28. EVREI
[sinteză Livia Dandara]
[LD: Bbliografie selectivă :
- Alexandru Şafran ,Un
tăciune smuls flăcărilor ,Comunitatea evreiască
din Romānia.1939-1947,
Memorii, Cuvānt īnainte de
Jean Ancel, Editura Hasefer, Bucureşti, 1996 .
-Teşu Solomonovici ,Istoria
Holocaustului din Romānia,
Editura Teşu , Bucureşti, 2005.
- Wilhelm Filderman ,Memoires and
Diaries ", vol 1, 1900-1940 ,Edited by Jean Ancel , Tel Aviv
University, Yad Vashem Jerusalem, 2004
[LD:există astăzi o masivă bibliotecă oglindind evoluţia
istoriografiei romāneşti şi evreieşti , privind
destinul acestei populaţii īn Romānia.Nu aici şi nu acum le vom
lămuri.
Tema,subiectivă
şi controversată din ambele direcţii pentru ultima
sută de ani ,supusă unor multiple interferenţe - geopolitice,ideologice
,economice,sociale,culturale,etnice, diplomatice -continuă a se
dezvolta paralel,dānd ,īncă,impresia unui dialog al surzilor.
Procese istorice de intenţii (reciproce),exagerări
factuale ( de ambele părţi ),suspiciuni izvorāte din
prejudecăţi (nevindecate ),arhive inaccesibile(conjunctural
) ,"adevăruri" extrase din procese politice
īnscenate (īn regimuri totalitare,generic denumite "fasciste" sau "comuniste"
),o terminologie depăşită conceptual, toate la un loc
şi fiecare īn parte ,paralizează
efortul istoricului spre atingerea obiectivităţii.
Ţin
să precizez ,de aceea, că īn demersul de faţă, nu fac
altceva decāt să demonstrez că, īn regimul totalitar comunist,
s-a practicat un monstruos GENOCID asupra naţiunii romāne ,,prin care s-a urmărit decapitarea
elitei sale :naţionale,
politice,morale,militare,juridice,economice,sociale,culturale.
Că
īn acest "experiment" al istoriei secolului XX,evreii din Romānia
- la fel ca şi romānii sau celelalte etnii - s-au aflat de o parte sau
alta a baricadei.
Īn acest
Tablou, sunt prezentate cāteva "cazuri categoriale "
de victime.
Vinovaţii trebuie
căutaţi īn Tabloul răspunderilor .
[ LD: La un colocviu de istorie
romāno-israelian la Ierusalim ,īn 1985, istoricii romāni au prezentat
cāteva sute de documente privind atrocităţile săvārşite
asupra romānilor,de evreii
bolşevici ,īn 1940 ,īn Basarabia şi Bucovina, īn cele 4
zile cāt a durat retragerea administraţiei şi armatei romāne.
Istoricii israelieni şi-au spus un p.d.v.
principial : "evreu" este considerată acea
persoană care trăeşte după perceptele Thorei-Lege,
Constituţie, Carte de căpătāi .
Cum comuniştii
sunt atei,ei nu mai pot fi consideraţi "evrei" aşa că atrocităţile
săvārşite de pseudoevrei nu pot fi puse pe seama evreimii
]
TVR -1, 6 oct.'08. Ediţie specială
- cu prof.Carol Iancu,istoricul Roitman (din Israel ), Oliver Lustig
,Liviu Biriş ( din Herţa )şi alte două
doamne .
[ L.D.:
Demascarea evreilor
bolşevici = antisemitism ?.
Nu
mă ocup aici şi acum de holocaustul evreesc.Nu īnţeleg
de ce aceste două "ciume" ale sec. XX trebuiesc
tratate īntr-un sistem de
referinţă diferit .
Īmi pun
problema dacă, īncepānd cu represiunile din 1940 , apoi din 1941, īn
Basarabia şi Bucovina,nu trebuie cunoscut şi comportamentul evreilor bolşevici
,din timpul anexării sovietice, a retragerii armatei şi
autorităţilor romāneşti ?
Īn 1985,
la Simpozionul bilateral la
care am participat (la Ierusalim ), problema a fost abordată. După 23 august'44, nu trebuie cunoscut rolul asumat
de evreii cominternişti şi
comunişti ( veniţi odată cu trupele sovietice sau
rămaşi īn ţară ?
Cāt
despre "moderatorii" romāni din ediţie - Gyurco şi tānărul X -
aceeaşi crasă incompetenţă, interjecţii şi
off-uri - cutremurător !, impresionant ! cum a fost posibil !? etc etc.
Dar nici
un cuvānt despre faptul că , pentru aceste culpe,vinovaţii
au fost urmăriţi, arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte ,pe
viaţă sau la ani grei de puşcărie mulţi din ei pierzāndu-şi
viaţa īn gulagul comunist [ Vezi tablourile
pe categorii ]
Istoricul Roitman - vorbind despre
NEUITARE şi ASUMAREA ISTORIEI - a spus la un moment dat că
trebuie cunoscute şi CRIMELE COMUNISMULUI ,făcānd trimitere la
Raportul Tismăneanu şi
condamnarea comunismului de către preşed.Băsescu
.
Īn rest , aceleaşi precizări,
explicaţii privind diferenţa dintre "holocaust" şi alte "persecuţii"
.
Despre asumarea de către statul
romān al acestor pagini de istorie īntunecată ; despre legislaţia
antisemită din Romānia ; despre mentalul colectiv antisemit
;despre G. de F ; despre īncetăţenirea evreilor īn 1919
şi lăsarea fără cetăţenie a atātor evrei
;despre cele peste 200.000 victime(
Exemple : masacrul de la Iaşi ; rebeliunea legionară ( 120 de
morţi ) ; Transnistria ; Transilvania de nord - Auschwitz )
( Cf. Jurnalul literar, an
XIX, nr. 21-24, nov.- dec.2008 .La rubrica "Insectar" , sub
titlul Echilibrul conştiinţei civice , pe marginea art.
lui Norman Manea " Otravă cu efect de durată"
, din Romānia liberă, 28 nov.2008 ).
[ LD:parcă
īn īntāmpinarea căutărilor mele privind abordarea
cāt mai obiectivă a
problemei . P.d.v. judicios, nuanţat şi demn. Dar
fără a īncerca demontarea conceptelor consacrate ideologic īn
"limba de lemn "."Etichetarea"
şi "tratamentul "
aplicat "duşmanilor poporului"
( sub
eticheta de extremist -hitlerist-fascist- legionar- antonescian-
goghist-ţărănist- liberal)
,s-au aplicat nu numai "naţionaliştilor
extremişti" , ci tuturor rezisetenţilor anticomunişti
,inclusiv evreilor .Filderman, Glasner, Şafran
-pentru a aminti doar lideri ai evreimii romāneşti - au fost taxaţi
şi ei astfel. ]
... Holocaust versus Gulag
- Grigurcu ( citānd din Manea
) :< Cāt priveşte <atacurile aşa
zisului "monopol evreesc asupra suferinţei " atacuri care echivalează Holocaustul
cu Gulagul sovietic >, m-am oprit īn faţa verbelor
relativizării aşa -zisul.Ce īnseamnă asta ? [...]Dar
cum să nu ne surprindă
ceea ce īntr-adevăr apare ca o tendinţă inoportună a unui
"monopol" ?Sīntem cutremuraţi la evocarea enormei suferinţe
īnscrise sub semnul holocaustului , īnsă nu īn mai redusă
măsură de suferinţa contemporană acesteia ,
marcată de un număr mai mare de victime , dacă asta
contează, imputabilă Gulagului .De ce o atare
separaţie orgolios speculativă , care ţine a departaja
tortura , sīngele, moartea, cuprinse de acolada aceleiaşi epoci gemānd
de atrocităţi ? Cui slujeşte un astfel de artificiu decīt
antisemiţilor ce găsesc o nouă ocazie de-a blama
"neamul ales" iudaic, precum un pandant al rasismului extremei drepte
? >
...De ce nu ? : īnfrăţirea celor
două categorii de victime
Luāndu-şi toate măsurile
- la fel ca toţi cei ce abordează această temă - <să
nu fie greşit īnţeles īn această privinţă >; subliniind īnalta sa preţuire pentru < excepţionala
contribuţie a poporului evreu la cultura universală > ; mărturisind
marea admiraţie pentru
scriitori şi cărturari evrei <ce s-au alăturat cu strălucire
īn limba şi īn temele existenţei romāneşti >; declarānd
că <nu am şi nu am avut niciodată vreun impuls xenofob >, scriitorul Grigurcu pune
cāteva īntrebări retorice : <Īnsă un exces de afirmare ,
o trufaşă singularizare a unui popor, oricare ar fi el, nu
duce , prin ricoşeu, la un inevitabil efect păgubitor
asupra acestuia ?
Oare discriminarea
etnică pozitivă e altceva decāt un revers al celei
negative, pe care , īn diverse grade, o implică ? >
<Izolaţionismul īn faţa
maximei fărădelegi , "purismul" īn materia
tragică a comportării ambelor totalitarisme oare nu opresc fenomenul īn cauză
să devină , aşa cum e
normal, nu un prilej de dispută , ci unul de īnfrăţire ?
>
...Anticomunism "bolşevic" ?!
-Gricurcu : <Nu mai puţin deconcertant
ni se īnfăţişează importantul scriitor care e Norman
Manea cānd socoteşte că "un anticomunism bolşevic, similar īn dogmatism cu comunismul īnsuşi,
a bāntuit din timp īn timp părţi īntregi ale Europei de Est
"
Citind această
propoziţie , am avut senzaţia că n-am īnţeles-o bine ,
aşa că am recitit-o.
Va să zică decomunizarea
, atāt de dificilă, atāt de dureros defectuoasă , la care sīntem
martori de aproape două decenii , să nu fie decīt un echivalent
al...comunismului ?
Asta vede şi crede
autorul Īntoarcerii huliganului , din depărtările īn care
domiciliază, cānd vine vorba de vitregita noastră parte de lume ?
>
-[Manea ]: <"
Ţară după ţară , această mentalitate
maniheistă , cu suprasimplificările şi manipulările
ei, a fost reşapată pentru a-i servi pe noii guvernanţi"
, susţine dl. Manea,īntr-o stranie necunoştinţă de
cauză. >
...Băsescu :condamnarea comunismului
?!
