii, noră , nepot ) deportaţi pe 6 iulie 1949 , ca "rude de condamnat politic"
.
Din Izbişte (raion Criuleni ), n.în
1910.Arestat în 1941 ,ca membru al org."Garda de Fier"
în regimul românesc.Condamnat la 10 ani muncă silnică.
Soţia şi fiul -deportaţi în Siberia, ca "rude de
condamnat politic" .
Din oraşul Chişinău şi Storojineţ .Arestaţi de
NKVD , morţi în lagărele din Siberia.
Fraţi din com.Mileştii Mici (
raion Iloveni ) .Condamnaţi la
25 , respectiv 20 de ani muncă silnică , în 1945, pentru
colaborare cu autorităţile române.
Ţăran din Cotiujenii Mari ( raion
Bălţi ).Arestat în vara 1946 ,în timpul marii secete, pentru
că nu a predat cotele agricole .Condamnat la muncă silnică, a
murit în lagărele siberiene .
Ţăran din Glinjeni ( raion
Făleşti ), n.în 1897.Deportat pe 6 iulie 1949,în lagărele
din Siberia.
Ţărani înstăriţi ,
fraţi , din com.Troitcoie ( raion Basarabeasca ).Deportaţi pe 6
iul.1949 ,în lagărele din Siberia ( Kurgan )
Ţăran din com.Brânzeni ( raion
Edineţ ) , n.în 1899.Deportat în 1941, împreună cu familia . "Reabilitaţi"
în R.Moldova, în 1991
Din oraşul Călăraşi,
n.în 1881.Arestat în 1941 de NKVD, sub acuzaţia de "agitaţie
antisovietică" . Condamnat la închisoare , a murit în
lagărele din regiunea Irkutsk.
Soţia şi copiii au fost deportaţi
în 1949 în Siberia, ca "rude de deţinut politic"
/ Boris: din
Chişinău, n.în 1912.Arestat de NKVD ; condamnat la 10 ani
închisoare în 1941,ca "fost
legionar" în regimul românesc.
/ Pavel :din
Chişinău , n.în 1911. Arestat de NKVD ; condamnat la 6 ani
închisoare pentru "colaborare cu autorităţile
române" .Eliberat în 1955.În lipsa sa, soţia ( Anastasia )şi
fiica ( Maria ) au fost deportate în Siberia ( Kurgan) ca "rude
de deţinut politic" .
/Sava :ţăran
n.în 1885, în com. Larga ( Briceni ) .Arestat de NKVD ;condamnat la 5 ani
închisoare în 1946.Deportat în Siberia.
/Vera - din Coteala (
r.Briceni ) .Arestată în 1961 ; condamnată la 7 ani închisoare
pentru convingeri religioase.
[LD, 23 mai 2008: odinioară, a trece Prutul
şi a te stabili în "ŢARĂ " a fost calea
libertăţii , a păstrării identităţii
naţionale şi împlinirii unui destin .După 23 august 1944,
basarabenii n-au mai avut unde fugi .Siberia sau Jilava au fost , pentru mulţi , alternativele ]
/ Carp :n.în 1893, în
Basarabia; refugiat în "ţară" ,din calea trupelor sovietice.
Arestat de Securitate ca
membru al unei "organizaţii subversive" ; condamnat la
închisoare .
A murit pe 17 dec.1954 , în penitenciarul din Jilava.
/Nicolae :n.în Basarabia, refugiat
dincoace de Prut ,din calea trupelor sovietice .
Arestat şi condamnat la muncă
silnică.Prin 1952 , era în lagărul de la Midia, în brigada de
pedepsiţi legaţi "în sârmă " .
/Trofin : refugiat din
Basarabia în "ţară" ; răpit de NKVD ; deportat în
Siberia .
A murit în detenţie din cauza
condiţiilor de exterminare .
Ţăran gospodar din com Larga, (
r.Briceni ) , n.în 1096.Deportat în 6 sept.1949 , împreună cu cu 6
membri de familie, în Siberia ( Kurgan ) .
-Josan, Isai I .
Femei -cap de familie ,deportate în
1949 în Siberia ( Kurgan )
Cercetător la Academia de
Ştiinţe a Republicii Moldova , n.în 1953, în Chişinău .
Arestat în 1984.Condamnat
la închisoare pentru "activitate antisovietică şi naţionalist
românească " .Internat într-un spital psihiatric.Reabilitat
în 1990.
Din com.Crăcuşenii Vechi (
r.Briceni ) .Deportaţi în 1951 Siberia
( Tiumen ) pentru convingeri religioase ( iehovişti ) .
Ţărani gospodari din
Chircăeşi (r.Căuşeni ).Deportaţi pe 6 iulie 1949 în Siberia ( Tiumen ) .
"Reabilitaţi" în 1989.
Din com.Moscovei ( r.Cahul ) .Deportaţi
pe 6 iul.1949 în reg.Altai .
Din com.Rădeni (
r.Călăraşi ) , n.în 1912.Arestat de NKVD pe 1 august 1950 ca membru al org.
"Armata Neagră " .Condamnat la 25 ani muncă
silnică .Detenţia în lagărele din Karaganda ."Graţiat"
în 1960.
Din Cahul .Tânără dintr-o familie
de moşieri .Deportată în Siberia pe 13 iunie 1941, a evadat
parcurgând peste 1500 km prin taigaua siberiană .Prinsă şi
judecată, a fost condamnată la moarte ( pedeapsă
comutată ulterior la muncă silnică pe viaţă ).
A supravieţuit universului
concentraţionar roşu ,peste jumătate de secol,pentru ca
să povestească lumii prin ce a trecut, biruind, prin neuitare şi
speranţă.
Stă mărturie cartea de memorii
"Pictură murală " ( apărută în 1990
)şi serialul poveştii tulburătoare realizat de
televiziunea britanică .A murit în
1995.
Din com.Băleşti.Deportat de
NKVD în Arhanghelsc ,cu soţia şi 6 copii.Împuşcat în 1943.
Din Roscov (r.Bălţi ) .Arestat în
1952 , ca membru al unei organizaţii antisovietice . Condamnat la 25
ani muncă silnică de Tribunalul Militar -Odessa ( 19
martie 1952 ). Detenţia în
lagărele din Siberia.
-Labliuc ,Fiodor
/Ana-soţie /cu 3 copii // Labliuc ,Gheorghe -frate / Haritina -soţie
/
Ţărani fraţi , gospodari din
Goleni (r.Edineţ).Deportaţi pe 6 iulie 1949 în Siberia (
Kurgan ).
Comerciant în Chişinău .Deportat
pe 6 iulie 1949 în Siberia ( Irkutsk )
Tată şi fiu , cu familiile ,
gospodari în com.Cucora ( r.Cahul ) .Arestaţi de NKVD .
Deportaţi pe 6 iulie
1949
în lagărele din Altai .
Din Frmuşiţa ( r.Floreşti ).
/Ion- fost membru al
PNŢ în regimul românesc.Arestat în 1941, sub acuzaţia de
agitaţie antisovietică.Deportat într-un lagăr din Tomsk.
/Irina şi
băieţii -deportaţi separat ,în acelaşi an, în alt lagăr din
Tomsk,ca "rude de deţinut politic "
Din Chişinău .Arestat de NKVD
,în 1949 ca fost agent al Siguranţei din România .
Condamnat la 8 ani
închisoare ; deportat în lagărele din Kazahstan.
Comerciant din Foleşti .Deportat pe
6 iulie 1949 în Siberia ( Kurgan )
Din oraşul Bălţi .Deportaţi
în 1945 în lagărele din regiunea Komi
Din raionul Bălţi, n.în 1893 .Deportaţi
pe 7 iulie 1949 în Siberia.
Din oraşul Bălţi, n.în 1909 .
Arestat de NKVD în 1941; condamnat la muncă silnică . A
murit în timpul detenţiei într-un lagăr din regiunea
Sverdlovsk.
/Soţia şi fiica au fost deportate
în lagărele din Narîm şi Tomsk, ca "rude de deţinut
politic".
Reabilitaţi de autorit.din
Moldova, în 1990.
Ţăran înstărit din Baimaclia
( r.Căinari ), n.în 1890.Deportaţi pe 6 iulie 1949 în Siberia (
Kurgan)
Din Chetrosu ( r.Drochia ) n.în 1887.La 62
de ani,deportat pe 6 iuliie'49 în Siberia ( Kurgan )
Din oraş Chişinău .Arestat
de NKVD ca fost membru PNL în regimul românesc..
Condamnat în 1941 la 8 ani muncă
silnică.Mort în timpul detenţiei .Reabilitat în 1990.
Din com.Bardar ( r.Ialoveni ) .Arestat în
1949 de NKVD ,sub acuzaţia de "colaborare cu
autorităţile române".Deportat în lagărele din Siberia (
Kurgan ) împreună cu toată familia.
Reabilitaţi de autorităţile Moldovei, în 1991.
Ţăran din com.Frumoasa (
r.Călăraşi ) .Deportat în 1949 în Siberia, împreună
cu familia, din motive politice .
Din
Chişinău .Arestată pentru "colaborare cu
autorităţile române" ;deportată pe 6 iulie 1949,
împreună cu copii, în lagărele din regiunea Kamerovo. Reabilitaţi
în 1990, de autorităţile din
Moldova .
Peste 25 de
ţărani din com.Colicăuţi şi Corjeuţi ( r.Briceni ), deportaţi
de NKVD pe 6 iulie 1949 în
lagărele din Siberia,împreună cu familiile , sub diverse acuze ( "activitate
politică antisovietică" "colaborare cu românii"
,"convingeri religioase" ş.a ş.a ) , .
-Lazarenco, Harip /
Sofia-soţie /Maria -mama / Ion, Maria, Nichita , Panaghia-copii /
7 persoane din aceeaşi
familie din Zaim ( r.Tighina ).Arestat de NKVD ; condamnat la 10 ani
muncă silnică pentru "trădare de patrie" ; deportat
în Siberia pe 6 iul.'49 ; eliberat în 1956 ( regimul Hrusciov ) . Soţia şi copiii deportaţi
în aceeaşi zi în alte lagăre din Siberia. ca "rude de
deţinut politic"
Mama ( n.în 1880 ) a murit în deportare .
-Lazovschi ,Filip
E./Eudochia -soţie / Andrei-fiu /
Ţăran gospodar din Cuhureştii
de Sus (r.Camenca ).Deportat pe 6 iulie 1949 în lagărele din
Siberia ( Kurgan ) , împreună cu soţia şi fiul.
Din Chişinău, n.în 1906.Arestat
de NKVD sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile
române" . Deportat pe 6 iulie 1949 , cu familia, în
lagărele din Kemerova.
Din Scăeni ( r.Donduşeni ) .Deportaţipe
6 iul.1949, în Siberia ( Tiumen ) .
Din Stolniceni ( r.Hânceşti )arestat de
NKVD sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile române"
.
Deportat , cu familia, pe 6
iulie 1949.
Familii cu acest nume( părinţi
şi copii ) , peste 30 de persoane, din Hârtopul Mare ( r.Criuleni )
, oraş Drochia , Dominteni ( r.Drochia ), Mireşti ( r.Hânceşti )
, oraş Călăraşi , Bădicul Moldovenesc (r. Cahul ) , arestate
şi deportate fie în 1941, fie pe 6 iul.1949, în lagăre din
Siberia şi Altai.
Ţărani din com.Lopatnic (
r.Edineţ ), deportaţi în 1949, cu alţi 247 consăteni ,
în Siberia .
Ţărani înstăriţi ,
fraţi , din com.Ştefăneşti ( r.Floreşti ).Deportaţi
pe 6 iulie 1949 , în lagărele din Siberia ( Kurgan )
Din Dereneu (
r.Călăraşi ), n.în 1888 .În 1941, condamnat la 20 ani
muncă silnică pentru "înaltă trădare"
( legături cu România ).
Ţărani înstăriţi din com.Târnova ( r.Edineţ ).Deportaţi
în 1949 în Siberia .
Fost primar în regimul
românesc , în com.Tăul
(r.Donduşeni ) , n.în 1885.Arestaţi şi deportaţi în
Novosibirsk , în 1941 , cu puţin înainte de intrarea trupelor române în
Basarabia.
Din Andruşelul de Jos ( r.Cahul ) ,
n.în 1900.Fost primar în regimul românesc.
Arestat în 1947 , sub acuzaţia
de colaborare cu autorităţile române.
Soţia şi copiii , deportaţi
în regiunea Altai , în 1950 ,ca rude de condamnat politic.
Din Ciutuleşti ( r.Floreşti ) .Arestat
sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române.
Condamnat la 5 ani
muncă silnică , deportat cu familia , în 1945 , în
lagărele din regiunea Amur.
-Leporda ,Dimitri I./
Ecaterina-soţie / Nicolai, Gheorghi ,Fiodor-copii /
Ţăran
înstărit din Tabani ( r.Briceni ) .Deportaţi pe 6 iulie 1949 în
Siberia ( Kurgan )
Din Mingir ( r.Hânceşti ) .Deportat
de două ori :în 1945 şi 1949, sub acuzaţia de
naţionalism şi colaboraţionism cu autorităţile române.
Mama -Ecaterina - deportată în 1949,
ca "rudă de deţinut politic "
/Comerciant în oraşul
Călăraşi (Basarabia ), n.în 1887, membru PNL în regimul
românesc. Arestat în 1941 de NKVD ; acuzat de "atitudine naţionalistă
" ; condamnat la 8 ani închisoare ;mort în detenţie în 1956.
/ Soţia şi copilul au fost deportaţi
în 1941, în lagărele din Kazahstan, ca"rude de deţinut
politic". Reabilitaţi în 1991 , de autorităţile din
Republica Moldova.
Scriitoare , n.în 1922, în
Chişinău .Arestată de NKVD în 1941 ,cu puţin timp
înaintea intrării trupelor române în Basarabia, sub acuzaţia
de "agitaţie antisovietică " ;condamnată la
5 ani
închisoare ;detenţia în lagărele
din regiunea Novosibirsk ; eliberată în 1946. Reabilitată în 1991
,de autorităţile din Republica Moldova.
Ţărani înstăriţi din
diferite comune şi raioane, arestaţi şi deportaţi în
Siberia .
Din
Coteal ( r.Briceni )
Ţăran
înstărit din Grimcăuţi ( r.Briceni) .Proprietarul unei mori cu aburi ,fost
membru PNL în regimul românesc.Arestat în 1941, omorât în penitenciarul
din Ustiev.
/Soţia -a fost deportată în
1941 (după moartea soţului )
în regiunea Hanti Mansâisk, şi, pentru a doua oară,
împreună cu copiii ,deportată în 1949, în Siberia ( Tiumen ) ,
ca"rude de condamnat politic
".
Din Temeleuţi (r.Camenca ) .
Din
Trebisăuţi ( r.Briceni ).Persecutaţi din motive religioase .
/Lesnic Ion -arestat în
1958 pentru motive politice şi religioase .Internat cu forţa
într-un azil psihiatric. Reabilitat în 1992, de
autorităţile din Republica Moldova.
/Lesnic,Mihai F./Olga
-soţie -deportaţi în 1951 , pentru convingeri religioase (
iehovişti )
Comerciante în oraşul Bălţi, respectiv
Chişinău .Deportate în 1949, împreună cu copiii, în
Siberia ( Irkutsk )
Din oraşul Floreşti, n.în 1906 .
Fost membru al Partidului Naţional Creştin în regimul
românesc.
Deportaţi pe 6 iulie
1949,
în Siberia ( Kurgan ) .
Comerciantă în com.Cioara
(r.Hânceşti ) .Deportaţi pe 6 iulie 1949 , în Siberia ( Tiumen
).
Ţăran
înstărit din Boşcana ( r.Criuleni ) Deportat pe 6 iul.1949 , în
Siberia ( Tiumen )
Din Chişinău, n.în 1910.Arestat
de NKVD în 1941,;condamnat la 8 ani muncă silnică.
A murit în 1942, într-un
lagăr din Republica Tătară.
Ţărani
înstăriţi deportaţi pe 6 iulie în Siberia
Din Satu Nou ( r.Cismilia ) .Deportaţi
în 1941 în Kazahstan , înaintea intrării trupelor române în Basarabia
.
Din Chişinău, n.în 1908.Arestat
de NKVD în 1944 , la intrarea trupelor sovietice în Basarabia, sub
acuzaţia de "colaborare cu autorităţile române
" .Condamnat la 10 ani muncă silnică .
Deportat în lagărele
din Siberia.
Pădurar. N.în 1896, în oraşul Bălţi,stabilit
în judeţul Argeş.
Arestat la 9 apr.1951,
pentru că, înainte de 1944, denunţase la Siguranţă
un grup de comunişti din Orhei.Condamnat la 3 ani închisoare , a murit
în detenţie, pe 31 ian.'54 , la Aiud.
Familie de 9 membri, din Brătuşeni
( r.Edineţ ).
Deportată pe 6 iulie
1949,
în lagărele din regiunea Cita .
Din Stolniceni ( r.Hânceşti ) .Fost
membru al PNC(Goga-Cuza ) în regimul
românesc .
Deportaţi pe 6 iul.'49 în Siberia (
Tiumen ) .
Comerciant în Chişinău , n.în 1890.Arestat în
1941 ; condamnat la 5 ani închisoare ; Detenţia în lagăre din
Kazahstan .Reabilitat în 1989 de autorităţile din Republica
Moldova.
Din com.Târnava ( r.Donduşeni ) .N.în
1877.Arestat de NKVD în 1945 ( la 68 de ani ! ) ;
condamnat la 10 ani
muncă silnică , pentru "trădare de patrie" .
A murit în detenţie, în acelaşi
an.
Din Chişinău .Arestat în 1949,
sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile române"
. Deportaţi în Siberia ( Tiumen )
Ţăran înstărit din
oraşul Hânceşti.Deportaţi în 1949, în Siberia.
Din oraş Călăraşi .Deportaţi
în 1949 în Siberia ( Kurgan )
Vladimir L. / Familii întregi cu
acest nume din oraşul Bălţi (peste 20 membri , cu copiii ).
Foşti
cetăţeni români ,arestaţi, condamnaţi şi
deportaţi în 1949 , în Siberia ,pe diverse motive ( fie comercianţi ;
fie "colaboraţionişti" cu autorităţile
române ).
Mulţi din ei, reabilitaţi în
1991, de autorităţile din R.Moldova .
Din Mirceşti (r.Hânceşti ) , fost
primar , membru al PNC -Goga-Cuza în regimul românesc.
Arestat în 1941;condamnat la 10
ani muncă silnică..Deportat în Siberia.
Soţia şi copiii deportaţi
în 1941 în lagărele din regiunea Omsk, ca "rude de
deţinut politic"
Reabilitaţi în 1989 , de
autorităţile din R.Moldova.
Din Caracauşenii Vechi ( r.Briceni ) .Deportaţi
în 1951 în Siberia ( Tomsk ,Kurgan ), pentru convingeri religioase (
iehovişti )
Familii de ţărani
înstăriţi ( purtând acest nume ) , cu soţii şi copii -peste 50 de foşti cetăţeni
români - din Târnova,Pivniceni ,
Visoca, Cernoleuca, Scăeni , Maramonovca (raion Donduşeni) ,deportate de NKVD în 1949
la Tiumen, Kurgan, Tomsk ,Habarovsk, Amur , ş.a. ş.a
Proprietarul unui mare magazin din
Bălţi. Arestat în 1941, sub acuzaţia de activitate
sionistă; condamnat la 10 ani muncă silnică ;deportat în
lagărele din Novosibirsk . Membrii familiei au fost deportaţi ca
"rude de deţinut politic "
N.în 1896 în Polonia , stabilit în
oraşul Bălţi. Membru al unei org. româneşti de
rezistenţă antisovietică ,"Uniunea Democratică
a Libertăţii" .Arestat la 19 martie 1952 de NKVD ; condamnat
la 25 ani muncă silnică ;deportat în lagărele din Siberia.
