29. ALTE MINORITĂŢI :
ALBANEZI , ARMENI, BULGARI, CEHI, GRECI, LIPOVENI, SLOVACI, TURCI ,
TĂTARI, UCRAINENI, TIGANI
Întoarcerea armelor, războiul
alături de coaliţia antihitleristă.
M.O.din 25 oct .'44 publică Decizia
MAI (semnată de ministr.de Interne ,g-ral Aldea ):
<Având în vedere dispoziţiile
art.2 ,14 şi 15 din Convenţia de Armistiţiu ,
închieată la 12 sept.1944, care impune Guvernului şi Înaltului
Comandament român internarea cetăţenilor germani şi unguri
,desfiinţarea organizaţiilor prohitleriste de tip fascist
şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război ,Decidem :
Se înfiinţează în
oraşul Tg.Jiu un lagăr de concentrare în care vor putea fi
internate persoanele vizate în mod expres de art.2,14,şi 15 ale
Convenţiei de Armistiţiu >
Iniţial, au fost încarceraţi
cca 5000 bărbaţi şi femei , inclusiv copii.
- În ceea ce s-a numit <defascizare>
,mii de cetăţeni - români, maghiari, germani şi austrieci - au
fost internaţi în lagărele de la Tg.Jiu, Caracal, Slobozia.
-Au fost deportaţi 28 de intelectuali
şi oameni de afaceri armeni , care au fost anchetaţi la
Moscova şi deportaţi în Siberia .
Toate aceste operaţiuni au fost
îndeplinite de Brigada Mobilă (SMERŞ-ul românesc ) condusă de Gheorghe Pintilie (
alias Pantiuşa Bondarenko ) şi Alexandru Nicolski ( alias
Boris Grunberg ), înfiinţată
de consilierii NKVD pentru România , Aleksandr Saharovski
şi Dmitri Fedicikin .
( Vezi Levon Harutunian,Siberia
-dus întors . Bucureşti, Editura Ararat , 2001.
Cuvânt înainte de Bedros
Horasangian.
La 20 martie 1945 , guvernul a
adoptat în unanimitate Legea cu privire la reforma agrară ,
care a fost publicată la 22
martie , sub formă de decret -lege . .(M.O. nr 68 , 23
mart.'45 )
Reforma agrară prevede exproprierea
pământurilor cu tot inventarul viu şi mort care a
aparţinut : cetăţenilor germani şi
cetăţenilor români , persoane fizice sau juridice , de origine
germană care au colaborat cu Germania hitleristă ;criminalilor
de război şi celor vinovaţi de dezastrul ţării
;celor care s-au refugiat în ţările cu care România este în
stare de război ori s-au refugiat în străinătate după
data de 23 august 1944;bunurile agricole ale cetăţenilor
români care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Naţiunilor
Unite ;toate moşiile care depăşeau 50 ha de pământ .
Despăgubirile cuvenite populaţiei
evacuate din Dobrogea de Sud ( Cadrilater ) ,în urma tratatului româno-bulgar
din 7 sept.'40 ( M.O. nr.207 , 7 sept.46 )
[LD: Una din legile de acest gen, pentru Transilvania .Procedeu
copiat de la sovietici ,pentru a "sparge" şi
"omogeniza" compoziţia etno-demografică."Îndreptăţiţii" erau, şi ei, dezrădăcinaţi
: basarabeni , bucovineni şi dobrogeni din teritoriile pierdute de
România.] Cu această lege
se finanţează şi reglementează aşezarea
definitivă a îndreptăţiţilor la împroprietărire
în Banat , a populaţiei transferate din alte regiuni ale
ţării
( M.O. I, nr.158, 14 iul.1947 )
BP al CC al PCR a adoptat
[LD
Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului
)către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii
Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful
Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului
Operativ urma a fi prelucrat
ulterior de g-ral Ion Bejenaru
(comandantul zonei IV-Timişoara )
Ordinul a fost transmis către
toate unităţile teritoriale ale Securităţii .
Pe baza
lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice"
Documentul
este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor întreţesute între
structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate -
Justiţie -Armată.
[
Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape
]
< Direcţiunea generală a
securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă facem cunoscut că începând
cu ziua de 22 ian.1949, se formează în oraşul Caransebeş
un Comandament Unic.În faţa acestui Comandament Unic
,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le
cunoşti de când s-a discutat la Bucureşti, sarcini
ce revin atât trupelor Jandarmeriei MAI cât şi organelor de
securitate.>[...]
Tovarăşul General
Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune
,pe care va trebui să-l prelucraţi împreună.>[.....]
<Comandamentul Unic este organul care conduce
întreaga operaţiune de pe teritoriul fixat
Nici o operaţiune nu
va putea fi luată , atât de organele de securitate cât şi de
celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă,
atât în ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor
teroriste, cât şi celor de evacuare a chiaburilor
, a deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.>
< În ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor întocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales în această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<În ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cât mai strânsă, o înţelegere cât mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă în sânul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cât
mai strânsă cu secretarul judeţean PMR ,în aceste
probleme şi mai ales în problema de evacuare ,amintită mai
sus. Partidul vă poate ajuta deopotrivă atât pe voi
cât şi pe celelalte organe.>
<De felul cum vă
veţi îndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor
,iar reuşita lor nu va avea decât să ridice prestigiul
Securităţii ,bastionul înaintat ,apărătorul
libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă
pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
[LD: Pe baza acestei Hotărâri
de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi
mai multe Ordonanţe (
cu o procedură copiată
după un "model" NKVD ) pe
baza cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM. :Extrăgându-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul
şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor
de mii de "reţineri administrative
" ,oameni închişi fără
mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre
" întocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
)
[Vezi tablourile ,pe categorii de
victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărât pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii întocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni închişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " întocmite de
organele Securităţii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin în aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
[ LD: Până în dec.'89, şi
mulţi ani după aceea, în
Istoria României în date
, pentru anii '50, nu există trecută nici o lege "represivă",
nici una din aceste decizii ) :
a) a
colonizaţilor din Cadrilater şi Dobrogea - turci, albanezi,
bulgari, greci, machedoni aromâni -în Bărăgan, Brăila
ş.a.Pe zona de frontieră din Banat şi Mehedinţi ,
români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, basarabeni şi bucovineni refugiaţi, au fost deportaţi
,pentru 5 ani, în Bărăgan , pe motiv că
< nu prezentau garanţii pentru
siguranţa naţională .>
Pentru strămutarea lor, s-au folosit 2698
vagoane (garnituri de tren ) şi 6 211 camioane.
În condiţiile îmbunătăţirii relaţiilor
româno-iugoslave, în întâmpinarea proiectate vizite a lui Tito la
Bucureşti, strămutaţii de la frontiera cu Iugoslavia au
primit dreptul de a se întoarce acasă .
[LD:: Unii consideră că atunci Ceauşescu ar fi
lansat ideea asimilării minorităţilor naţionale
[ Cf.
Romulus Rusan, România în timpul războiului rece ... ]
:[ LD: În conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărât să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus românilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , în realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu
avem.
Avem în schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ - pâinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de
înfometare , atât în oraşe , cât
şi în mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la
servici , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele
studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de
spectacol ) ;
reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei (
cf. unor programe speciale ) ;
reducerea mijloacelor de transport în comun -
trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea
între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare
problemă ;
reducerea
programelor TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
- Eugen Proca- ministrul Sănătăţii
-George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;
Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului Maxim
Bergheanu - Muncă ;
[LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare grosolană .Cu o pretinsă grijă pentru sănătatea populaţiei -
susţinută cu "argumente
ştiinţifice medicale " , o drastică
raţionalizare a alimentelor de bază ( trimise masiv la export , pentru "plata datoriei externe"
).
[ LD: fără exagerare : este
iarna când în case, şcoli, birouri ,spitale ,maternităţi , la
teatru sau în biserici oamenii au fost siliţi să stea
îmbrăcaţi în paltoane, cu căciuli în cap, cu
mănuşi şi pâslari , iar, la respiraţie, le ieşeau
aburii din gură.Iar la citit, au fost la mare căutare lămpile cu gaz şi
lumânările .Cum
au supravieţuit bătrânii, copiii şi bolnavii ?Statisticile
sunt mute. ]
Programul pretins de <asigurarea
producţiei de energie şi folosirea ei raţională
>, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea
energiei electrice .
Printre altele , programul a pretins: reducerea iluminatului public cu 50 % (
străzi şi oraşe în întuneric ) ; interzicerea aparaturii
electrice pentru încălzire sau gătit ( în birouri şi apartamente
fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea
consumului pe 3 schimburi ; dumineca
lucrătoare ; închiderea localurilor publice la ora 21 (
cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea
firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete . Deasupra acestor " executanţi
" - pe care Nicolae Ceauşescu îi rotea când şi
cum vrea - trebuie avută în vedere piramida nomenclaturii PCR : centrală, judeţeană ,
municipală, comunală .Cei
ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul BOB " omnipotent în
instituţii, întreprinderi economice ,CAP, şcoli , academii,
universităţi ş.a ş.a
.
Pe la
vreun minister, şi vreun reprezentant al "minorităţilor
naţionale" , ca să se vadă cât de democratic e
regimul. Subordonând discreţionar celorlalte "puteri - legislativă şi juridică - şi instituţiile
publice
- administrative ,economice,
financiare,militare, culturale
ş.a . ş.a. se poate evalua
imensul mecanism birocratic pe care s-a sprijinit regimul
totalitar comunist.
[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului
-context, legislaţie, etape ]
- 7 vice miniştri :printre
ei, Ludovic Fazekaş
- La
Agricultură şi Industrie Alimentară :Ferdinand Nagy
,
- Richard Winter - ministru Industrializarea Lemnului şi
Materialelor de Construcţii ;
TVR.1, 6 oct.'09
.Participă preşed. Traian Băsescu şi ministrul Toader
Paleologu.Prezintă Maia Morghenstein.În prezidiu , Dtru
Beriş ( Comit.evreesc ) şi Dtru Tranca Com.romilor ) .Primarul
Oprescu şi ministrul Blaga.
Paleologu,
prezintă Memorialul ; marele
rabin Menahem Kahonen rosteşte rugăciunea Kadiş.
Băsescu,
Beriş şi Trancă dezvelesc
monumentul. Înăuntru s-au depus urne cu cenuşă de la Podul
Iloaie şi Tg.Frumos ( "trenul morţii " ). Maia Morghestein
recită poezie.
O gardă
militară prezintă onorul.
-Dtru Tranca (
cuvântare ) : este unul din supravieţuitori ; a fost deportat în '42,
în Transnistria ; pe drum au murit mulţi ; ne-au băgat în
nişte clădiri din colhozuri. Din '42 în '44 "am îndurat un
chin amar" s-a murit de tifos şi mizerie; în '44, ne-au
trimis acasă :am mers 6 săptămâni , pe jos.10 %, poate,
ne-am întors.Au fost ţigani şi în armată, au făcut
războiul.
Este o tragedie ,
pentru noi.Acum , suntem şi noi trecuţi la "holocaust"
.
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să îngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone Ioniţoiu
(format carte - editura "Maşina de scris " ; format
electronic la www.procesulcomunismului.com ) ; Lucia Hossu
-Longin ,Memorialul Durerii ;
Documente , Memorialistică
, Istoriografie ,Biografii , Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie
) ;Documentare, Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV
; Presă , s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECi dedicate acestei monstruoase
crime colective prin care a trecut poporul român.Ca orice bibliotecă,
ea va fi îmbogăţită pe măsură ce arhivele - încă
ferecate - se vor deschide.]
Principesă
albaneză ( fiica regelui Albaniei, rudă cu fam .regală română ) ,
căsătorită în România .Arestată în 1950, condamnată
la 15 ani muncă silnică ,într-un proces înscenat de spionaj (
împreună cu Vintilă Petală, Victor Raţiu, col State Ionescu
ş.a ).
A fost închisă la Jilava, Mislea
şi Miercurea Ciuc ,unde a murit pe29 sept.1957.
N.în 1924, în Albania.Stabilit în
Constanţa.I s-a fixat domiciliu obligatoriu , pentru 4 ani şi
o lună (18 iun.'51 )
Născuţi în Albania, colonizaţi în Dobrogea.Pe 18 iun.'51 ,li s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bărăgan,
pentru 4 ani şi o lună.
N.în Albania , colonizată în
Dobrogea.La 18 iunie 1951 i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bărăgan,
pentru 4 ani şi o lună.
N.în Albania ; colonizaţi în Constanţa, stabiliţi la Sacalâz
(Timiş ) .
Strămutaţi pe 18 iunie 1951 cu domiciliu obligator
în Bărăgan, pentru 4 ani şi o lună.
N.în 1913, în Albania; stabilită în
Dobrogea.Din 18 iunie 1951, domiciliu obligatoriu de 4 ani şi o
lună , în Bărăgan.
N.în Albania ;colonizaţi în Cadrilater
; stabiliţi în Ovidiu -Constanţa (1940). Strămutaţi pe 15 iun.1951 cu domiciliu obligatoriu
pe 4 -3 ani, în satul Măzăreni , com.Traian ( Brăila )
/Florica- n.în 1912 , în Albania ;
stabilită în Dobrogea .Strămutată în iun.'51 pentru 4 ani
şi o lună, cu domiciliu obligatoriu , în satul Zagna , com
Vădeni ( Brăila )
/Spiru - n.în 1918, în Albania, stabilit în
Dobrogea . Strămutat în iun.'51 pentru 4 ani şi o lună,
cu domiciliu obligatoriu , în satul Zagna , com Vădeni (
Brăila ).După eliberare , s-a stabilit în Ovidiu ( Constanţa ) .
N.în 1912, în Albania, stabilită în
Constanţa. Strămutată pe 18 iun.'51 ,pentru 4 ani şi o
lună, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan .
N.în Albania.Domiciliaţi în Poiana
-Ovidiu ( Constanţa ).Arestaţi în aug- sept.'48,
anchetaţi de torţionarii conduşi de N.Doicaru (
Securitatea din Constamnţa ) , pentru "uneltire" ,
în lotul dr.Zeană ( 25 persoane ) .Condamnaţi la
închisoare între 1- 7 ani de un Complet format din col.Constantin
Pavelescu ( preşed. ) şi Eugen
Ilie (căpitan -magistrat ) .
Detenţia la închisorile din Constanţa,Aiud
şi lagărul de muncă forţată Peninsula.
---------------------------
* Pacea - câţiva cu
acest nume (după locul naşterii , albanezi , bulgari sau greci ,dar foarte posibil să
fi fost aromâni ) colonizaţi în Cadrilater.După cedarea
Cadrilaterului ( 1940 ) s-au stabilit în comunele din jurul Constanţei ,
alţii în Timiş.
Au fost "culeşi" de
Securitate şi strămutaţi
pentru 4 ani şi 1 lună , în Bărăgan , în Frumuşiţa-Galaţi, în
Zagna-Brăila .
N.în 1917 în Albania ; stabilită ,prin
colonizare, în Ovidiu-Constanţa. Strămutată pe 18 iunie 1951,pentru
4 ani şi o lună , cu domiciliu obligatoriu , în
Bărăgan.
Condamnat pentru păstrarea arhivei
Masoneriei -intrate în adormire - închis la Piteşti.
Muzician, n.în 1886 .Arestat la 7
apr.1952.A murit în 1953, în timpul detenţiei.
N.în 1912,în Siria.Stabilit în oraşul
Constanţa. I s-a impus domiciliu obligator 1 an şi 7 luni
.
N.în 1926, în Turcia .Stabilit în
Constanţa. I s-a impus domiciliu obligator 1 an şi 7 luni
.
N.în 1934, în Bagdad .Stabilită în
Constanţa.I s-a impus domiciliu obligator 1 an şi 7 luni
.