[Grigurcu ]: <Nădăjduiesc
că dl Manea nu ia īn serios "condamnarea comunismului ",
act de o izbitoare convenţionalitate, oficiată de populistul
prezident de ţară care e Traian Băsescu>
-Unităţi de
măsură diferite pentru "colaboraţionism " ?
[Grigurcu ]: < Intolerant la sānge cu totalitarismul brun
( postură ce-l onorează ), d-l Norman Manea se īnmoaie subit cānd
vine vorba de reminiscenţele , din păcate īncă masive, grav
perturbatoare ,inclusiv īn zona mentalului obştesc, ale totalitarismului
roşu. >
<Ne stă pe condei
să-l īntrebăm pe dl. Norman Manea dacă s-a pronunţat
īmpotriva "răzbunării" īn cazuri precum Eichman
sau Papon, īn genere īn privinţa respingerii unei prescrieri a
crimelor săvārşite de nazişti.[...]D-sa trece rapid de la
refuzul "resentimentelor" , de la recomandarea
"uitării" , similare desigur cu uitarea, la o
īnvolburare justiţiară legată de comportarea unor scriitori
pătaţi de un colaboraţionism de dreapta.
Aici "consensul naţional" nu
mai funcţionează>
...Extremele : hitlerişti (dreapta)
... stalinişti ( stānga)
[ Manea:]" Nu sunt
de acord cu cei care spun că nu ar trebui să fim interesaţi
de episoadele īntunecate din viaţa unui mare scriitor..De ce
să nu fim ? "
[Grigurcu] E drept, de
ce să nu fim ?[...]
[Manea:] "Un
exemplu strigător la cer pentru o astfel de atitudine a fost modul
īn care adepţi ai filozofului romān Constantin Noica i-au luat
apărarea īn chestiunea susţinerii sale pentru Garda de Fier
şi, mai tārziu, a colaborării cu comunişti " .
[Grigurcu: ] <Cu privire la colaboraţionismul
lui Noica se impune neapărat o precizare.
El a fost pedepsit ,pedepsit cu
asprime ,prin īntemniţarea īn Gulagul autohton, aidoma altor deţinuţi
de conştiinţă, de la
V.Voiculescu , Nichifor Crainic, Radu Gyr, Gheorghe Brătianu,la Al.Paleologu,
N.Steinhardt, Ştefan Aug.Doinaş, I.D.Sārbu, I.Negoiţescu, Ovidiu
Cotruş, Ion Caraion, Nicolae Balotă etc. , fapt ce explică
şi unele gesturi , la un moment dat , de subordonare la interesele
comuniste ale unora dintre ei, fiinţe chinuite , slăbite,
timorate, ameninţate īn continuare.
Nici o sancţiune nu
s-a abătut īnsă asupra altor colaboraţionişti
notorii, cei īn favoarea comuniştilor, aflaţi mereu pe val .Prosperi
de la un capăt la altul al carierei lor.
Socotind că exemplul
lui Noica e "strigător la cer " , n-ar fi nimerit ca dl Manea
să se pronunţe asupra celor din categoria secundă,
bunăoară Maria Banuş ,Nina Casian, Aurel Baranga,
Ov.S.Crohmălniceanu, J.Popper, Silvian Ionescu, Z.Ornea, Ion Ianoşi,
N.Tertulian ,īn duhul unei obiectivităţi ce l-ar face
negreşit mai convingător ?
Anatema aruncată asupra celor care
au ilustrat extrema dreaptă nu se cade cumpănită printr-o
analoagă osāndire a celor ce-au ilustrat extrema stīngă ? Ce-au
săvārşit cei din urmă nu e "strigător la cer
" ? De ce să clamăm pedepsirea hitleriştilor
şi să ne facem că nu-i vedem pe staliniştii la fel
de vinovaţi ? >
<Grijuliu īn a conserva
"puritatea" Holocaustului, doreşte cumva
romancierul a conserva şi o intangibilitate a unor slujitori
zeloşi ai cīrmuirii comuniste , īn virtutea originii etnice comune ?
Oricum, conştiinţa civică are nevoie de o
stabilitate prin proporţionalitatea obiectivelor sale critice >
După crearea statului Israel de
către Naţiunile Unite , şi pānă īn 1950, plecaseră
din Romānia cca 60.000 evrei. Din 1951, s-au impus o serie de
restricţii, pentru a obliga Israelul să plătească pentru
cetăţenii săi .Au fost arestaţi conducătorii
sionişti , cărora li s-au īnscenat procese de fraudă
fiscală, trafic de devize ş.a. Aceste īnscenări au ţinut
pānă prin 1952, perioadă īn care din Romānia au plecat īncă
50.000 evrei .
După ce Israelul a plătit
500.000 $ - care au reprezentat doar jumătate din ce ceruse Vasile
Luca şi Pintilie - au fost eliberaţi
şi lăsaţi să plece.
TVR-Cultural ,24 ian.'09 . Un
interviu luat unui scriitor -regizor polonez ( din păcate, nu i-am
reţinut numele , autorul cărţii "Pădurea
fortăreaţă" Printre altele, a spus : cāţiva
evrei au venit īn bagajele armatei roşii, care i-a pus īn funcţii
represive .
[L.D. 25 ian.'09.Două măsuri , două
atitudini .Cānd este vorba de victimele
poporului evreu, nu se opresc īn a face totul pentru a-i depista, judeca ,
condamna. Cānd este vorba de victimele altor popoare, omorāte de armata
israeliană, atunci schimbă placa.
Tot mai
multe state, organizaţii şi organisme internaţionale, au dovezi
că soldaţi israelieni au comis acte de terorism īn recentul
război .Peste 1600 de palestinieni au murit , etc etc.
Primul ministru a declarat că statul
israelian nu va īngădui judecarea lor īn instanţe
internaţionale, nu le va dezvălui identitatea şi-i va
proteja, aşa cum şi ei i-au apărat de terorismului
Hamas-ului . Toată luna ianuarie , amicul Dolfi ( care-mi trimite
diverse documentare cultural-artistice şi muzicale ), īmi transmite
şi documentare speciale privind suferinţele populaţiei
evreieşti .Holocaustul din toate unghiurilor ]
TVR.1, 6 oct.'09
Inaugurarea Memorialului. .Participă preşedintele Traian
Băsescu şi ministrul Toader Paleologu. Īn prezidiu , Liviu Beriş ( preşed.
Comit.supravieţuitorilor holocaustului din Romānia ) şi Dtru Tranca( Com.romilor ) .
Asistă
primarul Oprescu şi ministrul Blaga. Prezintă Maia
Morgenstern.
Paleologu, prezintă Memorialul
; marele rabin Menahem Kahonen
rosteşte rugăciunea Kadiş.Băsescu, Beriş
şi Trancă - dezvelesc monumentul. Īnăuntru s-au depus urne cu
cenuşă de la Podul Iloaiei şi Tg.Frumos ( "trenul
morţii " ).Maia Morgenstern recită poezie. O gardă militară
prezintă onorul.
TVR -1 , 8 oct.'09
.Ediţie specială .Moderator, Luca Niculescu .
[ LD : un evident dezechilibru
istoriografic , planează , īncă, īn dezbaterea acestui subiect.
Dl Luca Niculescu nu pare a fi cāt-de- cāt
familiarizat cu istoria Romāniei īn anii 1940-'41. ;nici cu realele impedimente istoriografice
care au dominat 5 decenii de regim comunist ;nici cu perpetuarea
restricţiilor arhivistice , după dec.89.
Departe
de a fi un subiect "insurmontabil" , istoricii romāni sunt datori să nu
ocolească Holocaustul, īn toată complexitatea
sa,inclusiv īn interferenţa cu genocidul
comunist.]
- Liviu Beriş( evreu din Herţa,
preşed. Comit.supravieţuitorilor holocaustului din Romānia )
dă definiţia holocaustului.
- Radu Ioanid( dir.Arhivei şi al Muzeului
holocaustului din Washington ) : prezintă diverse definiri-
poziţionări faţă de holocaust. "Unicitatea
holocaustului " - genocidul
evreilor- constă īn faptul că a īmbrăcat aspecte ce nu
s-au mai īntāmplat ; a avut un caracter de stat ; a fost globalizat ;
exterminare pe criterii rasiale, etnice ; s-a folosit şi tehnica
industrială .
Īn 2
ani, 6 milioane de evrei exterminaţi.
-Alex.Florian:( dir.Instit. ptru cercetarea
holocaustului ) :īn Romānia, regimul Ion Antonescu.
...9 oct.'41: 65.000 evrei deportaţi
- Radu Ioanid : 9 oct.- ales ca zi a
holocaustului , pentru că pe 9 oct.1941 , 65.000 de evrei din
Basarabia şi Bucovina au fost deportaţi īn Transnistria.
Din ei, 65% au fost omorāţi.
...Unicitatea holocaustului
-Alex.Florian: Holocaustul se
referă la perioada rasismului fascist de stat ; holocaustul se marchează cu primele
legi rasiste şi criminale ,
īn care anumite categorii
- evreii
, romii,slavii , persoanele cu
dizabilităţi, comuniştii, social-democraţii ş.a. -
au
fost consideraţi "oameni de
rangul II " .
[ se dă filmul lui Hagi Culea-
cu mărturii din "trenul morţii " cu mărturia
lui Petre Bulucea ( Chişinău ), despre "lagărul 1 de
jidani" ; a văzut cum au fost
mitraliaţi, īngropaţi , vii şi morţi, īntr-un şanţ
săpat... ]
...Evreii din Herţa (1940 ; 1941-'44 )
- Liviu Beriş : Ţinutul Herţei
a stat un an sub ocupaţie sovietică. Părinţii
săi , erau consideraţi"burjui" ;prima deportare
īn Siberia s-a făcut pe 13 iunie'41 (cānd a īnceput
războiul : au fost deportate 39 de familii ( din care 38 de familii
evreieşti , doar o familie de romāni ) :
... La intrarea armatei romāne ( iun.'41,) au fost executaţi cca 125 evrei.