Din oraş Edineţ ,n.în 1887.Deportaţi
de NKVD în 1949 în Siberia ( Kurgan ), pentru convingeri religioase (
inochentişti ).
Ofiţer în armata
română şi primar PNL în regimul românesc, n.în 1886 ,în
oraşul Cişmilia.
Arestat şi condamnat
în 1941 , înainte de intrarea trupelor române eliberatoare.
Deportat în reg.Sverdlovsk , unde a murit
în detenţie ( 1942 ).
Soţia şi copiii au fost deportaţi
în lagărele din Kazahstan Sud , în 1941 , ca "rude de
deţinut politic" .Familie reabilitată în 1990, de
autorităţile din R.Moldova .
Ţărani
înstăriţi cu acest nume , din com Irievca şi
Ivanovca Nouă
-r.Cişmilia cu toţi membrii familiei ( peste 25 persoane )
.Unii condamnaţi pentru "trădare de patrie",
alţii deportaţi pe 6 iulie 1949,în Siberia ( Kurgan ) .
Ţărani
înstăriţi din Ciripcău ( r.Floreşti ) , Nimereuca şi Temeleuţi (r.Camenca ), Iabloana (
r.Glodeni ), cu familiile ,deportaţi în 1944 şi pe 6 iulie
1949 în lagărele din regiunea Amur şi Siberia.
Din oraşul Bălţi .Arestat
în 1941 ;condamnat la 8 ani muncă silnică ;deportat în
lagărele din regiunea Sverdlovsk."Cauza" a fost clasată
în 1961, prin decesul acuzatului .
Ţărani din com.Pituşca (
r.Călăraşi ) .Împuşcaţi în 1941 de soldaţii sovietici în
retragere, în pădurea Păuleşti.
Zeci de familii de ţărani , cu sute
de membri ,foşti
cetăţeni români, din com.Costeşti şi Horeşti ( r.Ialoveni ), Pituşca
şi Dereneu ( r.Călăraşi ), deportaţi între '40 -
'49, în Siberia, Kazahstan sau
Murmansk .
Din Dereneu (r.Călăraşi ) ,
n.în 1886 .Fost membru PNL în regimul românesc.
Arestat în 1941 ; condamnat
la muncă silnică ; a murit în detenţie în 1942,
într-un lagăr din Sverdlovsk.Soţia cu copiii, au fost deportaţi,
în 1941 ,în Kazahstan ,ca "rude de deţinut politic".
Din com.Dereneu ( Călăraşi )
.Arestat de NKVD în 1940 ,ca fost jandarm în regimul românesc.
Condamnat la muncă
silnică, deportat în reg.Murmansk.
Moşier din Bălţi
, n.în 1903 .Arestat în 1941 ;condamnat la 5 ani muncă
silnică ; deportat n Siberia.
Zeci de familii de
ţărani (cu soţii şi copii )
din Zăicana ( r.Criuleni ) , Chişinău , Cismilia
deportaţi între 1941-1949 în
Siberia .
Din oraşul Bălţi .Arestat
în 1941 de NKVD , ca "agent al Siguranţei române"
;condamnat la muncă silnică ; deportat , a murit în 1942 , din
cauza condiţiilor de exterminare din lagăr.
/Soţia - deportată tot în 1941, ca
"rudă de deţinut politic ", a fost dată "dispărută
".
Din oraşul Chişinău.Arestat
în 1941, ca "agent al Siguranţei române" ; condamnat
la muncă silnică ; detenţia în lagărele din Sverdlovsk
.În 1956 ( "reabilitările"decretate de Hrusciov ), cazul
a fost "clasat" , deoarece acuzatul decedase.
Comerciant în oraşul Bălţi.Arestat
în 1941 ; condamnat la 3 ani închisoare.
N.în 1884, în Hânceşti.Arestat în 1941 ;condamnat
la 3 ani închisoare ; omorât în timpul retragerii trupelor sovietice
din Basarabia.
Ioan I. / Ioan T /
Timoftei A. / Timoftei V./ Tudor /Nistor I. / ş.a.ş.a.
Zeci de familii -ţărani
înstăriţi , comercianţi,sectanţi religioşi,sau "colaboraţionişti
cu autorităţile române " - formate din sute de foşti cetăţeni
români ( bătrâni, femei , copii
) , din Călugăr
(r.Făleşti ),Mereni ( r.Anenii
Noi ) , Baimaclia ( r.Căinari ), Caracuşeni ( r.Briceni ) ,Topala (
r.Cişmilia ) , Bălţi, Chişinău ş.a ş.a Arestaţi
şi deportaţi de NKVD pe etape, în 1940, în 1941,în 1944, în 1945,în
1946, în 1949, în 1951.Unii din ei , morţi sau dispăruţi
în lagărele din Siberia (Kurgan, Irkutsk ) ,Sverdlovsk ,Kazahstan
ş.a.
Unii din ei,
"reabilitaţi" [ postmortem ? ] de
autorităţile din Republica Moldova , în anii'90 .
Zeci de familii -ţărani
înstăriţi , comercianţi,sectanţi religioşi,foşti
membri ai partidelor în regimul românesc sau consideraţi "colaboraţionişti
cu autorităţile române " - formate din sute de foşti cetăţeni
români ( bătrâni, femei , copii ), din Trebiscăuţi (
r.Briceni ), Drepcăuţi (r.Briceni ), Deni (r. Glodeni ) ,
Chişinău , Bălţi ş.a.
Arestaţi şi
deportaţi de NKVD pe etape, în 1940, '41,'44,
'45,'46, '49, '51.Unii din ei , morţi sau dispăruţi în
lagărele din Siberia (Kurgan, Irkutsk ) ,Sverdlovsk ,Kazahstan ş.a.
Unii din ei, "reabilitaţi" [ postmortem ? ] de
autorităţile din Republica Moldova , în anii'90
Din Blesteni ( r.Edineţ ) .Fost membru
PNŢ în regimul românesc.Arestat în 1941 de NKVD ; condamnat
la închisoare ; deportat în lagărele din Siberia.
/Soţia şi copiii , deportaţi
tot în 1941 în lagărele din regiunea Salehard , ca "rude de
deţinut politic "
Zeci de familii -ţărani
înstăriţi , comercianţi,sectanţi ,foşti membri ai
partidelor politice în regimul românesc sau acuzaţi de "colaboraţionism cu autorităţile române " -
formate din sute de foşti
cetăţeni români ( bătrâni, femei , copii ),din Belesteni (
r.Edineţ ) ,Căbăeşti ( r.Călăraşi ) ,
Vâlcineţ ( r.Călăraşi ) ,Colicăuţi ( r.Briceni ),
Sălcuţa ( r.Căuşeni ) , Trifeştii Noi ( r.Cahul ),
Târnova (r.Donduşeni )ş.a. Arestaţi şi deportaţi
de NKVD pe etape, între 1940-1950 (şi după ) .
Preot ortodox în satul Purani,
com.Siliştea (Teleorman ) , refugiat din Basarabia, în ţara
"mamă" După înăbuşirea revoltei
ţărăneşti din comună ( 7 iul.1950 ), şi la
intervenţia nebinevoitoare a preotului de baştină, a fost mutat
din sat.
Arestat la 15 august 1952 ;
trimis la muncă forţată în lagărele Galeş
şi Periprava, a murit din cauza regimului exterminator .
-Macarian ,Macarie T.
N.în 1900, în Basarabia, refugiat în
România. Arestat la 31 dec.1949, pentru tentativă de trecere
frauduloasă a frontierei spre
Iugoslavia. Omorât în 1950, în timpul anchetei.
Ţărani
înstăriţi din
Cărpiniş (r.Hânceşti ), n.în 1884. Deportaţi pe 6 iul.1949,în Siberia (Tiumen)
Foşti cetăţeni
români din Zguriţa (r.Drochia ),Rădeni (r.Călăraşi
),oraş Căuşeni,Săiţi (r.Căuşeni )
Arestaţi de NKVD (în
1945,1948,1949 )acuzaţi de "colaborare" cu
autorităţile române (fie
ca membri ai unor partide politice,fie primari
);condamnaţi la muncă silnică între 7-20 de ani ; deportaţi
în lagărele din Siberia (Kurgan ), minele de cupru din Djezkazgan .
Mambri de familie -soţii şi copii
-deportaţi separat , ca "rude de deţinuţi politici"
.
Foşti cetăţeni români, n.în
1884, în sat Hârtop, com.Scumpia, raion Făleşti .În regimul românesc,
el a fost membru al unui partid istoric.Deportat în 1949,
împreună cu soţia, în Siberia.
Foşti cetăţeni români din com.Mihăileşti
( r.Briceni ) .În regimul românesc, el a fost membru şi primar PNL
.Deportaţi în 1941 de NKVD în
lagărele din Siberia (Tiumen ) , cu puţin înainte de intrarea
trupelor române eliberatoare. Familia a fost "reabilitată" în
1990,de regimul de la Chişinău
Locotenent colonel.N.în 1898,
însatul Băieşti,
com.Ciuperceni -Orhei.În 1941, combatant în războiul de
Răsărit, pentru eliberarea Basarabiei ; în 1944, combatant în
războiul din Vest, pentru eliberaea Transilvaniei de nord. În 1947,
propus pentru decorare cu ordinul "Mihai Viteazul" .
Arestat după câteva zile; predat sovieticilor ; deportat în
lagărul de la Vorkuta ,din Siberia.A murit în spitalul
Snadorodok din lagărul I.N.T.A.şi a fost aruncat la groapa
comună .
Născut în 1915 , în Tighina ;refugiat
în Sibiu .Ridicat de NKVD şi trimis în URSS, unde a fost condamnat
la 10 ani închisoare şi deportat .
N.în 1878, în com.Mereşeni (
r.Hânceşti ) .Arestat în 1946 de NKVD ; condamnat la 10 ani închisoare pentru
"trădare de patrie" ;deportat în lagărele din
Siberie ; dispărut. "Reabilitat" în 1991,
de autorit. din R.Moldova.
Ţărani înstăriţi din
Dubăsarii Vechi (r.Criuleni ).Deportaţi în iulie 1949 în Siberia.
Cetăţeni români din Sărata
Nouă (r.Făleşti ), Buteni (r.Hânceşti ) , Camenca (
r.Glodeni ) ; arestaţi de NKVD şi condamnaţi la ani de
închisoare , în 1941,în 1945, în 1949 ; deportaţi în lagărele
din Siberia.
Proprietarul unei fabrici din
Edineţ.Deportat cu întreaga familie, în 1941, în lagărele din
Siberia.
N.în 1904, în oraşul Cahul.Membru
PNL în regimul românesc .
Arestat de NKVD în 1940 ( imediat
după reanexarea Basarabiei ); condamnat la 8 ani muncă
silnică ; deportat în lagărele din Siberia ; caz clasat
în 1956, prin decesul acuzatului .
/Soţia şi cei 3
copii ,deportaţi în Altai ,pe 6 iul.1949, ca "rude de
deţinut politic "
Cca 20 de foşti cetăţeni
români, din com.Chioselia (r.Cantemir ) şi Cotul Morii ( r.Hânceşti
). Bărbaţii -arestaţi de NKVD, condamnaţi la închisoare
între 10 -2 ani ; femeile şi copiii -deportaţi ca "rude
de condamnaţi politic" .
Din Chişinău .Arestat în 1947
; condamnat la 10 ani închisoare pentru "trădare de
patrie" .
Din Chişinău .Deportată în
1949 , sub învinuirea de "colaborare cu autorităţile
române "
Ţărani
înstăriţi, din Pelinei ( Cahul ), Sadova ( Călăraşi )
Măscăuţi ( Criuleni ) .
Bărbaţii -arestaţi de
NKVD, condamnaţi la închisoare între 10 -2 ani ;
Femeile şi copiii -deportaţi ca
"rude de condamnaţi politic" .
Director de
şcoală în com.Cobuşca Nouă ( r.Anenii Noi ) .Arestat în 1948;
condamnat la 25 ani muncă silnică ; detenţia în
lagărele din Siberia.
Din Zguriţa (r.Drochia ). Arestat în
1941 ; condamnat la 5 ani închisoare ;caz "clasat"
prin moartea acuzatului (1946 )
/ Copiii au fost deportaţi în 1941
, ca "rude de deţinut" ; reabilitaţi în 1992.
Primar al oraşului
Ungheni, în regimul românesc. Arestat pe 13 iun.1941 ;deportat în
Siberia -la Ivdel- unde a fost împuşcat (în 1942 ). /Soţia
şi fiicele , deportate la Tomsk, după eliberare s-au stabilit în
Vladivostok.
Proprietar de restaurant în Cahul.Arestat
în 1941 ; condamnat la 5 ani închisoare ; deportat în
lagărele din regiunea Omsk.
/Soţia şi fiicele- deportate ,
tot în 1941 , în reg.Kazahstan , ca"rude de deţinut politic.
"
Preot ortodox în Cetatea
Albă .Împuşcat pe stradă ,la 28 iun.1940, de comuniştii Burman şi Zuckerman
Din Hârtopul Mare ( r.Criuleni ) Arestat
în 1945 ; condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru "trădare de patrie"
.Deportat în Siberia (Tiumen )
/Soţia şi fiicele - deportate
în 1949 , ca "rude de deţinut politic " .
N.în 1876, în com.Cocini (r.Edineţ ) .Arestat
de NKVD în 1941; condamnat la muncă silnică pe viaţă
pentru "înaltă trădare" .A murit în timpul
detenţiei .
Ţărani din com.Casunca ( r.Floreşti
) .Deportaţi în 1949 în Siberia.
Student la Facultatea de
Medicină din Chişinău .Unul din conducătorii org.de
rezistenţă antisovietică "Arcaşii lui
Ştefan" .Arestat pe 8 apr.1947 ; torturat în
anchetă la NKVD ; condamnat la 10 ani închisoare ( 11 iun.'47 ) .Mort
în lagărele din Siberia.
Din oraşul Tighina. Deportaţi
în 1949 în Siberia, pentru convingerile religioase (iehovişti ).
Ţărani din Ursoaia ( Cahul ) ,
n.în 1881.Deportaţi pe 6 iul.1949, în lagărele din reg.Altai .
Din com.Palanca ( r.Drochia ) .Membru al
P.Naţional Creştin în regimul românesc.
Condamnat şi deportat
în 1941, în lagărele din URSS .
Soţia şi fiul, deportaţi
separat, ca "rude de deţinut politic" în Siberia ( Kurgan
).
Din com.Islicău (r.Făleşti )
; fostul secretar al primăriei din
comună.Deportat în 1949 ,cu
familia, în lagărele din Siberia ( Kurgan ).
Peste 10 familii purtând acest
nume, cu peste 30 membri (soţii şi copii ) ,din comunele Ceornoleuca ( r.Donduşeni
),Corjeuţi ( r.Briceni ),Terebna (r.Edineţ ).
Deportaţi de NKVD pe etape, între anii 1941-1955 ( 6 iul.'49 /1947 /apr.'55 / '5 / ) în
diverse lagăre din Siberia - Kurgan , Tomsk, Cita -din motive politice ( antisovietism
) , sociale ( ţărani înstăriţi ) sau religioase (iehovişti
) .
Din Lipcani (r.Briceni )- târg
peste podul de la Rădăuţi-Prut.Arestat de NKVD în 1945,sub
acuzaţia că este "agent al Jandarmeriei române" .Condamnat la 10 ani închisoare ; deportat
în lagărele din Siberia ( Tiumen ).
Peste 10 familii cu acest nume , cu peste 30
membri ( soţii şi copii ) din oraşul Chişinău,
com.Micleşti ( r.Criuleni ), com.Ivanovca Nouă şi Satu Nou (
r.Cismilia ), com.Nemţeni ( r.Hânceşti ), oraş Căuşeni
.
Bărbaţii - condamnaţi
din motive politice ( antisovietism ,colaborare cu
autorităţile române, trădare de patrie , înaltă
trădare ) ,sociale ( ţărani înstăriţi
) sau religioase (iehovişti ) .
Femeile şi copiii, ca "rude
de deţinuţi politici "
Deportaţi de NKVD pe etape, între anii 1941-1955, în diverse lagăre din Siberia - Kurgan ,
Tomsk, Cita .
- Mardarovici ,Petru Al.
Din oraşul Bălţi , n.în 1894.Omorât de soldaţii
sovietici , în iulie 1940 , împreună cu alte 200 persoane,în
timpul ocupării oraşului .
Învăţător , deputat în Sfatul
Ţării de la Chişinău , care a votat unirea
Basarabiei cu România ( martie 1918 ).Refugiat în 1944, în Banat.
Ridicat de NKVD în 1945; deportat la
muncă silnică în Siberia.
/ Alecu (fiu, student )arestat de Securitatea din Cluj .
-Margină,Ion A./
Nina-soţie / Dumitru, Valentina , Iulia -copii /
Din Secăreni (r.Hănceşti ) .Arestat
de NKVD în 1945; condamnat la 25 ani muncă silnică ,
deportat .Soţia şi copiii , deportaţi în 1949 , ca "rude
de condamnat politic "
Zeci de familii cu acest nume , cu peste 20
membri , din Mereni şi Cobusca Nouă (r.Anenii Noi ) , Năvârnet (
r.Făleşti ) şi
Chişinău .Deportaţi în 1949 în lagărele din
Siberia.
Din Delacău , n.în 1888.Arestat de
NKVD sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile
române". Condamnat la 10 ani închisoare în 1945; deportat în
Siberia.
Comercianţi din oraşele
Tighina şi Chişinău.Deportaţi în 1941 în
lagărele din Siberia (Irkutsk ) şi
reg.Omsk. Reabilitaţi în 1991 de autorit. din R.Moldova.
Tineri basarabeni condamnaţi
pentru atitudine antisovietică .
/Alexei - student din
Chişinău ,arestat pe 27 mai 1947 ; condamnat la 10 ani
închisoare pentru "înaltă trădare" ; deportat în
lagărele din Irkutsk.
/Gheorghe - din
Criscăuţi ( r.Donduşeni ) care a refuzat să facă
armata sovietică .Arestat în 1944 ; condamnat la 10 ani
închisoare ; deportat în lagărele din reg.Arhanghelsk.
Din com.Bozieni (r.Hânceşti )
.Deportaţi în 1949,în lagărele din Siberia.
Din oraşul Tighina (n.în 1900 ).Arestat
de NKVD în 1941 , înainte de intrarea armatei române, ca "element
periculos pentru puterea sovietică" .Condamnat la muncă
silnică, a murit în lagărul Sverdlovsk ,în 1943.
Soţia şi copiii, au fost deportaţi
în lagărele din regiunea Omsk , ca "rude de condamnat politic."
Din Bascalia ( r.Basarabeasa ),n.în 1892.Arestat
în 1941, ca membru a unui "partid contrarevoluţionar"
în regimul românesc. Condamnat la muncă silnică , a murit într-un
lagăr din reg.Sverdlovsk.
Soţia , cu 8 copii, a fost deportată
în Kazahstanul de Sud, ca "rude de condamnat politic" . "Eliberaţi"
în 1953 ( după moartea lui Stalin ) .
Din
oraşul Chişinău şi Ruseni ( r.Edineţ ). Arestaţi
în 1941 de NKVD , sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile române " ,
"spionaj " sau "apartenenţă la P.Naţional
Creştin" .
Condamnaţi la închisoare ;
deportaţi în lagărele din regiunea Habarovsk sau Siberia . Familiile
- deportate în 1949, ca "rude
de condamnaţi politic "
/Lara : elevă din Orhei
.Arestată de NKVD în 1941 ; condamnată pentru "activitate
proromânească ".Detenţia ,în lagărele din Siberia.