[Autorul cărţii " Siberia
dus-întors"]
N.în 1913, la Tbilisi -Gruzia .A absolvit
colegiul din Veneţia şi Facultatea de ştiinţe din
Bucureşti .
Secretar al Asociaţiei Studenţilor
Armeni .
Arestat la 24 aprile 1945
de sovietici ,a fost deportat în Siberia, cu
un lot de armeni .
S-a întors în România la 16
aprilie 1956, apoi a reuşit să plece , stabilindu-se în SUA .
Ziarist, n.în 1908, la Focşani .A publicat
la Adevărul, Cuvântul, Curentul, Dimineaţa, Facla şi Zorile .Arestat
în 1949 .Închis la Malmaison , Jilava şi Aiud.
N.în 1892, în Asia Mică , stabilit în
România.Arestat în 1951; a murit pe 26 dec.1952 , în lagărele de
la Canal.
Din Constanţa,n. în 1932.Pedepsit cu domiciliu
obligatoriu 1 an şi 10 luni .
Ţăran din Beidaud ( Tulcea ) , n în
1905 , în Bulgaria.Condamnat 5 ani , pentru activitate legionară. Rearestat
în 1949 , în "lotul Gogu Puiu " , a fost condamnat la
15 ani muncă silnică pentru participare la mişcarea de
rezistenţă din pădurile Babadagului .
Executat pe 16 dec.1949, pe malul lacului
Siutghiol ,din Mamaia .
Ţăran n.în 1914 , în
Bulgaria.Stabilit în Dobrogea.Implicat în mişcarea de rezistenţă
.Arestat , judecat în "lotul Hapa-Haşoti ".Condamnat
la închisoare în 1949, eliberat în 1959.
Ţăran n.în 1917 , în Bulgaria ,
stabilit în jud.Tulcea.Arestat la 23 dec.1948.Condamnat la 7 ani
închisoare de Tribunalul Militar -Constanţa ( sentinţa
nr.66 / 1949 ) . Omorât în timpul acţiunii de "reeducare"
din penitenciarul Gherla , la 12 dec.1950.
Ţăran n.în 1906,
în Bulgaria, stabilit în Beidaud
-Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat
, judecat în "lotul Tache Gheorghe ",condamnat la 5 ani
închisoare de Tribunalul Militar -Constanţa (sentinţa nr.66 / 12
febr.1949, semnată de
col.magistrat Constantin Pavelescu ) Pedeapsa
ispăşită în lagărul
de la Peninsula.
Ţăran n.în 1908
în Bulgaria, stabilit în Râmnicu de Jos -Constanţa .Implicat în mişcarea
de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 25 august 1953 ; judecat în
"lotul Hristu Caciauna
" ; condamnat la 15 ani muncă silnică cu confiscarea
averii , de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti ( sentinţa nr.95
/ 6 febr.1954, semnată ca preşedinte de lct.mj. de justiţie, Nagy Alexandru ) ,
pentru "uneltire contra ordinii sociale".
Ţărani n.în Bulgaria,
stabiliţi în Constanţa .Li s-a fixat domiciliu obligatoriu
pentru 1 an şi 3 luni .
N.în 1922, în Bulgaria; colonizat în
Dobrogea.Arestat şi condamnat la 5 ani închisoare de Tribunalul
Militar -Constanţa.
Ţărani născuţi
în Bulgaria, colonizaţi în Ceamurlia de Sus, com.Baia
-Tulcea.Implicaţi în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestaţi
în 1949, condamnaţi .
Ţărani cu acest nume , n.în
Bulgaria , colonizaţi în Palazu Mare (Constanţa ), în Cerna (Tulcea ) , în Ovidiu (
Constanţa ).În 1951,domiciliu obligatoriu în Bărăgan ( 4
ani şi o lună ).
Născuţi în Bulgaria,
stabiliţi în localitatea Ovidiu -Constanţa.În 1951, li s-a
stabilit domiciliu obligatoriu , pentru 4 ani şi 7 luni .
N.în 1903, în Bulgaria, stabilit la
Casimcea-Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat
la 9 august 1949 ;judecat în "lotul Topan" ;condamnat
la 15 ani temniţă grea ( sentinţa nr.557 /21 oct.1949 , preşed.Pavelescu Constantin
) , pentru "uneltire contra securităţii statului " Executat pe 10 martie 1950, din ordinul lui Nicolski
,în "trenul morţii" care transporta deţinuţii
de la Aiud ,la Timişoara . Pe certificatul de deces a fost trecut <
insuficienţă circulatorie >.
N.în 1919 în Bulgaria, stabilit în Gottlob,
com.Lovrin -Timiş.Unul din conducătorii mişcării de
rezistenţă din codrii Babadagului , cu grupuri în peste 30 de
comune.
Pe
21 iunie1949 ,în satul Băltăgeşti, com.Crucea (
Constanţa ), a avut loc o confruntare cu Securitatea,în care Iancu
Cuşa a fost împuşcat , Iar Hapa Stere şi Haşoti Nicolae
au fost arestaţi.Torturat în anchetă la Securitatea din
Constanţa ( echipa
lui Nicolae Doicaru );
judecat în "lotul
Gogu Puiu "; condamnat la moarte ( sentinţa nr.544/ 7 oct.1949
)de Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed.col.magistrat Pavelescu Constantin ) .
Executat pe 16 dec.1949 (împreună cu
Haşoti ) , pe malul lacului Sutghiol.
N.în 1917, în Bulgaria , stabilit în Râmnicu
de Jos, com.Cogealac -Constanţa.Implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 4 sept.1050 ; judecat cu "lotul Ion Muşat"
; condamnat la 10 ani închisoare corecţională ( sentinţa
nr.422/27 oct.1950, semnată
de mr.Sandrea Gheorghe )de Tribunalul Militar -Constanţa pentru "crima de uneltire contra
securităţii statului " Trecut prin penitenciarele
Constanţa, Jilava, Peninsula ,Gherla.
N.în 1936 în Bulgaria, stabilită în
Constanţa.I s-a fixat domiciliu obligatoriu de 1 an şi 6 luni
, în Bărăgan .
Maior pensionar,n.în 1914, în
Durostor,stabilit în Constanţa după cedarea Cadrilaterului ( 1940 ).Arestat
la 9 apr.1949 ; condamnat la 15 ani închisoare (15 aug.'49 ); închis
la Jilava şi Aiud.
A murit în detenţie ,
pe 16 ian.1960.
N.în 1916, în Bulgaria ;stabilit în satul
Panduru, com.Baia -Tulcea.Implicat în mişcarea de rezistenţă din
Dobrogea ; arestat pe 15 ian.1951;condamnat la muncă
silnică pe viaţă de
Tribunalul Militar-Constanţa. A murit pe 3 apr.1959 , în penitenciarul
Gherla.
Ţăran, n.în 1926, în
Bulgaria.Colonizat în com.Râmnicu de Jos-Constanţa.Implicat în
mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat pe 17
oct.1950 ; torturat la Securitatea-Constanţa ; condamnat la 7
ani închisoare ( sentinţa nr.4449 /dec.1950 , semnată de mr.magistrat Sandrea Gheorghe
) de Tribunalul Militar-Constanţa .Detenţia la Gherla şi
lagărul Peninsula.
Născute în Bulgaria ;colonizate ( cu
familiile ) în Dobrogea.În 1951, li s-a fixat domiciliu obligatoriu
în Bărăgan, pentru 3 sau 4 ani .
N.în 1915 ,în Bulgaria ;colonizat în
Cadrilater , apoi ( 1940 ) la Ceamurlia -Tulcea.
Arestat pe 22 iul.1948 ; dus
la Securitatea din Tulcea, într-un grup de cca 33 persoane adunate din
toate satele ; transferaţi la Securitatea din Constanţa (
bătuţi şi batjocoriţi tot drumul ) ; eliberat pe 16
mart.1949.Căutat de Securitate, a fugit şi s-a ascuns în
păduri şi bălţile Dunării.Prins şi rearestat
pe 22 sept.1950 de o echipă
de securişti condusă de Ion Sarchizian.
Torturat la Securitatea din Constanţa
de Doicaru şi
Mihăilă .Condamnat la 15 ani muncă silnică ( Sentinţa
nr. 449 / 1 dec.1950 ) de Tribunalul Militar-Constanţa. Dus în 8 locuri de detenţie: Jilava,
Gherla ( unde a fost supus "reeducării " );Cavnic,Gherla ,Aiud
; lagărele Strâmba , Grădina
şi Salcia.Eliberat în 1964, cu Decretul
N.în Bulgaria ;colonizaţi în Cadrilater
; stabiliţi în Ovidiu -Constanţa ( 1940 ).Strămutaţi pe 15 iun.1951 cu domiciliu obligatoriu
pe 4 ani şi o lună , în satul Măzăreni , com.Traian (
Brăila )
N. în Bulgaria, stabiliţi în Dobrogea
şi Timişoara . Strămutaţi cu domiciliu obligatoriu de 4
ani şi o lună , pe 15 iun.'51 în satul Zagna , com.Vădeni (
Brăila ).
N.în Bulgaria ; stabiliţi în Dobrogea.Strămutaţi
cu domiciliu obligatoriu de 4 ani şi o lună , pe 15 iun.'51 în
satul Zagna , com.Vădeni ( Brăila
).
N.în 1899,în Bulgaria.Stabilit în
com.Corbu -Constanţa.Arestat pe 30 nov.'49 ,penru sprijinirea
partizanilor; torturat la Securitatea din Consttanţa ( de N.Doicaru ) ;condamnat
la 10 ani închisoare ( Sentinţa nr.128 / 10 mart 1950 ) de
Tribunalul Militar -Constanţa , pentru "uneltire contra ordinii de
stat" ( art.209 C.P. ) A murit în penitenciarul Gherla, pe 9
sept.1954.
N.în
1934,respectiv în 1935, în Bulgaria.Părinţii s-au stabilit prin colonizare în
Ovidiu -Constanţa. Strămutaţi
în 1951, pentru 4 ani şi o lună , cu domiciliu
obligatoriu în
com.Frumuşiţa -Galaţi .
/Iancu- ţăran "chiabur"
,n.în 1897, în com.Pestera ( Bulgaria ) ; stabilit prin colonizare , în com.Râmnic-Constanţa.Aretstat
pe 25 august 1953, printr-o înscenare a Securităţii ; anchetat la
Securitatea din Constanţa ; implicat în procesul "lotului
Caciauna Hristu " ; condamnaţi
la 15 ani închisoare ( Sentinţa
nr. 95 / 6 febr.1954 )de Tribunalul
Militar -Constanţa ( preşed.
lct. mj de justiţie, magistrat la Tribunalul
MilitarTeritorial -Bucureşti,Nagy Alexandru ) pentru "
uneltire contra ordinii sociale" ( art. 209 C.P. ).Detenţia la
Constanţa, Canal, Gherla.
/ Stere - n.în 1924 . Arestat în aceeaşi
zi ; anchetat la Securitatea din Constanţa ; judecat în acelaşi
proces ; condamnat la 15 ani închisoare .
Ţăran n.în 1923, în Bulgaria , stabilit
prin colonizare la Ceamurlia de Sus -Tulcea.
Arestat pe 8 sept. 1950 ;
anchetat la Securitatea din Constanţa ; implicat într-un proces de
21 persoane ( "lotul Ploscaru Stere " ) - înscenat
la ordinul Moscovei , în timpul războiului din Coreea - acuzate
de legături cu partizanii din Dobrogea ,pregătiţi de "sprijinirea anglo -americanilor" . Condamnat
la 4 ani închisoare ( Sentinţa nr. 449 / 1 dec.1950 ) de
Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed. mr. Gh.Sandrea . )
N.în 1928, respectiv 1930, în Bulgaria ;
stabiliţi prin colonizare în Dobrogea -Constanţa.
Strămutaţi-deportaţi
în
1951, pentru 4 ani şi 1
lună în Bărăgan .
Ţăran, n.în 1907 ,în
Bulgaria.Stabilit în Ceamurlia de Sus -Tulcea , prin colonizare.
Arestat pe 8 iul.1949 ; torturat
la Securitatea din Constanţa ( de Nicolae Doicaru ) ;
condamnat la 12 ani
închisoare de Tribunalul Militar-Constanţa.
A murit pe 9 ian.1955, din cauza
condiţiilor de exterminare .
Român n.în com.Gorna -Bulgaria , cu studii
liceale la Sofia , colonizat în Cadrilater.
După cedarea Cadrilaterului ( 1940
),s-a stabilit la Moineşti-Bacău ,devenind student la Facultatea
de Medicină din Iaşi ,membru org.legionare din Bacău
,activ în organizarea rezistenţei anticomuniste din zona Tazlăului .Arestat
la 15 mai 1948 ; bătut cu bestialitate la Securitatea din
Iaşi ( de Blehan Octavian şi Danielevici ),
silit să dezvăluie informaţii despre celula de
rezistenţă din pădurea Solonţ -Bacău. Plasat în
faţa trupelor securiste au înaintat spre
bordeiul partizanilor care, de teamă să nu-l omoare pe
camarad, s-au predat ( Eugen Berza , Ion Buliman , Mihai Iorgovan ).
A urmat o anchetă
sălbatecă în care Buliman a fost ucis, iar Gioga desfigurat.
Judecat într-un lot de 23 de tineri ( 1949 ) ,
de Tribunalul Militar-Iaşi -
în deplasare la Suceava- de preşed. col.Ion Gheorghe , care a pronunţat o sentinţă
cu mii de ani închisoare .
După un stagiu la închisoarea din
Suceava , Gioga a fost transferat succesiv la Jilava, Piteşti şi
Gherla , fiind supus unor torturi
bestiale de echipele "reeducării"
conduse de Eugen Ţurcanu ( unii
din ei, foşti colegi în lotul în care a fost condamnat : Prisăcaru,
Bordeianu, Sobolevschi ş.a. ) .În febr.1950, Adrian Prisăcaru l-a
denunţat pe Gioga că participase la asasinarea unui soldat sovietic .
A fost transferat în Camera 3 biserică , unde a fost torturat chiar
de Comitetul de reeducare .
/Mihai-văr / Elena-mamă /
Români originari din Bulgaria,stabiliţi
în '44 în România, prin colonizare(la
Moineşti-Bacău ),
/Stere Teja -n.în Dorcovo , în
1923.Pantofar ,s-a mutat în România ,împreună cu părinţii .
Arestat pe 15 mai 1948 ; torturat
şi condamnat la 6 ani închisoare pentru "uneltire contra
ordinii sociale"( art.209 C.P. );detenţia la penitenciarele din
Bacău, Suceava,Gherla şi Peninsula.
/Dumitru -n.în Velingrad, în
1927, fiul Elenei ;absolvent al Liceului Românesc din Sofia (unde i s-a
schimbat numele în Perceli ) ; absolvent al Facultăţii de
Medicină -Iaşi, stabilit în Bucureşti
(căminul Venus ) ; căutat
de Siguranţă ( apoi de Securitate ), a trăit 4 ani în
clandestinătate ( sub numele de Naum Cutina ).Arestat pe 16
iunie 1952 în Bucureşti ; condamnat la 10 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Iaşi ;detenţia la Piteşti, Gherla, Aiud, Jilava,
Periprava. Eliberat în 1962- după 2 ani de domiciliu forţat - a
părăsit România ,stabilindu-se în SUA.
/Nicolae (Coli )-fiul Elenei,
frate cu Dumitru ; absolvent al Liceului Petru Rareş din Roman
şi al Facultăţii de Medicină -Iaşi , stabilit
la Bucureşti ( cu fratele, apoi la părinţi )
Pe 19 iun.1952, a fost arestat (la
trei zile după arestarea fratelui ) de un comando de 50 de
miliţieni care au năpădit în casa lor.Condamnat la 10 ani
închisoare de Tribunalul Militar-Iaşi , executaţi la
Iaşi, Piteşti, Gherla, Aiud şi Jilava .Eliberat în 1962.