Apoi, toţi evreii au fost
īnchişi īn sinagogă şi s-au făcut liste ;a urmat
persecuţia "psihologică"(cānd l-au scos din
sinagogă, vecinii nu l-au mai cunoscut ).
Apoi a urmat deportarea , īn convoi
spre Transnistria :cine rămānea īn urmă, era īmpuşcat...ţăranii
dezbrăcau cadavrele... "Romānii au fost indiferenţi"
.
-Luca Niculescu: Cum vă explicaţi fenomenul ? Cum a
"īncetat" antisemitismul după '43 ?
-Radu Ioanid: Exista un antisemitism
al romānilor ,o atitudinea ostilă
a civililor ce fusese "pregătită propagandistic
" , blamāndu-se atitudinea
evreilor la ocuparea Basarabiei şi
Bucovinei de către sovietici.Evreii
erau īnvinuiţi de comunism, de legionari, cuzişti, poliţişti,
jandarmi... Răspunderea a
fost a statului .
-Alex.Florian:mărturiile ar fi necesare
; ar fi important ca ei să depună mărturii , dar ei se simt
vinovaţi , există reţineri.
-Luca Niculescu :Şi atunci , cum se
cercetează ?!
-Alex.Florian : Din 2003,Comisia Vizel a făcut
cercetare academică , de
arhivă şi documente , Raportul final ,pentru perioada
1938-'44 , a fost prezentat īn 2004 ( 2 volume ) .
-Ioanid:
nu-i place expresia <atitudinea romānilor >, ci <atitudinea
statului romān.>
"Holocaustul a fost
īnfăptuit de autorităţile de stat ."
"Poporul romān a
salvat peste 15.000 de evrei " idin Vechiul
Regat, iar īn Transilvania au fost şi mai mulţi. Īn perioada
comunistă nu s-a făcut nimic pentru aflarea adevărului.
- Beriş:nici lui nu-i plac tendinţele
de "generalizare ,de
īnvinovăţirea colectivă ".
Sunt stereotipii şi
prejudecăţi. Īn regimul trecut el a făcut cercetări ,
studii, dar nu a fost lăsat să plece īn Israel.
[ Se prezintă un fragment din interviul luat de
Carmen Todea rabinului Alexandru
Şafran care evoca un episod
petrecut īn '42,īn casa g-ralului Văitoianu.
Mitropolitul Bălan şi g-ral Văitoianu au obţinut,
apoi, promisiunea mareşalului Antonescu de a nu admite ca
evreii din Transilvania să fie
duşi la Auschvitz .]
- Al.Florian : vorbeşte de demersurile
făcute de Filderman , pe lāngă Ion Antonescu ...
-Luca Niculescu : Īn toată perioada
comunistă s-a minţit. Abia acum este acces la arhive.
Īn 2006, īncă era un "antisemitism
de tip tradiţional ".Există un domn din "aripa
legionară" a PCR care neagă existenţa holocaustului.
Există o răspundere a presei ; există o răspundere a
istoricilor.
-Al.Florian : regretatul istoric
israelian Jean Ancel ,a prezentat
aceste aspecte īn ale sale 12 volume ; din păcate,
cetăţenii romāni nu au avut acces la ele.
-Luca Niculescu: Ce se aude cu legea de incriminare a antisemitismului ?
-Radu Ioanid: Legislaţia variază
de la un stat la altul. Ar trebui ( spre ex, presa antisemită să fie
pedepsită ) Libertatea de a crede sau de a nu crede īn
existenţa holocaustului , este liberă.
-Biriş : Mai continuă manipularea
... pericol mai există ... tot ce este discriminator trebuie cunoscut
şi "vaccinat" .
[LD: Istoricul.....- , multe despre minorităţile naţionale.
Mehedinţi ..semnalează :
1) Episodul holocaustul din
Iaşi a fost făcut de trupele SS, fără
ştiinţa sau aprobarea lui Antonescu ;
2)
primarul Capitalei,Oprescu , a inclus pe placa comemorativă a
Holocaustului din Romānia şi evreii din Tansilvania de nord- horthystă
, care au fost duşi la Auschvitz .
[
Vezi coresp.Ion.volumele prof. ...-Mehedinţi ( cel cu 17 vol. de
documente ]
Vol. I
:despre călăi şi despre victime , Editura "Ziua",
Bucureşti, 2003
Vol.II :teroare.crime.turnători
.colaboraţionişti .Editura TEŞU, Bucureşti, 2004
- Evreul comunist īncetează să mai fie
evreu?
< Un evreu care devine comunist a īncetat să mai fie evreu >
, a postulat Wilhelm Filderman ,unul dintre
liderii comunităţii evreeşti ,arestat la Bucureşti īn 1945
.Aceasta este mănuşa utilizată cu īndrăzneală de
Teşu Solomovici .Poate
funcţiona o astfel de excomunicare ? Īn sens religios, cu certitudine,
da. Un evreu care a
săvārşit crima de a fi
răpit prin comunism
libertăţile şi chiar
vieţile
oamenilor,a trădat
Tora.Şi prin aceasta a īncetat să mai fie evreu . La fel cum un creştin ce sfidează Noul Testament
,īncetează de a mai fi creştin .Dacă abandonăm īnsă conceptul religios ,situaţia
este diferită .Evreul ,ca şi oricine altcineva, poate fi şi
comunist şi anticomunist, şi călău şi victimă .( Cf. Sorin Roşca Stănescu, Cuvānt īnainte, p. 13-14 )
<Oricāt de obiectiv am vrut să relatez
īntāmplările ,mă īmpingeau mereu īntr-o confruntare cu propria-mi evreitate şi cu crezul comunist din tinereţe > ( Cf. Teşu Solomovici ,Introducere
, p. 15 )
-Viziunea evreilor
comunişti privind istoria interbelică
[LD :
mulţumesc lui T.S pentru aceste
documente la care eu nu am
ajuns. A le comenta , ar īnsemna o paranteză prea mare . Pun sub
semnul īntrebării toate falsurile , ominsiunile,
deformările şi
exagerările din documente . Important este că ele au caracterizat, decenii de-a rāndul ,
istoriografia comunistă pe această temă . Este o mostră a antiromānismului şi
antidemocratismului evreesc ]
La demolarea PNL şi PNŢ , de fapt a democraţiei īn Romānia postbelică , au
lucrat cu sārg
şi organizaţiile comuniste evreeşti .La 18 nov.'46 ,
organizaţia evreească "IKUF"
, a trimis preşedintelui
Americii, Trumann, un
denunţ īmpotriva celor două
partide , acuzāndu-le că-şi
defăşoară
propaganda electorală sub semnul
antisemitismului . < Deşi
constituim o
populaţiune de străveche
aşezare īn Romānia , pānă după primul
război mondial am fost lipsiţi de drepturi civile.
Sfārşitul primului război
mondial a adus legiferarea egalităţii cetăţeneşti pentru
toate poporale conlocuitoare din
Romānia şi deci şi pentru noi . Realizarea
emancipării noastre a fost īnsă īmpiedicată de politica de stat antisemită a vechilor partide de guvernămānt [?!? ], astfel
că noi nu ne-am
bucurat de drepturi egale
cu toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării .[?!?
] Chiar
şi dreptul nostru la muncă
a fost īngrădit [?!? ] , pānă īn ziua īn care acest drept sfānt a fost cu desăvārşire
anulat. Sub regimul guvernărilor de după
primul război mondial
am cunoscut crāncene mişcări antisemite , īnsoţite de
devastări de locuinţe,
magazine şi şcoli
evreeşti , de profanare a sinagogilor
şi cimitirelor evreeşti precum
şi maltratarea şi uciderea noastră . Tārguri
īntregi cu populaţie
evreească au fost devastate şi incendiate [?!? ]
fără ca cei vinovaţi
să fi fost sancţionaţi . Am fost supuşi tuturor boicoturilor .[?!? ]
Nu puteam frecventa
şcolile statului şi Universităţile [?!? ] pentru
că īn ele dominau
"numerus clausus" , "numerus valahicus" sau
"numerus nulus" , care ne īndepărtau de studii
şi care erau opera
exclusivă a vechilor partide de
guvernămānt.[?! ? ]
Aceste partide [?!? ] au
făcut totul pentru a
proteja şi īncuraja grupările
cu caracter antisemit , conduse de
ACCuza şi Corneliu Zelea Codreanu . Vaida -Voevod , primul colaborator al lui Maniu
[?!? ] şi īn repetate rānduri primministru
al guvernărilor naţiona-ţărăniste , a
declarat el īnsuşi
că se consideră creatorul
[?!? ]
"Gărzii de Fier" a
lui CZCodreanu .
Īntr-un timp scurt,
aceste vechi partide de guvernămānt au reuşit să papuerizeze populaţia
evreească. [?!? ] Politica
reacţionară, şovină
şi antisemită a acestor partide [?!? ] a dus la īnscăunarea regimului legionar-antonescian , care a
culminat cu jefuirea şi masacrarea īn masă [?!? ] a populaţiei evreeşti
din Romānia . >( Cf. Arhivele statului - Bucureşti , Arhiva CC al
PCR , fond 103, dosar
997, f. 1-3 ) ( T.S - p.42
- 45 )
Sociologul
şi istoricul Pavel
Cāmpeanu ( Goldsmith ) , el
īnsuşi un comunist ilegalist evreu ,
readuce tema īn discuţie :
< Remarcarea prezenţei abundente a evreilor īn
structurile stalinismului emergent din
Romānia a devenit de multă
vreme un loc comun . Evaluarea
coresponzătoare a acestei evidenţe nu ar avea decāt de cāştigat de pe urma unor date contextuale , la rāndul
lor cunoscute , dar insuficient
examinate . Statistic
vorbind, evreii reprezentau
īn Romānia interbelică o minoritate foarte importantă .Evreii
care formau o proporţie ridicată
īn rāndurile miniaturalei mişcări comuniste nu alcătuiau , concomitent
, decāt o proporţie
neīnsemnată din totalul
respectivei minorităţi
.