/Gheorghe : elev în clasa a VI a
liceului "Vasile Lupu" din Chişinău, n.în
com.Cocorezeni ( r.Orhei ).Arestat de
NKVD în 1947, pentru activitate "antisovietică" . Condamnat
la 25 ani muncă silnică ; deportat în lagărele din Siberia.
Fost primar liberal în regimul românesc, din
com.Huluboaia (r.Cahul ), cu soţia şi 7 copii. Deportaţi de NKVD în 1941, în
Aktiubinsk ( Siberia ).
Din com.Pituşca (
r.Călăraşi ) .Împuşcat de NKVD în 1941 , cu un grup de
ţărani , în pădurea Păuleşti , în timpul
retragerii trupelor sovietice din Basarabia.
Din Corjeuţi ( r.Briceni ) , n.în 1877.Deportat
de NKVD în 1941 , înainte de intrarea armatei române, în lagărele din
Siberia , a reuşit să se întoarcă în comuna natală. Rearestat
în 1949 ( la 72 de ani ! ) ; condamnat la 5 ani muncă silnică
;deportat în Siberia.
Student, n.în 1925, în
Soroca. Arestat de NKVD pe 8 iun.1947, ca membru org.antisovietice "Arcaşii
lui Ştefan" ;judecat într-un lot de 18 persoane ;condamnat
la 20 ani muncă silnică.
Deportat în lagărele din Siberia, a
fost singurul supravieţuitor din lot. Reabilitat în 1991, de
autorităţile din Republica Moldova.
Ţărani români "înstăriţi"
, purtând acest nume,cu peste 30 membri de familie ( soţii şi
copii )
din Popeştii de Jos ( r.Drochia ),din
Rădulenii Vechi ( r.Floreşti ),din Drăsliceni ( r.Criuleni ),
din Ţarigrad ( r.Drochia ), din Chioselia ( r.Cantemir ) deportaţi
în 1941 sau 1945 , în lagărele din Siberia( Kurgan , Irkutsk) din
reg.Sverdlovsk sau Inta .
Unii separat (
bărbaţii condamnaţi la închisoare între 10-20 ani ; soţiile
şi copiii ca "rude de condamnaţi politic " ),alţii
împreună.
Români purtând acest
nume, deportaţi în 1941, '45,'49, sub diverse acuze. O
adevărată purificare etnică , menită să
dezrădăcineze şi să diminueze elementul românesc.
/ Dumitru V. : din
Dreptcăuţi ( r.Briceni ).Arestat de NKVD în 1945 , acuzat de deconspirarea activiştilor sovietici
,autorităţilor române,la revenirea în Basarabia ( 1941 ) .Condamnat
la 10 ani muncă silnică ;deportat .
/Fiodor I. /Vera-soţie
/ Serghei,Alexandru -copii /
Din Bălţi. Arestat de NKVD în
1941, sub
acuzaţia de "colaborare cu poliţia română" ;
condamnat la muncă silnică ; deportat în Siberia.Soţia
şi băeţii , deportaţi în lagărele din reg.Omsk,
ca"rude de condamnat politic "
/Ion G / Maria -soţie
/ Anastasia, Ana , Vasile-copii /
Din Baraboi ( r.Donduşeni
).Deportaţi în 1949.
/Nicolae V./
Elena-soţie / Agafia, Eugenia, Lilia - copii /
Din Baroncea ( r.Drochia ).Deportaţi în
1949 .
/Vasile V. /
Alexandra-soţie / Ion,Mihail, Eugenia -copii /
Din Pererita - r.Briceni ( satul poetului
Grigore Vieru ).Deportaţi în 1949.
Din Ohrincea ( r.Criuleni ).Arestat în
1945 de NKVD, condamnat la 10 ani muncă silnică ca "trădător
de patrie ".
Din Criuglic ( r.Criuleni ) ,din
Fârlădeni ( r.Căuşeni ).Arestaţi de NKVD ; condamnaţi
la închisoare între 10-25 ani ;
deportaţi în 1941 ,1946, 1949, în
Siberia ( Tiumen ) .
Soţiile şi copiii, deportaţi ca
"rude de condamnat politic "
Ţărani din Mândac (
r.Donduşeni ), din Puhoi ( Ialoveni ), din Corjeuţi ( Briceni ),din
Cimişeni (Criuleni ). Arestaţi de NKVD -fie în 1941, fie
în1945 sau 1949 - Deportaţi ( singuri sau cu familiile ) în
lagărele din URSD ( Tomsk, Kamerovo, Irkutsk ş.a )
Ţăran înstărit din Niscani (
r.Călăraşi ) ; depărtaţi în Kurgan, în 1949.
Ţărani români purtând acest
nume, cu peste 30 membri de familie ( soţii şi copii ) , din
Sofia
( r.Hânceşti ) , din Frasin (
r.Donduşeni ) ,din Mileştii Mici ( r.Ialoveni ), din Nemţei ( r.Hânceşti
). Deportaţi de NKVD în 1947, majoritatea pe 5 iulie 1949 , în lagărele din URSS (Tiumen, Donbass,
Kurgan )
Ţăran din com.Zaim (
r.Căuşeni ), n.în 1880.Arestat pe 6 iul.1949 , sub acuzaţia
de "colaborare cu autorităţile române" .Deportat
cu familia în Siberia ( Kurgan ) . Reîntors, grav bolnav, în 1956 ( "dezgheţul"
antistalinist iniţiat de Hrusciov ).
Din oraşul Tighina, n.în 1910.Arestat
în 1941 de NKVD ; condamnat la 8 ani închisoare sub acuzaţia de
"naţionalism şi agent al Siguranţei române"
.Ridicat din închisoare la retragerea trupelor sovietice , dus în
lagărele din Siberia. "Cauza clasată " ,
în 1956 , prin moartea acuzatului.
Din Prăjila ( r.Floreşti
) , pedepsiţi pentru apartenenţe politice în regimul românesc
.
/Nicolae- fost primar în
comună ; deportat în 1941 ( împreună cu soţia şi
3 copii ), cu puţin înaintea retragerii trupelor sovietivce, în faţa
înaintării trupelor române.
/Petru - fost membru al
Partidului Naţional Creştin ; deportat în 1941 (
împreună cu soţia şi 4 copii ), cu puţin înaintea
retragerii trupelor sovietivce, în faţa înaintării trupelor române.
-Melnic :Alexei F. / Anton
N. /Doroftei A. /Dumitru ,M. / Efrem E. / Eftenie E. / Fiodor A. / Gheorghe A.
/ Gheorghe M. / Gheorghe V. /Ilie N. / Ion A. / Ion C. / Ion F. / Ion P. /
Iulian I./ Nicanor P. /
Nicanor V. / Nihita G. / Agafia A. /Alexandra D. / Elizaveta E./ Eudochia /
Evlampia R. / Irina S. / Maria A. /cu familiile /
Peste 100 de
ţărani şi orăşeni români cu acest nume
,ridicaţi parcă după liste speciale , deportaţi de NKVD în
etape ( 1941, 1945, 1949 ) , cu familiile ( soţii, părinţi
bătrâni, copii ) în citatele
lagăre de muncă forţată din URSS .
Din Seliştea Nouă (
r.Călăraşi ) ;din Sturzeni
( r.Glodeni );din Zguriţa şi Nicoreni (r.Drochia );din
Zălăuceni (r.Camenca ) ;din Slobozia ( r.Dusca );din Iscălău
( r.Făleşti ) ;din Danu ( r.Glodeni ) ; din Doibani ( r.Dubăsari
) ;din Hlinia ( r.Edineţ );din Maramonovca şi Pivniceni ( r.Donduşeni ) ; din Hlina,
Berlinţi,Halahora de Jos, Medveja ,Colicăuţi şi
Horodişte ( r.Briceni ); din oraşele Chişinău,
Bălţi ,Cahul .
Mulţi au murit în deportare ;
alţii au fost "eliberaţi" în 1956 ;
puţini au fost "reabilitaţi" în 1991.
Student la Facultatea de
Chimie-Chişinău, n.în 1924, în Soroca.Arestat în 1949 de NKVD
sub acuzaţia de "naţionalism
burghez român, agitaţie antisovietică şi spionaj în favoarea
puterii occidentale ".Condamnat la 25 ani închisoare (
redusă la 10 ani, din lipsă de probe ).
Detenţia în lagărele Minlang (Komi
) şi Dubravalg (Mordovia ) .
Eliberat în 1956 (
"dezgheţul" hrusciovist ); "reabilitat" în
1991 de autorit. din R.Moldova.
Ţărani români (cu nume
intraductibil ) din Costeşti ( r.Ialoveni ) .Arestaţi în 1941 de
NKVD sub acuzaţia de " colaborare cu autorităţile
române"; deportaţi în Siberia.
Soţiile cu copii - deportaţi
separat ca "rude de deţinut politic" .
Ţăran din Văiseni ( r.
Ialoveni ).Arestat în 1946 de NKVD , sub acuzaţia de "colaborare
cu autorităţile române "; condamnat la 10 ani muncă
silnică ; deportat în Siberia.
Soţia şi copii - deportaţi
separat ca "rude de deţinut politic" .
Moşier , n.în
com.Pleşeni (r.Cantemir ) Arestat de NKVD în 1940, după anexarea Basarabiei ; condamnat
la 8 ani muncă silnică ; detenţia în lagărul din
Sverdlovsk.
Zeci de ţărani
şi orăşeni români, mulţi foarte bătrâni, cu peste
200 membri de familie,
din oraşele Chişinău,
Bălţi, Hânceşti, Briceni şi Tighina ; din Leordoaia şi
Bahmut ( r.Călăraşi ); din Surzeni şi Sturzeşti (
r.Glodeni ) ;din Iserlia (
r.Basarabeasca ) ; din Lipoveni (
r.Cismilia ); din Ţarigrad ( r.Drochia ),
ş.a.ş.a. deportaţi de NKVD în etape ( 1941, 1945,
1949 ) , cu familiile ( soţii, părinţi bătrâni, copii )
în lagărele de muncă
forţată din URSS .
Învăţător în
com.Cârpeşti ( r.Cantemir ), n.în 1886 , membru al PND-Iorga, în
regimul românesc. Arestat în 1941 ; condamnat la muncă
silnică pe viaţă ; a
murit la câteva luni într-un lagăr din Sverdlovsk.
/ Feodosia- deportată în
acelaşi an în Siberia, a murit
în deportare .
"Reabilitaţi"
în 1991, de autorit. din R.Modova.
Ţărani şi
orăşeni români, din oraşele Bălţi sau
Chişinău ; din Valea Perjei ( r.Cismilia ) ; din Criva ( Briceni
);
Deportaţi de NKVD în
etape ( 1941, 1945, 1949 ) , cu familiile ( soţii, părinţi
bătrâni, copii ) în lagărele
de muncă forţată din URSS (Siberia -Irkuţk, Tiumen ;
Bureatia; Sverdlovsk ) , sub diverse
acuze : "colaborare cu autorităţile române ", "spion
al Siguranţei române " , apartenenţă
la partide "burgheze " în regimul românesc; "convingeri
religioase -iehovişti " .
În multe cazuri, bărbaţii
condamnaţi la închisoare , deportaţi separat ; femeile şi
copii ca "rude de deţinuţi politici "
Din com Bulboaca ( r.Anenii Noi ). Fost
primar în regimul românesc. Arestat în 1940, imediat după
anexarea Basarabiei; condamnat la muncă silnică ; deportat
în lagărele din Siberia.
Soţia şi copii - deportaţi
separat , ca "rude de deţinut politic " .
Din com.Rotunda(r.Edineţ ).
/Doroftei ( cu familia şi 4 copii ) -
arestat în 1951 ,pentru convingerile religioase .
/Calistrat- arestat în 1952, acuzat
de "colaborare cu autorităţile române"; condamnat
la 25 ani muncă silnică ; detenţia în lagărul din
reg.Arhanghelsk
Ţărani din Scoreni
şi Rotunda ( r.Edineţ ) Refugiaţi în România după
ocuparea Basarabiei. Ridicaţi de NKVD , duşi în URSS, în 1946 respectiv 1951. Au murit în lagărele din Siberia.
Ţărani din com.Larga ( r. Briceni
) ,şi com.Zărneşti ( r.Cahul )
Bărbaţii - arestaţi
şi deportaţi în 1946 în Siberia. Femeile şi copii ,
deportaţi , separat .
Ţărani din com.Corbu (
r.Donduşeni ) . Bărbaţii - arestaţi şi
deportaţi în 1949 în Siberia. Femeile şi copii ,
deportaţi , separat
Din Temeleuţi ( r.Camenca ) .Primar
liberal în regimul românesc. Arestat în 1941 ; condamnat la muncă silnică ;
deportat în lagărele din Sverdlovsk , unde a murit la scurt timp.
Soţia şi copiii - deportaţi
în lagărele din Kazahstan , ca "rude de deţinut politic
"
Ţărani din Corjeuţi ( r.
Briceni ) deportaţi în 1951-'52, pentru convingeri religioase (
iehovişti )
Ţărani şi orăşeni
români , luaţi parcă după nume , din oraşul Căinari
;din Mingir şi Câmpineni
( r. Hânceşti ); din Zărneşti
( r.Cahul );din Ţarigrad şi Ghica Vodă (r.Drochia ) ;
din Selemet ( r. Tighina ) ; din Taraclia ( r.Căinari ); din
Trifeştii Noi ( r.Cahul ) ;din Cotiujeni ( r.Briceni ).
Deportaţi
de NKVD în etape ( 1941, 1945, 1949 ) , cu familiile ( soţii,
părinţi bătrâni, copii ) în
lagărele de muncă forţată din URSS (Siberia
-Irkuţk, Tiumen ; Bureatia; Sverdlovsk
) , sub diverse acuze : "colaborare cu autorităţile
române ", "spion al Siguranţei române " , apartenenţă la
partide "burgheze " în regimul românesc; "convingeri
religioase -iehovişti " .
În multe cazuri, bărbaţii
condamnaţi la închisoare , deportaţi separat ; femeile şi
copii ca "rude de deţinuţi politici "
Zeci
de ţărani şi orăşeni români din oraşul
Cişmilia ; din Pituşca şi Hogineşti (r.Călăraşi ) ;din
Căuşeni ;din Glodeni ; din Roşeni (R.Soroca );
Deportaţi de NKVD în
etape ( 1941, 1945, 1949 ) , cu familiile ( soţii, părinţi
bătrâni, copii ) în lagărele
de muncă forţată din URSS .
Din Chioselia (r. Cantemir ) .Membru al PNC , în regimul românesc .Arestat şi
condamnat la moarte în 1941 :acuzat
că este agent al Jandarmeriei române .
Ioan P. / Ivan V. / Mihail
V. /Simion V. / Vladimir N /
Zeci de familii de orăşeni şi
ţărani români ( cu cca 100 de membri de familie ) din oraşele Chişinău , Floreşti şi
Donduşeni ;din Taul ( r.Donduşeni ) ; din Caracuşenii Vechi (
r.Briceni ) ;
din Blesteni şi Lopatnic (
r.Edineţ ) ;din Nicoreni ( r. Dochia ), ş.a
Deportaţi de NKVD în
etape ( 1941, 1945, 1949 ) , cu familiile ( soţii, părinţi
bătrâni, copii ) în lagărele
de muncă forţată din URSS (Siberia -Irkuţk, Tiumen ;
Bureatia; Sverdlovsk ) , sub diverse
acuze : "colaborare cu autorităţile române ", "spion
al Siguranţei române " , apartenenţă
la partide "burgheze " în regimul românesc; "convingeri
religioase -iehovişti " .
În multe cazuri, bărbaţii
condamnaţi la închisoare, deportaţi separat ; femeile şi copii ca "rude
de deţinuţi politici "
.
Din Chişinău.Arestat în
1945 ; condamnat la 10 ani muncă silnică pentru "trădare
de patrie" .
Soţia şi
băiatul , deportaţi în lagărele din Kemerovo ,pe 6 iul.1949.
Din
Bălţi . Arestaţi în 1945 ;condamnaţi la
10- 5 ani muncă silnică pentru "trădare de
patrie" .
Peste 100 de familii româneşti purtând acest nume , cu
sute de membri ( soţii şi copii )
din oraşele şi
satele Basarabiei - din Chişinău , Hânceşti ,
Cişmilia,Reni ; din
Hârbovăţ-Oniscani ( r.Călăraşi );din Hâncăuţi ,Pelineşti, Zăbriceni , Trinca şi Alexăndreni ( r.Edineţ ) ;
din Mândac ( r.Donduşeni );din
Mărăndeni, Glinjeni şi
Albinetul Vechi ( r.Făleşti ); din Corjeuţi ,
Şirăuţi şi Tetcani (r.Briceni );din Pelinei ;din Obreja
Veche ( r.Cahul );dinCapaclia (r.Cantemir );
din Cripcău ( r.Floreşti ) ; din
Ţarigrad (r.? ); din Hâncăuţi şi Bolotina ( r.Bălţi ) ;din Suri (
r.Drochia ) ;din Chircăuţi (
r.Căuşeni ); Alexăndreni ( r ? );din Bobeica, Cărpineni (
r.Hânceşti ) -
Ridicaţi de NKVD , în 1941, '45,'49
şi deportaţi în
gulagul sovietic.
Cu bărbaţi
arestaţi şi condamnaţi pe baza unor acuzaţii standard : trădare de
patrie ; colaborare cu autorităţile române;apartenenţă la
partidele"burgheze" în regimul
românesc (liberali, ţărănişti,
naţionalişti-creştini ) ;"spioni" sau
"agenţi" ai Poliţiei şi Jandarmeriei române.
Alţii, mai ales la sate,cu
prestigiu , pământ şi avere : preoţi,
învăţători, ţărani înstăriţi,morari,
negustori, meşteri.
Din Drochia ,n.în 1916.Arestat la 6
sept.1950,ca membru al org. antisovietice "Sabia Dreptăţii
"
Arestat pe 6 sept.1950 ; condamnat
la 10 ani muncă silnică ; deportat în lagărele din Siberia.
[LD: mărturisim cu regret că nu cunoaştem istoriografia
recentă de la Chişinău ; nu ştim dacă, în momentul
actual, istoricii din Republica Moldova au în atenţia lor asemenea
teme. Fişa a
fost extrasă din Dicţionarele lui Ioniţoiu,
care , la rându-i, a preluat-o din Arhivele Totalitarismului, nr.19-20
)
Încă
un "caz" ? Nu, este tragedia unei vieţi zdrobite de
istorie, care ar trebui
înmulţită exponenţial cu 100 ( sau 1000 ) în care "judecata
la rece " poate fi doar apanajul
cinicilor.]
Antropolog de renume
european,membru al Societăţii de geologie din Paris .N.în 1902, la
Coconeştii Vechi ( r. Bălţi ). Absolvent al
Universităţii din Iaşi , cu specializare în Antopologie la
Paris; cu doctorat la Universitatea-Bucureşti (1933 ),cu peste 40 de
studii ştiinţifice.
La 29 iunie 1940, surprins la
Chişinău ( cu toată familia ) ,a acceptat să devină membru
al Sovietului Suprem .
În iunie 1941, când trupele române se
apropiau de Chişinău, a fost arestat (15 iunie 1941 );
anchetat 5 luni (la Tiraspol,
Odessa şi Novosibirsk ),găsit nevinovat şi eliberat şi numit prof.la Institul Politehnic
din Tomsk ( Siberia ).
În ianuarie 1944 ,când trupele sovietice se
apropiau de graniţele României,i s-a cerut să ţină un expozeu denigrator la
adresa României, la radio-Moscova .
A refuzat , s-a dus la
Ambasada Angliei din Moscova ( 2 febr.1944 ) pentru a-l ruga pe ambasador ca,
după război, să transmită Academiei Române mesajul că el
nu şi-a trădat ţara.I-a relatat ambasadorului ororile săvârşite de
sovietici în Basarabia ( ex.: gazarea bătrânilor într-un azilde
pensionari ) şi faptul că URSS intenţionează să-şi anexeze întreaga
Românie ..