/Mihai -văr .16 ani a
trăit în clandestinitate. S-a predat în 1964, fiind eliberat
imediat ( graţierile ) .
/ Elena- mama.Arestată în 1951 ; condamnată
la 1 an muncă forţată de Tribunalul Militar-Iaşi
( pedeapsă executată în
grădina lagărului de la Ghencea-Bucureşti ), pentru că a
sărit să-şi apere fiul de securişti.
N.în 1914, în Bulgaria, domiciliat în
Constanţa.Strămutat cu domiciliu obligatoriu în
Bărăgan.
N.în Cehoslovacia,stabilit în Constanţa
.I s-a fixat domiciliu obligatoriu pe 4 ani şi 2 luni.
Grec din Constanţa.Arestat în
1958 , cu un grup de greci , fiind condamnat de Tribunalul
Militar din Constanţa , pentru "activitate contra regimului
" .
Negustor grec,stabilit în
Constanţa.Condamnat şi închis în urma unei înscenări puse
la cale de Securitate .
Funcţionar din Constanţa , n.în
1922, în Grecia.Arestat pe 1 iul.1949 , anchetat cu duritate la Securitatea din
Constanţa, condamnat la 20 ani muncă silnică (
sentinţa nr.553/13.10.1949 ) pentru " uneltire contra ordinii
sociale" , încarcerat la Constanţa, Jilava şi Aiud.
Femeile din familie, condamnate la
domiciliu obligatoriu , 4 ani şi 1 lună .
Ţăran n.în 1922,în Grecia,
stabilit în Constanţa .Arestat , condamnat la 7 ani închisoare
Cetăţean grec, venit în
România,(cu aprobarea regimului statului comunist) cu grupul
comuniştilor lui Marcos.Arestat şi închis la penitenciarul din
Mărgineni .
N.în Grecia , în 1921.Stabilit în com.Baia
-Constanţa.Medic în comună .
Arestat pe 1 iulie 1949,pentru
că acordase îngrijire medicală partizanilor din zona Babadag. Torturat
la anchetele de la Securitatea -Constanţa.Judecat în "lotul
Gogu Puiu " ,condamnat la 5 ani închisoare ( sentinţa
nr.544/7 oct.1949 )de Tribunalul Militar -Constanţa.
Închis la Aiud, eliberat pe 1 iulie 1954,
a reuşit să se repatrieze în Grecia.
N.în 1928 ,în Grecia; stabilit în
Constanţa.
La 18 iun.1951 ,i s-a fixat domiciliu
obligatoriu 2 ani în Bărăgan.
N.în 1925, în Grecia ; stabilită cu
familia la Techirgol ( Constanţa ) . La 18 iun.1951 ,i s-a fixat domiciliu
obligatoriu 4 ani şi 1 lună în
Bărăgan.
-
N.în Grecia
;colonizaţi în Cadrilater ; stabiliţi în Ovidiu -Constanţa.
Strămutaţi pe 15
iun.1951 cu domiciliu obligatoriu pe 4 -3 ani, în satul
Măzăreni , com.Traian ( Brăila )
N.în 1903 ,în Grecia. Stabilit prin colonizare
,în Constanţa. Arestat pentru propagandă împotriva regimului
comunist. A murit în detenţie, pe 12 dec.1952 .
Din Delta Dunării .Arestat în
1949 ,pentru adăpostirea unor partizani.
Condamnat la 10 ani
închisoare.Prin 1951, la 80 de ani, aproape orb ,era târât la
muncă forţată , în lagărul Peninsula.
[ LD:nu am material
despre această minoritate ]
[ Cf.ProTV., reportaj ,28 iun.2009 ]
Preotul satului spune, printre
altele:În 1959/ '60, slovacilor li s-au luat pădurile ,
fără acte .
După '89,nu li s-au retrocedat ,
deoarece li s-a cerut să dovedească că pădurile au
fost ale lor. Satul este depopulat. Merg la lucru în Slovacia. Au şcoală
, au un cămin de caritate pentru bătrâni, cu sprijinul unor măicuţe
venitedin Elveţia.
[ Cf.ProTV., reportaj ,28 iun.2009 ]
Slovac din
Pecica-Timiş. Electrician.Arestat, condamnat la 2 ani închisoare de
Tribunalul Militar din Timişoara. Prin 1952 se afla la lagărul
de la Oneşti.
[LD: vezi tragedia celor cca 10.000 de tătari refugiaţi
din Crimeea în România.]
Tătar din
jud.Constanţa , condamnat pentru înaltă trădare pentru
că i-a ascuns şi ajutat pe tătarii din Cimeea ,
fugiţi de persecuţiile ruseşti .Trecut prin închisorile
Constanţa şi Aiud.
Turc, proprietar de
vase. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi
Mărgineni
Negustor turc, din
Constanţa.N.în 1927, în Turcia.Arestat la 1 iul.1949, condamnat
la 12 ani muncă silnică , de Tribunalul Militar- Constanţa (
sentinţa 553/ 13 oct.1949, preşed. col.magistrat , Constantin
Pavelescu ), "pentru uneltire
împotriva securităţii statului "
A ispăşit pedeapsa la
Constanţa, Jilava, Gherla , lagărele de muncă de la Canal.
Hoge tătar.Învăţător.
Membru PNŢ.N.în 1896, la Abrud (Constanţa ).Arestat la 20
apr.1952, condamnat la 10 ani muncă silnică , de Tribunalul
Militar -Bucureşti (sentinţa 179 / 11 martie 1953 ), pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale" .
A murit în penitenciarul
Botoşani , la 25 mai 1961 .
Tătar din Medjidia.Arestat .Condamnat
la 5 ani închisoare corecţională pentru " uneltire contra
ordinii sociale" .Detenţia în lagărul Periprava.
Turc din Dobrogea.Arestat în 1952.Condamnat
pentru "acţiuni duşmănoase contra
regimului "
Hoge la geamia din
parcul Carol-Bucureşti. N.în 1908 la Tropaisar -Constanţa .
Condamnat la muncă
silnică pe viaţă.A murit la penitenciarul
Văcăreşti , la 29 martie 1960.Geamia a fost
dărâmată.
N.în 1928, în Bulgaria.Arestat la 21
nov.1951 , judecat pentru legături cu Consulatul
Turciei. Condamnat la 12
ani muncă silnică de Tribunalul Militar Constanţa.
A murit la închisoare , la
17 nov.1961.
Hoge la geamia Coiciu
din Constanţa .Arestat în 1950 , torturat la Securitatea din
Constanţa.
Condamnat la muncă
silnică pe viaţă ,pentru "uneltire contra regimului comunist"
de Tribunalul Militar Constanţa
Cetăţeni români de origine
turcă. Ridicaţi de la domiciliu de NKVD , fără ca
autorităţile române să ştie motivul arestării şi
ce s-a întâmplat cu ei .
N.în 1906 , în satul Tătaru -Comana (
Constanţa ) .Arestat la 14 oct.1948 , de Securitatea Constanţa
,pentru că a ascuns şi ajutat tătari fugiţi din Crimeea să treacă în Turcia .
Omorât în timpul anchetei , după 6 zile
, la 21 oct.1948.Corpul a fost predat familiei.
/Sultana -arestată în 1952,
torturată în anchetă , condamnată la 8 ani muncă
silnică, pentru ascunderea tătarilor fugiţi din Crimeea. A
fost închisă la Constanţa, Jilava, Miercurea Ciuc şi
Mislea.Eliberată în 1960.
Hoge .N.în
1908,în sat Nuntaşi , com.Istria -Constanţa.Tată a 8 copii.
Arestat la 20 apr.1952, judecat
cu "lotul tătarilor din Crimeea " ascunşi
în Dobrogea. Condamnat la 8 ani închisoare , pentru "uneltire
contra ordinii sociale" .
-Geafer, Selim
Hoge , n.în com.Valea
Seacă -Constanţa.Arestat la 18 martie 1952,condamnat la 8
ani închisoare, pentru "uneltire contra ordinii sociale".
N.în 1912, în Turcia, stabilită în
Dobrogea.I s-a fixat domiciliu obligatoriu, pentru 2 ani şi 2 luni
Hoge .N.în 1913 , în
com.Istria -Constanţa.Arestat la 17 apr.1952 .Condamnat la 4 ani
închisoare, pentru "uneltire contra ordinii în stat"
Funcţionar în Medgidia( Constanţa
) .Arestat în 1953, condamnat la 8 ani închisoare .
În 1955, era la Târgu Ogna ,grav bolnav.
Salariat la Direcţia
Magazinelor -Constanţa.Anchetat cu duritate la Securitatea din
Constanţa pentru că, în perioada 1952-'53 ,a ajutat cu
alimente şi bani deţinuţii politici eliberaţi din
lagărul Peninsula.
-Ibraim ,Tasim
Învăţător în Constanţa.Arestat
; condamnat la 8 ani închisoare de Tribunalul Militar-Constanţa,
pentru "uneltire contra ordinii sociale".Închis la Gherla
şi lagărul peninsula.
Preot musulman şi
învăţător în com.Istria-Constanţa ( tată a 8 copii )
Arestat în apr.1952 , pentru găzduirea
unor tătari refugiaţi din Crimeea .Eliberat apoi rearestat în 1956 , a fost închis
până în nov.'61.
Hoge în Constanţa,
n.în 1903, în satul Izvorul Mare , com.Peştera -Constanţa.
A adăpostit
tătari (refugiaţi din Crimeea, luptători ptr .independenţă
), le-a facilitat legăturile cu tătarii din ţară şi
din Turcia.Arestat şi condamnat
la muncă silnică pe viaţă , 10 ani degradare civică
şi confiscarea averii , ( sentinţa nr.179 / 11 febr.1953 , procuror cpt.de justiţie,
Mohor Rudolf ) de Tribunalul
Militar Teritorial Bucureşti , într-o şedinţă secretă
.
Hoge în oraşul
Constanţa ( cartierul Anandelchioi ) .Arestat în 1952 ; condamnat
de Tribunalul Militar -Constanţa.
Hoge în
com.Moşneni-Constanţa.Arestat în 1953 ; condamnat la 14 ani
muncă silnică pentru " uneltire contra ordinii sociale"
de Tribunalul Militar-Constanţa.
-Iusuf,Geafar
Hoge şi
învăţător însatul Nuntaşi, com.Istria-Constanţa.Arestat
în aprilie 1952, pentru că a găzduit refugiaţi tătari
din Crimeea.Condamnat şi închis până în 1956.
Rearestat la scurt timp
(atmosfera evenimentelor din Ungaria ) ,eliberat în 1961.
Din Medgidia -Constanţa.Arestat în
1948; anchetat de Securitatea din Bucureşti ( Rahova ), timp de
4 luni.
-Mehmed, Ahmed
Din Dobrogea.Student.Arestat şi
condamnat la închisoare în 1949 .Detenţia la Jilava şi
Piteşti ,unde a fost supus "reeducării "
Hoge în Megidia -Constanţa.Arestat
şi condamnat în 1953 .Detenţia la Jilava şi Piteşti,
unde a murit în 1957.
-Memet , Iacob / Memet,
Zore Ustianov /
Tătari din Crimeea ( Baidâr-Simferopol
) , refugiaţi ,ţinuţi
ascunşi de tătarii din
Dobrogea.
Prinşi, arestaţi
şi anchetaţi în 1952 de Securitatea
-Constanţa; judecaţi şi condamnaţi (Sentinţa
nr.1 769 /11 mart.1953 ) , de Tribunalul Militar-Constanţa .
Tătari din Dobrogea , care au protejat tătari
refugiaţi din Crimeea.
/Laim Vani - învăţător
în satul Dulceşti , com.Unirea -Constanţa .Arestat pe 20
apr.1952 ;judecat cu "lotul tătarilor refugiaţi din
Crimeea" ; condamnat la 15 ani muncă silnică (Sentinţa
nr. 1 769 /11 mart.1953 ), de Tribunalul Militar-Constanţa, pentru
ajutorarea refugiaţilor.
/ Mendu -din
com.Comana-Constanţa ;arestat la 30 aug.1952 ; judecat şi condamnat
în acelaşi proces ( 11 mart.'53 ).
Inginer din Constanţa.Arestat şi
condamnat la 2 ani muncă silnică ( 15 aug.'52 ) . Trimis la muncă
silnică în lagărul de la Bicaz ; eliberat în 1954.
- Musin ,Suliman
Din satul Sibioara , com.Lumina
-Costanţa.Arestat la 16 mai 1953 ; condamnat la 3 ani închisoare
(Sentinţa nr.829 / 11 sept.1953 )de Tribunalul
Militar-Constanţa .
Muftiu în oraşul
Constanţa.Arestat în 1953 ; condamnat la 10 ani închisoare .
Detenţia la Constanţa, Jilava,
Gherla.
- Mustafa, Fichiret O./
Mustafa Ibraim /
Din Constanţa şi Sibiu. Condamnaţi
la 3 ani închisoare pentru tentativa de trecere a frontierei .
-Mustafa :Sefchet M. /
Uzgun M. /
Din Techirghiol -Constanţa.Strămutaţi
pe 18 iun.1951 , cu domiciliu obligator de 5 ani .
-Mustafa , Zeiadin
Funcţionar în Constanţa. Condamnat
la 5 ani închisoare pentru "uneltire
contra ordinii sociale "
Hoge în Constanţa
, n.în 1910, în Negreşti -Constanţa.Arestat în 1953 ;condamnat
la închisoare pe viaţă de
Tribunalul Militar-Constanţa, pentru sprijinirea tătarilor
refugiaţi din Crimeea.
- Mustagep, Samedin
Hoge în Constanţa
, n.în 1910, în Negreşti -Constanţa.Arestat în 1953 ;condamnat
la închisoare pe viaţă de
Tribunalul Militar-Constanţa, pentru sprijinirea tătarilor
refugiaţi din Crimeea.
[LD: scenariu stereotip după care s-au
produs numeroasele arestările făcute cu scopul de a
compromite reprezentanţele "statelor capitaliste" ,la
Bucureşti .Este un "capitol de "istorie a
spionajului" pentru care nu
ne asumăm competenţa, având în vedere secretomania de care este
înconjurat şi după decembrie'89 .Semnalăm doar cazurile - nu
puţine - pentru care sute de cetăţeni români şi-au
pierdut libertatea sau viaţa. ]
Hoge în oraşul
Constanţa , n.în 1907, în com.Cogealac -Constanţa.Arestat la 11
aug.1952, în urma unei înscenări a Securităţii ; condamnat
la 15 ani muncă silnică de Tribunalul militar- Bucureşti
, pentru "înaltă
trădare şi spionaj" în favoarea Turciei .
A murit la penitenciarul
Gherla , în 1963.
Tânăr din Constanţa,
absolvent al liceului "Mircea cel Bătrân " .Arestat în 1948 ( ? ) ; acuzat de spionaj în
favoarea Consulatului Turciei din Constanţa , condamnat la 20 de ani muncă
silnică de Tribunalul Militar-Bucureşti, în baza
unui dosar cu probe false, întocmit de
Securitate.
A murit în 1953, în
penitenciarul Aiud.
Învăţător,
hoge, în satul Nuntaşi, com.Istria -Constanţa.Arestat pe 17
apr.1952, pentru ajutorarea tătarilor fugiţi din Crimeea .Condmnat
la 5 ani închisoare , pentru " uneltire contra ordinii sociale
şi înaltă trădare " ( art. 209 C.P. ) de Tribunalul
Militar-Constanţa
Detenţia la penitenciarele Aiud şi
Piteşti.