Reprezentanţii acesteia se găseau
mai puţin printre agricultori sau muncitori
industriali , cāt īn rāndul micilor industriaşi şi micilor comercianţi - dar şi
īn rāndul profesiilor liberale,printre marii
industriaşi ori bancheri
,ca Filderman , Max Auschnit,Aristide Blank. Dinamismul lor economic
şi cultural , nu era īnsoţit de o afirmare comparabilă īn viaţa politică - evreii
din Romānia au dat un
Gaster, orri un Sebastian , ori
un TristanTzara
, dar nu un
Disraeli sau un Leon
Blum şi nici un Troţki .
Predilecţiile lor profesionale
şi culturale manifestate īntre
cele două războaie,nu
dezvăluie motivaţii sociale
sau politice care să fi
stimulat subita şi aparent
larga lor angajare la edificarea regimului stalinist
din Romānia spre
sfārşitul celui de-al doilea
război mondia
şi īndată după aceea.De aici necesitatea de a discuta acest
aflux īn contextul conjuncturării istorice date .
Īnainte mergătorii de origine evreească ai regimului
stalinist ,
ieşiţi la lumină imediat
după 23 august 1944,
nu aderaseră la PCR-ul legalizat
ci, īn majoritatea lor , avuseseră legături cu mişcarea comunistă ilegală , īn deosebi cu cea din
ilegalitatea anilor de război.Īn acele īmprejurări, apropierea de mişcarea
comunistă le oferea singura
şansă de a deveni combatanţi īntr-o
conflagraţie care le īnchidea accesul spre front , deschizāndu-le accesul spre camerele de gazare .
Pentru aceştia, motivaţia adeziunii la comunism
nu era deci de ordin
preponderent social, politic ori doctrinar
, ci de ordin etnic.
( Cf. Pavel
Cāmpeanu , Ceauşescu.Numărătoarea inversă , Polirom, Iaşi, 2002 )
( TS, p. 88 )
Prin acest decret s-a desfiinţat Subsecretariatul
de Stat al Romānizării, Colonizării şi Inventarului ,
īnfiinţāndu-se Oficiul lichidării patrimoniului şi rezolvare problemelor
minoritare şi de migraţie.( M.O. ,I, nr.202 , 2 sept.1944 )
Consiliul este format din dr.W.Filderman
-preşed. Uniunii Evreilor din Romānia - şi reprezentanţi evrei
din partidele politice care formau Blocul
Naţional Democrat .Consiliul īşi propunea să lupte pentru redobāndirea
drepturilor şi bunurilor răpite populaţiei evreieşti īn
regimul antonescian. Īn Declaraţia dată cu acel prilej
presei străine , dr.Filderman releva rolul salvator al Regelui şi
al altor persoane oficiale romāne , care au īmpiedecat, īn 1942, deportarea evreilor din Romānia īn
Germania.(Universul, 17 sept.'44 )
Īn Consiliul de Miniştri se
discută Decretul de modificare a legii referitoare la purificarea
administraţiei locale (din timpul regimului Antonescu)
-9 oct. '44: se publică decret-lege
privind purificarea administraţiei publice
Ion Hudiţă , ministrul Agriculturii
, după o călătorie de documentare īn Moldova, a propus
premierului Rădescu ca statul romān să acorde pensii tuturor
familiilor evreieşti care au pierdut membri de familie īn
timpul persecuţiilor şi masacrelor legionare şi hitleriste.
A pledat, totodată, īn favoarea creării
unui stat evreiesc şi a emigrării evreilor īn Palestina.
( Dreptatea, 14 ian.'45 )
şi plasarea farmaciştilor
refugiaţi. ( M.O. ,I, nr.20, ian.'45 )
-W.Filderman (şeful
Comunităţii Evreilor ) , anchetat de Tribunalul Poporului.
" Filderman continuă şi astăzi să fie
īn primele rānduri ale reacţiunii , alături de Maniu,
Brătianu şi Rădescu , cu care se află īn cele mai bune
relaţii de prietenie"(Romānia Liberă, 11 mart.'45 )
...Aurel Baranga īncepe un serial
cu suferinţele evreilor īn Transnistria ( Romānia liberă
).
[LD: Preşed. Comunităţii Evreieşti s-a
zbătut īn toată perioada pentru a uşura soarta evreilor.
Vezi vol.de Doc.J.Ancel
.Completează ]
Scānteia anunţa
că Tribunalul Special are dovezi privind "activitatea
trădătoare a doctorului Filderman īn timpul lui Antonescu
"
...Aurel Baranga continuă
serialul cu persecutarea evreilor sub regimul Antonescu .
/Lotul este compus din 12 foşti (poliţişti-militari
? ) reprezentanţi ai
autorităţii de ordine romāneşti īn Transnistria,īn timpul
războiului din Răsărit . Au fost
īnvinuiţi de "crime, masacre şi jafuri " īn lagărele pentru evrei de la Vārtujeni, Rābniţa ,
Mărculeşti , Iampol ş.a
Vasile Agapie ( comandant al
lagărelor de la Vīrtujeni şi Mărculeşti ) ,Dionisie
Fotino ( preot militar la Iampol ) Ion Mihăescu , N.Paliga, Naum
Hristu ş.a. .
/Pe
19 iunie, s-a dat sentinţa:4 condamnări la muncă
silnică pe viaţă ; 3 condamnări la 25 de ani
muncă silnică ; 2
condamnări la 20 ani īnchisoare
; 1 la 15 ani īnchisoare ; 2 la 8
ani īnchisoare. Toţi au fost condamnaţi şi la confiscarea
averii.
Lotul a fost format din foşti
funcţionari - militari şi civili
- acuzaţi de acţiuni
antisemite , internări īn lagăre şi detaşamente de
muncă ,īn regimul antonescian. (vezi la Tabloul Militari -victime )
Pe 27 ian.'46, se deschide primul congres
al Uniunii Evreilor Liberi .Din partea guvernului, participă
ministrul de Interne, Teohari Georgescu , care cere populaţiei
evreieşti < să meargă pe un singur drum al colaborării
strānse cu poporul romān pentru susţinerea guvernului Groza.
> ( Scānteia , 27 ian.'46 )
Rabinul clujean făcuse o
declaraţie ziarelor elveţiene: < Regele şi poporul
s-au opus cu toată energia proiectelor germane de exterminare şi
au īmpiedicat , īnainte de orice , deportarea. Īn acelaşi timp,
Romānia n-a ocrotit numai populaţia israelită din ţară ,
dar a acordat şi azil evreilor refugiaţi din ţările
vecine , īn special din Ungaria,salvānd astfel viaţa unui mare
număr de izraeliţi refugiaţi [...] Evreii vor trebui
să-şi dea seama că au contractat o datorie de
recunoştinţă faţă de naţiunea romānă şi de Regele ei .>
/14 febr:Centrala Evreilor
era acuzată că a executat ordinele Berlinului şi Gestapoului
īn prigonirea evreilor .Erau acuzaţi :Vasile Isăceanu ( dispărut ) , Jaques Leon , dr
Nandor
Gingold
, Adolf Grossman .Grozea, N.Grunberg -Wilman .
Al Voitinovici (pseudonim literar
Voitin ) este preşed.completului de judecată al Tribunalului
Poporului .Acuzatori publici , avocaţii A.Schreiber şi M.Mayo
/18 febr.: Sentinţa :muncă
silnică pe viaţă ( Isăceanu şi Gingold );
temniţă grea pe 20 , 15, 12 ani ( celorlalţi ) şi
confiscarea averii
Cu acest decret, chiriaşii evrei
evacuaţi "sub imperiul violenţei" , au fost reintegraţi
īn casele īn care au locuit ( M.O.
,I, nr.91, 16 apr.1946 )
G-ral Mihail Lascăr- ministerul de
Război
Lucreţiu
Pătrăşcanu - ministru la Justiţie .
Teohari Georgescu, Ion
Burcă, Marin Florescu - la Interne
[Vezi pe larg la Tabloul Justiţia comunistă
]
-10 ian.'47 :Curtea de Casaţie şi
Justiţie Militară , sub conducerea g-ral Păiş, a decis mutarea
procesului de la Iaşi, la
Bucureşti .
-27 martie:Lucr.Pătrăşcanu (
ministr.Justiţiei ) anunţă că īn curānd va īncepe procesul
(interpelare la Cameră )
-1 apr.:Pătrăşcanu
răspunde la o altă interpelare că a luat toate măsurile
pentru a pune sub acuzare pe cei vinovaţi ,delegānd cu anchetarea pe
"destoinicul acuzator public " īn procesele Antonescu
şi g-ral Macici -Dumitru
Săracu .
-2 apr.:La Tribunalul Militar ,
Corpul II Armată , maiorul magistrat Iorgu Popescu , īntocmeşte Referatul de
trimitire īn judecată a principalilor inculpaţi :G-ral Leoveanu
( ex-dir. g-ral al Poliţiei ) ,g-ral Barrozi , g-ral Stamatiu , col
Coculescu( ex-prefect de Iaşi ) ,col Captaru (ex-primar de
Iaşi ) .Pe lista martorilor citaţi figurează :C.Pantazi (
ex-ministru de Război ) ,Eugen Cristescu ( ex.Serv.secret de
Informaţi ) ,Radu Lecca ( ex-comisar pentru probleme evreieşti ) .
-6 apr.:Parchetul Tribunalului Militar
dresează trimiterea īn judecată a primului lot de 92
inculpaţi (bărbaţi şi femei ), acuzaţi că au
săvārşit masacrele de la Iaşi ,Stānca-Roznoveanu şi
Mărculeşti -Soroca.Ordinul de trimitere īn judecată a fost
semnat de G-ral Nicolau ( comand. Corpului II Armată ). Sub
semnătura comandantului Corp II-Armată, g-ral Nicolau , Parchetul
Militar termină Referatul introductiv a primului lot
de 92 inculpaţi , acuzaţi că au săvārşit
masacrele.
- Pe 16 iunie'47, pe baza interogatoriilor
luate de g-ral Argeşanu ( procuror general special ) g-ralilor Leoveanu
şi Stavrescu - acuzaţi de masacrele de la Iaşi, Stānca
Roznovanu şi Mărculeşti - acţiunea este
īncredinţată judecătorului
de instrucţie g-ral Emanoil Ionescu
-Pe 19 iunie īncepe procesul g-ralilor
Leoveanu şi Stavrescu ,
acuzaţi de masacrele de la Iaşi,Stānca Roznovanu şi
Mărculeşti, pe baza declaraţiilor inculpaţilor şi
pieselor de la dosar. Interogatoriul a fost luat de G-ral Argeşanu
( peocuror general special ) care a dispus arestarea şi trimiterea īn
judecată a g-ralului Emanoil
Ionescu .