Urmărit la ieşirea din
ambasadă, a fost asasinat
de NKVD în camera de hotel.(2 febr.1944 ).
- Moroşan , Mihai V.
Student la Institutul
Politehnic din Chişinău.Arestat în 1965, pentru că susţinea apartenenţa
Basarabiei la România. Condamnat la 3 ani închisoare ; deportat
în lagărele din Siberia.
-Moroşanu, Alexandru
Gh.
Din Hlina ( r. Briceni ), n.în 1920.Arestat
, condamnat la 25 ani muncă silnică în 1952 ; deportat în lagărele din
Siberia.
-Moroşanu ,Constantin
Gh./Vera-soţie / Maria-fiică /
Din Cotiugeni,(r.Briceni ), n.în 1904.Condamnat
la 25 ani muncă silnică ,pentru "colaborare cu
autorităţile române" ; deportat în Siberia.Soţia
şi fiica, deportate în Siberia, pe 6 iul.1949, ca "rude de
deţinut politic ".
Maria M. / Nicolae I. /
Nicolae P. /Olga Z ./Paraschiva G. / Petru M. / Simion / Victor F /
Vladimir N./Zenaida S /
Alexandru I. /
Zeci şi zeci de ţărani
şi orăşeni români purtând aceste nume, din oraşul
Tighina ; din Hlina, Cotiugeni,Dreptcăuţi ,Cliva ( r.Briceni ) ; din Gribova ( r.Drochia ) ;
din Cioara ( r.Hânceşti ) .
Ridicaţi de NKVD , în 1941, '45,'49
şi deportaţi în
gulagul sovietic.
Cu bărbaţi
arestaţi şi condamnaţi pe baza acuzaţiilor stereotipe - colaborare cu
autorităţile române;apartenenţă la
partidele"burgheze" în regimul
românesc (liberali, ţărănişti,
naţionalişti-creştini ) ;"spioni" sau
"agenţi" ai Poliţiei şi Jandarmeriei române- sau ca oameni
înstăriţi .
Cu femei şi copii
deportaţi în Siberia ca "rude de deţinuţi poltic "
Din com. Ucrainca (r. Căuşeni ),
n.în 1886.Membru PNL şi primar în comună în regimul românesc. Arestat
în 1941 ; condamnat la închisoare ; deportat şi omorât în
lagărul Sverdlovsk , în 1942. Soţia şi fiul ,
deportaţi tot în 1941, în lagărul din Aktiubinsk, ca "rude de
deţinut politic "
Petru T. /Serghei I. /
Xenia / Matei F. /
Zeci de ţărani şi
orăşeni români purtând aceste nume,cu familiile ( soţii şi
copii ) din oraşul Chişinău ; din Goian ( r.
Chişinău ); din Sărata Galbenă ( r. Hânceşti ) ; din
Ucrainca (r.Căuşeni ); din Hârtopul Mare,Criuleşti, Micleşti ( r. Criuleni
); din Ulmu ( r. Ialoveni ).
Ridicaţi de NKVD , în 1941, '45,'49
şi deportaţi în
gulagul sovietic. ( în Siberia, în
Tiumen, Omsk , Kemerovo , ş.a. )
Orăşeni şi ţărani purtând aceste nume,cu
familiile ( soţii şi copii )
din oraşul Tighina ; din Bobuleşti ( r. Floreşti ) , din
Glodeni (r. Edineţ ) .
Bărbaţii
condamnaţi şi deportaţi în 1945 în Siberia. Femeile
şi copiii, deportaţi în
diverse lagăre ( Amur, Kurgan, Tiumen
)
[LD: la un colocviu de istorie româno-israelian la Ierusalim ,în
1985, istoricii români au prezentat câteva sute de documente privind atrocităţile
săvârşite de evrei în 1940 ,asupra românilor în
cele câteva zile cât a durat retragerea administraţiei şi armatei
române .
Istoricii israelieni şi-au spus
un p.d.v. foarte interesant :"evreu" este
considerată acea persoană care trăeşte după perceptele Thorei-Lege,
Constituţie, Carte de căpătâi .
Cum comuniştii
sunt atei, ei nu mai pot fi consideraţi "evrei" aşa că atrocităţile
săvârşite de pseudoevrei nu pot fi puse pe seama lor.
Preot în în Tighina . La 28 iunie
1940, la intrarea sovieticilor în oraş, un grup de comunişti conduşi de av.Glinsberg, l-au
prins pe stradă, i-au tăiat limba şi urechile , l-au dus în
biserică şi i-au dat foc în altar. Au murit împreună -
preotul şi biserica.
Din Brătuşeni şi Corpaci ( r.
Edineţ ).Bărbaţii, condamnaţi şi deportaţi de NKVD ,în 1940, pentru "colaborare
cu autorităţile române" , în majoritate au murit în
deportare .
Femeile, deportate în 1940 sau 1945, ca
"rude de deţinut politic " .
Din oraşul Căinari, n.în 1890.Membru
PNŢ şi primar în regimul românesc.
Arestat în 1941 de NKVD
, cu puţin înaintea intrării trupelor române ; condamnat la 8 ani închisoare
;deportat în Siberia.Soţia şi copiii , deportaţi tot în
1941, ca "rude de deţinut politic "
Cca 100 de familii de români, purtând
acest nume, cu peste 300 membri de familie , orăşeni
din Chişinău, Căuşeni ,
Hânceşti, Drochia ; ţărani din Zaim ( r. Tighina );Zâmbreni ( r.Ialoveni
); din Săiţi ( r.Căuşeni ) ;din Mingir , Negrea,Mereseni (
r. Hânceşti ) ; din Brânzeni , Feteşti ( r. Edineţ ) ;
Corjeuţi , Bogdăneşti( r. Briceni ) ; din Frumuşica, Ciutuleşti
, Sevirova ( r. Floreşti ) ;din Cobuşca Veche (r.Anenii Noi );din
Năpadova (r. Camenca ); din Abaclia ( r. Basarabeasca )
Ridicaţi de NKVD , în 1941, '45,'49
şi deportaţi în gulagul
sovietic (Siberia, Tiumen ,Irkutsk ,Kurgan ) Bărbaţii arestaţi şi condamnaţi pe
baza acuzaţiilor stereotipe - colaborare cu
autorităţile române;apartenenţă la
partidele"burgheze" în regimul
românesc (liberali, ţărănişti,
naţionalişti-creştini ) ;foşti primari în regimul
românesc ; "spioni" sau
"agenţi" ai Poliţiei şi Jandarmeriei române- sau
ca oameni înstăriţi .
Femeile şi copiii
deportaţi în Siberia ca "rude de deţinuţi politici"
Ţăran înstărit din
com.Ucrainca ,r.Căuşeni, n.în 1888.Deportaţi în 1949, în Siberia
Familie cu 6 copii din com. Persomaiscoe ,
r.Drochia .Deportaţi în 1941 ,în Siberia ,cu puţin timp
înainte de intrarea trupelor române.
Ţăran înstărit din com.Bujor
,r.Hânceşti .Deportaţi pe 6 iulie1949 , în lagărul Tiumen
( Siberia ).
-Naduc ,Pantelimon I./Elena-soţie /
Leonid ,Eugenia, Larisa, Maria, Petru-copii /
Din Chişinău ( n.în 1909 )
Arestat în 1949 sub acuzaţia de "înaltă trădare
" .Condamnat şi deportat împreună cu familia (soţia
şi 5 copii ) în lagărele din Camerovo.
Gheorghe C .cu soţia
Anastasia şi copiii Ion,Ecaterina, Minodora ,Elena / Ion Gh cu
soţia Elizabeta şi copiii Terinte, Ana, Vasile şi
Fiodor / Manole F.cu soţia Versenia şi copiii Nicolae
şi Ion / Nicolae C. cu soţia Varvara şi copiii
Elizaveta,Iulita, Vasile, Mihai / Sidor C. cu soţia Vera şi
copiii Maria ,Parascovia /
Opt familii de români, purtând acest nume,
cu 32 de membri , din
com.Văsieni (raion Ialoveni ), com.Şipoteni (
r.Călăraşi ) şi Ulmu( r.Călăraşi ).Deportaţi
pe 6 iul.1949 în Siberia.
Din com.Pererita , raion Briceni.Deportaţi
pe 6 iul.'49 în Siberia ( Kurgan )
Din târgul Lipcani ( vis-a- vis de
Rădăuţi-Prut ) r.Briceni.Arestat în 1941 ; condamnat
la 8 ani muncă silnică pentru "activitate
contrarevoluţionară" ; trimis la muncă silnică în
Siberia.
/Soţia şi copiii - deportaţi
separat în 1941 , la Tiumen ( Siberia ) , ca"rude de deţinut
politic "
Fost primar al târgului Lipcani ( vis-a- vis de Rădăuţi-Prut
) r.Briceni.Arestat şi condamnat la 8 ani muncă silnică pentru
" agitaţie antisovietică" .A murit în primul an
de detenţie.
/Soţia şi copiii - deportaţi
separat în 1941 , la Tiumen ( Siberia ) , ca"rude de deţinut
politic "
N.în 1885, în Tighina.Deportat în 1949,
în lagărele din Siberia.
Din com.Nimereuca ,r.Camenca.
Ţărani înstăriţi ,deportaţi pe 6 iul.1949 în
lagărele din reg.Amur.
N.în 1905, în com.Frasin, r. Donduşeni.Arestat
şi condamnat la 3 ani închisoare , în 1941.
Ţărancă înstărită,n
.în 1889 , în com.Cotova, r. Drochia .Deportată pe 6 iul.'49 în Siberia .
N. în 1890, în Cotova ,r.Edineţ.
Condamnat la 6 ani închisoare , deportat în Siberia.
N.în 1909 , în com. Ciolacu Vechi
,r.Făleşti .Arestat şi condamnat în 1945, la 15 ani
muncă silnică ,pentru "trădare de patrie"
.Deportat în Siberia.
/Soţia şi copiii , deportaţi
în lagărele Kurgan ( Siberia ) .
Familie reabilitată în
1990.
N.în 1900 în Cucuieţii Vechi
,r.Răşcani .Deportat pe 6 iulie 1949 , din "motive
politice" , în lagărele din Siberia ( Kurgan )
N în 1098 ,în Popeştii de Jos,
r.Drochia .Membru PNL în regimul românesc.
Deportat în 1941( înainte de intrarea
armatei române ) .
Familie "reabilitată " ,în
1989, de regimul din R.Moldova .
N.în 1889, în Bălăceana, r.
Hănceşti.Membru PNŢ în regimul românesc.
Arestat şi deportat în
1941 ( înainte de intrarea armatei române ) .
Soţia şi copiii deportaţi
separat ,în Siberia ( Tiumen ) , ca "rude de deţinut politic".
Profesor în com.Dânceni
,r.Ialoveni, n.în 1880 .Deputat în Sfatul Ţării
din Chişinău,care
a adoptat actul Unirii Basarabiei cu
România ( mart.1918 )
Arestat în 1940, după
anexarea Basarabiei .A murit pe 20 mai 1943, în închisoarea
Penza ( regiunea tătară ).
Din Chişinău, n.în 1910.Arestat
în 1940, după anexarea Basarabiei, sub acuzaţia că este spion
al Siguranţei din România. Condamnat la 8 ani
muncă silnică ; deportat în lagărul de la Krasnoiarsk
.
Din Băcioi .Deportaţi de NKVD ,
pe 6 iul.1949 , în Siberia ( Kurgan ) .
Studentă la Facultatea
de Medicină din Chişinău .A scris pe zidurile
oraşului lozinci în care cerea plecarea trupelor sovietice din Basarabia .Arestată
în 1971 ; condamnată la închisoare pentru "atitudine
proromânească ".Detenţia în penitenciarele din
Rusca şi Hânceşti . Reabilitată în 1991 , de
autorit.din R.Moldova.
Din Dreptcăuţi, r.Briceni.Deportaţi
pe 1 apr.1951, în Siberia ( Tomsk ).
Din Cahul. Deportaţi în 1941 în Siberia
Ţăran înstărit din Cahul .Deportaţi
pe 6 iul.1949 , în lagărele din Altai .
Ţăran din Cotihana r.Cahul . Deportaţi
pe 6 iul.1949 , în lagărele din Altai .
Din Drochia .Arestat de NKVD ,sub
acuzaţia de colaborare cu autorităţile române ;deportat pe 6
iulie 1949 , în lagărele din Siberia ( Kurgan )
Din Bălţi. Omorât în 1940 , la
intrarea trupelor sovietice în oraş.
Din com.Roşu , r. Cahul Arestat în
1945de NKVD ; condamnat la închisoare
pentru "trădare de patrie" ; detenţia în
lagărele din reg.Celeabinsk. Soţia şi copiii - deportaţi separat , pe 6 iul.1949,în
lagărele din reg.Altai , ca rude de deţinut politic.
Din
Bălţi, refugiată în ţară ( la Costanţa
).Pe 18 iun.1951, i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bărăgan,
pentru 4 ani.
Din Suceveni,r.Hliboca.Arestată de NKVD pe 13 iun.1941 ; a murit în deportare.
Din Boroşenii Noi, r. Răcari
.Arestat în 1944 sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile
române; deportat. Soţia şi copiii, deportaţi separat , pe 6
iul.1949 , în lagărele din Siberia ( Kurgan ).
Din satul Selemet , r.Cismilia(fost membru
PNL în regimul românesc). Arestat de NKVD în 1941; condamnat la
muncă silnică ;a murit pe 7
nov.'41, în lagărul Sverdlovsk.
Soţia şi copiii au fost deportaţi în 1941, în
lagărele din Kazahstan , ca rude de deţinut politic.
Din Chişinău, n.în 1883.Arestat
în 1940 sub acuzaţia de "activitate
contrarevoluţionară " . Condamnat la moarte şi
executat. "Reabilitat" în 1990 , de autorit. din
R.Moldova.
Ţăran înstărit din
com.Hogineşti ,r.Călăraşi . Deportaţi pe 6 iul.1949
, în Sberia( Kurgan )
Din Ciutuleşti ,r.Floreşti .Deportaţi
de NKVD în 6 iul 1949 , în
lagărele din Mongolia, el a murit în timpul deportării (1953 )
Ţărani înstăriţi din
com.Covurlui , r. Leova.Deportaţi pe 6 iul.1949 , în lagărele
din Siberia .
Din
com.Bogdăneşti, r. Briceni :Deportaţi pe 6 iul.1949 , în
Siberia.
Din Trinca, r.Edineţ. Deportat în 1949 în Siberia.
Ţărancă înstărită
din com.Cuhneşti ,r.Edineţ.Deportată în 1949 , în Siberia.
Din Bogdăneşti ,r.Briceni .Arestat
în 1945 , sub acuzaţia de " colaborare cu
autorităţile române" . Condamnat la 10 ani închisoare ;
deportat în Siberia.
Ţăran înstărit din
com.Paşcani, r. Criuleni.Deportaţi pe 6 iul.1949 în
lagărele din Siberia.
Din Budeşti r.Criuleni (Primar PNL în
regimul românesc ) .Omorât în 1940 , în timpul ocupării Basarabiei
de sovietici. Soţia şi fiul au fost deportaţi, în acelaşi
an, în reg.Kazahstan.
Din sat Paicu, com.Zărneşti,
r.Cahul. Arestat de NKVD în 1940,imediat după reanexarea Basarabiei
, sub acuzaţia de "trădare de patrie" ; condamnat
la 10 ani muncă silnică ; deportat în lagărele din "oblasti"
[ regiunea] Omsk.
/Copiii-deportaţi
pe 6 iul.1949, în lagărele din reg.Altai , ca "rude de
deţinut politic" .
Din
Zărneşti ,r.Cahul.Arestat de NKVD în 1940,imediat după
reanexarea Basarabiei , sub acuzaţia de "trădare de
patrie" ; condamnat la 10 ani muncă silnică ;
deportat în lagărele din "oblasti" [ regiunea] Omsk.
Din sat Paicu, com.Zărneşti,
r.Cahul, n.în 1897. Arestat de NKVD în 1940,imediat după reanexarea
Basarabiei , sub acuzaţia de "trădare de patrie" ; condamnat
la 10 ani muncă silnică ;a murit în 1943, într-un lagăr din reg.Omsk .
Din satul Dumitreni ,com.Alexeeva.Arestat
de NKVD în 1945, acuzat de "colaborare cu românii ". Condamnat
la 15 ani muncă silnică , deportat în Siberia.
Din Câmpeni ,r.Cantemir. Arestat de NKVD
în 1945, acuzat de "colaborare cu românii ". Condamnat
la 10 ani muncă silnică , deportat în Siberia.
Ţărani din Tibirica ,r.Călăraşi.Deportaţi
în 1949 în Siberia ( Kurgan )
Ţăran înstărit din
Vâlcineţ, r.Călăraşi . Deportaţi pe 6 iulie 1949,
în Siberia ( Kurgan )
Din com.Zăluceni ,r.Camenca, n.în 1893.Arestat
în 1941 pentru activitate antisovietică.
Executat.
Ţăran n.în 1888 , în
Cărăcuşenii Vechi .Deportaţi pe 6 iulie 1949, în Siberia ( Kurgan )
Ţăran din Cărăcuşenii Vechi.Arestat
în 1946 acuzat de "colaborare cu autorităţile române".
Condamnat la 10 ani
muncă silnică ; detenţia în lagărele din reg.Magadan.
Reabilitat în 1991 , de autorit. din
Republica Moldova.
Ţărancă din
Cărăcuşenii Vechi.Deportate în 1949,în Siberia, ca
"rude de deţinut politic"
Ţăran din Criva, r.Briceni . Arestat
şi condamnat în 1949 ,pentru "legături cu românii"
;deportat. Copiii, deportaţi
separat în Siberia , pe 6 iul.1949 .
Din Criva ,r.Briceni.Deportaţi de
NKVD pe 1 apr.1951,pentru convingeri religioase.
Din com.Glilovăţ, r.Briceni, n.în
1895.Fost primar (membru PNC) în regimul românesc.
Deportaţi de NKVD în
1941 - înainte de intrarea armatei române de eliberare - în
lagărele din Siberia ( Tiumen ) .Reabilitaţi în 1991, de justiţia
din R.Moldova.
Din com.Boroncea, r.Drochia.Arestat ,
condamnat şi deportat în 1949, învinuit de "colaborare cu
autorităţile române"
Ţăran român înstărit din
com.Burlacu ,r-Cahul.Deportat pe 6 iul.1949 , în lagărele din
reg.Altai .
Din Chişinău , n.în 1909 ; membru
PNŢ în regimul românesc. Deportaţi
pe 6 iul.'49, în reg. Kamerovo .
Ţăran român înstărit din com.Burlacu, r.Cahul. Deportaţi
de NKVD ,pe 6 iul.1949, în lagărele din Altai.
Ţăran înstărit ,n. în 1888 ,
în r.Călăraşi .Deportaţi în 1949, în lagărele
din Siberia.
Din oraşul Chişinău .Membru
PNŢ în regimul românesc. Deportaţi pe 6 iul.1949, în
lagărele din reg.Kamerovo .
Român din oraşul Chişinău .Arestat
în 1940 ( imediat după reanexarea Basarabiei ) ; condamnat la 7 ani
închisoare ; detenţia în lagărele din Siberia.
Ţărani români din com.Voloca, r.
Hlibova.Ridicaţi de NKVD în 1941;
duşi la muncă silnică în lagărele de la Onega ;au
murit în deportare , din cauza condiţiilor de exterminare .
Ţărani români din
com.Sadâr,r.Cantemir.Deportaţi în 1949, în lagărele din Siberia.