[ LD: După 1948, împreună cu soţia şi
alţi tătari ,ar fi organizat adăpostirea a 10.000 de
tătari refugiaţi în România, despre care nu se ştie mai
nimic. Când au venit ? De ce ? ]
Funcţionar la Banca
Populară din Constanţa ;animator al vieţii
social-culturale a tătarilor din Constanţa - a creat poezii
şi piese de teatru despre tradiţia istorică a tătarilor .
Arestat de pe stradă ,pe 15 oct.'48 ; Omorât
după 5 zile , în timpul anchetei, de Nicolae Doicaru. La 22 oct.,trupul
mutilat a fost dat familiei cu specificaţia "sinucis"
.
Soţia -arestată ,
anchetată şi condamnată la închisoare în 1952.
N.în 1922, în Turcia ( fiul consulului român
din Turcia Simpliceanu Eugen ) .
Arestat în 1948 pentru tentativa
de trecere frauduloasă a graniţei ; rearestat în 1954 pentru
că ... a participat la nunta unui legionar ;condamnat la 12 ani
închisoare .
Eliberat în 1959, lăsat să
plece în Turcia.
N.în 1892, din com.Corbu-Constanţa.Arestat
în 1953, sub acuzaţia de spionaj , în urma unei înscenări
a Securităţii. Omorât pe 8 nov.1953, în timpul anchetei.
[LD:21 ian.2008 .pentru ucraineni,situaţia este
destul de complicată -confuză ( ca să nu spun altfel ) .Pe de
o parte ,foarte mulţi ucraineni ,după anexarea ( 1940 ) şi
reanexarea nordului Bucovinei de către URSS ( 1944 ) ,au devenit "cetăţeni
sovietici ".
Pe de altă parte, mulţi din
cei rămaşi în hotarele Bucovinei româneşti ,au fost
folosiţi de noua stăpânire -ca înrudiţi etnic şi lingvistic
cu ruşii - ca unelte de represiune
anti-românească.
Cu
evoluţiile geo-politice ce au marcat destinul acestei ţări
(şi naţii ) vecine ( 1944-1989 ), devenite şi mai
complicată după destrămarea URSS" şi
reconfigurarea hotarelor Ucrainei pe seama Basarabiei , deci a României ( ca
fruct a Pactului Hitler -Stalin ! )subiectul pare
"suspendat ",
"îngheţat ","paralizat" dacă
nu cumva definitiv închis.
Rămâne
, însă, ca o rană nevindecată , drama fiecărui om - fie el
român sau ucrainean, moldovean sau basarabean
-zdrobit în cleştele
genocidar comunist .
Scriitoare , n.în 1913, la
Volovoje-Podkarpatţko (Ucraina ) .Arestată, condamnată. A
executat pedeapsa la Mislea, Ghencea, Văcăreşti
Fost luptător în trupele
ucrainene ( "Bandera" ),stabilit în România.Arestat
.Condamnat . A executat o parte din detenţie în penitenciarul
Mărgineni.
[LD: este şi acesta un "caz" despre
care istoriografia comunistă a păstrat o totală tăcere.
Din
motive conjuncturale (cu episoade tulburi şi complicate , ca în zonele de
graniţă din nordul Bucovinei ), eroismul maramureşenilor români a fost contracarat de acţiuni
secesioniste ucrainene ( instigate şi susţinute de armata
sovietică şi comunişti ),
despre care, ulterior, a fost interzis să se vorbească .]
Prefect comunist în Maramureş,
numit de autorităţile sovietice.
În febr.1945, a cerut lui Stalin alipirea
Maramureşului la Ucraina Sovietică. Ca reacţie, românii au
constituit Comitetul Naţional Român al
Maramureşului , care au chemat românii la rezistenţă .Mihali
Gavrilă Strifundă - ţăran din Borşa
-Maramureş ( primar liberal între 1935-1940 ,până la ocuparea
Ardealului de Nord ;revenit la conducerea primăriei după eliberare
a
ridicat satele din Valea Izei şi Valea Vişeului. Pe 5 mart.'45,
s-a produs o confruntare pe podul Izei , sovieticii deschizând foc
asupra mulţimii ,făcând mai multe victime.
Mihali Gavrilă s-a dus la Cluj, şi
a înaintat un Memoriu lui
Petru Groza , după care s-a refugiat în munţi.Prefectul Odoviciuc a
fost destituit ( 7 apr.'45 ) dar Mihali a fost hărţuit, dat în
urmărire , prins şi arestat ('48 ) , eliberat , iar arestat( '49
) ; eliberat ,iar arestat ( '50 )
Rerestat în nov.1958 ; condamnat
la 8 ani închisoare de Tribunalul Militar-Cluj, pentru "uneltire
contra ordinii sociale " , a murit pe 21 febr.1961, în
penitenciarul Botoşani .
L-a arestat pe prefectul de
Maramureş, Mihali Petre ,în primăvara 1945,în perioada tranziţiei
administrative , după părăsirea autorităţilor
horthyste .L-a arestat împreună
cu mai mulţi români , pe 5 martie 1945 în încercarea de trecere a Maramureşului sub administraţie
ucraineană sovietică. Românii au fost torturaţi şi
eliberaţi.
Căldărar.N în 1923, la
Colţeşti.Arestat , a murit în 1954, la Aiud
N.în 1884 , în satul Vârciorova,
com.Bolvaşniţa-Caraş Severin . A făcut parte din
organizaţia lui Aurel Vernichescu , contribuind cu bani şi alimente. Arestat
în 1949, a fost condamnat la 2 ani închisoare.
De câteva luni, avem cu Italia un conflict acut pentru ţiganii
-rromii/cetăţeni români , care au invadat peninsula.Redivivus în
diverse variante "cazul Mailat" : viol-tâlhărie-asasinat
.
Prilej de dat cu părerea privind "problema"
; ediţii speciale în presă şi televiziuni ; demersuri
diplomatice , culminând cu vizita ministrului de Externe la Roma , cu conf. de
presă Fratini-Diaconescu ...etc etc...
Văd -aud : pe mereu "reprezentantul"
Păun şi Mădălin Voicu ; un tânăr
ţigan Costel Bercuş - preşed. fundaţiei "fonduri
ptr.rromi" ; o tânără cântăreaţă de muzică
ţigănească (superbă, şcolită , care vorbeşte
normal despre ţigani , reabilitând numele: ţ-gange ;
Ar trebui explicata
cu atenţie puţinătatea referirilor la ţigani în
dicţionarele victimelor şi numărul mare de ţigani
torţionari semnalaţi în mărturii. In acest sens este
interesantă analiza.
[ THE
GIPSIES,1995 ]
Trad. Dan Şerban Sava , Editura "Humanitas", 1998
,Colecţia Naţiuni,
Mentalităţi
[ LD:22 mai.2011 : Lucrare captivantă, interesantă,
despre o populaţie
şi o cultură prezentă
în Europa de veacuri , cărora
nu li se pot atribui
conceptele de " popor",
" naţiune" , "patrie" , datorită
stilului lor de viaţă şi vicisitudinile la care a fost
supusă . Din cartea lui Frazer,, ne-au stârnit un deosebit interes concluziile
sale privind situaţia ţiganilor din ţările " blocului
comunist " ( Capit. 9 -Epoca modernă , pag.270
) ,temă ocolită
de istoriografia comunstă, inclusiv cea din România
]
[ LD:Rezumat -
simple note - informaţii ( neprelucrate , necomentate )
În anii de
după război, transferul de teritorii şi de populaţii între
diferite ţări , va căpăta o nouă dimensiune ca în
cazul celor 15 milioane de germani transferaţi din răsăritul
Europei . [ Vezi la tabloul Ţigani - victime ]
[Războiul al II-lea mondial ]
Sfârşitul războiului al II-lea
mondial a marcat o masivă redistribuire a ţiganilor care au
supravieţuit holocaustului din Europa. În principal acest lucru se
datorează deportărilor pe scară largă ,dar parţial
şi fugii
dintr-o ţară în alta . De ex., din Slovenia şi Croaţia
către Italia în căutarea unui mediu mai puţin distrugător.
Revenirea la starea de pace , va conduce
la o nouă circulaţie a ţiganilor. Cei eliberaţi din
lagărele morţii vor fi abandonaţi ca deportaţi sau
apatrizi şi supuşi la tot felul de restricţii birocratice
sau speciale.
În anii de
după război, transferul de teritorii şi de populaţii între
diferite ţări , va căpăta o nouă d dimensiune ca în
cazul celor 15 milioane de germani transferaţi din răsăritul
Europei . Destul de des , familii prinse în această strămutare
de populaţii, s-au confruntat cu o opoziţie puternică în
încercarea lor de a fi acceptaţi în Germania , iar aceia care au
reuşit să-şi încheie călătoria, erau departe de
obţinerea cetăţeniei .
Într-o formă
mai puţin directă , expulzarea a peste 2 milioane de germani de
origine sudetă [ Cehia ] , va conduce la migraţii în masă în
perimetrul frontierelor Cehoslovaciei .
Mii de ţigani îşi vor
părăsi aşezările izolate din zona rurală a Slovaciei .
Unii se vor stabili în zonele de la frontiera de Vest, de unde fuseseră
evacuaţi germanii. Şi mai mulţi însă, se vor muta în
cartierele din zona industrială a oraşelor , angajându-se ca muncitori
necalificaţi în fabrici şi pe şantierele de construcţii
Un alt tip de transfer , se va produce
după 1950, din URSS către Polonia, când un adevărat val de
expatriaţi va părăsi fostele teritorii poloneze , alipite acum
de către URSS. Printre cei transferaţi s-a aflat şi un grup de
romi , în principal căldărari şi geambaşi, care la
începutul războiului ( 1939 ) fuseseră deportaţi din acea
regiune, dincolo de Urali . Aceştia au avut mari dificultăţi de
integrare în rândul romilor din Polonia,
datorită faptului că în timpul internării codul de puritate a
fost respectat cu stricteţe, pe când în Polonia, supravieţuirea
impusese o oarecare destindere a acestuia
Pe urmă ,agitaţia politică
va genera , la rândul ei , alte dislocări
.Printre cei
150.000 de refugiaţi care au fugit în Occident după revoluţia
maghiară din 1956, s-au aflat şu ţigani ; Apoi evenimentele din
Portugalia , din anii '70, au produs un exod l ţiganilor înspre Spania
. În cea mai mare parte , însă ,
migraţiile au avut la bază raţiuni de ordin economic.
[ Ţiganii în
Occident ]
Unele dintre
acestea nu au atras atenţia asupra lor : printre milioanele de "
gaster beiter" [ muncitori străini ] ajunşi în Germania şi
provenind din Turcia, Iugoslavia, Grecia şi Spania , se vor afla şi
ţigani care preferând să-şi ascundă identitatea, vor
căuta să dobândească slujbe curente şi să-şi
trimită copii la şcoală .
Mai degrabă , în ton cu trecutul
şi din Balcani au plecat un val de ţigani,, cum de altfel s-a mai
întâmplat în decursul istoriei acestora .Acest val va începe în anul '60, sursa
reprezentând-o Iugoslavia, unde reglementările de frontieră au
devenit mai blânde decât în restul Europei răsăritene. El s-a
răspândit spre Vestul continentului, concentrându-se cu precădere în
Italia, Austria, Germanaia Franţa şi Olanda .Unii dintre ei
încearcă să emigreze în Statele Unite , dar foarte puţini vor
reuşi .Mişcarea va fi cât se poate de heterogenă ,reuşind
să cuprindă atât ţigani sedentari, cât şi nomazi, dintr-o
mare varietate de grupări tribale şi lingvistice. Cei mai
remarcaţi sunt ţiganii din sudul Iulgoslaviei , cunoscuţi sub
numele de xoraixaneroma [ ţigani turci ] pentru a-i deosebi de
alţii , în deosebi de ţiganii creştini .Denumirea colectivă
, ascunde totuşi o semnificativă diversitate a stilului de
viaţă şi a dialectului romani
[ neromânesc ] .
Italia va fi una din primele
destinaţii iar veştile favorabile primite de acolo, vor duce la
sosirea rudelor primilor veniţi , cât şi la un număr tot mai
mare de ţigani de pe o arie de răspândire mai largă.
Acest lucru a făcut ca întregul
climat să evolueze spre ostilitate , şi la scurt timp după
aceasta , şi alte ţări au fost supuse unor acţiuni de
recunoaştere .Aceia dintre ţiganii care , în ţările de
origine, se sedentarizaseră ( precum xorane din Kosovo ) vor
manifesta tendinţa de a redeveni nomazi , chiar şi aceia dintre
ţigani care , în Iugoslavia se hotărâseră să renunţe ,
parţial , la nomadism,
urbanizându-se şi devenind semi-sedentari , vor continua , de regulă
, să se deplaseze periodic de la un oraş la altul , de la o
ţară la alta , în permanentă căutare de noi mijloace de
trai . La intervale regulate,
mulţi dintre ei se vor întoarce în Iugoslavia, ducând înapoi banii
strânşi şi tot felul de mărfuri cu căutare la ei acasă
. În mare parte, analfabeţi şi lipsiţi fiind de orice fel de
educaţie, fără o cunoaştere suficientă a limbii, cât
şi datorită originii lor ţigăneşti , găsirea unei
slujbe curente va fi pentru aceştia o mare dificultate .
Negustoria ambulantă de
mărunţişuri şi celelalte activităţi practicate de
ei , dovedesc faptul că se obţinea un câştig mai
substanţial atunci când ţiganii lucrau în grupuri mici ,
deplasându-se către sate şi oraşe situate la mare
distanţă de sălaşele lor temporare , pentru ca apoi ,
să-şi poată permite perioade de inactivitate .Alţii , în
schimb , au trecut la negoţul cu fier vechi .
În cazul ţiganilor turci ( xorane
) din Bosnia şi Muntrenegru , prelucrarea aramei va continua să
rămână un mijloc de câştigare a existenţei , tendinţa
manifestată acum fiind mai degrabă de producere a unor piese
decorative , extrem de ornamentate.
. Ajutoarele provenire de la ASIGURĂRILE
SOCIALE, VOR DEVENI UN FACTOR NOU
ŞI SEMNIFICATIV ÎN ORGANIZAREA LOR ECONOMIOCĂ .
Aceste variate
surse de venit , sunt rotunjite prin cerşetorie şi ghicit, activităţi
care pentru unii dintre ţigani , vor reprezenta principala ocupaţie
. Cerşitul cade , de regulă ,
în sarcina femeilor ,însoţite adesea de către copii , sau chiar a copiilor
, mai ales atunci când , împotriva cerşetorilor adulţi sunt aplicate
sancţiuni legale.
Alţii , însă , se vor axa pe
săvârşirea delictelor mărunte , precum furtul din
magazine, hoţia de buzunare , furtul de vehicule ; copiii mai mici , vor
fi din nou atraşi din cauza
imposibilităţii urmăririi judiciare .
Ţiganii sedentarizaţi cu mai
mult timp în urmă , nu vor arăta nici un fel de simpatie
faţă de noii veniţi şi faţă de
fărădelegile produse de aceştia, deşi , de regulă , se
străduiau să nu antagonizeze populaţia din localitatea în care
aceşti vieţuiau .
Tipul de locuinţe diferă de
la o zonă la alta .În afară de rulotele trase de vehicule şi de
cocioabele ordinare , corturile vor fi utilizate doar în cazuri de
urgenţă şi atunci acestea vor fi de tipul celor fabricate pentru
uz turistic.
În Italia , majoritatea ţiganilor
iugoslavi se vor lăsa atraşi de taberele mici improvizate la
periferia unor oraşe.
În Germania, mulţi dintre ţigani se
vor stabili în barăcile asigurate de către stat .
În Franţa
exista posibilitatea de a avea acces în spaţiile rezervate pentru
ţigani , unde aceştia puteau vieţui alături de manouke
şi gitanii francezi.
Se punea
îndeobşte problema ocupări unei cocioabe într-un bidonville , atâta
timp cât acestea aveau să supravieţuiască buldozerelor .