-30 iunie.'47 .Nestor Ignat :odată
cu masacrele de la Iaşi , "călăii antonescieni
şi-au inaugurat opera ce avea să ducă ţara īn
prăpastie " ( Scānteia ,30 iun.'46 )
[LD:pentru cunoaşterea acestei monstruoase īnscenări , vezi la PNŢ-victimă
]
[ LD:īn judecarea acestei poziţii, trebuie să se
ţină seama de contextul īn care ea era exprimată.
A fost o
perioadă īn care foarte mulţi evrei intraseră īn structurile
de putere ale comuniştilor.
Īn 1985,
membră a unei delegaţii de istorici romāni la un simpozion bilateral
(desfăşurat la Ierusalim) am văzut personal cca 30 dosare īn care evrei
originari din Romānia cereau ca Regelui
Mihai şi reginei-mamă Elena,
lui Iuliu Maniu şi lui Ion Mihlache, să
li se sădească "pomi de recunoştinţă
" şi să li se acorde titlul de "drepţi īntre
popoare" , pentru contribuţia lor la salvarea evreilor
persecutaţi īn regimul Antonescu. Ele stăteau blocate pentru
că nu primiseră "acordul"
comunităţii evreieşti din Romānia.O masivă istoriografie
evreiască ,apărută īn ultima jumătate de
veac,dovedeşte fără tăgadă ,o masivă
falsificare a adevărului
privind acest capitol dureros şi controversat.]
<Populaţia
evreiască din Ţara Romānească a avut cel mai
mult de suferit īn timpul anilor din urmă ,din partea forţelor
reacţionare fasciste .[...]Populaţia evreiască a
īnvăţat să-şi cunoască prietenii şi
duşmanii ; prietenii, care sunt
, īn acelaşi timp, şi prieteni ai democraţiei , şi duşmanii
, care sunt , īn acelaşi timp, şi de orientare
antisemită.[...]
De aceea, populaţia
evreiască este astăzi unită īn susţinerea regimului
nostru democrat şi a fost īngrijorată de orice īntărire a
duşmanilor regimului, ştiind că , īn timpurile din
urmă,Partidul Naţional-Ţărănesc de sub conducerea
d-lui Iuliu Maniu devenise locul de adunare , centrul tuturor elementelor
fasciste , reacţionare şi antisemite ,care īşi găseau
astfel posibilitatea de manifestare politică , posibilitate pe care ele nu
ar fi avut-o dacă şi-ar fi arătat adevărata faţă.
[...] De aceea, energia Guvernului şi a regimului nostru democrat
īn combaterea acestor manifestări reacţionare ,şi tăierea
de la rădăcină a tendinţelor de reīnviere a
mişcărilor fasciste [...] este
salutată de noi ca o chezăşie a securităţii
noastre , a posibilităţii noastre de existenţă īn
egalitate cu poporul romān , ca o perspectivă de bună dezvoltare
a ţării ,īn care suntem cu toţii interesaţi. > ( aplauze
puternice )>
[LD: Se poate constata
că majoritatea cadrelor didactice de la Ştefan Gheorghiu erau
comunişti evrei. Sub nici un pretext , relevarea acestui aspect
să nu fie pusă pe seama manifestării unui "antisemitism" din
partea celor care īl remarcă.
]
-20 dec.'47 .Festivitatea de absolvire a "promoţiei'47
" .52 de studenţi care au urmat < cel mai
īnalt for de īnvăţătură marxist-leninistă din
ţară > devenind apţi să īndeplinească
funcţiile īncredinţate de partid.
La festivitate participă corpul
profesoral :directorul Barbu
Lăzărescu şi lectorii universitari
Alex.Moghioroş,
Leonte Răutu, P.Bodnarenco, Sorin Toma, Mihail Roller, Barbu Zaharescu,
Cristina Luca .Din partea studenţilor, vorbeşte Pavel
Ţugui.
La īnchidere, Iosif Chişinevschi
avertizează noii absolvenţi :<să păziţi ca ochii din cap unitatea partidului.>(
Scīnteia, 21 dec.'47 )
/ Martie '48.Moses Rozen-
preşed.Comunităţii Evreieşti
După refugierea īn Occident a rabinului
Alexandru Şafran ( dec.'47 )
Wilhelm Filderman se refugiază şi el ( mart.'48 ) . Ambele funcţii sunt preluate de Moses Rozen, care
devine preşed. Comunităţii şi rabin-şef.
[LD:
BP al CC al PCR a adoptat Rezoluţia, care , transformată īn Lege
( MAN ) şi aplicată
administrativ ( Guvern ) , va suferi multe alte modificări
conjuncturale.
Ca
formulare , Rezoluţia apare ca o cartă democratică,
menită să garanteze drepturi egale tuturor cetăţenilor ,<
fără deosebire de naţionalitate >
( Celor care am trăit sub regimul
comunist, ne sună şi acum īn urechi această
sintagmă stereotipă
,folosită īn toate documentele, īn toate cuvāntările, īn toate
īmprejurările )
Īn
realitate ,de la o zonă geografică la alta, de la o perioadă la
alta, PCR a privilegiat conjunctural unele
minorităţi ( ex.: ruşi, evrei, ucraineni ,
ţigani, unguri ) sau a persecutat alte minorităţi ( ex.:"basarabeni " saşi, şvabi, sārbi ,
machedoni, aromāni , ţigani, unguri ).
Dar aceste
"practici " nu au avut ca substrat ideologic vreun criteriu
rasial sau etnic propriu-zis,ci au
reflectat anumite momente tensionate
determinate fie de episoade
internaţionale conflictuale * , fie de revoltele
anticomuniste din
ţările vecine .
---------------------------
* Spre ex. a condamnat "naţionalismul
sionist " şi a
limitat emigrarea evreilor īn Israel.
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicānd explicit
obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet
asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru
infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi īn
ţară şi străinătate. > ( Cf. Romuluus Rusan, op. cit
)
[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie cāteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea
celor care, după anii grei de puşcărie - cu
proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele
distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie
urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la
Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de
"lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rāndul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de īnchisoare) care să+-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă īn
Rapoartele făcute
( transformată īn tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
:[ LD: Īn conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste īmprumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărāt să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus romānilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , īn realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu
avem.
Avem īn schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ - pāinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - pānă la stadiul de
īnfometare , atāt īn oraşe , cāt
şi īn mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,pānă la īngheţarea caloriferelor ( acasă , la
servici , īn spitale, īn creşe, īn şcoli,īn căminele
studenţeşti , īn instituţiile publice, īn sălile de
spectacol ) ;
reducerea energiei electrice , pānă la oprirea sursei (
cf. unor programe speciale ) ;
reducerea mijloacelor de transport īn comun -
trenuri, autobuze, tramvaie - deplasarea
īntre localităţi , dar şi īn oraşe , devenind o mare
problemă ;
reducerea
programelor TV - pānă la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
- Eugen Proca- ministrul Sănătăţii
-George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;
Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului
Maxim Bergheanu - Muncă ;
[LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare grosolană .Cu o pretinsă grijă pentru sănătatea populaţiei -
susţinută cu "argumente
ştiinţifice medicale " , o drastică
raţionalizare a alimentelor de bază ( trimise masiv la export , pentru "plata datoriei externe"
).
[ LD: fără exagerare : este
iarna cānd īn case, şcoli, birouri ,spitale ,maternităţi , la
teatru sau īn biserici oamenii au fost siliţi să stea
īmbrăcaţi īn paltoane, cu căciuli īn cap, cu
mănuşi şi pāslari , iar, la respiraţie, le ieşeau
aburii din gură.Iar la citit, au fost la mare căutare lămpile cu gaz şi
lumānările .Cum
au supravieţuit bătrānii, copiii şi bolnavii ?Statisticile
sunt mute. ]
Programul pretins de <asigurarea
producţiei de energie şi folosirea ei raţională
>, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea
energiei electrice .
Printre altele , programul a pretins: reducerea iluminatului public cu 50 % (
străzi şi oraşe īn īntuneric ) ; interzicerea aparaturii
electrice pentru īncălzire sau gătit ( īn birouri şi apartamente
fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea
consumului pe 3 schimburi ; dumineca
lucrătoare ; īnchiderea localurilor publice la ora 21 (
cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea
firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .
Deasupra
acestor " executanţi " - pe care Nicolae
Ceauşescu īi rotea cānd şi cum vrea - trebuie avută īn
vedere piramida nomenclaturii PCR : centrală, judeţeană ,
municipală, comunală .Cei
ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul BOB " omnipotent īn
instituţii, īntreprinderi economice ,CAP, şcoli , academii,
universităţi ş.a ş.a
.
Pe la
vreun minister, şi vreun reprezentant al "minorităţilor
naţionale" , ca să se vadă cāt de democratic e
regimul.
Subordonānd
discreţionar celorlalte "puteri
- legislativă şi juridică - şi instituţiile
publice
- administrative ,economice,
financiare,militare, culturale
ş.a . ş.a. se poate evalua
imensul mecanism birocratic pe care s-a sprijinit regimul
totalitar comunist.
[ Vezi tabloul Cronologia
genocidului -context, legislaţie, etape ]
- 7 vice miniştri :printre
ei, Ludovic Fazekaş
- La
Agricultură şi Industrie Alimentară :Ferdinand Nagy
,
- Richard Winter - ministru Industrializarea Lemnului şi
Materialelor de Construcţii ;
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strāngere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să īngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesul comunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe
rafturile unei
veritabile BIBLIOTECi dedicate
acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul romān.Ca
orice bibliotecă, ea va fi īmbogăţită pe măsură
ce arhivele - īncă ferecate - se vor deschide.]