Ţărani români din Pârâta ;
deportaţi pe 6 iul.1949 în Siberia ( Kurgan )
Din Chişinău.Deportaţi în
1949, în regiunea Kemerovo ,sub acuzaţia de "colaborare cu
autorităţile române "
Ţăran român din com.Tipala, r "colaborare
cu autorităţile române" ; condamnat la 10 ani închisoare ;
deportat . . Ialoveni .Arestat în 1945.
/
Soţia şi copiii - deportaţi
în 1949, ca "rude de deţinuţi politici" ;
deportaţi în Siberia ( Tiumen )
N.în 1907, din Chişinău.Membru al P.N.Creştin
Democrat ( Goga-Cuza ) în regimul românesc. Deportaţi pe 6 iul.1949,
în lagărele din reg.Kemerovo .
Din com.Mereni, r. Anenii Noi
.Deportaţi pe 6 iul.1949,în Siberia ( Irkutsk ).
Ţărani români
înstăriţi, -
bărbaţii arestaţi , condamnaţi şi deportaţi
separat - cu peste o sută membri de
familie , din satul Căuşeni . Deportaţi pe 6 iul.1949 ,în
Siberia.
Din com.Zărneşti ,r Cahul ; din
com.Basarabeanca ; din com.Goteşti, r. Cantemir .
Arestaţi în 1940 şi 1945 ;
condamnaţi la închisoare ;
deportaţi .
Din com.Basarabeanca,Filipeni ( r.Leova ) ,
Goteşti ( r. Cantemir ), Zărneşti (Caantemir ). Deportate în
1949 în Siberia ,ca "rude de deţinut politic "
Din com. Stolniceni ( r. Hânceşti ) ;
din com. Mândac ( r. Donduşeni )
Deportaţi în Siberia, pe 16 iul.1949.
Din com. Ciuciulea ( r. Glodeni ) .Arestat
în 1948 , sub acuzaţia de "colaborator cu
autorităţile române " ; condamnat la 5 ani închisoare
;deportat . Soţia şi copiii-deportaţi în iul.'49, în Siberia (
Kurgamn ) , ca "rude de deţinut politic "
Din com. Sagaidoc ( r.Cismilia ).Arestat
în 1944 ; condamnat la 10 ani închisoare ; deportat . Soţia şi
fiica- deportate pe 6 iul.1949, în lagărele din regiunea Cita , ca
"rude de deţinut politic "
Din com.Criva , r.Briceni . Deportaţi
în 1951 în Siberia ( Tomsk ), cu
familiile , pentru convingeri religioase ( iehovişti ).
Ţărani înstăriţi din
com.Gribova ( r. Drochia ) Deportaţi în 1949 în Siberia.
Din com. Fârlădeni , r.Hânceşti. Deportaţi pe 6
iul.1949 , în Siberia ( Tiumen )
Din Chişinău, n.în 1929.Arestat
în 1949 de NKVD sub învinuirea de "colaborare cu
autorităţile române" Deportat în Siberia ( Tiumen )
Din com. Nicoreni, r.Drochia, n.în 1899.Arestat
de NKVD în 1945, sub acuzaţia de "colaborare cu
autorităţile române" ; condamnat la 10 ani muncă
silnică ; deportat în Siberia.
Din com.Chiurt , r.Edineţ, n.în 1906.Arestat
de NKVD în 1945 sub acuzaţia de "agitaţie
antisovietică"; condamnat la 8 ani muncă silnică ;
deportat în Siberia.
Din Chişinău, n. în 1893.Arestat
de NKVD în 1940; condamnat la 8 ani muncă silnică ; detenţia
în lagărul Komsomolsk.
Ţăran înstărit din
com.Chiurt, r.Edineţ , n.în 1892. Deportaţi în 1949 în
lagărele din reg. Cita .
Ţăran înstărit din Criuleni ,
n.în 1900.Deportaţi în 1949 în lagărele din Irkuţk.
Ţăran din com.Chetrosu ,r.Drochia.
Deportaţi de NKVD în 1949 în Siberia ( Kurgan )
Ţăran din com.Chetrosu ,r.Drochia.
Deportaţi de NKVD în 1949 în Siberia ( Kurgan )
Muncitor la fabrica de zahăr din
Bălţi. N.în 1925 , în com.Bădiceni, r. Bălţi .
Arestat de NKVD pe 19
mart.1952, ca membru al unei organizaţii "subversive"
antisovietice care urmărea eliberarea Basarabiei ;Condamnat la 25 ani
muncă silnică; detenţia în lagărele din Siberia.
Din com.Taul ,r. Donduşeni ;n.în 1890 ;
membru PNL în regimul românesc ;
arestat şi condamnat în 1941, la
5 ani muncă silnică ;deportat în Siberia. Familia deportată
separat, pe 15 iunie 1941 ca "rude
de condamnat politic "
Învăţător în com. Gangura, r. Căinari ; n. în
1899 ; membru PNL în regimul românesc ;
Arestat şi condamnat
în 1941 , a murit în 1942, în lagărul
Sverdlovsk. Soţia şi fiul - deportaţi separat , pe 15
iunie 1941 , ca "rude de condamnat politic"
-Novorodjin , Vasile
A. / Maria-soţie / Elisaveta, Zinaida ,Elena- copii /
Din com.Spărieţi, r.
Hânceşti .Deportaţi pe 6
iul.1949 , în Siberia.
Din com. Mihăileşti ,r-Cismilia
.Deportaţi pe 6 iul.1949 , în Siberia ;
Din Andruşelul de Sus, r.Cahul .Deportaţi
în 1941 în Kazahstan.
Din com.Cârpeşti ,r.Cantemir ; n.în
1897 ; membru PNŢ în regimul
românesc ; Deportaţi în 1941 în Siberia.
Din com. Mereni, r.Anenii Noi.
Deportaţi pe 6 iul.1949, în lagărele din reg. Irkuţk
Comerciant în Chişinău (evreu ).
Deportaţi în 1949 în Siberia ( Tiumen )
Comerciant în Chişinău ( evreu ).
Deportaţi pe 6 iul.1949 în reg.Irkutsk.
Moşier şi industriaş din
oraşul Bălţi , n.în 1893.Averea confiscată ; deportaţi
în 1941 în lagărele din Siberia ( Tomsk ) .
Din Leova .Arestat şi condamnat în 1949, acuzat de "colaborare cu
autorităţile române" ;deportat Soţia -deportată în
Mongolia ca "rudă de deţinut politic "
Ţăran înstărit din
com.Şipoteni ,r.Călăraşi , n.în 1882.Deportat de NKVD pe
6 iulie 1949 .
Din com.Muscăuţi, r.
Criuleni.Membru al Partidului Creştin Naţional .Deportat de
NKVD în 1949,
în R.A.S.S Bureat-Mongolă.
/Anastasia D.-n.în 1867 în com.
Bahmut ,r.Călăraşi. Pe 6 iul.'49, ridicată de NKVD , deportată
în Siberia pe"motive politice" ( femeie de 82 de ani ! )
/Axenia G. - n.în 1897 în Nicoreni
,r-Drochia .Familie de comercianţi.Deportată în 1949 în lagărele
din Siberia.
/Axenia A.- n.în 1901 în Bahmut
,r.Călăraşi . Pe 6 iul.'49, ridicată de NKVD , deportată
în Siberia
Din com.Neagra ,r.Hânceşti, n.în 1914 Arestată
de NKVD sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile
române" ;deportată pe 6 iul.1949 în lagărele din
Siberia ( Tiumen )
N.în 1914, în Bălţi. Omorât în
iul.1940 de soldaţii sovietici ce ocupau oraşul.
Ţărani din com.Baimaclia
,r.Cainari .Arestaţi în 1946
,sub acuzaţia de "activitate antisovietică"
Condamnaţi la 8 ani muncă silnică ;
deportaţi în Siberia.
Ţăran înstărit din
com.Selemet ,r.Cismilia. Deportaţi pe 6 iulie 1949 în Siberia (
Kurgan )
Ţărani din Mihailovca ,r.Cismilia , n.în 1923.Deportaţi pe 6 iul.1949, în lagărele din
regiunea Bureatia (R.A.S.S Bureat-Mongolă )
Din Căuşeni .Arestat în 1950 de
NKVD sub acuzaţia de "colaborare cu autorităţile
române" ; deportat în Siberia.Soţia şi copiii,
deportaţi separat
Din com.Selemet ,r.Cismilia. Deportaţi
în 6 iul.1949 în lagărele din Siberia
Din com.Balasineşti ,r.Briceni ,n.în
1893.Arestat de NKVD în 1946 , condamnat la 7 ani muncă
silnică. Rearestat în 1953, condamnat iar la muncă silnică.
Din com.Balasineşti ,r.Briceni , n. în
1903.Deportaţi în 1949 în lagărele din Siberia ( Tiumen )
Din com.Taraclia, r.Briceni , n.în 1910.Arestat
de NKVD în 1946 ; condamnat la 8 ani muncă silnică pentru "colaborare
cu autorităţile române"
; deportat .
Soţia şi copiii, deportaţi
pe 6 iul.1949, ca "rude de condamnat politic"
Ţăran înstărit ( proprietar
de presă ulei ) din Zguriţa, n.în 1906.Arestat de NKVD în 1941
( cu puţin timp înainte de intrarea trupelor române eliberatoare ) ;
condamnat la 8 ani muncă silnică ;deportat în lagărul
Sverdlovsk. Soţia şi fiicele, deportate în Siberia, ca "rude
de deţinut politic" Au
revenit acasă pentru scurt timp şi au fost deportaţi
toţi în Siberia, pe 6 iul.1949.
Din com.Danu ,r.Glodeni , n.în 1894. Arestat
de NKVD în 1941 ( cu puţin timp înainte de intrarea trupelor române
eliberatoare );condamnat la 10 ani muncă silnică ; deportat în
lagărul Sverdlovsk. Soţia şi copiii , deportaţi în Siberia
în acelaşi an, ca "rude de
deţinut politic"
Ţăran înstărit din
com.Ciogârleni, r.Căinari, n.în 1900. Deportaţi de NKVD în 1941 în
lagărele din reg.Omsk ( cu
puţin timp înainte de intrarea trupelor române eliberatoare ).
Din Bulboaca ,r.Briceni , n.în 1884.Deportaţi
de NKVD ,în 1949,în Siberia.
Din com.Miereni ,r.Ananenii Noi , n.în 1909.Deportaţi
de NKVD , în 1949, în lagărele din Irkutsk
Din com.Mereni,r.Anenii Noi , n.în 1920.Deportate
în 1949 de NKVD în lagărele din Irkutsk, ca "rude de
deţinut politic "
Ţăran din Slobozia
Duscă ,r.Criuleni, n.în 1884.Deportaţi de NKVD în 1947,în
lagărele din Siberia ( Tiumen )
N.în 1898, în Glodeni.Deportaţi în 1949 în Siberia.
Comerciant ( evreu ) din Tighina, n.în 1886.Arestat
de NKVD în 1941 ; condamnat la 5 ani muncă silnică . A murit
în închisoare , în 1942.
N.în 1878, în Chişinău.Arestat
de NKVD în 1940 ; condamnat la muncă silnică, a murit în
închisoare, în 1941.
Comerciant (evreu ) din Tighina , n.în 1887.
Arestat de NKVD în 1941(înaintede intrarea trupelor române eliberatoare
) A murit în lagărul Sverdlovsk ,în 1942.
/Haida-
n.în 1887 , a fost deportată separat, în 1941, în reg.Hanti
-Mansiisk. Reabilitaţi în 1990, de autorit. din R.Moldova.
N.în 1930, în Chişinău.Deportată în 1949,
în Siberia ( Tiumen )
Din com.Corjova, r. Criuleni , n.în 1896.Deportaţi
pe 6 iul.1949 în lagărele din Irkutsk .
Din oraşul Soroca, n.în 1924.Arestat
de NKVD în 1950 ,pentru "atitudine proromânească" ; detenţia
în lagărul Steplag din Gezkahan.Eliberat în 1956 ( graţierile
acordate de Hrusciov )
Din Nicoreni, r-Drochia, n.în 1907.Deportaţi
de NKVD ,în 1949, în Siberia.
Din com.Horeşti, r.Ialoveni, n.în 1904.Arestat
de NKVD în 1945 sub acuzaţia de "colaborare cu
autorităţile române" ; condamnat la 15 ani muncă
silnică.
Din
com.Corjova ,r.Criuleni, n.în 1889.Deportaţi de NKVD în 1949, în
lagărele din regiunea Irkutsk .
Din com.Corjova ,r.Criuleni, n.în1919.Arestat
de NKVD pentru tentativa de trecere ilegală a graniţei cu
România. Condamnat .
N.în 1895, în Basrabia, fost membru PNL în
regimul românesc. Arestat de NKVD în 1941
( înaintea intrării trupelor române
eliberatoare ) ; a murit în lagărul Sverlovsk , în 1942.
Soţia şi copiii , deportaţi
tot în 1941 , în Kazahstanul de Sus .
Ţăran înstărit din
com.Ţarigrad, r. Drochia, n.în 1910. Deportaţi de NKVD ,în 1949,
în lagărele din Siberia.
Din com.Durleşti, r.
Chişinău, n.în 1910.Arestat de NKVD în 1945, sub acuzaţia
de "colaborare cu autorităţile române" .Omorât în
timpul anchetei .
Din Chişinău, n.în 1914.Deportaţi
pe 6 iul.1949 în lagărele din Siberia ( Tiumen )
Din Chişinău. Deportată pe
6 iulie 1949, în Siberia
Din Tereblecea.Deportat de NKVD pe 13 mai
1941 , în lagărele din Siberia.
Din Tereblecea .Ridicat de NKVD în 1944,
dus la muncă silnică la lacul Onega.
Din com.Iordăneşti ,r.Hlibova.Deportat pe 13 iunie 1941, în lagărele din Kazahstan.
A murit în detenţie.
Din Tereblecea.Deportată pe 13 iunie 1941, în lagărele din
Siberia.
[LD:
40 de români, bărbaţi , femei şi
copii , bătrâni şi tineri, "ridicaţi" parcă după tabele purtând acest nume
-OLARU -din satele şi oraşele Basarabiei .
În 1940 ( imediat după anexarea
Basarabiei ) ; în 1941 ( înainte de intrarea armatei române eliberatoare
); în 1945 ( la revenire în Basarabia ) ; pe 6 iul.1949 ( ca un
fel de "curăţenie generală" ).Şi , pentru
a fi mai siguri de "stârpirea" OLARILOR ... în România,în
1946, la ordinul ocupantului sovietic,era arestat şi condamnat ,
fostul comandant al portului Odessa.
( Cf.Dicţionarelor
lui Cicerone Ioniţoiu ) ]
Din Unchiţeşti ,com.Cuhureştii
de Sus ,r.Camenca , n.în 1911 .Deportaţi de NKVD pe 6 iul. 1949, în lagărele din Siberia ( Kurgan )
Din Călineşti ,r.Făleşti
, n.în 1901.Deportaţi în 1949
în lagărele din Siberia ( Kurgan ) .
Din
Albinetul Vechi ,r.Făleşti.Deportaţi în 1949 în lagărele din Siberia ( Kurgan ) .
Din Basarabia. Graniţa stabilită în 1940 de
sovietici trecea prin livada şi grădina de zarzavat.
Pe 17 sept.1940, a fost
împuşcată de grănicerii sovietici ,în propria curte , pentru
că trecuse "graniţa" între două şiruri de
cartofi. ( preluare din C.Ioaniţescu, Dicţionare,
cf.Vasile Iancu, "Fuga de memorie" , Ed. Junimea, Iaşi,
2003 )
Din Fârlădeni ,r.Căuşeni.Deportat
de NKVD în 1941 , sub acuzaţia de "colaborare cu
autorităţile române" ; condamnat la 20 ani muncă
silnică ; detenţia în lagărele din reg. Komi.
Din r.Donduşeni , n.în 1920.Deportaţi
de NKVD pe 6 iul. 1949, în Siberia ( Tiumen )
Din Ciolacu Nou, r.Făleşti, n.în
1917 . Deportată pe 6 iul.1949 în Siberia ( Kurgan ) ;
arestată de NKVD sub
acuzaţia de "colaborare cu autorităţile române"
Din Şipoteni, r.
Călăraşi.Deportaţi pe 6 iul.1949, în Siberia (
Kurgan )
Din Băhrineşti, r. Floreşti. Deportat
în 1945 ; "Reabilitat" în 1991.
N.în
1862 ( de 79 ani ! ) în com.Fărlădeni ,r.Căuşeni ; membru
al P.NaţIonal Creştin în regimul românesc .Deportaţi în 1941
în lagărele din reg. Omsk.
N.în 1880 ( de 69 ani ! ) în
com.Răciula ,r-Călăraşi. Akuzat de NKVD de "trădare
de patrie" .Deportaţi în 1949 în Siberia ( Kurgan )
N.în 1898, în Stolniceni, r.Hânceşti.Deportaţi
pe 6 iul.1949 în Siberia ( Tiumen )
Ţăran înstărit din
com.Petruna ,r.Glodeni.Deportat în 1949, în Siberia.
N.în 1907, din com.Mărăndeni, r.
Făleşti .Deportaţi în 1949 în lagărele din Irkutsk.
Din com.Băhrineşti,
r.Floreşti .Deportaţi pe 6 iul.1949 în lagărele din
regiunea Amur.
N.în 1884 ( de 69 ani ! ) din oraşul
Chişinău. Deportaţi în 1949 în lagărele din Siberia
.
Fostul comandant al portului Odessa
(în timpul războiului din Răsărit ) ;arestat în România ;
condamnat la închisoare ( 1946 ) ;detenţia la Jilava şi Aiud.
Din com.Cioara ,r.Hânceşti , n.în 1901.Arestat
în 1945 , acuzat de "colaborare cu autorităţile
române" ;condamnat la muncă silnică; deportat .
/ Soţia şi copiii - deportaţi
în 1949 ,în Siberia ( Kurgan ) ca
"rude de condamnat politic"
Elev de liceu, n.în 1923, în com.
Arioneşti, r.Donduşeni .Arestat de NKVD pe 22 iunie 1941 ( în
ziua când intrau în Basarabia trupele române ) Executat în oraşul
Penza.
Din com.Hâncăuţi, r. Edineţ .
Deportaţi pe 6 iul.1949 în lagărele din Siberia ( Kurgan )
Din com.Arioneşti ,r.Donduşeni . Deportaţi
în 1949 ,în regiunea Habarovsk .
Din com. Berlinţi, r. Briceni . Deportat
în 1941 ( arestat ,condamnat la 8 ani muncă silnică pentru "activitate
antisovietică" .Soţia şi copiii - deportaţi tot
în 1941, în lagărele din regiunea Tiumen , ca "rude de
deţinut politic"
Din com.Arioneşti, r.Donduşeni .Deportaţi
în 1948 , 1949 şi 1951 , în Siberia şi regiunea Habarovsk.
Din com.Natalievca , r.Făleşti .Deportat
în 1945 în lagărele din Siberia ( Tomsk ). Reabilitat în 1991 de
autorit. din R.Moldova.
Din oraşul Bălţi , n.în 1896
.Deportat în 1949, în lagărele din Irkutsk
Din com.Mândac ,r.Donduşeni .Dat în
urmărire din 1949 pentru "activitate antisovietică"
în cadrul org."Sabia Dreptăţii " ; arestat de
NKVD pe 20 aug.1950; condamnat la 10 ani muncă silnică ;
detenţia în lagărele din Siberia.
Soţia şi copiii - deportaţi
în lagărele din Siberia ( Tiumen ) pe 6 sept.1949 ( înainte de
arestarea lui ) ca "rude de urmărit politic"
N.în 1914, în r.Călăraşi,
membru al P.Naţional Creştin în regimul românesc. Arestat
în 1945 sub acuzaţia de "trădare de patrie" ; condamnat
la 10 ani muncă silnică ; detenţia în lagărele din
Siberia.Soţia şi fiica - deportate în 1949 , ca "rude
de deţinut politic ", în lagărele din reg. Kurgan.