Olanda va oferi în 1977 ,o
soluţie asupra căreia s-a reflectat un timp mai îndelungat,
şi anume cînd după câţiva ani de relaţii incomode cu
ţiganii proveniţi din străinătate şi locuind acolo
ilegal , guvernul a decis sub presiune din partea Parlamentului , să
reglementeze situaţia cel puţin a unora , vreo 450 persoane , printre
care mai mulţi ţigani turci (
xorane ) .
Ţiganilor li
s-au asigurat mai întîi locuinţe semi-permanente , apoi permanente ,
după care s-au înfiinţat şcoli pentru copii şi
adulţi ( aceştia nu prea cu
chef ) .
Experimentul
va rămâne totuşi unic , întrucât se va trece la
înăsprirea măsurilor luate împotriva intruşilor veniţi din
străinătate.
Atari migraţii vor produce urmări
considerabile la nivelul organizării sociale.
Dar cele mai
frapante şi concentrate mişcări ale ţiganilor se vor
petrece ca urmare a destrămării comunismului . Examinarea celui mai
recent capitol din emigraţia ţiganilor europeni presupune însă
mai întâi o trecere în revistă a politicilor naţionale postbelice în
chestiunea ţiganilor.
[¤ Ţiganii în sistemul comunist ]
După cel de-al
doilea război mondial, pentru grosul ţiganilor perspectivele vor fi
îngrădite de frontierele unei singure ţări , unica lor chestiune
de interes reprezentând-o strategiile
aplicate de autorităţi pe plan intern.
Linia de demarcaţie
va separa Răsăritul de Occident, majoritatea ţiganilor din
Europa rămânând în ţările cu regim comunist *
----------------------------------
[* The Gpsies of Eastern Europe , editată
de D:Crowe şi J.Kolsti , New-York şi Londra , 1991. Se referă la
sit. ţiganilor din România , Cehoslovacia şi Ungaria ]
---------------------------------------
Acest lucru ar fi
trebuit să conducă -şi uneori a şi condus- la o oarecare
ameliorare a situaţiei acestora , dat fiind faptul că noile
autorităţi plecau de la premiza că era de datoria statului de a
acorda asistenţă grupărilor sociale subdezvoltate .În plus,
teoria marxist -leninistă asigura existenţa diferitelor
naţionalităţi şi minorităţi ( o categorie mult mai flexibilă ) în
cadrul statului , recunoscând în acelaşi timp că se pot bucura de o
serie de drepturi .
Noile ţări comuniste , urmând
strategii destinate mai degrabă promovării unor ţeluri
ideologice , decât lichidării nedreptăţilor sociale , se vor
deosebi între ele în ceea ce priveşte aplicarea unor atari principii în
chestiunea ţiganilor.
În practică însă, la un moment
dat, în majoritatea ţărilor comuniste , s-a urmărit integrarea
socială a ţiganilor întrucât orice persoană ajunsă la
vârsta la care putea munci , avea atât dreptul cât şi obligaţia de a
munci , în cadrul unei unităţi cooperatiste sau de stat , orice
iniţiativă particulară fiind considerată ilegală .
Orice grup care nu
respecta modelul, perturba conceptul fundamental al planificării
centralizate .
[RSS ]
Uniunea
Sovietică însăşi îi recunoscuse pe ţigani cu peste 20 de
ani înainte , în 1920 , drept o minoritate naţională , aceştia
putând fi înscrişi în actele de identitate şi în paşapoartele
interne ca "tsigan"
[ În 1959 ,
numărul celor înregistraţi astfel, s-a ridicat la 134 000 ;mulţi
însă au preferat ca copiii lor să fie înregistraţi drept
ruşi , armeni , etc.
Cu ocazia
recensământului din 1979, cifra oficială va fi de 209.999
ţigani ]
În 1926 , se
formează Uniunea Ţiganilor din întreaga Rusie ,
Se deschid apoi o
serie de şcoli primare în care procesul de învăţământ se va
desfăşura în limba romani , cărţile şi periodicile vor
fi tipărite tot în această limbă , după care se începe
activitatea de creare a unei limbi literare .
Teatrul
Ţigănesc de Stat înfiinţat în 1931, este singura
instituţie a ţiganilor care nu va fi desfiinţată atunci
când , în anii '30, autorităţile vor adopta o altă politică
a ţiganilor.
Nici în perioada postbelică nu se va
ajunge la o reînnoire a politicii şi strategiei anterioare. Nomadismul
va fi interzis de către o lege
adoptată în 1956.
Legea va fi
aplicată însă cu superficialitate , pentru că o serie de
grupări nomade îşi vor continua deplasarea de la un colhoz la altul ,
pentru a desfăşura diverse munci de sezon. Alţii îşi vor
continua afacerile particulare ilicite ca negustori ambulanţi ,
ocupaţie adesea trecută cu vederea .
[ POLONIA ]
Polonia este primul
stat comunist care de la începutul anilor '50 încearcă să asigure
integrarea ţiganilor nomazi, oferindu-le adăpost şi locuri de
muncă .
Mulţi dintre
copiii ţiganilor au fost înscrişi în şcoli , în acelaşi
timp încercându-se înfiinţarea de ateliere cooperatiste , având la
bază meşteşugurile tradiţionale , precum
căldărăria. În general însă, munca în aceste ateliere ,
nu-i prea atrăgea pe ţigani , fiind necalificată, prost
remunerată şi necesitând efort fizic .
Nomazii vor
continua să pribegească dintr-un loc în altul , dar în 1964,
autorităţile vor adopta măsuri coercitive : li se interzice
ţiganilor deplasarea în căruţe cu coviltir , are loc înregistrarea
lor forţată şi se trece la aplicarea cu stricteţe a
reglementărilor cu privire la întâlnirile şi adunările acestora
.
După 2 ani de
zile, numărul ţiganilor nomazi va scădea în mod drastic, şi
curând după aceasta , peste 80 % din copiii de ţigani vor merge la
şcoală chiar dacă numai cu intermitenţe.
Sedentarizarea va
aduce cu sine propriile probleme : în anii '80 , disputele dintre noii
locuitori ai caselor şi vecinii lor vor fi frecvente ; Sute de ţigani
vor fi apoi alungaţi din Polonia ,pierzându-şi
cetăţenia .
[ Ungaria ]
Ungaria va
întâmpina şi ea dificultăţi de ordin social, întru cât
apariţia tot mai frecventă a ţiganilor în societate ( şi
rata înaltă a natalităţii ) , va genera noi tensiuni şi
antagonisme.
Strategiile oficiale şi cele de
partid, vor oscila în privinţa recunoaşterii ritmului rapid de
creştere a numărului ţiganilor. Vreme de 7 ani , tarafurile
de ţigani au fost suprimate ca "rămăşiţă
a vremurilor decadente" .
În 1958, ia fiinţă un Comitet
Consultativ al Ţiganilor , care va fi abandonat în 1960,
odată cu declaraţia că
aceştia nu constituie o minoritate naţională şi cu o
referire la adresa " falangei de prejudecăţi "
împotriva ţiganilor , în deosebi în zonele rurale.
În 1974, se reînfiinţează Comitetul
Consultativ, pentru a fi înlocuit în
1986 , de către un Consiliu al Ţiganilor , mai
reprezentativ , urmat apoi de înfiinţarea Asociaţiei
Naţionale a Ţiganilor care va avea ca scop stabilirea de
legături între cele 200 de Cluburi Culturale locale .
Se fac unele progrese în ceea ce
priveşte asigurarea de locuinţe şi de locuri de
muncă pentru ţigani .
În ceea ce priveşte educaţia ,
autorităţile vor fi la început de acord cu menţinerea copiilor
de ţigani în şcolile maghiare .Apoi, datorită problemelor de
limbă ale copiilor ( care utilizau ca limbă maternă limba romani
, sau un dialect românesc al acesteia ) , autorităţile vor începe
să încurajeze, în mod experimental, predarea în limba maternă
sau acesteia alături de limba maghiară .
[ Cehoslovacia ]
[Într-o formă
mai puţin directă , expulzarea a peste 2 milioane de germani de
origine sudetă [ Cehia ] , va conduce la migraţii în masă
în perimetrul frontierelor Cehoslovaciei .
Mii de ţigani îşi vor părăsi aşezările
izolate din zona rurală a Slovaciei . Unii se vor stabili în zonele de la
frontiera de Vest, de unde fuseseră evacuaţi germanii. Şi mai
mulţi însă, se vor muta în cartierele din zona industrială a
oraşelor , angajându-se ca muncitori necalificaţi în fabrici şi
pe şantierele de construcţii ] [......] ]
Cel mai instructiv
exemplu de tratament sinuos aplicat ţiganilor de către un
regim comunist, îl vom găsi ,însă , în Cehoslovacia .
Strategia utilizata
de cehi este în mod variat simbolizată de un amestec de
condescendenţă şi nelinişte , de paternalism şi despotism,
de inactivitate binevoitoare şi încercări epuizante de aplicare a
unor soluţii radicale.
În primul deceniu după preluarea puterii
de către comunişti , în 1948, aparatul de partid şi de stat se
va ocupa cu probleme mult mai presante. Din punct de vedere ideologic, se
presupunea că întrucât "ţiganii erau victime ale capitalismului
" , odată cu înfrângerea acestuia se va rezolva în mod automat
şi problema lor .
În ciuda ştirilor din mas media
despre victoriile obţinute în ceea ce priveşte frecvenţa
şcolară a copiilor de ţigani , încadrarea în muncă şi,
în general , asimilarea ţiganilor, în 1958, se produce un moment
de cotitură ,când autorităţile ajung la concluzia că identitatea
de grup a ţiganilor trebuie nimicită , dacă se are în vedere
progresul acestora.
Ca urmare , se
decretează că ţiganii nu sunt un grup etnic , ci doar
oameni care "păstrează o structură demografică vădit
diferită " de restul populaţiei .
În acelaşi an , se adoptă o lege
stipulând şcolarizarea copiilor de ţigani şi sedentarizarea atât
a nomazilor ( în mod practic, numai o minoritate în cadrul întregii
populaţii ţigăneşti şi cu referire , în principal , la
grupările de origine valahă ) , cât şi a semi-nomazilor , prin
înregistrarea lor într-un anumit loc şi interzicerea
desfăşurării activităţii într-altul .Legea va da
rezultate foarte bune în ceea ce priveşte eradicarea nomadismului .
Căruţele cu cai ale ţiganilor
valahi fiind o ţintă cât se poate de vizibilă , poliţia
putea să efectueze razii la locurile de tabără , să
omoare caii şi să de a foc la căruţe . Legea se va
dovedi însă ineficace , atunci când se va încerca controlarea
seminomazilor, mulţi dintre aceştia deplasându-se continuu între
domiciliul aflat în Slovacia şi locul de muncă din Cehia.
În ciuda acestui fapt, planul de integrare
a fost abordat cu acelaşi entuziasm de care s-a dat dovadă şi în
cazul altor programe alimentare ale timpului , precum plantarea conopidei sau
promovarea prieteniei eterne cu Mongolia .
Autorităţile locale în ale
căror sarcină cădea înregistrarea ţiganilor şi
asigurarea locurilor de muncă şi a locuinţelor pentru
aceştia, vor găsi , de regulă , că este mai comod să-i
ignore.
Se dă dispoziţie provinciilor
să strângă date cu privire la ţigani şi să
întocmească un plan pe termen lung, de asimilare a acestora .
Strategia pusă
astfel la punct în 1985 , va urmări îndeplinirea a două obiective
: încadrarea în muncă a ţiganilor apţi de muncă
şi desfiinţarea cătunelor de ţigani şi a altor
"concentrări indezirabile "
( circa 1300 ).
Mai trebuia de asemenea să se
organizeze o campanie împotriva analfabetismului şi parazitismului
, şi pentru acest scop , s-a solicitat Academiei de Ştiinţe
să efectueze o cercetare cu privire la viaţa dusă de
ţigani .
Integrarea a fost
concepută ca o capitulare necondiţionată a ţiganilor
, consideraţi un popor primitiv , înapoiat şi degenerat. .
La recensământul efectuat în anul
următor ( 1966 ) , se vor înregistra 221 526 de ţigani ,
stabiliţi în deosebi în estul ţării .
Pe
arunci , tot al 11-lea copil născut în Cehoslovacia , era
ţigan [ 9, 9 % ] .
Noua schemă de "dispersare
şi transfer " , va avea la bază strămutarea regulată
şi planificată a ţiganilor din aşezările din Slovacia
, în Vestul Cehiei , în zone cu o densitate redusă de ţigani pentru a
obţine o răspândire uniformă , dar cât se poate de redusă
ca număr, pe întreg teritoriul republicii .
Acţiunea va fi
de la început sabotată de finanţarea necorespunzătoare
, restricţiile de ordin
birocratic , ostilitatea autorităţilor locale şi , în cele din
urmă ,de nerespectarea reglementărilor de către ţigani .
Evenimentele vor lua o întorsătură
alarmantă când din nou , îşi fac apariţia prejudecăţile
rasiale , în deosebi în sfera locativă ( inclusiv o propunere
venită din partea unui grup de muncitori de trimitere a
ţiganilor înapoi în India , pe cheltuiala statului ) . Până la
sfârşitul anului 1968 , se va ajunge la oprirea programului , astfel încât
numărul de strămutări neplanificat va depăşi cu mult
pe cel al transferurilor planificate . Strămutarea masivă a
ţiganilor care a avut loc în Cehoslovacia postbelică reprezintă
, în general, un caz tipic de migraţie de la sat la oraş , în
căutarea unui loc mai sigur, într-un mediu mai extins.
Apoi , vreme de câţiva ani , se
încearcă în mod efectiv tratarea ţiganilor ca minoritate
naţională , permiţându-li-se să organizeze cooperative
şi să înfiinţeze propriile asociaţii socio-culturale.
Ultimele dintre acestea , vor spori rapid , atrăgându-i nu doar pe
ţiganii mai săraci , dar şi numărul mic şi influent
consideraţi ca asimilaţi în totalitate .
. " Normalizarea " care a
urmat Primăveriide la Praga arată caracterul efemer al
experimentului , astfel că în 1973, toate organizaţiile de masă
ale ţiganilor sunt dizolvate pe motiv că " nu au reuşit
să-şi îndeplinească funcţia de integrare " , iar
planul de introducere al limbii romani ca mijloc de instruire în şcoala
primară , este abandonat .
Autorităţile revin la asimilare
ca unică soluţie . Unele strategii vor fi continuate în taină ,
precum presiunile exercitate asupra miilor de ţigănci , ca după
naşterea câtorva copii să se supună sterilizării .
Recensământul din 1980 , indică o
explozie demografică , fiind înregistraţi 288.4440 de ţigani
. Dar şi această subevaluare , reprezintă cca 2 % din
întreaga populaţie ( 8 % în Slovacia de Est ) , aceste cifre putând
creşte rapid datorită ratei înalte a natalităţii în rândul
segmentului mult mai tânăr al populaţiei ţigăneşti .
Din punctul de vedere al educaţiei ,
se observă un progres faţă de datele furnizate de
recensământul din 1970 : de ex . doar 10 % dintre ţiganii cu
vârstă mai mare de 15 ani , nu au primit nici un fel de educaţie ,
faţă de cei aproape 30 % înregistraţi cu zece ani înainte .
Pe de altă
parte, numărul absolvenţilor de studii superioare, creşte
de la 45 . la 345 .
[ ROMÂNIA ]
România şi
Bulgaria, la rândul lor, vor dovedi aceeaşi rezistenţă în
privinţa acordării statutului de grup etnic ţiganilor .
În problema
şcolarizării şi a sprijinului cultural acordat ţiganilor,
România nu va încerca să ia măsuri comparabile cu cele luate , chiar
dacă numai pe hârtie, pentru minorităţile maghiară şi
germană .