Născut la 14
februarie 1888 la Galaţi ,
industriaş cu
poziţii solide īn industria
siderurgcă şi sub regimul
autoritar al Regelui Carol al
II-lea. Mai părăsise o dată ilegal
ţara , īn primăvara '44 ,
sub guvernarea Ion Antonescu ,
cu un avion pilotat de Matei Ghica Cantacuzino . După
23 august '44, a revenit īn ţară , s-a pus la
dispoziţia noilor autorităţi
,
dar evoluţia nefastă a evenimentelor
politice l-a determinat să se refugieze
din nou
īn străinătate ( 1946 )
. Pānă īn 1950,
a rămas īn Europa, apoi
s-a stabilit la Paris.
Implicat
īn diverse procese īn "aşa-zisa mişcare
Naţională de
Rezistenţă " , īn oct.'48 a fost coacuzat īntr-un
proces cu legionarii , condamnat
la 25 ani muncă
silnică , ( īn contumacie ) pentru " crimă de īnaltă trădare " .degradare
civică pe viaţă şi confiscarea averii ,pentru <crimă
de īnaltă trădare, crimă de răzvrătire, complot īn
scop de trădare, de surpare a ordinii constituţionale şi īn scop
de răzvrătire > .
Tribunalul Militar-Bucureşti. Completul
de judecată :primpreşed, dr.Petrescu I.Alexandru col.Colceag Gh.,Sārbu Eremia,
lct.col.Zănescu Ion, lct.col.magistrat Stănescu Simion ;
procurori : col.Stanciu Constantin şi lct. magistrat Eftimie Călin.(1
nov.'48 )
Jurist şi ziarist din Roman.Condmnat
īn 1950 ca sionist , īnchis la Jilava şi Caransebeş.
Avocat īn Bucureşti,
activ īn mişcarea sionistă .Arestat īn 1950, īmpreună cu
un "lot de 13 sionişti " Anchetat , condamnat la 25
ani muncă silnică ( sentinţa nr.258 din martie 1954 ), de Tribunalul
Militar -Bucureşti (prezidat de Alex.Petrescu ; procuror Alexandru George)
După eliberare,s-a stabilit īn Israel ,
ajungānd ambasador īn Elveţia.
-Soţia -arestată īn 1950,
īmpreună cu soţul .Anchetată de Securitate,
īnchisă la Jilava şi Mislea.
Din Maramureş.Deportată la
Auschwitz , sub regim horthyst ;arestată īn 1951 , sub regim
comunist , īnchisă la Mislea.
Bancher.Arestat şi
condamnat īn 1949, pentru "īnaltă trădare " .
Anchetat şi īnchis la MAI şi Jilava .
N. īn 1908, la Piatra Neamţ, domiciliat
īn Bucureşti .Dir. al Institutului de Folclor , prof. la catedra de
Folclor, la Conservator. Arestat la 27 ian.1950; interogat de
securiştii anchetatori
Soltuţiu , Filipescu , Weiss şi Moraru;condamnat la 12 ani
muncă silnică ( sentinţa nr 49 / 6.IV.1954 )
de Tribunalul Militar -Bucureşti (
prezidat de col.Ilie Moisescu ); īnchis la Jilava ,Piteşti ,Dej ; cu domiciliu
obligatoriu la Viişoara ( Bărăgan )
Laborant. Īmpuşcat de sovietici la Brăila, pe 12 ian.1945.
Din Dumbrăveni .Arestată īn
1957, a murit la īnchisoarea din Mircurea Ciuc.
Rabin din Bucureşti
.Arestat după 1950,īnchis la Jilava şi Caransebeş
.
N. īn 1896, la Piatra Neamţ , stabilit
īn Bucureşti Inginer constructor, cu studii la Munchen. Īnscris īn PCR īn
1937 , a ajutat partidul cu bani donānd partidului o tipografie ilegală. După
1940,el face "o ţāră" spionaj sovietic,informānd asupra
amenajărilor de la aerodromurile locale.Sute de bileţele cifrate sunt
transmise de Calmanovici CC al PCR.Īn casa sa,au loc īntālniri conspirative ale
ştabilor comunişti ; īşi riscă viaţa fotografiind
buletine secrete ale Siguranţei Generale.Īntre 1937-1944,Calmanovici a
donat partidului cca 80% din averea sa.
Īn iarna'44 ,Emil Bodnăraş īşi
instalează"cartierul general" īn salonul lui Calmanovici.
El, arestat ,şi judecat
īn procesul Pătrăşcanu .Condamnat la muncă silnică
pe viaţă ( sentinţa nr.49 / 6 aprilie 1954, semnată de
col.Ilie Moisescu ) de Tribunalul Militar
Bucureşti . A trecut prin anchete dure, la Malmaison, Jilava şi
Piteşti .A murit pe 12 martie 1956, la Aiud.
Ea, arestată şi condamnată īn
1953.
Evreu din Ardealul de nord, īnchis la
Auschwitz īn timpul regimului horthyst . Īntors acasă , a īncercat să
treacă frontiera ca să scape de comunism. A fost prins, arestat ,
condamnat la 10 ani īnchisoare .Īn 1951, se afla īnchis la Aiud.
Lider sionist arestat īn 1950.Condamnat
la muncă silnică pe viaţă ,de Tribunalul Militar-Bucureşti
(sentinţa 258 /1954 )
Scriitor şi ziarist evreu, n.īn 1903,
la Piatra Neamţ. A debutat la Flacăra lui ND Cocea ; a fost redactor politic la Dreptatea
;a publicat la Cugetul Romānesc,
Contemporanul, Universul Literar , Bilete de papagal, Viaţa
Romānească , Omul Liber, Reporter, Revista Fundaţiei Regale
ş.a. Autor al unor romane de succes īn interbelic ( Arsenic, Surorile
Venianim ş.a ).
Arestat , condamnat ,īnchis la Jilava şi Aiud.
Arestat cu unul din loturile
sioniştilor .După 1950, a ajuns la sediul Securutăţii
Capitalei din calea Rahoveişi la Malmaison.A fost anchetat cu duritate de maiorul Negrea.
Avocat.Arestat īn 1950. Judecat
cu lotul sioniştilor .Īnchis la Caransebeş .
Arestat cu un lot al
sioniştilor .Anchetat la sediul Securităţii din Calea
Rahovei .Īnchis la Caransebeş .
Director la Ministerul Comerţului
Exterior.Arestat īn 1959, anchetat la Securitatea Bucureşti (
Uranus ) .Condamnat īn 1960 .Īnchis la Aiud.
Evreu ilegalist,
născut īn Transilvania , luptător īn Brigăzile Internaţionale īn
războiul civil din
Spania , era călit īn focul
"urii de clasă " .
Arestat īntr-un "lot sionist " ,
īn 1950.Anchetat la Securitatea din Bucureşti ( Rahova ).
Īnchis la Jilava.
N.īn 1889.Din Basarabia(Chişinău ) .Arestat
ca sionist. Condamnat la 5 ani muncă silnică. A murit
īn timpul detenţiei , īn lagărul din Sverdlovsk.Reabilitat īn
1991.
N.īn 1898.Din Basarabia.Omorāt de
NKVD īn timpul represiunilor din 1949.
N.īn 1888, la Tiaspol. Condamnat la
moarte. Cauză "clastă" īn 1956.
N.īn1897, īn Basarabia ( Bălţi )
.Comerciant. Ridicat de NKVD , īmpreună cu soţia (Fenea )
şi Fiul ( Moişa ), la 6 iulie 1949.
N.īn 1912, īn Basarabia ( Făleşti
).Comerciant.Ridicat de NKVD ,deportat , īmpreună cu soţia
(Maria ) şi Fiul ( Şica ), īn inie 1949.
N.īn 1895, īn com.Hlinaia (Basarabia
).Membru al unei organizaţii anticomuniste .Arestat .Condamnat la
moarte şi executat .Cauza a fost clasată īn 1959.
Arestat īn 1951 , anchetat la
Securitatea Bucureşti, judecat īntr-un "lot de sionişti",
pentru că susţinea plecarea īn Israel. Eliberat şi lăsat
să plece īn Israel .
Arestat īn 1951, ca
sionist. Eliberat şi lăsat să plece īn Israel .
Arestat īn 1951 ca sionist
,condamnat , eliberat , lăsat să plece īn Israel.
Arestat īn 1951 ca sionist
,condamnat , eliberat , lăsat să plece īn Israel.
[Vezi :Wilhelm Filderman , Memoires
and Diaries ", vol 1, 1900-1940 ,Edited by Jean Ancel , The
Goldstein-Goren , Diaspora Research Center ,Tel Aviv University, Yad Vashem
Jerusalem, 2004 )
N.īn 1882.Avocat.Preşedintele Uniunii
Evreilor din Romānia. Colaborator al guvernelor (şi partidelor )
democratice din interbelic. La 17 sept.'44, a īnfiinţat "Consiliul
Evreiesc" ,pentru redobāndirea drepturilor şi averilor de care
populaţia evreiască fusese deposedată īn timpul regimului
Antonescu. La 11 martie 1945, a fost convocat pentru anchetă la Tribunalul
Poporului .
Arestat īn 1946. Eliberat .
Īn 1948, a reuşit să fugă īn străinătate .
Īnainte de 1944, sub regimul
Antonescu , fusese deportat īn Transnistria, suspectat de comunism.
Eliberat la 23 aug.1944.
Rearestat īn 1945 , condamnat la
īnchisoare , era īnchis la Aiud , unde devenise pontator şi informator al
administraţiei .
Din Vatra Dornei -Suceava .Director general
al Trustului Sovrom -lemn .Arestat .Condamnat de Tribunalul Militar -Iaşi . A
fost deţinut la penitenciarele din Suceava şi Gherla.
Inginer. Arestat īn 1951 , ca
sionist. Anchetat la Malmaison şi Jilava . Eliberat, a plecat īn
Israel.
Născută īn Sighetul Marmaţiei
-Maramureş.Mama-decedată la Auschwitz ;Arestată īmpreună cu
taăl său , condamnată la īnchisoare .Detenţia la Jilava .
Arestaţi īn 1950, ca sionişti.El a fost īnchis
la Rahova şi Jilava, iar soţia la Jilava şi Mislea.
Din oraşul Piatra Neamţ. Arestat
şi condamnat īn 1949, ca sionist .Īnchis la Jilava şi
Caransebeş, a fost eliberat īn 1954.