N.în 1914, în r.Călăraşi ,
membru al P.Naţional Creştin în regimul românesc. Arestat
în 1945 sub acuzaţia de "trădare de patrie" ;condamnat
la 10 ani muncă silnică în lagărele din Siberia.
Din com.Geamăna, r. Anenii Noi , n.în
1911.Arestat în 1945 pentru "trădare de patrie" ;
condamnat la 10 ani muncă silnică ; detenţia în lagărele
siberiene.
Soţia şi copiii - deportaţi
pe 6 iul.1949, ca "rude de deţinut politic" în
lagărele din reg.Tiumen
Din oraşul Chişinău.Deportat
pe 6 iul.1949, în lagărele din Irkutsk
.
Din com Temeleuţi,
r.Călăraşi.Deportaţi pe 6 iul.1949, în lagărele
din Siberia ( Kurgan )
Din oraşul Chişinău, n.în
1891.Arestat în 1940 pentru "agitaţie antisovietică"
; condamnat la 5 ani muncă silnică ; detenţia în lagărul
Djambul -Kazahstan.
Din com.Cotiujeni ,r. Briceni.Arestat în
1945, pentru "colaborare cu autorităţile române"
;
condamnat la 10 ani muncă silnică
; detenţia în lagărele din Siberia.
Soţia -deportată pe 6 iul.1949,
ca "rudă de condamnat politic" în reg. Kurgan.
Ţăran român din Ohrina Veche ,
r.Cahul , cu soţia şi 9 copii
."Ridicaţi" pe 6 iul.1949 ; deportaţi în lagărele din
regiunea Aktiubinsk .
Ţăran român din com.Bauruci
Moldoveni, r.Cahul, n.în 1922.Arestat în 1948 de NKVD ; condamnat la 7 ani închisoare , deportat în Siberia.
Soţia şi copiii ,deportaţi
pe 6 iul.1949 , în regiunea Altai, ca "rude de deţinut politic
"
Moşier din Chişinău, n.în 1896.În 1949, s-a ascuns pentru a nu fi
întemniţat. Soţia şi copiii au fost deportaţi pe 6
iul.1949 , în lagărele din reg. Kemerovo . El s-a predat în 1951,
pentru a fi deportat alături de
familie
N.în 1884 , în Căuşeni
.Ridicaţi de NKVD pe 6 iul.1949 , deportaţi în lagărele din
Siberia ( Kurgan ) , el fiind acuzat de "colaborare cu
autorităţile române ".
Din com.Moscovei, r.Cahul .Arestat
şi condamnat la muncă silnică în 1944. A murit în 1948,
într-un lagăr din reg.Komi .
Din com.Baraboi ,r.Donduşeni .Deportaţi
în 1940, în Siberia. Copilul a murit în timpul transportului .
Născut în Transilvania, stabilit în
satul Paicu, com. Zăcneşti, r.Cahul.Arestat în 1945 ;
condamnat la 10 ani muncă silnică ; deportat în Siberia.
N.în 1898, din com.Baraboi, r.Donduşeni
.Deportaţi în 1941 în lagărele din Novosibirsk .
Din Făleşti , n.în 1927.Arestat
în 1949 pentru convingeri religioase ( iehovist ) .Condamnat la 25 ani
muncă silnică ; deportat în Siberia.
Din Hârtopul Mare, r. Criuleni , n.în 1913.
Deportaţi în 1949 în lagărele din Siberia ( Tiumen )
Din Hârtopul Mare, r. Criuleni , n.în 1874.
Deportaţi în 1949 în lagărele dinIrkutsk .
Din Hârtopul Mare, r. Criuleni , n.în1887.
Deportaţi în 1949 în lagărele din Siberia ( Tiumen )
Învăţător în Zaim,r.Tighina .Arestat de NKVD pe 18 apr.1941 ;deportat în
lagărele din Siberia ; eliberat în
1956 .
Din oraşul Bălţi.Arestat
în 1949 sub acuzaţia că este "agent al Poliţiei
române" ; deportaţi în regiunea Irkutsk .
- Onu, Nicodim / Onu ,Sofia
/
Din Satul Nou, r.Cişmilia. Arestaţi
în 1947 de NKVD , sub acuzaţia de "colaborare cu
autorităţile române şi agitaţie antisovietică"
; condamnaţi la 8 ani închisoare ;
deportaţi în Siberia.
Din com.Voinescu ,r.Hânceşti .Ridicaţi
şi deportaţi pe 6 iulie 1949 ,în Siberia.
Din com.Călineşti,
r.Făleşti . Ridicaţi şi deportaţi pe 6 iulie
1949 ,în Siberia.
Din com.Corjeuţi ,r.Briceni .
Ridicaţi şi deportaţi pe 6 iulie 1949 ,în Siberia.
Din com Carapciu .Arestat pe 12 apr.1941
, deportaţi în lagărele din Kazahstan, împreună cu
soţia şi nepoţica ( fiica, Domnica , era în România ).Bătrânii
au murit în prima săptămână iar fetiţa a fost
internată la orfelinatul din Cellkar ( reg.Aktiubinsk ).Domnica
Opaiţ a revenit în Basarabia după o lună, dar i-au trebuit mulţi ani
să-şi aducă fetiţa acasă.
Preot din Bucovina.Ridicat de NKVD în
1940, deportat în Siberia, unde a murit .
Din Văsieni, r.Ialoveni, n.în 1885. Arestat
de NKVD în 1946, sub acuzaţia de "colaborare cu
autorităţile române" ; condamnat la 10 ani muncă
silnică ; deportat în Siberia.
Soţia -deportată în 1949 ,
ca "rudă de deţinut politic" , în Siberia ( Tiumen )
Din com.Şipoteni,
r.Călăraşi. Deportaţi în 1949 în Siberia ( Kurgan )
Din com. Hârtopu Mare, r. Criuleni .Deportaţi
în anul 1949 , în lagărele din Irkutsk.
Ţărancă înstărită
din com. Zăbriceni, r. Edineţ, n.în 1877 .Ridicaţi de
NKVD pe 6 iul.1949, deportaţi
în lagărele din reg.Cita .
Din com. Zăbriceni, r. Edineţ,
n.în 1912.Ridicaţi de NKVD pe 6
iul.1949, deportaţi în lagărele din reg.Cita .
Ţăran înstărit din
com.Teţcani ,r.Briceni, n.în 1881.Ridicaţi de NKVD în 1949 ,
deportaţi în lagărele din Siberia ( Kurgan )
Ţăran înstărit din
com.Ursoaica ,r.Căuşeni, n.în 1875. Ridicaţi de NKVD în 1949
, deportaţi în lagărele din Siberia ( Kurgan ).
Din oraşul Chişinău.Arestat
în 1944 de NKVD sub acuzaţia că lucrează pentru
Siguranţa română . Condamnat la 10 ani închisoare ; deportat .
Ţărancă înstărită
din com.Sadova ,r-Călăraşi , n.în 1875.Ridicate pe 6 iul.1949 , deportate în Siberia, ca
"rude de deţinut politic "
Ţăran înstărit din r.Chişinău
, n.în 1903 .Deportaţi în 1949, în Siberia .
Secretar al primăriei din com. Sadova,
r.Călăraşi , n.în 1911.Arestat de NKVD în 1945 ;
condamnat la 5 ani muncă silnică;deportat în Siberia.
Ţărancă înstărită
din com. Stoianovsca ,r.Cantemir, n.în 1890 .Deportaţi în 1949 în
Siberia ( Tiumen )
Ţărani români înstăriţi din com.Călugăr,
r.Făleşti .Deportaţi în 1949 , în Siberia.
Ţăran român înstărit , n.în
1898, din com. Tănătari ,r.Căuşeni .Deportaţi în
1949 în Siberia
Român din oraşul Bălţi.Deportaţi
în 1949, în lagărele din Irkutsk.
Ţăran român înstărit , n.în 1902,
din com. Petrunea , r.Glodeni . Deportaţi pe 6 iulie 1949, în
Siberia ( Kurgan )
Ţăran
român , n.în 1894, în com.Gâsca, r. Căuşeni .Arestat în 1949 de
NKVD , sub acuzaţia de "legături cu Siguranţa din
România".Deportat împreună cu soţia şi copiii
,în lagărele din Siberia.
Poliţist în
Bălţi. Arestat în 1940 ; condamnat la 8 ani muncă
silnică ; deportat în lagărele din Novosibirsc .Caz clasat în 1956,în
urma morţii deţinutului .
Ţăran înstărit, n.în 1895, din
com. Brânzeni, r. Edineţ. Deportaţi pe 6 iul.1949 , în Siberia
( Kurgan ).
Din com.Călugăr, r.Floreşti .Arestat
în 1944 de NKVD , sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile
române; condamnat la 10 ani muncă silnică..Deportat în lagărele
din URSS.
/Soţia şi copiii - ridicaţi
pe 6 iulie 1949 , deportaţi în Siberia ( Kurgan ) ca rude de
deţinut politic.
Din com.Bălcăuţi , r.Briceni
.Deportaţi de NKVD în 1949,
în Siberia.
N.în 1914, din com.Călugăr,
r.Făleşti. Arestată în
1941 de NKVD , sub acuzaţia că , în regimul românesc, soţul
fusese membru al Gărzii de Fier.Deportată în lagărele din
Regiunea Tomsk.
N.în 1909, din com. Trebiscăuţi,
r. Briceni.Ridicaţi de NKVD pe 6 iul. 1949 ; deportaţi în
lagărele din Siberia ( Kurgan ) .
Din com.Japca, r. Camenca. Deportaţi
în 1949 ,de NKVD, în Siberia.
Elev la liceul din Tulcea , n.în
1923, în Orhei -Basarabia.Arestat în vara 1941 , pentru activitate
legionară ; condamnat la 15 ani închisoare în regimul antonescian ,
executând detenţia la Aiud, Vaslui, Văcăreşti ,Alba Iulia
şi centrul de instrucţie militară de la Sărata.
Combatant voluntar pe frontul de Răsărit
şi Vest în al doilea război mondial , citat şi decorat
pentru fapte de eroism, reabilitat.
La terminarea războiului, s-a stabilit
în Bucureşti. Urmărit şi supravegheat de Securitate, ( cf. Ordinului
5 / 1948 al MAI , pe baza căruia s-au întocmit liste
nominale şi s-a înfăptuit arestarea legionarilor din întreaga ţară ) ,în 1952 a fost arestat
şi condamnat la 18 ani muncă silnică de Tribunalul
Militar-Bucureşti , pentru "crimă de uneltire contra
regimului" ( art. 209 C.P. ) Detenţia la Capu Midia, Aiud, Jilava
, mina de plumb Baia Sprie , Aiud.
"Eliberat" în 1964, cu Decretul
411 - graţieri.
N.în 1896 , în com.Brăviceni , r.Orhei .Arestat
în 1941 ; condamnat la 8 ani muncă silnică; deportat la
Sverdlovsk, unde a murit .Reabilitat în 1996, în Republica Moldova.
/ Soţia şi copiii - ridicaţi
separat , deportaţi la Omsk.
N.în com.Tomai , r.Leova.Condamnat în
1949, ca "trădător de patrie" ; deportat la
Celeabinsk. A murit în deportare .
Rabin din Orhei .Arestat în 1941, de NKVD,
pentru activitate sionistă ;condamnat la 5 ani închisoare.
Ţărani înstăriţi din com. Limbenii Vechi- r.Glodeni . Deportaţi în 1949 în reg.Kurgan.
Ţăran înstărit , n.în 1904,
în com.Cioreşti - Nisiporeni .Deportat în 1949 , în regiunea Tiumen
,
[LD: zeci de familii româneşti purtând acest nume, însumând peste
100 de oameni ,dezrădăcinaţi , cu averile pierdute, siliţi
să înceapă
o altă viaţă în condiţii intenţionat exterminatoare . Robi la un stăpân
criminal. ]
Ţărani din com.Puhoi - Ialoveni.Condamnaţi
în 1946 între 5 -8 ani muncă
silnică de un tribunal militar sovietic, pentru că nu predaseră cotele agricole , din cauza secetei .
Deportaţi în Siberia, de unde nu
s-au mai întors.
N.în 1889, în com. Sărata Veche
-Făleşti .Arestată în 1949 , acuzată de
"colaboraţionism" cu românii ; deportată în 1949, în reg.
Kurgan.
N.în 1916, în Orhei .Fost agent al
Siguranţei în regimul românesc. Arestat în 1949 de sovieticii ; condamnat
la 25 ani muncă silnică ;mort în lagărele gulagului
sovietic.
Soţia şi fiica, au fost deportate
pe 6 iulie 1949, în Irkutsk, ca "rude de deţinut politic "
Comerciant în Chişinău, ,n.în
1928.Deportaţi pe 6 iulie 1949, în reg. Kemerovo.
N.în 1897 , în com.Pârjolţeni
-Călăraşi . Acuzat de "colaboraţionism"
cu românii ; deportaţi în 1945, în lagărul din Kurgan.
N.în 1876 , în Miclăuşeni ;în
1949, condamnat la 25 ani muncă silnică , acuzat de
apartenenţă la un partid "burghez " în regimul
românesc. Deportat în lagărele din Siberia , de unde nu s-a mai întors.
Soţia şi copiii , au fost deportaţi pe 6 iul.1949 , în
reg.Irkutsk, ca"rude de deţinut politic ".
N.în 1898 , în com.Ghidiceni , suburbie a
Chişinăului .Deportaţi pe 6 iul.1949, în Irkutsk.
N.în 1898, în com.Rotari -Camenca .Acuzat de
"colaboraţionism" cu românii ; condamnat şi deportat în
Kurgan, cu întreaga familie.
N.în 1902, în Hlina -r Edineţ. În 1945,
condamnat la 10 ani muncă silnică pentru "trădare
de patrie" .A murit în Siberia.
Din
com. Lopatnic-Edineţ. Condamnaţi în 1947 la 3 ani muncă silnică
,pentru motive religioase ( iehovişti
) .Deportaţi în regiunea Kurgan .
Ţăran înstărit n.în 1907, în
com. Funduri Vechi -Glodeni .Deportaţi pe 6 iul.1949 în reg.
Kurgan.
N.în 1891, în Chişinău . Arestat
în 1941, cu puţin înainte de intrarea trupelor române eliberatoare ;
condamnat la moarte şi executat pentru "activitate antisovietică"
.
Soţia şi fata au fost deportate,
tot în 1941, în Kazahstan, ca "rude de condamnat politic "
N.în 1901 , în com.Pârlita
,r.Făleşti .Membru al P.N.Creştin , în regimul românesc.
În 1941, arestat , condamnat la 8 ani
închisoare , deportat .
Soţia şi copiii, deportate în acelaşi an în lagărele din Tomsk, ca "rude
de deţinut politic"
N.în1897, în Târnovo, r.Donduşeni .Condamnat
, în 1945, la 5 ani de muncă silnică , pentru "colaboraţionism
cu românii" .A murit în Siberia şi a fost reabilitat
,post-mortem, în 1992.
Soţia şi copiii , deportaţi
în 1949 , în reg.Tomsk, ca "rude de deţinut politic
".
N.în 1881 , în com.Lipnic -Ocniţa.Deportaţi
în 1949, în Siberia.
N.în 1895 .Condamnat la 7 ani închisoare
şi deportat în 1946, pentru că, din cauza secetei, nu-şi
achitase cotele agricole către stat .
Din com. Fundurii Vechi-Glodeni
.Deportaţi în 1949 în Siberia .
N.în 1926, în Dreptcăuţi- Briceni
.Deportată în 1949 , din motive religioase,
N.în 1882 , în com. Sturzeşti.Fost
primar al comunei, membru al PNL în regimul românesc.
Arestat de NKVD în 1941 , condamnat şi
deportat la Sverdlovsk , unde a murit. Soţia a avut aceeaşi
soartă.
Din
com.Horeşti- Ialoveni .Deportaţi pe 6 iulie 1949, în lagărele de muncă
forţată din Tiumen.
Din com.Slobozia .Deportaţi de
sovietici în 1941 , în Kazahstan .
N.în 1904, în Rădulenii Vechi
-Floreşti .Deportaţi pe 6 iul.1949 în leagărele din
Kurgan.
-Paleologu, Zinaida
Profesoară de L.Franceză în
Soroca.Deportată de NKVD ,pe 13 iunie 1941.
[LD: zeci de familii româneşti purtând acest nume, cu peste 50 de suflete - bărbaţi, femei , bătrâni
şi copii - strămutaţi în locuri străine, pierzându-şi
libertatea şi averea , devenind robi.
Un
"eşantion" de drame individuale, din marea tragedie a genocidului
comunist-sovietic în Basarabia . ]
N.în 1898, din Tighina .Arestat de NKVD în 1941 ; condamnat la 10 ani
muncă silnică pentru "spionaj" ; deportat .Soţia
şi mama ( n.în 1866 )deportate în regiunea Omsk, ca"rude de
deţinut politic"
N.în 1899, din Văscăuţi. Deportaţi
în 1949 , acuzaţi de "colaboraţionism " .
Din Temeleuţi, r. Cantemir.Victime a
represiunii din 1941, în timpul retragerii trupelor sovietice din Basarabia.
N.în 1898, din Gura Bâcului -Anenii Noi .Deportaţi
în 1941 ,în regiunea Tiumen.
N.în 1898, în Saiţi-Căuşeni
.Consideraţi "colaboraţionişti" , deportaţi
în 1949 , în Siberia. Reabilitaţi în 1989, de justiţia din R.Moldova.
N.în 1893, din Chişinău .Acuzat de
naţionalism românesc ;deportaţi de NKVD ,pe 6 iulie 1949 , în
reg. Kemerovo .
N.în 1893, în Climăuţi-
Donduşeni .Deportaţi pe 1 apr.1951, pe motive religioase, în
reg. Omsk.
N.în 1898, în Tighina.Condamnat la
5 ani muncă silnică ,în 1940 ( după anexarea
Basarabiei ), acuzat de "naţionalism românesc" Deportat
de NKVD în lagărul de la Sverdlovsk.
N.în 1916, la Podgoreni -Orhei . Deportaţi
în 1949, în lagărul de la Sverdlovsk.
N.în 1923 , la Chişinău ; deportaţi în 1949 , în Tiumen ,
din motive religioase.
N.în 1893, la Chişinău .Deportaţi
pe 6 iul.1949 , în Siberia.
N.în 1906, în Chişinău .Arestat
şi condamnat în 1941 la 8 ani
muncă silnică , pentru "agitaţie antisovietică"
; deportat în Siberia. Mama, soţia şi fiicele, deportate('41 ) în Kazahstanul de Sud.
N.în 1920, în Hruşova -Criuleni ; deportaţi
în 1949 în Siberia
Elev din
com.Vasilcău -Soroca.Arestat în 1948,ca membru al org.anticomuniste
" Arcaşii lui Ştefan" .Detenţia într-un lagăr
de corecţie prin muncă.
Ţăran
mijlocaş din Basarabia, n.în 1900 , tată a 5 copii. În 1940, s-a
refugiat în Ţară, de teama
ocupantului sovietic. Din când în când trecea Prutul să-şi vadă
familia. Prins de grănicerii
ruşi, s-a spânzurat în închisoare cu curelele de la opinci .
N.în 1893, în com Isacova-Orhei . Deportaţi
pe 6 iul.1949 în Siberia ( Irkutsk )
Ţăran înstărit
,
n.în 1880 , din com.Ursoaia -r.Căuşeni .Deportaţi în 1949
, în reg.Kurgan .