Şi , întrucât rolul ţiganilor
devine mai important în vechile şi adânc înrădăcinatele
prejudecăţi faţă de aceştia , se vor intensifica *
-------------------
* cf. S.Beck,
" Tsiganii - Gypsies in
socialist Romania " , apărut în Giessener Hefte fur Tsiganologie , 1-4 / 1886, pp. 109- 127)
-----------------------------------
Guvernul a
continuat politica de sedentarizare forţată,urmată apoi
de dispersarea grupurilor mai numeroase, iar de la începutul anilor '70, va
refuza chiar să recunoască existenţa ţiganilor.
Ca parte componentă a acestui program de
"sistematizare" , Ceauşescu , " conducătorul " ,
va încerca să le distrugă cultura şi să-i bage cu
forţa în ghetourile sărăcăcioase din oraşe , sau în
aşezările deprimante de la ţară .
Obiectele lor de preţ - monezile mari
de aur din perioada austro-ungară - forma preferată de păstrare
a economiilor - vor fi confiscate de către Poliţie şi
Securitate , iar posesorii lor nu vor
scăpa nici-o dată de hărţuire .
[Bulgaria ]
Bulgaria va
întreprinde o campanie de asimilare , vreme aproape 30 de ani .
Un Decret emis în
1858, le interzice ţiganilor
să pribegească şi impune Consiliilor să-i trimită la
muncă în fabrici şi cooperativele agricole .
Unele din vechile cartiere de ţigani ,
vor fi demolate , iar familiile adăpostite în apartamente de bloc .
Începând cu anul 1969, se
înfiinţează şcoli separate pentru a asigura miilor de copii de
ţigani o educaţie elementară , cât şi pentru ai îndrepta
spre ucenicie şi absolvirea de şcoli tehnice .
Era interzisă
folosirea limbii romani în aceste şcoli .
În acelaşi timp, prin închiderea
şi exproprierea ziarelor şi a asociaţiilor lor, autorităţile vor submina
capacitatea ţiganilor de a-şi păstra individualitatea .
Începând cu anii 1970, se va încerca
desfiinţarea pe cale legală a acestei numeroase
minorităţi ( 5 % pesemne din totalul populaţiei ) .
Se interzice
folosirea termenului " ţigan " , în actele de identitate , şi ( ca
parte a măsurilor cu caracter general
, luate împotriva musulmanilor
) cei purtând nume musulmane sunt
obligaţi să şi le schimbe cu altele noi , de origină
slavă .
Ziarele şi revistele vor bloca toate
informaţiile în acest sens .
În anii '80 , statul va merge şi mai
departe cu aceste măsuri , încercând să reglementeze chiar şi
folclorul , prin interzicerea oricăror influenţe turceşti sau
străine .
Singura încurcătură o reprezintă
faptul că muzica ţigănească, deşi puternic
influenţată de cea turcească, continuă să fie foarte
solicitată la nunţile , botezurile şi celelalte
sărbători bulgăreşti , neputând fi astfel desfiinţate
.
Deznodământul a fost că
ţiganii s-au adaptat , în felul lor, la mediul oferit de societatea
socialistă din Bulgaria .
Din
p.d.v. economic, situaţia lor s-a îmbunătăţit , fiind
şi mai mult atraşi în sistemul educaţional , chiar dacă la
sfârşit se manifestă tendinţa de a-i angaja pe ţigani în
slujbe mai slab remunerate .
Totuşi
, ori de câte ori va fi posibil, în ciuda reglementărilor stabilite ,
ţiganii îşi vor rotunji salariile prin iniţiative particulare
specifice pieţei libere , sau vor continua să-ţi
găsească public pentru munca lor , în ciuda interdicţiilor.
[ Iugoslavia ]
[Sfârşitul
războiului al II-lea mondial a marcat o masivă redistribuire a
ţiganilor care au
supravieţuit holocaustului din Europa . În principal acest lucru se
datorează deportărilor pe scară largă ,dar
parţial
şi fugii
dintr-o ţară în alta . De ex., din Slovenia şi Croaţia către
Italia în căutarea unui mediu mai puţin distrugător.]
În Iugoslavia, chestiunile legate de
originea etnică aveau să joace un rol important , într-o
federaţie înfiinţată după război , dată fiind
complexitatea ei de ordin naţional , lingvistic şi cultural, care la
rândul ei se va reflecta în diversitatea
propriei populaţii ţigăneşti - una din cele mai
numeroase din lume. Şi tocmai aici , strategia multiculturală va
progresa cel mai mult.
În această fortăreaţă
de partizani marxişti dar pluralişti ,li se va acorda în 1981
ţiganilor statutul de naţionalitate ( Narodnost ) , din p.d.v. constituţional , pe
picior de egalitate cu alte
minorităţi , precum albanezii, maghiarii şi turcii .
Deşi noul statut
nu avea să fie aplicat uniform de către diferitele republici
iugoslave , le va aduce ţiganilor o limbă şi drepturi
culturale.
Mass media
va renunţa să mai folosească cuvântul " ţigani
" , cu conotaţie peiorativă , şi îl va înlocui cu "
rom " , după care o serie de posturi de radio şi de televiziune
vor începe în mod regulat să difuzeze programe în limba romani .
În comunităţile mai mari , asociaţiile
sociale şi culturale ale ţiganilor apar cu zecile, iar
ţiganii vor începe să participe pe plan regional şi în
politică .
În 1983, limba
romani va fi introdusă într-o serie de şcoli primare ,
începând cu provincia Kosovo , locuită cu precădere de albanezi .
În ciuda
absenteismului şi a ratei înalte a abandonului şcolar ,( doar 220 %
dintre adulţi au absolvit şcoala primară ) , câteva sute de
ţigani au reuşit profesional , devenind medici , avocaţi
, ingineri etc.
Majoritatea, totuşi , au continuat
să ducă o viaţă mult sub medie , în deosebi în
Croaţia şi Slovenia , republicile mai prospere din nord , spre care
se vor îndrepta multe familii de ţigani , devenind locuitori ai
mahalalelor de la marginea Zagrebului , şi oameni de
serviciu şi muncitori sezonieri
prost plătiţi la Liubliana.
Iugoslavia a fost singura
ţară comunistă care nu a încercat sedentarizarea
forţată a ţiganilor. Direcţia sedentarizării a venit
mai degrabă din partea condiţiilor economice , decât din partea
autorităţilor , iar tranziţia a fost ca o reluare a unor
evenimente care cu un veac înainte generaseră vaste schimbări în partea
de Vest a continentului .
/ Tranziţia
Pe
măsură ce condiţiile de viaţă ale clientelei şi
ustensilele utilizate s-au adaptat la industrializare , şi ţiganii
nomazi din Iugoslavia vor face acelaşi lucru .La început aceştia se
instalau în apropierea satelor , sau la marginea târgurilor , locuiau mai tot
timpul anului în corturi transportate în căruţe trase de cai şi
îşi câştigau existenţa pe seama unei societăţi agrare
, fiind uneori căldărari ( arămari ) , alte ori ghicind şi
cerşind alimente .
Acum însă se
stabilesc în oraşele şi târgurile mai mici , îşi
cumpără maşini şi microbuze ca să-şi transporte
cortul şi se îndeletnicesc cu comercializarea mărfurilor de--a gata ,
noi sau folosite , precum îmbrăcămintea purtată , produse
industriale de calitatea a II-a , sau
orice alte articole , de larg consum
deficitare .
[OCCIDENT ]
Nomadismul în sine nu mai
putea fi interzis în mod expres, dar sistemele legislative destinate
societăţilor de tip sedentar , puteau avea acelaşi efect.
Nomazii vor fi pur şi simplu evacuaţi , sau obligaţi
să-şi vadă mai departe de drum, ori poate toleraţi ,în
locuri precum gropile de gunoi , fără apă , sau grupuri sanitare
. ( exemple , exemple ).
[Anglia ]
prima Circulară pentru locuri de campare
speciale ( febr.'62 ) ,
de către Ministerul Lucr. Publice ,
ilustrează ce se poate obţine .
Se stipulează
că ţiganii veritabili sau romii au dreptul de a-şi duce
viaţa cf tradiţiei , având nevoie pentru aceasta de locuri de campare
.
Deşi sunt menţionaţi doar "
ţiganii veritabili " , fără o definire a lor ,
circulara în mod
practic îi are în vedere pe toţi nomazii.
În
1964, la recensământul nomazilor din Anglia şi Ţara Galilor din
rulote , barăci sau corturi se ajunge la concluzia că numărul
lor se cifrează la cel puţin 15.000 de suflete sau cca 34000 de familii , cifră
considerată în prezent drept o serioasă subevaluare . 1968. Legea
locurilor de campare , intră în vigoare în 1970.Obligă
autorităţile locale să amenajeze locuri de campare pentru nomazi
.
În
iul.1990 , nr 7357 de rulote , în locuri autorizate în timp ce alte 4610 ( 39 % ) de rulote sunt
instalate în locuri neautorizate .
Până
la această schimbare bruscă , evenimentele au avut o evoluţie
similară în majoritatea ţările vest-europene, în măsura în
care au existat strategii speciale , deosebite de substutzele lor de pe plan
local.
[Franţa ]
În 1949 , în
Franţa se constituie o echipă de lucru oficială pentru
analizarea cererilor cuvenite din partea ţiganilor nomazi " la o
vreme când multe dintre comunităţile locale le interziceau acestora
accesul "
Echipa va recomanda abandonarea "
politicii de represiune şi interdicţie " , iar ministerul de
Interne îşi ca da binecuvântarea oficială faţă de
această abordare cu caracter mai progresist .
22 de ani mai târziu , carnetul
antropimetric pentru nomazi va fi în cele din urmă abolit, înlocuit fiind
de către un carnet de circulation ce va trebui verificat lunar , de
către poliţie .
Presiunea exercitată asupra
autorităţilor locale , în scopul înfiinţării locurilor de
campare s-a născut în mare parte , din îndemnuri lipsite de succes ,
pentru ca apoi prin intermediul subsidiilor venite de la centru , să
sfârşească prin a se impune consiliilor locale obligaţia
asigurării şederii pe termen scurt a nomazilor . Odată această obligaţie
îndeplinită , autorităţile locale erau libere să
interzică camparea în alte locuri decât cele amenajate în acest scop .
La sfârşitul anilor '80, se
constată că pe cea mai mare parte a teritoriului Franţei cu
precădere în nord-vest, locurile de campare sunt inegal răspândite ,
condiţiile asigurate variind de la foarte primitive , până la o
dotare corespunzătoare a acestora , în plus fiind amenajate şi câteva
spaţii de locuit .
Pe plan educaţional , grupuri de
voluntari vor organiza o mare varietate de experimente pilot, dar nu se poate consemna existenţa unei
strategii centrale coerente .
[Italia ]
În Italia, autorităţile locale şi cele
centrale nu vor înfiinţa un număr de campinguri autorizate , şi
dacă totuşi vor exista unele excepţii , atunci acestea vor fi
rezultatul iniţiativei particulare , venite din partea unor categorii
sociale speciale .
]Belgia ]
La rândul ei , va
renunţa să mai facă deosebire de clasă , în vreme ce
înfiinţarea de campinguri este lăsată , în general, în seama
consiliilor locale, cu sprijin financiar de la centru .Majoritatea celor aprox.
2 duzini de campinguri sunt înfiinţate cu scopul de a se reglementa
situaţia rulotelor ce nu mai fuseseră mişcate din loc de câteva decenii .
]Spania ]
În Spania se pune
mai puţin problema lichidării nomadismului , întrucât majoritatea
ţiganilor locuiau în cartierele sărace ; trebuia , mai degrabă ,
întreprins ceva în legătură cu aceste barrios şi cu mahalalele
de cocioabe .
Mai puţin vizibilă este
însă discriminarea
înşelătoare făcută în plata zilierilor în
agricultură ; în 1989, pe ogoarele din Murcia , pentru o oră de
muncă bărbaţii primeau
300 de pesetas , femeile 250 pesetas , iar ţiganii doar 200 de
pesetas.
Pentru
desfiinţarea acestor pete nefaste de pe hartă , unele
autorităţi municipale vor da între-adevăr curs
recomandărilor Guvernului , adoptând programe privind construcţia
de locuinţe .
Guvernul va acorda subsidii pentru
înfiinţarea de clase pentru preşcolari .
Spania ajunge însă la concluzia
că acţiunea de mutare a familiilor de ţigani , în noile
locuinţe, sau de şcolarizare a copiilor acestora, ar putea declanşa
o reacţie adversă din partea restului populaţiei
[
Suedia, Olanda ]
Şi nu doar în această ţară
, întrucât reacţii de acest gen vor exista chiar şi în Olanda, Suedia
, două ţări în anumite privinţe dintre cele mai receptive.
Suedia
va accepta sute de ţigani expulzaţi din Polonia, pe care îi va trata
ca refugiaţi, ajutându-i să găsească adăpost şi
lucru .
Olanda,
la rândul ei , va adăposti un număr considerabil de ţigani din
străinătate.
În privinţa nomazilor autohtoni ,
autorităţile optaseră în favoarea constituirii unor grupuri
mai mari de woonwagenbewoners concentrate într-un număr relativ
mic de centre .
Legislaţia olandeză din 1968 , va
conduce la înghesuirea nomazilor în parcuri regionale, odată cu
înfiinţarea de şcoli speciale şi de clase pentru
adulţi.
La începutul anilor '70, va avea loc o
schimbare a politicii în privinţa ţiganilor , când caracterul impropriu
al marilor campinguri devine din ce în ce mai vizibil ; dar şi înlocuirea
lor cu un număr de spaţii mai mici , se dovedeşte a fi un lucru
extrem de dificil .
În
chip similar , atunci când politica din domeniul educaţiei va opta pentru
integrarea copiilor in clasele obişnuite,reacţiile pe plan local vor
genera adesea probleme , în parte datorită faptului că nivelul
educaţiei şcolare în rândul nomazilor era extrem de scăzut, dar
şi ca urmare a frontului comun făcut de ceilalţi copii şi
neîncrederea manifestată de părinţii acestora .
[ Foruri
internaţionale ]
Forumurile internaţionale nu vor duce
lipsă de Declaraţii de bună intenţii şi instrucţiuni
detaliate . Pe rând se va stabili câte un Program substanţial
pentru statele membre , dar , contrar aşteptărilor, diferenţa
dintre decizia luată şi rezultatul practic , rămâne
neacoperită de iniţiativele izolate luate de către statele mai
întreprinzătoare .
Ministerele, Adunarea
parlamentară , ca şi alte organisme
ale Consiliului Europei , reprezentând grosul
ţărilor europene , din afara blocului comunist de atunci ,
deplângând situaţia deloc privilegiată a ţiganilor
şi a altor nomazi din Europa , vor adopta , după 1969, o serie de
Hotărâri şi Recomandări, îndemnând guvernele membre şi
autorităţile locale să pună capăt discriminării ,
să ia măsuri în privinţa campingurilor şi a spaţiului
locativ, să promoveze educaţia şi orientarea profesională
, sănătatea şi
asistenţa socială .
Comisia PNU pentru
Depturile Omului
Începând din 1977, Comisia ONU
pentru Drepturile Omului îşi va îndrepta atenţia asupra
discriminării la care sunt supuşi ţiganii.
Din 1984, instituţiile Comunităţii Europene vor fi
preocupate în general de probleme legate de educaţie .
Consiliul Ministerial îşi va
dedica activitatea acestei probleme , elaborând în mai 1989, o Rezoluţie
care reclamă "o abordare globală şi
structurală pentru depăşirea obstacolelor majore ce
îngrădesc accesul ţiganilor şi al copiilor de nomazi la
educaţie " , bazată pe respectul pentru cultura lor, pe resurse
suplimentare, şi pe pregătirea specială a cadrelor didactice .