Preşedintele Centralei
Evreilo r din Romānia īn regimul Antonescu.După arestarea lui Radu
Leca ( comisar general pe problemele evreieşti , arestat īn "lotul
Antonescu " )s-a predat la Prefectura poliţiei Capitalei ,
la 20 sept.1944 , punāndu-se la dispoziţia organelor de anchetă .
Judecat de Tribunalul Poporului ,
procesul s-a desfăşurat īntre 14-18 febr.'46,Centrala Evreilor
fiind acuzată că a executat ordinele Berlinului şi
Gestapoului īn prigonirea evreilor ..
Preşed.completului de judecată al Tribunalului
Poporului -Al
Voitinovici (pseud.literar Voitin ).
Acuzatori publici , avocaţii A.Schreiber şi M.Mayo
Sentinţa ( 19 febr.'46 ) :muncă
silnică pe viaţă şi confiscarea averii ( cf.Legii
312 / '44 ). Detenţia la Aiud şi Piteşti.
Rabin
īn Cluj , care făcuse o
declaraţie , pe 8 febr.'46 , ziarelor elveţiene: < Regele
şi poporul s-au opus cu toată energia proiectelor
germane de exterminare şi au īmpiedicat , īnainte de orice ,
deportarea .Īn acelaşi timp, Romānia n-a ocrotit numai populaţia
israelită din ţară , dar a acordat şi azil evreilor
refugiaţi din ţările vecine , īn special din Ungaria,salvānd
astfel viaţa unui mare număr de izraeliţi refugiaţi [...] Evreii
vor trebui să-şi dea seama că au contractat o datorie de
recunoştinţă faţă de naţiunea romānă şi de Regele ei .>
Evreu trecut prin Auschvitz . Revenit īn
ţară ,a fost arestat şi condamnat ( 1950 ) , pentru "crimă
īmpotriva umanităţii" .Trimis īn lagărul de exterminare
de la Periprava , s-a solidarizat cu toate acţiunile de protest ale
deţinuţilor, īmpotriva abuzurilor administraţiei şi
turnătorilor, fiind trecut īn "brigăzile de pedepsiţi
".
Agent de poliţie, n. īn 1900.
Arestat , a murit īn timpul detenţiei īn penitenciarul
Făgăraş , la 3 oct.1957.
Agent de poliţie n.īn 1901.Arestat , a fost omorāt
īn timpul anchetei la Securitatea din Bucureşti ,la 7 martie 1951.
Funcţionar la Legaţia
Israelului la Bucureşti .Arestat īn 1952, condamnat pentru
"īnaltă trădare" , īnchis la Jilava şi
Piteşti .
Condamnat la 25 ani
muncă silnică şi confiscarea averii, īn procesul "lotului
Centralei Evreilor " ( 14-18 febr.'46 ),de Tribunalul Poporului .Preşed.Completului
,Al Voitinovici
(Voitin );
acuzatori publici ,avocaţii A.Schreiber şi M.Mayo
Condamnat la 25 ani
muncă silnică şi confiscarea averii, īn procesul "lotului
Centralei Evreilor " ( 14-18 febr.'46 ),de Tribunalul Poporului
.Preşed.Completului ,Al
Voitinovici (Voitin );
acuzatori publici ,avocaţii A.Schreiber şi M.Mayo
Arestat ca sionist.Anchetat
la Malmaison.Īnchis la Jilava.
Medic.Arestat ca sionist .Īnchis
la Malmaison, Jilava, Piteşti.
Arestat īn mai 1951, ca
sionist .Īnchis la MAI şi Caransebeş.Graţiat īn 1964
( Decretul 411 )
Proprietarul unei fabrici ( din Bucureşti
? ) , n.īn1885 ,la Bārzeşti -Vaslui
. Arestat pe 4 martie 1953 , sub acuzaţia de "spionaj īn
favoarea Israelului" . A murit la 23 martie 1953,din cauza
torturilor din timpul anchetei de la Securitatea din Bucureşti , la
spitalul "Victor Babeş " .
/Soţia , n.īn Iaşi
īn 1883 , a fost arestată pe 5 martie ,fiind omorātă pe 12
martie , īn timpul anchetei la Securitatea din Bucureşti .
Arestat īn 1951, ca
sionist Anchetat la centrala Securităţii din Malmaison.Īnchis
la Jilva.
Arestat īn 1951, ca
sionist .Anchetat la Securitatea Bucureşti ( Rahova ).Īnchis la
Jilava.
Proprietara unui magazin de
mode din Bucureşti.Arestată īn mai 1951 , anchetată la Securitate ,( la Malmaison ) īn
legătură cu "cazul" Ana Pauker-Vasile
Luca-Teohari Georgescu (participase la cāteva recepţii
opulente,invitată de soţia lui Teohari ,şi povestise la
alţii cum trăia nomenclatura )
.Ţinută un an īn anchetă dură ( singură īn celulă
) , obligată să semneze o declaraţie că ea
şi "prietenii săi" , erau spioni īn soldă
americană.
A luat calea īnchisorilor pentru femei ( la
ferma "Roşia" ş.a
)
Arestaţi īn 1951, ca sionişti.
Detenţia la penitenciarul MAI şi Jilava.
Avocat īn Roman (
Neamţ ) .Ajutor de primar īn timpul guvernării PNŢ (
1932-'33 ). Īn 1945, s-a īnscris īn PCR ; īn 1948 ,a fost numit
prefect. Īn toamna '48, a fost arestat , trimis īn lagărele de muncă
forţată de la Poarta
Albă şi Oneşti şi
eliberat īn 1954.
Supravieţuitoare a lăgărului
de la Auschwitz .Arestată īn 1948, de comunişti.
Inginer īn Piatra Neamţ.Arestat īn
1950 ca sionist.Condamnat la īnchisoare.Īnchis la Jilava şi
Cransebeş .Eliberat īn 1955.
Medic, preşedinte al Comunităţii
Evreieşti .Arestat īn 1949 ,īmpreună cu soţia, ca
sionist. Detenţia la penitenciarele MAI şi Caransebeş.
Arestat īn 1951, ca
sionist .Anchetat la MAi.Īnchis la Piteşti
N.īn 1892, īn oraşul Bārlad -Vaslui .Arestat
; condamnat la īnchisoare pentru "propagandă
anticomunistă" .A murit īn 1959, īn detenţie, la Gherla.
Īntre 14-18 febr.'46, la Procesul
Centralei Evreilor , a fost condamnat ( īn lipsă ) la
muncă silnică pe viaţă şi confiscarea averii
(18 febr.'46 ) (Centrala Evreilor a fost
acuzată că a executat ordinele Berlinului şi
Gestapoului īn prigonirea evreilor ). Al Voitinovici (pseudonim literar Voitin ) a
fost preşed.completului de
judecată al Tribunalului Poporului .Acuzatori publici ,
avocaţii A.Schreiber
şi M.Mayo
[LD: fişă şi informaţie preluată din
Cicerone Ioniţoiu ( Dicţionare ) pentru cazul
elevilor din Huşi, conduşi de Neştianu .Vezi la Tablou
-Elevi ] Col.anchetator
la Securitatea din Huşi ( Vaslui ) .
...īn mai 1950, ancheta-tortura elevii din Grupul
Clandestin Anticomunist ( iniţiat de elevul Neştianu Valeriu
).
...īn 1951, era demascat de
coreligionarii pe care īi torturase īn ghetourile din Transnistria.
Medic .Arestat īn 1950 ,pentru
activitate sionistă.Īnchis la Jilava şi Caransebeş .
Din Bucureşti, n.īn 1922, la Iaşi
. Arestat pentru activitate sionistă .După eliberare, la
presiunea străinătăţii, a reuşit să plece din
ţară .
N.īn 1902, īn Galaţi .Arestat
şi judecat īn "lotul sioniştilor revizionişti".
Condamnat la īnchisoare de Tribunalul Militar-Bucureşti ( 7 iulie
1953 ) .După eliberare, a plecat īn Israel.
Membru PCR din 1937(din organele financiare
ale partidului ) Arestat şi judecat
īn "lotul Pătrăşcanu " ,acuzat că ar
fi fost agent de Siguranţă şi al serviciilor străine
de spionaj [ martoră a acuzării, soţia sa ,Lili Weigel , a afirmat
că el ar fi fost organizatorul grupului care urmărea , īn timpul
războiului , distrugerea comuniştilor din īnchisori ]
Condamnat la moarte (sentinţa
nr.49 /6 apr.1954 ).Executat pe 17 apr.'54, la Jilava.
Din Bucureşti, n.īn 1924, īn
Cernăuţi. Arestat pentru activitate sionistă. Eliberat
īn 1956, lăsat să plece īn Israel.
Din Arad, n.īn 1911, īn com.Mişca
-Arad. Arestat şi judecat īn "lotul sioniştilor"
din Arad.
Din Timişoara , n.īn Bocşa Montană-Caraş
Severin.Īnscris īn mişcarea sionistă īn 1935, a fost ales īn
comitetul de conducere īn 1944.Arestat la 20 febr.1952 ; anchetat 8 luni , sub tortură ;
judecat īn "lotul
sioniştilor " ( rechizitoriul īntocmit de lct.mj.Alexandru Gheorghe ) ;condamnat
la 15 ani muncă silnică ( sentinţa nr.258 /29 martie 1954,
semnată ca preşed. de g-ral mr.Alexandru Petrescu ).Īn urma protestelor
internaţionale , a fost eliberat , īmpreună cu alte 7 persoane din
lot, pe 14 apr.1956.
Arestat , judecat cu un lot
de 32 de persoane , īn 1954, pentru activitate sionistă.
Deportat din nordul Transilvaniei de regimul
horthyst, la Auschwitz, unde ar fi colaborat cu administraţia
hitleristă a lagărului. Denunţat de cei care au avut de
suferit de pe urma sa.
Arestat īn 1946.Condamnat la
īnchisoare pe viaţă .Īnchis la Aiud.
Din Bucureşti.Arestat īn 1952
pentru activitate sionistă.Anchetat la Securitate ( Rahova ) .
Īnchis la Jilava.