N.în Grinăuţi- Ocniţa. Deportată
în 1949 în Irkutsk, ca membră a unei "familii de
colaboraţionişti"
Ţăran n.în 1881 în com.Danu -r.Glodeni
.Condamnat în 1947 la 5 ani muncă silnică , pentru neachitarea
impozitelor , în timpul secetei din anii 1945-'47 .
N.în 1905 , în com.Copăceni -Sângereni
. Arestat de NKVD în 1947 ,
condamnat la 10 ani muncă silnică pentru "trădare de
patrie" ; Deportat în lagărele din URSS.
N.în 1891, în com.Cişmea ,r.Orhei.Deportaţi
în 1949, în reg.Irkutsk.
N.în 1912, în Leova ; deportat în 1949
,din motive politice în lagăre din URSS.
Soţia şi copiii ,
deportaţi separat , pe 6 iul.1949, în Republica Bureato-Mongolă,
ca "rude de condamnat politic" .
Ţăran înstărit ,n.în 1908,
din com.Cania -Cantemir.Deportaţi în 1949 , în lagărele din
URSS
Ţărancă înstărită ,
n.în 1913 ,în com.Ciripcău ,r.Floreşti.Deportaţi în 1949 .
Ţărancă înstărită ,
n.în satul Goian -Chişinău . Deportaţi în 1949 .
Ţăran n.în 1906, în com.Nimereuca
, r.Camenca. Deportaţi îmn 1949 .
Comerciant în
com.Măşcăuţi - Criuleni . Deportaţi în 1949 .
N.în 1929, în com.Gordineşti -Rezina.Condamnată la 25 ani închisoare ca membră a Partidului
Democrat-Agrar, deportată în lagărele din URSS.
Ţăran înstărit , n.în 1898,
în com.Floreşti .Deportaţi în 1949 în Kurgan.
Ţărani români bătrâni ( n.în
1877, respectiv 1880 ) în com.Orac -Leova. Ridicaţi pe 9 iul.'49 din
gospodărie , deportaţi în Siberia, unde şi-au sfârşit
zilele.
Ţăran român înstărit , din
com.Hânceşti .Obligaţi să-şi părăsească
gospodăriile pe 6
iul.1949,deportaţi în Siberia.
Ţăran român înstărit din
com.Băsăuca -Rezina .Deportaţi de sovietici în 1949, cu
toată familia, în Altai .
- Paraschiv ,Iacob I. /
Dochiţa-soţie / Chiril şi Agafia-copii /
Ţăran n.în 1910 , în com.
Fârdăleni -Hânceşti .Deportaţi în 1949 în lagărele din
URSS.
Ţărancă din com. Cigârleni ,
r.Căinari .Deportaţi în 1949 , în lagărele din URSS
N.în1919, în Zăbriceni -Edineţ. Deportaţi
în 1949, în regiunea Cita.
N.în 1908 , în com.Şeptelici -Soroca. Condamnat
la25 ani muncă silnică , în 1949 ,pentru "trădare de
patrie" ; deportat în lagărele din URSS
4 familii de ţărani români (12 membri ) din com.Şeptelici ,
r.Soroca.Siliţi să-şi părăsească gospodării
,animale şi avutul ; ridicaţi forţat de NKVD în iulie 1949
; deportaţi în garnituri de tren în lagărele din reg.Kurgan.
Din Vâlcineţ- Călăraşi
.Condamnat ca "trădător al statului sovietic" ,
executat .
Ţărancă înstărită
,n.în 1899 în com.Micleşti ,r.Criuleni .Deportaţi pe 6 iul.1949
în Tumen .
N.în 1896 , în com.Tigheci ,r.Leova.Fost
primar al comunei în regimul românesc.
Deportaţi în 1941 , înainte de
sosirea trupelor româneşti eliberatoare .
Reabilitaţi în 1990 , de regimul din
Republica Moldova .
N.în 1887 ,în com.Copanca ,r.Slobozia. Omorâţi
de sovietici, la retaragerea trupelor , în 1941.
N.în 1901 în com. Mileşti, r.Nisiporeni
.Deportaţi în 1949 , la Irkutsk.
Ţărancă înstărită
din com.Tigheci, r.Leova . Deportaţi în 1949, în Cita.
N.în 1904, în
Vâlcineţ.Călăraşi.Deportaţi în 1949,în
lagărele din Kurgan,ca "familie de trădători "
Familie din
com.Bălţata.
/Vasile -executat în 1941 de sovietici , în retragere din Basarabia.
/Soţia şi copiii ,
deportaţi tot în 1941 , în Siberia
.
Reabilitaţi în 1990 , de regimul din
Republica Moldova .
N.în
1889, în com.Vărâncu -Râbniţa. Condamnat la 20 ani muncă
silnică pentru "colaboraţionism cu românii " ,
în 1944. Deportat la muncă silnică .
Comerciant ,n.în 1886 în com.
Vărâncău -Râbniţa. Deportaţi în 1949 ,
dispăruţi în gulag.
N.în 1930, în com.Şirăuţi
-Briceni .Condamnat la 6 ani închisoare ( 1951 ) . pentru
apartenenţă la secta Martorii lui Iehova.
Din com.Pelinei, r. Cahul. Deportaţi
în 1941 în regiunea Aktiubinsk .
N.în 1895, în com. Cotova -r.Drochia.Arestat
în 1945 ; condamnat la 6 ani muncă silnică; deportat în
lagărele din URSS.
Ţărani români, rude, din com. Negrinţi, r.Hotin .Deportaţi
şi morţi în lagărele din Siberia
/ Alexandra- ridicată de NKVD în iul
1940 ( imediat după anexarea Basarabiei ) , deportată în reg.Komi
( la Cercul Polar ) , unde a murit la
puţin timp după sosire .
/Leonid - n.în 1895, mic proprietar ;ridicat
şi deportat în 1940 în reg.Komi .
/ Valentina- elevă , ridicată
şi deportată în 1948 , în reg.Tiumen
/ Vitalie- elev de 16 ani ; a murit înecat
în mare , în reg. Komi .
[LD: 5 ţărani , soldaţi, români, purtând numele de PASÂNCU , din raionul Donduşeni ( com.Corbu
şi Crişcăuţi ). Surprinşi în teatrul de
operaţiuni din timpul
războiului în ipostaze diferite ,
având aceeaşi soartă după terminarea conflagraţiei :
moartea în Gulagul sovietic.]
Mobilizaţi ,combatanţi în
război în armata sovietică .Arestaţi de NKVD în 1944 ; condamnaţi la 15 ani muncă silnică pentru
"atitudine pro-românească "; au murit în Gulagul sovietic
Ţărani din
Crişcăuţi . Au luptat
în armata română .Arestaţi de
sovietici în 1944¸au murit în
Gulagul sovietic.
Din Crişcăuţi . Arestat
şi condamnat în 1945, pentru
presupuse legături cu partizanii antisovietici ucraineni. A murit în
Gulagul sovietic.
[LD: 10 familii de români , cu peste 40 membri de familie, purtând
numele de PASCAL, ridicaţi ,
deportaţi în 1941 şi 1949 de NKVD- în Gulagul sovietic.]
Pascal ,Uliana G. //
Familii de români din com. Sturzeşti-
Glodeni
/ Emilian- ţăran n.în 1859 .Arestat în 1945 , la vârsta de
86 de ani,condamnat la 8 ani muncă silnică,pentru "colaboraţionism
cu românii" .A murit în Gulagul sovietic.
/ Iacov F.cu familia - deportaţi pe 6 iulie1949 în Siberia.
/Uliana G.- acuzată de "colaboraţionism
cu românii" , deportată în 1949 , în Kurgan.
Ţăran români din Puţintei
-Orhei .Acuzat de "colaboraţionism cu românii " ;deportaţi în 1949 în Irkutsk.
Ţăran român înstărit , n.în
1903, în Chişinău ;deportaţi pe 6 iul.1949 , în Tiumen
Din com.Manta -Cahul. Ion -n.în 1890 ; fost
primar PNL al comunei în regimul românesc ; condamnat la 8 ani muncă
silnică, deportat în 1941. Zinovia cu 6 copii -deportaţi
separat, la Aktiubinsk .
Din com. Gordineşti- Edineţ. Deportaţi
în 1949 în Kurgan.
Din com.Hânceşti. Nicolae- condamnat la
20 ani muncă silnică, în 1941 ,acuzat de "colaboraţionism
cu românii" , deportat în Siberia. Reabilitat în 1994 de
R.Moldova. Soţia şi copiii - deportaţi în 1949, în
Tiumen, ca "familie de colaboraţionist" .
Din com.Grătieşti
-Chişinău . Deportaţi în 1949 ,în Irkutsk.
N.în 1887 , în com.Bădiceni, r. Soroca.
Împuşcaţi în 1941, în timpul retragerii sovietice în faţa înaintării armatei române
eliberatoare :
N.în 1888 , în Heciul Nou -Sângerei .Acuzat
de "colaboraţionism cu românii" , au fost deportaţi
la bătrâneţe , în 1950, în
reg.Irkutsk.Au murit în deportare . Reabilitaţi post-mortem de
R.Moldova, în 1990 .
[LD: 11 familii de români (cca 50 de persoane ) , purtând numele de PASCARU
.Ridicaţi , cu sau fără condamnare, lăsând
case, acareturi, animale şi hrană , deportaţi de NKVD - din
ordin - în 1941 , '45, '49, '46 , în Gulagul sovietic. ]
N.în 1889, în com.Gura Camencii
-Floreşti.Deportaţi pe 6 iulie 1949 ,în reg.Amur.
N.în 1890 , în com.Criva-Briceni .Condamnat
la 10 ani muncă silnică, în 1945.Deportat
N.în Glinjeni -Făleşti. Deportaţi
pe 6 iul.1945 în Kurgan
Fost poliţist în regimul românesc.N.în
1901, în Mereni -Anenii Noi . Arestat în 1941, deportat la Sverdlovsk, ucis
în anchetă. Soţia şi copiii -deportaţi în reg.Omsk.
N.în 1902, la Chişinău .
Deportaţi în 1949 la Irkutsk .
Din Civa ( Briceni ) şi
Călineşti ( Făleşti ).Condamnaţi la 7 ani
muncă silnică, în 1946.Deportaţi
N.în 1914 , în
com.Dumbrăviţa-Sângerei .Acuzat de "trădare de
patrie" în 1948, condamnat la 10 ani muncă silnică ,
deportat. Soţia şi fiica , deportate separat, în Kurga,.
Fost poliţist în administraţia
românească. N.în 1899, în Chişinău. Asasiant de sovietici în 1940, la
anexarea Basarabiei
Fost membru al Gărzii de Fier în
regimul românesc.N.în 1921, la Chişinău . Arestat în 1941, a
murit în închisoare ( 1942 )
N.în 1907 , în com. Chiripcău-
Floreşti.Deportaţi în 1949, în reg.Amur.
N.în 1915, în com. Cajba- Glodeni . Condamnat
la 10 ani muncă silnică în 1949, deportat. Soţia şi
fiica, deportate separat .
N.în 1925, în sat Mândreştii Noi, com.
Bilicenii Noi . Arestat pe 29 sept.1950 ; condamnat la 25 ani
muncă silnică pentru
apartenenţa la grupul antisovietic condus de Filimon Bodiu .Deportat în
Siberia.
Trei familii ( cu 11 membri ) din
com.Bălanul Vechi -Râşcani .Deportaţi în 1949 .
N.în 1892, în
com.Ţânţăreni-Anenii Noi , fost membru PNL în regimul românesc.
Deportaţi în 1941 , în Tiumen..
N.în 1896, în satul Larga -Căinari. Deportată
pe 6 iulie 1949 .
N.în 1885 , în Cişmilia.Deportaţi
în 1948.
N.în 1900 , în com.Aluniş -Râşcani
.Deportaţi în 1949, în reg. Kurgan.
N.în
1923, în Floreşti .Condamnat la 25 ani muncă silnică ,pe
13 ian.1953 ; deportat în Siberia.
Din Făleşti. Acuzat de "colaboraţionism
cu românii " , a fost condamnat la 25 ani muncă silnică
şi deportat în 1941. Soţia lui, a fost deportată înn
1949 , ca soţie de deţinut politic.
N.în 1878 , în oraşul Ocniţa.
Acuzat de "colaboraţionism" , la 71 de ani , a fost
deportat în 1949, în reg. Habarovsk, unde a murit . Reabilitat post-mortem
de Republica Moldova, în 1990.
Profesor, n.în 1885, în com.
Sudarca -Donduşeni. Condamnat la 10 ani muncă silnică în
1941, a fost deportat în lagărele sovietice. A murit în deportare,
în lagărul de la Komi.
Fraţi ( ? ) , n.în Sudarca-Donduşeni .Condamnaţi la 10 ani muncă silnică , în 1944, pentru "colaboraţionism cu
românii " ; .Deportaţi în
Gulagul sovietic.
N.în 1888 , în Satul Nou -Chişinău
. Deportaţi în 1949; morţi în deportare.
Din com. Mileştii Mici -Ialoveni.Deportaţi
în 1949 în reg.Tiumen,pe motive religioase.
N.în 1890, în com.Popeştii de Jos
-Drochia. Deportat în 1941,ca "element social periculos",
a murit în deportare .Reabilitat post-mortem de R.Moldova, în 1991.
N. în 1923, în satul Sudarca-Donduşeni.
Membru al org."Arcaşii lui Ştefan cel Mare ",
din oraşul Soroca , având ca obiectiv eliberarea Basarabiei de sub
stăpânirea sovietică.
În 1947, membrii săi
au fost descoperiţi , printr-o trădare ; arestaţi ;
torturaţi de NKVD ; judecaţi de Tribunalul -Chişinău ;
condamnaţi. Vladimir Patraşcu a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică şi a
fost deportat ( cu Ion Suru ) în Siberia , la minele din Inta , regiunea
Komi . Amnistiat în 1956 (
graţierile lui Nichita Hrusciov ) , s-a întors acasă, unde a
trăit până în 1999.
N.în 1898, în Scăeni -Donduşeni . Deportaţi
în 1949 în Tiumen.
N.în
1893, în Gribova-Donduşeni .Deportaţi în 1949 , în Kurgan .
N.în 1911, în com.Moscovei - Cahul .Condamnat
la 25 ani muncă silnică în 1951, pentru "colaboraţionism
cu românii " , deportat la Norâlsk.
[ LD: urmează zeci de familii de
români, din diverse
localităţi ale Basarabiei , cu sute de membri de familie , purtând numele de PAVALACHE,
PAVLENCO, PAVLICU , PAVLIUC . Ridicaţi
de NKVD-ul sovietic , cu sau fără condamnare, lăsând case,
acareturi, animale şi hrană , deportaţi - din ordin - în Gulagul
sovietic în 1941, 1945, 1949.
Cum se
poate nega caracterul etnic al acestu genocid ? ]
N.în 1889, în com.Şuric -Orhei .Condamnată
la 10 ani muncă silnică (
1945 ) ,pentru "trădare de patrie" ; deportată în
Gulagul sovietic.
N.în 1882, la Chişinău.
Deportaţi de sovietici în 1949 .Au murit amândoi în deportare.
N.în 1919 , în Şirăuţi
-Briceni .Condamnat la 8 ani muncă silnică în 1946, a murit în
deportare.
Soţia şi fiicele , deportate în
1949 în Kurgan, ca "familie de trădători " .
N.în 1890,în com.Gâsca- Căuşeni . Condamnat
la 5 ani muncă silnică în 1945,ca "element periculos"
, a fost deportat în lagărele sovietice.Reabilitat post-mortem , în
1992, de R.Moldova.
N.în în 1913, în com.Gâsca-Căuşeni
.Deportat în 1949, cu familia, la Tiumen , acuzat de "colaboraţionism
cu românii " ,
N.în 1916, în Chişinău .Condamnat şi
deportat în1949, în regiunea Tiumen
, acuzat de "colaboraţionism cu românii " ,
N.în 1891, în Săiţi
-Căuşeni , membru PNL şi primar
în comună, în regimul românesc.
Condamnat la muncă
silnică în 1941, a murit în
acelaşi an , în timpul retragerii sovietice din Basarabia. Soţia
şi copiii , au fost deportaţi tot în 1941 la Aktiubinsk.(
Kazahstan ) .
Reabilitaţi în 1991, de R.Moldova.
N.în 1913, în com. Sagaidac - Cişmilia.
Condamnat în 1941 la 10 ani muncă silnică , pentru "activitate
contrarevoluţionară",deportat în Siberia. Soţia şi
fiii - deportaţi în 1941 separat , în Kazahstan.
N.în 1914, la Ialpugeni -Cişmilia .Deportate
în 1949 în Siberia , pentru
"motive politice " .
N.în 1920, în com.Văscăuţi-
Orhei .Deportaţi în 1949 , în Altai
Deportaţi în 1951 în
reg.Tomsk , ca "iehovişti" .
[LD: am impresia că satul acesta, Briceni, la cotul nordic
al Prutului ( învecinat cu jud.Dorohoi, de dincoace de Prut ) a fost golit în 1951 ]
N.în
1886 (cu fii n.în 1928, '32,'34 )-com.Porumbeşti , r.Cantemir. Deportaţi în 1949.
N.în 1896, în com.Sărata Galbenă,
r. Hânceşti .Deportaţi în 1949
N.în 1899, în com.Baimaclia ,r.Cantemir . Condamnat
la 5 ani muncă silnică în 1940 ,deportat .
Din Bârlădeni-Ocniţa.
Deportaţi în 1949, în Siberia ( Amur )
[LD:urmează alte familii româneşti , cu numele de PAVLOSCHI
, PAVLOV ,PAVLOVSCHI, PĂDUCĂ,
PĂDURARU . Ridicaţi
de NKVD-ul sovietic , cu sau fără condamnare, lăsând case,
acareturi, animale şi hrană , deportaţi - din ordin - în Gulagul
sovietic ,în 1941 - 1949.
N.în 1882, în Cuconeştii Noi -
Edineţ. Acuzată de "trădare" , în 1949
,condamnată şi deportată la muncă silnică în Cita.Reabilitată
post-mortem în 1992, în R.Moldova.
N.în
1891, la Trebujeni -Orhei.Fost jandarm în regimul românesc. Condamnat de
sovietici în 1941, deportat . A murit într-un lagăr de exterminare din
Gulagul sovietic.
N.în 1905, în Chişinău . Acuzat de
"spionaj " , condamnat în 1940 . A murit în închisoare . Reabilitat
postmortem, în 1994, de R.Moldova.
Deportată de sovietici
în 1941, ca "familie de condamnat
politic " , în reg. Omsk .
Din Chişinău . Arestat şi
condamnat la 8 ani muncă silnică, deportat în reg.Perm, lagărul
Solikamsk ,unde a murit în 1943, din
cauza condiţiilor de exterminare .
N.în 1899, în Chişinău .Deportaţi
în 1949, în reg. Tiumen. El a murit în deportare, cauza fiind clasată
în 1964. Soţia şi fiica au supravieţuit, şi s-au întors în
Basarabia.
N.în 1893, la Coşăuţi. Deportaţi
în 1941, în reg.Tomsk.
6 familii purtând numele PĂDUCĂ
, din com.Burlăneşti -Edineţ.Deportate în 1951 , în
regiunea Tomsk , pentru apartenenţă la secta "Martorii lui
Iehova " .
N.în 1900 , în com.Selişte -Orhei .Condamnat
în 1944 la 20 ani muncă silnică , deportat în reg. Molotov.
Din com.Nemţeni -Hânceşti
.Condamnaţi în 1945 la 10 ani
muncă silnică , pentru "colaboraţionism"
.Deportaţi .
N.în 1882 , în Cahul .Deportaţi în 1949
, în ţinutul Altai .
N.în 1897 , la Chişcăreni
-Sângerei . Deportaţi în 1949 .