Peste 30 de familii , originare din
Albania sau Bulgaria,bărbaţi şi femei, bătrâni şi
copii ,stabiliţi în
jud.Constanţa ( prin colonizare în interbelic, sau la pierderea
Cadrilaterului , în 1940 ) au fost strămutaţi
, cu domiciliul forţat , pe diverse perioade de timp ( de la 1 la 4
ani )
Macedonean, n.la Veria (
Grecia ) stabilit în România după război .Arestat în 1948, torturat
în anchetat, condamnat pentru legăturile cu mişcarea de
rezistenţă din pădurile Babadag, închis în temniţele din
Constanţa,Jilava, Piteşti ,Cluj şi Gherla.
După eliberare ,a fost primul care a
descris într-o carte sistemul "reeducării" practicat
în la Piteşti şi Gherla:< A fost scrisă
pentru îndeplinirea obligaţiei luate faţă de mai multe victime
ale demascării ,care ,cunoscând că într-o zi voi putea trece
cartea dincolo de "Cortina de Fier " , mi-au încredinţat
, adeseori cu durere ,cu sfâşiere interioară, tot ce au crezut
că este de datoria oamenilor să
nu uite .>
N.în 1919 , la Veria ( Macedonia
grecească ) .Stabilit în România după 1926 , fiind
împroprietărit .Arestat şi judecat ,în 1952, pentru "uneltire
contra regimului comunist " ; condamnat la 18 ani muncă
silnică şi închis la Constanţa, Jilava, Aiud şi Gherla.
Ziarist şi scriitor.N.în 1874, la
Craşova ( Macedonia ) .Înainte de primul război, ajunsese senator în
Parlamentul otoman.Publicist pentru copii , cunoscut sub numele de "Moş
Nae" , la Universul.A fost arestat la 78 de ani
şi a murit pe 28 iunie 1952, în lagărul de la Ghencea.
Macedonean, n în 1897, în
Grecia, împroprietărit în Dobrogea.Arestat în 1949 , pentru
legăturile cu partizanii din Babadag,condamnat la 5 ani închisoare,
a murit pe 30 mai1953, la Canal.
N.în 1916, în Macedonia
bulgărească ; colonizat în
Râmnicu de Jos ( Constanţa ).Arestat pe 25 aug.1953, pentru
implicare în mişcarea de rezistenţă din zona Babadag,condamnat
la 20 de ani muncă silnică , pentru apartenţă la "organizaţiuni
de tip fascist , politice şi militare " ( sentinţa nr.95 / 6
.II.1954 ) de lct. mj.de justiţie Nagy Alexandru , ca preşed.
al Completului de judecată al Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti ( în deplasare la Constanţa )
A executat doar 11 ani, fiind "graţiat"
în 1964.
Ţăran, n..în 1888,
Macedonia.Stabilit la Războieni ( Tulcea ).Arestat în 1949,
torturat de Securitatea din Constanţa , condamnat la 4 ani închisoare
( sentinţa 22 / 12 .I.1950 ) de Tribunalul Militar-Constanţa (
preşed. maior-magistrat Sandrea Gheorghe ), pentru "uneltire
contra securităţii statului ".Pedeapsă executată
la Canal.
N.în sept.1920, în Bulgaria, stabilit la
Baia ( Constanţa ) .Arestat pe 8 iulie 1949, condamnat la 8 ani
închisoare, pentru " uneltire contra ordinii sociale" ,de
Tribunalul Militar Constanţa ( sentinţa 553 /13 oct.1949,
preşed.col.magistrat Pavelescu Constantin ).
N.în 1913, în Grecia, stabilit în
Lăteşti ( Dâmboviţa ) .Condamnat la 24 ani închisoare ,
degradare civilă şi confiscarea averii ,de Tribunalul Militar
-Constanţa (sentinţa 352/ 4 aug.'58 ) -preşed. Complet lt.Petrescu
Teodor ).
Familii de ţărani macedoneni (n.în
Grecia, Bulgaria , Balcic-Caliacra ) stabiliţi (colonizaţi )în
Cadrilater,refugiaţi în interiorul Dobrogei, în
1940.Arestaţi,anchetaţi,fie condamnaţi la închisoare, fie
strămutaţi ,cu domiciliu obligatoriu ,cu motivaţii stereotipe
."uneltire contra ordinii sociale" ,"omisiune de
denunţ ".
Ţăran ,n.în 1903,la Bosio(
Macedonia grecească ).Colonizat în Viile Noi ( Constanţa ).
Arestat în 18 iul.1949, torturat
de Securitatea din Constanţa , judecat într-un grup de 25 partizani
, condamnat la 25 ani muncă silnică ( sentinţa nr 553/ 13
oct.1949, dată de preşed.col.magistrat Pavelescu Constantin;
procuror Dinulescu Ion ).
A fost internat la Jilava şi Gherla.Din
ordinul lui Nicolschi -acel scelerat Ordin 10.001 - a fost
ridicat de la Gherla , împreună cu 83 deţinuţi , şi
duşi, în lanţuri la penitenciarul Timişoara (de M.Patriciu )
unde au fost toţi executaţi.Ceaturi a fost executat pe 23
martie 1950. Certificatele de deces, la cauzele morţii, ar fi
fost completate în fals, de
dr.Vaşcanu , la clinica Medicală Timişoara ( Cf.C.Ioniţoiu ).
Ţărani , n.în Grecia sau Bulgaria
, colonizaţi în Dobrogea .Arestaţi, strămutaţi cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan ( 1-2 ani ).
Ţăran.N.în 1918, în
Macedonia.Colonizat în Beidaud ( Tulcea ).Partizan în pădurile Babadag.
Judecat în lipsă, în "lotul Tache Gheorghe " .Condamnat
( în contumacie ) la 15 ani muncă silnică ( sentinţa nr.66 /
12 febr.1949 ) ,pentru "uneltire contra ordinii sociale " . Prins
şi executat pe 16 dec.1949,pe malul lacului Sf.Gheorghe ( Mamaia ).
Prof.univ.la Academia
Comercială -Bucureşti , n.în 1912, la Veria (Macedonia grecească
) Condamnat la 7 ani închisoare corecţională şi confiscarea
averii , de Tribunalul Militar -Bucureşti ( sentinţa 1/ 5
ian.1953, preşed.G-ral
Alexandru Petrescu ),pentru "uneltire contra ordinii sociale
" (art.209 C.P.) .
Student .N.în 1917, la Veria
( Macedonia grecească ).Torturat la Securitatea din Constanţa
, condamnat la 20 ani muncă silnică de Tribunalul Militar -Constanţa
( sentinţa 65 /2 febr.1949 ,
pronunţată de col.C.Pavelescu , pentru "crimă de
uneltire contra ordinii sociale " ) .A trecut prin penitenciarul
Jilava , a fost "reeducat" cu bestialitate de echipa
Ţurcanu la Piteşti , la Gherla, Aiud şi lagărele din
Bălţile Brăila .Eliberat în 1963 ( cu primele
"graţieri " ).
Familie de macedoneni colonizaţi la
Poarta Albă ( Constanţa ) ,originari din Macedonia -Grecia . Strămutaţi
( domiciliu obligatoriu ) 1 an şi 10 luni .
Ţăran din
Cogealac (Constanţa ).N.în 1919 (Macedonia grecească ) , colonizat ,
tată a 5 copii.
Arestat la 25 mai 1958.Condamnat
la 23 ani muncă silnică şi confiscarea averii ,de Tribunalul
Militar -Constanţa ( sentinţa nr.352/ 4 aug.1958, dată de preşed.lct.
magistrat Teodor Petrescu )
pentru "uneltire contra ordinii
sociale" .A murit la Aiud, pe 4 nov.1961, din cauza
condiţiilor de exterminare .
Familie de macedoneni ( probabil ) , n.în
Bulgaria .
Strămutaţi cu domiciliu
obligatoriu în Ovidiu ( Constanţa )
Fotu Elena / Florica /
Luiza / Olga / Tiusa / ş.a.
Familii de macedoneni ,n.în Grecia, Bulgaria
; stabiliţi ( colonizaţi ) în Constanţa, Ovidiu ,Cogealac,
Palazu Mare , Mihail Kogălniceanu
ş.a din jud.Constanţa.
Bărbaţi
arestaţi pe diverse perioade pentru participare la mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.
Familii strămutate ,
cu domiciliu obligatoriu ,pentru 4 ani şi câteva luni , în diverse
localităţi ( ex. în sat Bumbăcari, com.Dudeşti,
jud.Brăila ).
N.în 1928, în Macedonia grecească
;colonizat în com.Mihai Viteazu
-Constanţa. Implicat în mişcarea de rezistenţă din
Dobrogea.Arestat la 1 dec.1957, judecat cu "lotul Fotu
Anastase" .
Condamnat la 15 ani
muncă silnică , 5 ani degradare civică şi confiscarea
averii ( sentinţa nr. 57 / 12 febr.1958 ), de Tribunalul Militar
-Constanţa ( preşed.cpt.magistrat
Dima Nistor ) , pentru "crimă de uneltire contra
securităţii statului ".
N.în 1906 (în Macedonia grecească
).Colonizat în com.Casimcea-Tulcea.Implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 23 mai 1953 , judecat
în "lotul Baciu ", de Tribunalul Militar teritorial
Bucureşti .Condamnat la 8 ani temniţă grea , 4 ani
degradare civilă , confiscarea averii ( sentinţa nr 829 / 11
sept.1953 ) , pentru "acte de terorism ".
Ţăran n..în 1897 , în Macedonia
grecească , colonizat în Constanţa
.Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la
11 sept.1959, judecat în " lotul Culeţu ". Condamnat la 3
ani închisoare,cu confiscarea averii ( sentinţa nr.185 /16 iul.1960 ),
de Tribunalul Militar -Constanţa ( preşed. de Complet, cpt.magistrat Dima Nistor
), pentru "uneltire contra ordinii sociale" În dosarul
anchetatorului se specifica : <au fost organizaţi în grup
antirevoluţionar,au ţinut şedinţe ,discutând dizolvarea
GAC şi schimbarea regimului socialist în România, uneltind
contra ordinii sociale a poporului >
Tinichigiu, n.în 1920, înMacedonia
grecească ) , stabilit în com.Mihai Viteazu-Constanţa.Implicat în
mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat la 17
oct.1957, judecat cu "lotul Fotu Anastase ".Condamnat la 5
ani închisoare şi confiscarea averii ( sentinţa nr.57/12
febr.1958 ) ,de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed.de Complet,
cpt.magistrat Dima Nistor
) , pentru "uneltire contra ordinii sociale şi falsificare de acte
publice " .
N.în 1913, în Macedonia, stabilit în Ovidiu
( Constanţa ) I s-a fixat domiciliu obligatoriu pentru 1 an
şi 1 lună.
Ciobani n.în Macedonia,
colonizaţi în
com.Beidaud-Tulcea.Partizani.
/Iancu - arestat la 20 iulie 1949,în
timpul unei confruntări cu Securitatea .Judecat în "lotul Gogu
Puiu " ,condamnat la moarte ( sentinţa nr.544 / 7
oct.1949 ) , executat pe 16 dec.1949, pe malul lacului Sutghiol (
împreună cu Stere Hopa, Nicolai Haşoti şi Iancu Beca )
/Stere -arestat la
14 mai 1949 , condamnat la 1 an închisoare ; rearestat în 1950,
condamnat la 6 ani muncă silnică, deţinut în lagărul
de la Salcia.
Ţăran n.în 1908 ( în Macedonia grecească ), colonizat în Sinoe, com.Mihai Viteazu-Constanţa Implicat
în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea ; arestat la 23
iul.1949 ;condamnat la 7 ani muncă silnică ( sentinţa
nr.544 / 7 oct.1949 ) de Tribunalul Militar -Constanţa (
preşed.col.C.Pavelescu )
Ţăran n.în 1912( în
Macedonia grecească ) ,colonizat în Dobrogea.Arestat în 1950,
a executat 11 ani de detenţie.
Ţăran n.în 1920 în Macedonia grecească , colonizat în
com.Mihai Viteazu -Constanţa .Arestat la 23 oct.1957 ,
judecat în "lotul Fotu Anastase " . Condamnat la 18 ani
muncă silnică şi confiscarea averii ( sentinţa nr.57 /
12 febr.1958 - semnată de cpt. magistrat Dima Nistor ) de
Tribunalul Militar-Constanţa., pentru "uneltire contra ordinii
sociale" .
Ţăran n.în 1900 , în
Macedonia.Colonizat în Dobrogea.Partizan.
Prins şi arestat
.Condamnat la muncă silnică pe viaţă ( 25 oct.1949 )
Executat la Timişoara
,
în martie 1950 ( probabil din ordinul scelerat al lui Nicolski ).
Născut în Macedonia
grecească , colonizat în com.Mihai Kogălniceanu -Constanţa.Partizan din
zona Babadag , participant în ciocnirile cu Securitatea de la Ciucurova
-Gaugagia.
Torturat în timpul anchetei
de Doicaru .Condamnat de Tribunalul Militar-Constanţa (
sept.1949 ).
A murit în 1956,în timpul
detenţiei, la Aiud.
Născut în Macedonia
grecească ,în 1924,funcţionar stabilit la Mihai Kogălniceanu
-Constanţa.Implicat în mişcarea de partizani din Dobrogea.Arestat pe
19 iul.1952. Judecat cu "lotul Zima Gheorghe" . Condamnat
la 15 ani muncă silnică, degradare civică şi confiscarea
averii ( sentinţa nr.1 / 5 ian.1953 ) de Tribunalul Militar
Teritorial -Bucureşti , pentru "crima de uneltire contra
ordinii sociale" .
Născuţi în
Macedonia grecească ,colonizaţi în com.Mihai Kogălniceanu
-Constanţa.Partizani, au luat parte la luptele din pădurea Babadag.Arestaţi
în iunie 1948 .Condamnaţi la 15 ani muncă silnică (
sentinţa nr.65/ 2 febr.1949 ) de Tribunalul Militar-Constanţa (preşed.de Complet,
col.magistrat Constantin Pavelescu ), pentru "uneltire contra
ordinii sociale" . Au murit în 1956 ,în timpul detenţiei, la
Aiud.
Din Constanţa, n.în 1921.Arestat în
febr.1952 , pentru că a găzduit o rudă "partizan" .
Torturat şi condamnat
la 6 ani închisoare ( sentinţa nr.256 / 1952 )de Tribunalul
Militar-Constanţa.Deţinut în penitenciarele Constanţa, Gherla,
Jilava şi lagărul de la Periprava.
La expirarea pedepsei , dus încă 5
ani cu domiciliu obligatoriu în satul Rubla ( Buzău ) .
Din Constanţa, n.în 1916.Implicat în
mişcarea de rezistenţă din Dorbrogea. Arestat la 5 august
1949 ; judecat cu "lotul Gogu Puiu" ;condamnat la 10
ani muncă silnică ( sentinţa nr.544/7 oct.1949 ) de
Tribunalul Militar-Constanţa , pentru "crimă de uneltire contra
ordinii sociale" .
Născut în 1919 (în Macedonia
grecească ) ; colonizat la Beidaud
-Tulcea. Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea (
pădurea Babadag ) .Arestat la 20 iulie 1949.Judecat în "lotul
Gogu Puiu" .Condamnat la moarte ( sentinţa nr.544/ 5
oct.1949 , semnată la preşed.de
col.magistrat C.Pavelescu ) de Tribunalul Militar-Constnţa , pentru
"crimă de uneltire contra securităţii statului şi
crima de constituire în bandă "
Ţăran n.în 1922 (
Macedonia grecească ) Stabilit în satul Sinoie , com.Mihai Viteazul
-Constanţa. Implicat în mişcarea de rezistenţă Dobrogea.Arestat
la 15 dec.1951 ; judecat în "lotul Ciolacu Nicolae " ; condamnat la 12
ani temniţă grea (
sentinţa nr 88 / 12 febr.1952 ; preşed.maior magistrat Glica Constantin ) , de Tribunalul
Militar Constanţa , pentru "crimă de uneltire contra
securităţii statului "
Ţăran n.în 1924, în
Macedonia grecească .Colonizat în satul Sinoe , com.Mihai
Viteazul-Constanţa.