Ţăran din Floreşti .Deportat
în 1949 ,cu familia, în reg.Amur .
Ţăran bătrân ( n.în 1888 ) în
com.Pompa-Făleşti.Deportaţi în 1949 în R.
Bureat-Mongolă .
Comerciant din Chişcăreni . Deportaţi în
1949, în gulagul sovietic.
N.în 1900, în com.Taura veche -Sângerei
.Deportaţi în 1949, în gulagul sovietic.
[LD:urmează zeci de
familii româneşti , cu numele de PĂDUREŢ,
PĂNUŞ,PĂNUŢĂ ,PĂSAT,
PĂSCĂLUŢĂ ,PĂTRAŞCU . Ridicaţi de
NKVD-ul sovietic , cu sau fără condamnare, lăsând case,
acareturi, animale şi hrană , deportaţi - din ordin - în Gulagul
sovietic ,între 1941 - 1949.
N.în 1920, în com. Gura Căinarului
-Floreşti . Arestat pe 15 nov.1951 ; condamnat la 25 ani
muncă silnică , pentru apartenenţă la Uniunea
Democratică a Libertăţii , organizaţie din
Bălţi care urmărea răscularea împotriva ocupantului
sovietic.
Deportat în lagărele de exterminare din
URSS.
N. în 1922, în com. Gura Căinarului
-Floreşti. Arestat de sovietici în 1944 , condamnat la
muncă silnică, pentru că îşi satisfăcuse serviciul
militar în armata română .
Deportat în reg. Arhanghelsc. Eliberat în
1953.
N.în 1888, în Tătărauca Veche .Deportaţi
în 1949.
Din
Briceni . Deportaţi în 1949 în Kurgan, pentru
apartenenţă la Martorii lui Iehova.
Din
Ciopleni -Criuleni .Deportaţi
pe 6 iul.1949 în reg. Irkutsk .
N.în 1913, în Chişinău . Condamnat
în 1941 la 5 ani muncă silnică
pentru "activitate antisovietică ", deportat .
Soţia şi fiul au fost deportaţi în 1941, în Kazahstanul
de Sud,ca rude de deţinut politic.
Din satul Zaim ,com. Căuşani -
Tighina. Ridicaţi în 1949 ; deportaţi în Siberia.
Bărbaţii - au murit în deportare ; câteva femei s-au reîntors
acasă,în 1957, după amnistia
din 1956.
Ţărani din
Slobozia Mare -Cahul.
/Dumitru- n în 1894 .Arestat de NKVD în
1945 ; torturat pentru sentimentele
pro-româneşti ; condamnat în nov.'47 ; a murit într-o
închisoare de lângă Chişinău, din cauza condiţiilor de exterminare
. /Nicolae- n.în 1931, arestat pe 6 iul. 1949; deportat în Siberia (
reg. Altai ) .S-a întors acasă .
/ Ion şi Sonia- arestaţi în
1949, deportaţi în Siberia. S-au întors acasă, în 1956, după
amnistie.
-Păsat, Dumitru I./
Feodosia -soţie / Zinaida, Vasile, Liuba, Elena , Mina-copii /
N.în 1890 , în com.
Bălăşineşti - Briceni .Condamnat în 1944, la 10 ani
muncă silnică, pentru "trădare de patrie "
.Deportat .
/Soţia şi cei cinci copii, deportaţi
în 1949, ca "familie de colaboraţionişti "
N. în 1888 , în Neagra-Hânceşti . Fost primar
PNL al comunei ,în regimul românesc. Condamnat la 5 ani închisoare în
1941 .Deportat .
N.1888, com Maramonovca -Donduşeni .Deputat în Sfatul Ţării
, care a votat Unirea Basarabiei cu România ( 27 martie 1918 ).Arestat
de sovietici în 1949, condamnat .Se crede că a murit în
deportare , în Republica Tătară. Soţia sa, Tecla, a fost
deportată separat, tot în 1949.
N.în
1919, în Mileştii Mici -Ialoveni. Deportaţi în 1949, în
reg.Tiumen, ca iehovişti .
N.în 1898, în
Pogăneşti-Hânceşti .Jandarm,
membru PNL , în regimul
românesc.
Condamnat în 1940 la 8 ani muncă silnică, deportat în
lagărul Sverdlovsk, unde a murit în acelaşi an. Soţia şi copiii - deportaţi
separat , în Tiumen.
N.în 1917 , în com. Vărvăureuca
-Floreşti .Deportaţi în 1949.
N.în 1902 , la Soroca .Poliţist în
regimul românesc. Condamnat în 1940 la 8 ani muncă silnică,
a dispărut fără
urmă în lagărele din Gulagul
sovietic
N.în 1912 în com.Jora de Mijloc-Orhei. Condamnat
în 1940 la 5 ani ; deportat
[LD:urmează zeci şi zeci de familii româneşti - noi dăm
doar câteva - din satele şi
oraşele Basarabiei ,cu numele de PÂNTEA , PÂNZARU.,
PÂRCĂLAB.
Bărbaţi şi femei de toate
vârstele,ridicaţi de NKVD-ul sovietic,după liste special întocmite pe
localităţi .Cu sau fără condamnare, acuzaţi de "colaboraţionism"
cu românii , consideraţi "trădători de patrie" sau
"spioni".Dezrădăcinaţi ,spoliaţi de
pământ ,casă, acareturi, animale.
Deseori despărţiţi de soţii şi copii ,deportaţi -
vorba poetului Grigore Vieru - în "Siberii
de gheaţă " Mulţi nu s-au mai întors ; puţini
au fost reabilitaţi post-mortem, după destrămarea
URSS , de autorităţile din R.Moldova.
Ţărancă înstărită,
n.în 1889, în com.Mihăileni -Râşcani .Deportată în 1949.
Ţărancă n.în 1919 ,în
com.Gălăşeni
-Râşcani .Deportate în 1949, în Kurgan.
N.în 1919 , în Gălăşeni
-Râşcani .Condamnat în 1946 la 5 ani muncă silnică ,
deportat
Din com.Zăicani-Râşcani .Condamnat
la 25 ani muncă silnică ,în 1951 .Deportat
Ţăran înstărit din
com.Zăicani -Răşcani .Deportaţi în 1951 .
Ţăran înstărit din
com.Zăicani -Răşcani .Deportaţi în 1951.
N.în 1902, în Zăicani -Râşcani.
Condamnat în 1944 la 15 ani muncă silnică , pentru "colaboraţionism
cu românii ".Deportat .
Din Neagra-Hânceşti. Deportată
în 1949, din "motive politice" ,la Tiumen
N.în 1911, îîn Neagra-Hânceşti .Condamnat în 1947 la 10 ani muncă
silnică. Deportat la Vorkuta. Soţia şi copiii , deportaţi
în 1949 în reg. Tiumen , ca "familie de colaboraţionişti
"
N.în 1927, în com.Bârnovo-Ocniţa. Condamnat
la 10 ani muncă silnică ,pentru "activitate
antisovietică" .Deportat.
N.în 1910, în.Bârnovo -Ocniţa .Deportaţi
în 1949.
Mare proprietar de pământ, n.în 1877
,în Soroca. Victime ale represiunii din 1949
N.în 1917, în com.Neculăuca-Orhei . Victime
ale represiunii din 1949
N.în 1884, în com. Jora de Mijloc - Orhei . Ucis
de sovietici în 1940.
N.în 1899, în com.Cremenciug -Soroca .Condamnat
la 10 ani muncă silnică pentru "colaboraţionism"
, în 1944 . Deportat
Copiii - bărbaţi în toată
firea - deportaţi în 1949,
în Kurgan.
N.în 1920 , în Cigârleni -Căinari .Condamnat
în 1949 la 10 ani de muncă silnică , deportat în Siberia. Reabilitat
în 1996, în R.Moldova
N.în 1919 , în com. Bleşteni
-Edineţ..Deportat în 1951 , în reg.Tomsk, ca iehovist.
N.în 1898 , la Târnovo -Donduşeni .Deportat
în 1949, în Tiumen .
N.în
1914 , la Brânzeni-Edineţ .Deportată în 1949 în Kurgan, din
"motive politice "
N.în 1927 , la Burlăneşti
-Edineţ .Deportaţi în 1951 în Tiumen, ca iahovişti
N.în 1910, în com. Sărata Galbenă
-Hânceşti . Condamnat la 6 ani muncă silnică în 1946. Deportaţi
separat .
Pedagog , n.în 1909 , în
com.Plop-Donduşeni .Condamnat la 10 ani muncă silnică în
1946, pentru "trădare de patrie " .Deportat .
N.în 1985,în Balatina- Glodeni . Acuzat de
"colaboraţionism" ; deportaţi în 1949, în
Kurgan .
N.în 1914, în Prajila-Floreşti.
Deportaţi în 1949 .
N.în 1909, din com.Suri-Drochia.Acuzat
de "spionaj" în favoarea românilor ; condamnat la 10 ani
muncă silnică , deportat în
1945. Soţia şi copiii, deportaţi în 1949 .
N.în 1912, în com.Suri- Drochia.
Deportaţi în 1949.
N.în 1911, din oraşul Drochia .Deportat
în 1949.
N.în
1896, din Caracuşenii Vechi. Deportaţi în 1949 .
N.în 1913, în Şudarca -Donduşeni .Deportaţi
în 1949 .
Învăţător ,n.în 1909 , în
com.Nicoreni -Soroca,cu un grup de elevi şi profesori, care
iniţiaseră organizaţia Uniunea Tineretului
Revoluţionar , de la Şcoala nr 144.
Arestat pe 21 martie 1959; judecaţi,
condamnaţi, deportaţi .
[LD:urmează zeci şi zeci de familii româneşti,din satele şi
oraşele Basarabiei ,cu numele de , PÂRÂU, PÂRCĂLAB, PÂRVAN ,
PÂRVU ,PÂSLARU ridicaţi de
NKVD-ul sovietic,în valurile de represiune. Dacă s-ar întocmi liste pe
localităţi (nu pe numele de familii ),s-ar constata golirea (sau
rărirea ) satelor şi oraşelor de români ,acuzaţi de
"colaboraţionism" , consideraţi "trădători de patrie" sau
"spioni".Mulţi nu s-au mai întors din deportare ; puţini au fost reabilitaţi post-mortem,
după destrămarea URSS , de autorităţile din R.Moldova.
N.în 1907, în
com.Lăpuşna-Hânceşti.Condamnat în 1945 la 10 ani muncă
silnică , acuzat de "colaboraţionism" cu
românii. Deportat .
/Nicolae- n.în 1901, în com.Vasieni
-Ialoveni ;condamnat în 1946 la 10 ani muncă silnică , acuzat
de "colaboraţionism" .Deportat .
/Domnica
- n.în 1902 , deportată pe 6 iul.1949, din motive politice ,
în reg.Tiumen .
N.în 1886 , în com Medveja -Briceni . Deportaţi
pe 6 iul.1949 în Kurgan.
N.în 1909 , în sat Cremenea, com. Slobozia,
Soroca : Deportaţi în 1919, în Kurgan
N.în 1892, în Stoicani-Soroca.Deportaţi
pe 6 iulie 1949 ,în ţinutul Amur.
N. în 1888, în com.Duşmani-Glodeni . Deportaţi
în 1949, în Irkutsk .
N.în 1911 în com.Mingir -Hânceşti.Deportţi
în 1949 în reg.Tiumen .
N.în 1907, în com.Ciocâlteni -Orhei .Deportaţi
în 1949, în R.A.S.S Bureat-Mongolă
N.în 1889, în Goteşti-Cantemir. Membru
PNL în regimul românesc .Condamnat la 8 ani muncă silnică în 1941,
deportat .Soţia şi fiicele, deportate separat , tot în '41,
la Akmolinsk .
Ţăran n.în 1897 , ridicat
şi dispărut în 1941, în gulagul sovietic.
Soţia şi copiii , deportaţi
în acelaşi an , în Kazahstanul de Sud.
Din Zberoaia -Nisporeni , n.în 1890.Condamnat
la 10 ani muncă silnică, în 1945, acuzat de "colaboraţionism",deportat.
Soţia, deportată separat în Irkutsk.
Din Henciul Nou - Sângerei .Deportaţi
în 1949 ,în R.A.S.S. Bureat -Mongolă.
Ţăran înstărit, n.în 1901 în
com.Naslavcea -Ocniţa. Deportaţi în 1949, în Kurgan.
Din com. Corlăţeni -Râşcani .Deportaţi
în 1941.
N.în 1886, în Chişinău.Învinuit
de "trădare" ,în 1945,deportat în reg. Kamerovo .
N.în 1892, la Climăuţi-
Donduşeni .Condamnată la 15 ani muncă silnică,
acuzată de "trădare de patrie " .Deportată.
Din com. Prăjila-Floreşti .Condamnaţi
şi deportaţi pe 6 iul.1949, în Kurgan
Ţăran din com. Cotiugenii Mari
-Soroca. Împuşcat în mart.'44 de militari sovietici în faţa
casei , la intrarea trupelor în sat .
N.în 1889 în oraşul Bălţi,
n.în 1889 . Condamnat în 1944 la 10 ani închisoare , acuzat de "colaboraţionism"
cu românii .
N.în 1896, în Chişinău . Arestat
de sovietici în 1941, ca "fost agent " al Jandarmeriei
române. A murit în acelaşi an , în deportare, la Sverdlovsk.
[ LD: să nu uităm această răspundere
gravă care apasă asupra statului (comunist ) român , faţă de fiii săi din
Basarabia şi Bucovina. ]
Alexi- fost primar în com.
Levinţi -Hotin , în timpul regimului românesc ( clădise 3 şcoli
primare , drumuri şi podeţe ,
fiind iubit şi respectat de consăteni ). În martie 1944, la
întoarcerea trupelor sovietice , şi-a împărţit familia în
după : soţia cu un copil de 11 ani au rămas în comună
, iar el cu fiul Ion s-au refugiat în ţară - la Lecea
Mare- Timiş .
Împroprietărit în 1945, pe 18 august
1951 a fost ridicat şi deportat pentru 4 ani , în Bărăgan
( la Dâlga ), unde a muncit din greu pentru
a-şi încropi o gospodărie.Pe 1 august 1954, bătrân
şi epuizat, a paralizat. A murit la Spitalul Colentina , dus de
fiul său, Ion.
Hamal în gara
Bălţi , n.în 1919, în com.Ivanovca-Bălţi. A făcut parte din Uniunea
Democratică a Libertăţii , care a luptat pentru răsturnarea
regimului comunist şi pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţie
sovietică.
[Într-un Apel al UDL - Către
ofiţeri, soldaţi , muncitori, ţărani şi intelectuali - se spunea:< Ce v-a dat vouă
Stalin în cei 34 ani de guvernare ? Robie, închisori,
colhozuri, o viaţă semi-flămândă.Unde sunt
Egalitatea ,dreptul şi bunăstarea voastră materială ? Stalin
v-a luat totul, chiar şi sufletul şi gândurile .El vrea să
construiască comunismul mondial pe oasele voastre [...] Moarte
comunismului ! > ]
Organizaţia a
căzut în oct. 1951în urma unor trădări şi
infiltrări cu provocatori n.k.v.d.-işti .
Au fost arestate, judecate şi
condamnate , cca 24 persoane.Grigore Pelevaniuc a fost arestat pe 8
oct. 1951; condamnat la 10 ani închisoare pentru "activitate
antisovietică " ; deportat în lagărele de exterminare
din Siberia.
[LD:urmează zeci şi zeci de familii româneşti,din satele şi
oraşele Basarabiei ,cu numele de PELIN , PELIVAN , PERCIUN ,
PERJU, ridicaţi de NKVD-ul
sovietic,în valuri de represiune, acuzaţi de "colaboraţionism"
, consideraţi "trădători de patrie" sau
"spioni" şi deportaţi . ]
Din com.Văratic ,r.Râşcani , n.în
1907. Acuzată de "colaboraţionism"
;deportaţi în Siberia.
Din com.Văratic ,r.Râşcani , n.în
1912. Acuzat de "colaboraţionism"
;deportaţi în Siberia.
Din Chişinău, n.în 1905 .
Deportată în 1949, cu copiii, în Irkutsk.
N.în 1897 , în Beleuţ
-Făleşti .Acuzată de "colaboraţionism cu
imnamicii URSS" , deportată în 1949 în reg.Kurgan
N.în 1897 în com.Băcioi - Ialoveni .Deportaţi
în 1949 ,în reg.Tiumen.
N.pe 1 apr.1876,com.Răzeni
-Lăpuşna.Licenţiat al Seminarului telogic din Chişinău şi al
Facultăţii de Drept din
Dorpat (Estonia).În 1903,a fost închis de ohrana ţaristă
şi deportat la Mezen (gubernia Arhanghelsk). În 1904, trimis pe frontul
ruso-japonez din Manciuria .Revenit la Chişinău, s-a alăturat mişcării
de eliberare naţională .
Judecător în judeţul
Bălţi (din 1907 ),a fost destituit (1912 ).
...La 20 oct.'17 ,a fost cooptat în "Sfatul
Ţării".În calitate de şef al departamentului de Externe,a
plecat la Iaşi pentru a solicita sprijinul armatei române. A participat
activ la redactarea actului de independenţă a Republicii Moldova
şi a votat Hotărârea de Unire cu Ţara ( 27 mart.1918 )
Deputat în Sfatul Ţării (Chişinău );deputat
PŢ apoi PNŢ ,în toate legislaturile interbelice (1919-1937 ).A
făcut parte din Delegaţia României la Conferinţa de Pace
de la Paris ( 1919-1920 ) şi la Geneva (1922 );a fost ministru de Justiţie
în guvernul Vaida (1919-1920 )
În
'40 ,după anexarea Basarabiei ,s-a refugiat la Bucureşti ;în '41, s-a
reîntors în Basarabia ;
în '44 a fost nevoit s-o părăsească iar, stabilindu-se
în capitala Ţării .
Arestat în "noaptea
de cristal "(5/6mai 1950 )a stăpânirii comuniste instalate la
Bucureşti ,
a fost încarcerat în penitenciarul de
exterminare de la Sighet.
A murit la 24 ianuarie 1954, şi a fost
aruncat la groapa comună din Cimitirul Săracilor .
N.în 1888, în com.Trifeşti -Cahul. Deportaţi
în 1941 , în Aktiubinsk .
N.în 1896, în com.Trifeşti -Cahul. Deportaţi
în 1949 , în Altai .
Ţăran înstărit n.în 1894, în
com.Troiţa- Leova . Deportaţi în 1949 , în Siberia.
Ţărani din com.Voloca -Hliboca ; deportaţi
în 1941 ( în Siberia ) şi în 1945 ( Onega ).
Au murit în deportare, din cauza
condiţiilor de exterminare .
Familii de ţărani, dn
com.Bălăbăneşti -Criuleni .Deportaţi în 1949 în
Ircuţc.
Familie de ţărani din com.
Pârcani-Soroca. Deportaţi în 1941 în Tomsk.
Ţăran n.în 1893, în
com.Dubna-Soroca.Membru al org. antisovietice Arcaşii lui Ştefan.
Arestat în 1947 , condamnat la 25 ani
muncă silnică , în Siberia.
Ţăran n.în anul 1875, în
com.Pecişte- Rezina. Deportaţi în 1949 , în Siberia.
N.în 1925, în com.Ruseni - Anenii Noi Arestată
şi condamnată în 1945, de un tribunal sovietic la 10 ani
muncă silnică pentru "colaboraţionism cu
românii" .Deportată în regiunea Komi.
Familie din Tighina.Soţul a fost arestat
în 1945 şi condamnat,de un tribunal sovietic , la 10 ani muncă
silnică , pentru "trădare de patrie" .
Soţia şi fiul au fost deportaţi
în 1949, în regiunea Komi ,ca "familie de trădători
". Familie reabilitată în 1990.
[de continuat]