Arestat la 15 dec.1951; judecat
în "lotul Ciolacu Nicolae" ; condamnat la 12 ani
muncă silnică ( sentinţa nr.88 / 12 febr.1952, preşed.maior magistrat
Glica Constantin ) de Tribunalul Militar Constanţa , pentru "crimă
de uneltire contra securităţii statului "
Ţăran n.în 1927, în Macedonia
grecească.Stabilit în com.Mihai Viteazu -Constanţa .
Arestat la 24 oct.1957 ; judecat
în "lotul Fotu Anastasie" ;condamnat la 15 ani
muncă silnică , degradare civică şi confiscarea
averii ( sentinţa nr.57 / 12 febr.1958 )-preşed. cpt.magistrat Dima Nistor
) , de Tribunalul Militar-Constanţa , pentru "uneltire contra
ordinii sociale".
N.în 1916, în Macedonia ;colonizat în Techirghiol-Constanţa.Arestat în
1949 ; condamnat la 10 ani muncă silnică ; închis în
penitenciarele din Constanţa şi Gherla.
N.în 1932 , în Macedonia, stabilit în
Techirghiol-Constanţa.Pe 18 iunie 1951,i s-a fixat domiciliu
obligatoriu de 4 ani şi 1 lună , în Bărăgan.
N.în
1913 în Macedonia grecească (com.Sahon ) , colonizat în satul Vasile
Alecsandri ,com.Stejaru-Tulcea.Implicat în mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea .Arestat la 5 aug.1949, sub
acuzaţia de "deţinere de armament" ;torturat
la Securitatea Constanţa ( de Doicaru Nicolae );
judecat în unul din "loturile
partizanilor de la Babadag" ; condamnat la 5 ani muncă
silnică de Tribunalul Militar -Constanţa.
În 1949, a fost transferat la Gherla ,iar la 10 martie 1950, prin
Ordinul 10 007 dat
de Nicolschi ,dus la Timişoara şi executat pe ascuns.
Decesul lui a fost înregistrat cu data de 22
mai 1952, în registrul Spitalului Orăşenesc Timişoara
Deoarece familiile celor 54 de
dispăruţi cereau informaţii, la 22 mai 1956 ,s-a dispus
să se facă cercetări .Pentru a se şterge urma
crimelor,s-au făcut certificate medicale false , înscrise în
registrul Spitalului Orăşenesc Timişoara , de o persoană cu identitate
falsă -Nica Vasile.
Jurist, cu o carieră de cca 20 de ani
la Siguranţa şi Poliţia română ( 1919-1941 ).
N.în 1896, în Macedonia (Monastir ),stabilit
în România , licenţiat al Facultăţii de Drept din
Bucureşti şi Paris.Cunoscător a şase limbi străine, în
timpul primului război mondial a fost înrolat translator în armata
franceză. Revenit în România la sfârşitul războiului, din
1919 a fost angajat funcţionar la Siguranţă , fiind mutat
în diverse localităţi şi servicii.
Între 1930-1940 , a fost şef
al Inspectoratului Regional al Siguranţei din Basarabia, unde a
reuşit să anihileze mai multe reţele comuniste infiltrate de
sovietici .În acea perioadă, împreună cu lct.col.Aurel Panaitescu , a
publicat lucrarea "Tehnica şi tactica comunistă " .
În aceeaşi perioadă, a intrat în
conflict cu Ion Antonescu ( cmd.Corpul 3 Armată din
Chişinău ), pe tema represiunilor contra legionarilor ordonate
de Carol al II-lea.
În iul.1940 (după anexarea
Basarabiei de către URSS
) a fost numit la Direcţia
Generală a Poliţiei , iar din nov.1940, în regimul
antonesciano-legionar, a fost numit la conducerea Siguranţei ( în subordinea lui Alexandru Ghica )
În
ianuarie 1941, a luat parte la rebeliunea legionară, baricadându-se
cu Ghica în clădirea Siguranţei Generale.După
înfrângerea rebeliunii de către Ion Antonescu, a fost judecat şi
condamnat la 5 ani închisoare.
După 23 august'44, a lucrat ca avocat în baroul Ilfov.
Arestat
la 18 iul.1948 ; judecat cu un
"lot de 37 foşti poliţişti " ; condamnat
la muncă silnică pe viaţă (sentinţa nr.85 /30
martie 1957 ), de Tribunalul Militar-Bucureşti .
Închis la penitenciarele Jilava,
Făgăraş, Târgşor, Aiud, Sibiu şi Gherla, unde a
murit pe 1 dec.1962.
Ţăran n.în1905, în Macedonia
grecească ; stabilit în satul Sinoie , com.Mihai Vitteazu (Constanţa
). Implicat în mişcarea de rezistenţă din Dobrogea.Arestat
la 15 dec.1951 ; judecat cu "lotul Ciolacu Nicolae" ;condamnat
la 23 de ani muncă silnică ( Sentinţa nr.88 /12 febr.1952, preşed.mr. Ghica Constantin
) .
[LD:Pentru valoarea documentară şi literară,
recomandăm volumul său de memorii
"Pe muntele Ebal" , apărut în 1990.
]
Poet şi prozator, fiu de
păstor aromân . N.în 1918, în com.Turia -Grecia ( Macedonia )
Licenţiat al Facultăţii de
Litere şi Filozofie a Universităţii -Bucureşti ( 1943
).
După 23 aug.'44, referent de
presă la Departamentul Naţionalităţilor. În
1945, fiind dat afară pentru că a refuzat să devie
membru PCR , a plecat profesor în oraşul Bistriţa
Năsăud.
Arestat în 1949 ; torturat
la Securitate ; judecat cu lotul "Garda Albă "
; condamnat la 7 ani închisoare .A trăit calvarul penitenciarelor şi
lagărelor de exterminare de la Aiud, Mărgineni, Piteşti . În
toate , a fost mereu pedepsit ,pentru că se opunea cu demnitate,
măsurilor abuzive ale administraţiei ."Eliberat"
în 1956 ,a supravieţuit ca salahor : culegător de zmeură,
săpător de fântâni, confecţioner de lăzi, şef de
coloană hipo, om de serviciu .ş.a.ş.a.
Abia după 1964, a redevenit poet
şi prozator .A murit în 29 nov.1996, la Cluj.
Ţăran n.în 1913, în Vodena
(Macedonia grecească ), stabilit în
Cogelac -Constanţa.
Arestat la 18 ian.1958de
Securitatea -Constanţa,pentru legături cu partizanii (grupul Gogu
Puiu )
Condamnat la 10 ani
închisoare ( Sentinţa nr 352 / 4 aug.1958 )
Macedoneni stabiliţi în
Ceamurlia de Jos- Tulcea.Arestaţi de Securitatea -Constanţa
,în primăvara 1951,împreună cu alţi 200 macedoneni ,cu
intenţia de a-i culpabiliza de mişcarea de rezistenţă
din Babadag. Pentru că au refuzat colaborarea cu Securitatea, au fost
condamnaţi. Avram - a murit la Aiud , în 1952 ;Alexe -a
cunoscut calvarul penitenciarelor.
N.în Macedonia ;colonizat în Cadrilater ;
stabilit în Ovidiu -Constanţa. Strămutat pe 15 iun.1951 cu domiciliu obligatoriu
pe 4 -3 ani, în satul Măzăreni , com.Traian ( Brăila )
/Mama- pensionară
în Bucureşti , n.în 1927 , în Veria ( Grecia ) .Arestată în 1959,
pentru că nu şi-a denunţat fiul ( Ionel )
/Ionel - Militant pentru drepturile
macedonenilor din Dobrogea ; licenţiat al Academiei Comerciale din
Bucureşti. Arestat în 1949 ; condamnat la 5 ani închisoare ;
detenţia la Jilava şi lagărul de muncă forţată
Peninsula ( brigăzile cioplitorilor în piatră ) .
Rearestat în 1959 ; torturat
la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ) ; condamnat la închisoare
( Sentinţa nr 268 / 1960 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti , pe baza unui dosar cu probe şi mărturii
false.După executarea pedepsei, supravegheat în continuare de Securitate.
/ George - Avocat şi poet.
Domiciliat în Bucureşti.Arestat pe 15 mai 1948 ;închis la Jilava
şi Ocnele Mari.
Medic în Bucureşti ,
n.în 1920 , în com.Doleani-Macedonia, colonizată în Constanţa.
Licenţiatăa Academiei de Înalte
Studii Comerciale şi Industriale ( 1943 ) şi a Facultăţii
de Medicină ( 1946 ).Arestată în 1958 ; condamnată
la 25 ani muncă silnică ,pentru "crima de uneltire
împotriva ordinii sociale" ( p.p. art.209 C. P. ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti.
Vina principală (corpul delict
aflat la dosar ) : poezii de Radu Gyr şi Nichifor Crainic.
"Eliberată"
în 1964, cu Decretul 411 -graţieri.
N.în 1928 , în com.Frăsari
Grecia.Stabilită prin colonizare în com.Mihail Kogălniceanu
-Constanţa.Strămutată pe 18 iunie 1951, cu
domiciliu obligatoriu pentru 4 ani şi 3 luni, în Bărăgan.
N.în 1921, în Veria-Macedonia grecească
.Stabilit prin colonizare în Techirghiol-Constanţa.Strămutat în
1951, pentru 3 ani şi 7 luni , cu domiciliu forţat, în
Bărăgan.
[LD: "cazuri" ca al lui Zahu Pană
nu sunt rare.Biografii sinuoase marcate profund de circumstanţele
politice ( interne sau
internaţionale) care şi-au pus pecetea pe "generaţia'20-30
" ,ele
nu trebuie scoase din contextul în care s-au produs.
Ca destin individual, un tânăr
aromân colonizat în "patria-mumă" , lipsit de libertate sau urmărit
timp de peste16 ani ( 1938 -1964 ) , cu un comportament deviant în anumite
împrejurări limită ( la rebeliunea din'41, în puşcăria din
Aiud , în anii '62-'64 ) , viaţa lui apare sub un unghi de dramatism bulversant. Doar studiile
profunde ,interdisciplinare , vor putea oferi cel mai adecvat "diagnostic"pentru
atari cazuri.Ceea ce considerăm , însă, necesar, este prezentarea
unor astfel de cazuri obiectiv, fără prejudecăţi
,stigmatizări sau omisiuni generalizante .
Poate
reuşim să înţelegem , astfel, realitatea care le-a produs.]
Aromân ,
"machedon" , n.în 1921 în com.Beala de Sus (Macedonia
iugoslavă ),stabilit în România , licenţiat al Academiei
Comerciale-Bucureşti. În mişcarea legionară din 1938;
arestat în 1941 , condamnat
la 8 ani închisoare , pentru participare la rebeliunea legionară.Trimis pe front
pentru reabilitare (regimentul de Gardă "Mihai Viteazul "
) ,a luptat în războiul pentru eliberarea Basarabiei ( 1941-'42 ) , fiind
luat prizonier de către sovietici .
A evadat şi s-a reîntors în
ţară.
Arestat şi condamnat
la 8 ani închisoare în 1948 - în loturile legionare - a fost închis la
Jilava, Ocnale Mari şi Canal, până în 1956.
Rearestat la 19 febr.1958 ;condamnat la
10 ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 494 /1958 )de Tribunalul
MIlitar-Constanţa ; detenţia la Aiud . Între 1962-1964,
s-a alăturat echipelor de reeducare şi şedinţelor
de "autodemascare"
organizate de dir.
închisorii- Gheorghe Crăciun la Aiud ( de tipul celor de la
Piteşti )
Eliberat pe 1 aug. 1964,
cu Decretul 411-graţieri .Reabilitat penal de Tribunalul
Militar -Bucureşti ( Sentinţa nr. 728 / 1974 ) ; lăsat
să emigreze în SUA.
Stabilit în New-York, a publicat un volum de
poezii din închisoare - în
majoritate ale lui Radu Gyr, deţinut la Aiud , care refuzase
"reeducarea " -
încredinţate lui de către Grigore Caraza..
Z.P. a organizat în Canada "Săptămâna
Câmpului Românesc" (Hamilton )
a cules folclor aromânesc şi a murit la 11 mart.2001.( Cf. Cicerone
Ioaniţoiu, Dicţionare .... ]
Născuţi în Macedonia
grecească, colonizaţi în Cogeleac-Constanţa.
/ Dumitru - N.în 1922, în
Gramaticova Absolvent al Liceului Comecial. Condamnat în 1941 ( după
rebeliune ) la 20 de ani pentru
activitate legionară, a fost ulterior graţiat.
Pus sub urmărire în 1948 de
autorităţile comuniste ( cf. Ordinului 5 / 1948 al MAI , pe
baza căruia s-au întocmit liste nominale şi s-a
înfăptuit arestarea
legionarilor din întreaga
ţară )
a fost condamnat la 15 ani muncă
silnică - în contumacie- în "lotul dr. Ion Zeană" de
Tribunalul Militar-Constanţa. Prins
pe 18 oct.1957, condamnat la 23 ani muncă silnică ( Sentinţa nr. 354 / 4
aug.1958 ) de acelaşi tribunal Militar. "Eliberat" în 1964,
cu Decretul 411-graţieri.
/Hristu -n.în 1922.Arestat
la 18 oct.1957 ; condamnat la 25 ani muncă silnică ( Sentinţa
nr. 352 / 4 aug.1958 )de Tribunalul Militar-Constanţa (
preşed.- lct. Teodor
Petrescu ; procuror-cpt.Vasile
Prodan ) Graţiat în 1964 ( Decretul 411 )
/ Stere - ţăran
,n.în 1883, tată a 5 copii. Arestat pe 18 oct.1957; condamnat la
10 ani muncă silnică de
acelaşi Tribunal .
N.în
1909, în Macedonoa grecească; stabilit prinm colonizare în Dobrogea. (
Palazu Mare- Constanţa ) .Partizan în org. anticomunistă creată de
fraţii D.şi N.Fudulea ,în 1948.
Arestat şi torturat la Securitatea din
Costanţa ; condamnat la 15 ani muncă silnică de Tribunalul
Militar-Constanţa ; detenţia la Gherla.
N.în 1906, în Macedonia grecească,
stabilit prin colonizare în Dobrogea. Arestat în 1951; a murit în
1953, în lagărul de muncă forţată de la Canal ( "colonia
841 " )
Fraţi de origine aromânească, simpatizanţi
ai Legiunii, locuind pe str.13 Septembrie ,în Bucureşti. Au adăpostit pe unii legionari între
1939-1940 , în timpul persecuţiilor carliste.
Tot în casa lor , în toamna anului 1946,
s-ar fi întâlnit Nicolae Penescu ( PNŢ ) cu Nicolae Petraşcu (
legionar )şi ar fi discutat despre
poziţia legionarilor faţă de PCR ( într-un moment în care
Petraşcu încheiase acel pact cu comuniştii , prin care s-a amânat cu
2 ani arestarea legionarilor. ) După arestarea lui Petraşcu, membrii
familiei Pateli au fost arestaţi şi condamnaţi.
Macedoneni ( sau aromâni ) n.în Grecia sau
Bulgaria, stabiliţi prin colonizare în Dobrogea în interbelic - Constanţa, Techirghiol, Mangalia,
Mihail Kogălniceanu . Strămutaţi în 1951 , cu domiciliu
obligatoriu de 1an şi 2, 10, 11
luni , în Bărăgan.
[de
continuat ]