Din Bucureşti. Arestaţi pentru
activitate sionistă. Judecaţi īntr-un lot de 32 persoane,
īn martie 1954.Eliberaţi īn 1956, lăsaţi să plece īn Israel.
Din Iaşi. Arestaţi īn 1952,
pentru activitate sionistă.
Din Bucureşti .N.īn 1926, la Belgrad. Arestat
īn 1952, pentru activitate sionistă. Condamnat la īnchisoare (
1954 ) .Eliberat īn urma presiunilor internaţionale, lăsat
să plece īn Israel.
Din Bucureşti, n.īn 1895.Arestat
pentru activitate sionistă.Condamnat la īnchisoare
administrativă ( 3 ani ).După eliberare, a fost lăsat să
plece īn Israel.
Antreprenorul Băilor Centrale din
Galaţi, n.īn 1888. Omorāt cu lovituri de ciocan, de trei
soldaţi sovietici , pe 6 martie
1945 .
Din Botoşani.N.īn 1885, īn
com.Movileanca (Botoşani ) .Arestat pentru presupuse legături
cu serviciile de informaţii germane. Condamnat la īnchisoare , a murit
īn lagărul "9 Culme" , pe 30 oct.1952.
Din Cluj.Arestat īn 1948, pentru
că ajutase un număr de evrei să fugă la Viena , prin
Ungaria.
Din Bucureşti, n.īn 1925, la Tulcea.Arestat
īn 1954, pentru activitate sionistă. Judecat īn "lotul
celor 41 sionişti " ( apr.'54 ), folosit ca martor īn procesul
"lotului celor13 sionişti ".
Īnchis la Malmaison, Rahova, Jilava şi
Piteşti .După eliberare, lăsat să plece īn Israel.
Medic īn Bucureşti ( doctorul personal
al lui Vasile Luca ) .Arestat īn
1950 ,pentru "activitate sionistă".Anchetat la
Securitatea Bucureşti ( de Francisc Butyka şi Gh.Mezei ) ,pentru a obţine informaţii
compromiţătoare despre Vasile Luca, căruia i se
pregătea debarcarea din funcţii. Detenţia la penitenciarele MAI,
Jilava şi Caransebeş.
Din Bucureşti. Arestat şi
anchetat la Securitatea din Bucureşti ( Rahova ) pentru activitate
sionistă. Īnchis la Jilava şi alte penitenciare.
Din Bucureşti, n.īn 1905, la
Focşani -Vrancea. Arestat şi anchetat pentru activitate
sionistă.
Judecat şi condamnat īn lot cu Suzana Benvenisti , de Tribunalul
Militar-Bucureşti (23 nov.'53 ) . După eliberare, i s-a permis
să plece īn Israel.
Medic īn Bucureşti, n.īn 1905, īn Turnu
Severin ( Mehedinţi ).Arestat īn 1952, pentru activitate
sionistă. Judecat īntr-un lot de 41 persoane ( apr.'54 ). După
eliberare , lăsat să plece īn Israel.
Din Iaşi .Arestat īn 1954 pentru
activitate sionistă ; condamnat la īnchisoare de Tribunalul
Militar-Iaşi ; īnchis īn penitenciarele din Rajova şi Jilava.
La expirarea pedepsei, a fost lăsat să plece īn Israel.
Din Bucureşti. Arestat pentru
activitate sionistă. Condamnat īn 1951 la īnchisoare de Tribunalul Militar-Bucureşti. Īnchis
la penitenciarul MAI şi Jilava.
-Din Bucureşti, n.īn 1901, īn Piatra Neamţ.Īn 1952, arestată
pentru activitate sionistă ; condamnată la īnchisoare
.După eliberare, s-a stabilit īn Israel ( 1956 )
Pilot.Membru PCR (secretarul org.de
bază PCR de la aeroportul Chitila), n.īn 1916, la Bucureşti. Dirijat de SSI , īmpreună
cu Gh.Preda şi
dr.C.Gafencu , au pus la cale īnscenarea de la Tămădău ( 14
iulie 1947 ),pentru a oferi pretextul arestării conducătorilor
PNŢ
Cei doi
piloţi au fost reţinuţi la MAI , apoi duşi la
Văcăreşti , fiind folosiţi ca marori ai acuzării
īn procesul Maniu -Mihalache. Ulterior , au fost judecaţi īntr-un "lot
anexă " a procesului (īmpreună cu doctorii şi şoferii ).Romulus Lustig a fost "condamnat"
la 6 luni īnchisoare .
Ziarist la Adevărul
şi Dimineaţa īn interbelic.Supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz, īn timpul
războiului .Arestat īn 1949 ; condamnat la īnchisoare de Tribunalul
Militar-Bucureşti ;detenţia īn penitenciarul Jilava şi
lagărul Peninsula ( folosit īn muncile de la biroul administrativ )
Secretar PCR īn perioada
ilegalităţii .N.īn 1885 ,īn Găeşti
-Dāmboviţa.Tapiţer. Arestat
īn 1947 , sub acuzaţia că, din 1930, ar fi devenit informator al
Siguranţei .
A fost predat NKVD-ului pentru anchetă, a
refuzat să răspundă anchetatorilor sovietici ,declarānd greva
foamei .Īn iun.1947, a fost dus la penitenciarul MAI ,apoi la
Piteşti.
Īn 1948, a fost readus la MAI īn
aceeaşi celulă cu Silber
Herbert.
După trei luni, ambii au declarat
că au fost
agenţi ai Siguranţei, infiltraţi īn PCR .
Declaraţiile sale au fost folosite īn procesul Lucreţiu Pătrăşcanu
. Despre el, s-a afirmat că la data procesului murise īn penitenciarul
Văcăreşti .
Evrei din Iaşi, Rădăuţi
-Prut , Bucureşti .
Arestaţi şi
condamnaţi īn martie 1954, pentru activitate sionistă. Detenţia īn
penitenciarele Iaşi, Bucureşti ( Malmaison şi Rahova ) ,
Piteşti .Eliberaţi īn 1956, lăsaţi să plece īn
Israel.
Din Cluj.N.īn 1907,Tăşnad -Satu
Mare. Arestat pentru activitate sionistă, īn 1954. Eliberat īn
1956, lăsat să plece īn Israel.
Din Bucureşti.Arestat pe 24 mai
1946, īn satul Şiclău, com.Grăniceri -Arad, īn timp ce
călăuzea un grup de 34 evrei din Bucureşti ce
intenţionau să treacă graniţa īn Ungaria.
Avocat ,n.īn 1902, īn
Ploeşti-Prahova.Arestat īn 1949 pentru activitate sionistă
şi ajutorarea familiilopr celor arestaţi ; judecat cu "lotul
celor 41 sionişti " ; condamnat la īnchisoare ;
detenţia la penitenciarele MAI, Jilava şi Caransebeş .După
eliberare, a plecat īn Israel.
N.īn 1911, īn satul Mesteacăn,
com.Icuşeşti-Neamţ.Arestat ca membru al unei org.
subversive anticomuniste ;condamnat la īnchisoare ; a murit la īnchisoare
, din cauza condiţiilor de exterminare .
Soţia avocatului Jean
Cohen ( lider sionist ) , divorţată formal. Arestată īn 1952
, pentru activitate sionistă ; anchetată la Securitatea din
Bucureşti ( de lct.Gheorghe
Păun ) ; judecată cu "lotul celor 41 sionişti
" , īn apr.1954 ; eliberată, i s-a permis să plece īn
Israel.
Arestat īn 1951, pentru
activitate sionistă. Condamnat la īnchisoare administrativă (
2 ani ) de Tribunalul Militar-Galaţi .
Din Bucureşti, n.īn 1921, īn com.Romuli
-Bistriţa Năsăud. Arestat īn 1951, pentru activitate
sionistă ;īnchis 5 ani .Eliberat īn 1956, lăsat să plece
īn Israel.
Arestat īn 1951, pentru activitate
sionistă.Judecat īn "lotul celor 13 " ;condamnat
la īnchisoare de Tribunalul Militar-Bucureşti (martie 1954 ) . Eliberat
īn 1956, lăsat să plece īn Israel.
Din Bucureşti.Arestat īn 1951,
sub acuzaţia că a găzduit pe "spionul"
Zoltan Hirsch , pentru īntālniri cu diplomaţi israelieni .Judecat
şi condamnat īntr-un lot de sionişti. Eliberat īn 1956,
lăsat să plece īn Israel .
Din Vatra Dornei-Suceava, n.īn 1913, īn Botoşani. Arestat īn
1951, pentru activitate sionistă. Eliberat īn 1956 şi
lăsat să plece īn Israel.
Inginer chimist, reprezentantul
unei firme englezeşti, īn Bucureşti. Comunist-cominternist, īn
anii 1936-'37 a sprijinit comuniştii din Spania īn timpul războiului
civil . Arestat īn 1953, cu un grup de sionişti ; condamnat la
īnchisoare . Rejudecat şi eliberat īn 1954.
N.īn 1899, īn Craiova-Dolj, stabilit īn
Bucureşti. Arestat şi judecat īn 1954 īntr-un "lot sionist" ( grupul Victor Gertler ) ; condamnat la
īnchisoare de Tribunalul Militar-Bucureşti ( 18 sept.'54 );
Eliberat īn 1956 ; lăsat
să plece īn Israel.
Familie stabilită īn Bucureşti.
/Kiva- n.īn 1896, īn Iaşi.Arestat īn
1950 pentru activitate sionistă.
A murit īn detenţie, pe 20 iulie 1952.
/Mina - arestată īn 1952 ,eliberată
după moartea soţului , i s-a aprobat plecarea īn Israel
N.īn 1929, īn Iaşi . Arestată
īn 1952, pentru activitate sionistă ; condanmnată la4 ani
īnchisoare ; eliberată īn 1956 , lăsată să plece īn
Israel.
Avocată, n.īn 1896.Arestată īn
1949.A murit īn 1952, īn detenţie.
Īnginer , n.īn 1906 ,la Bucureşti, Arestat
pentru activitate sionistă ; judecat īn "procesul
celor 41 " de Tribunalul Militar -Bucureşti īn aprilie
1954 .
Romancier şi publicist n. īn 1899,
īn Bucureşti.Francmason.
Colaborator la Adevărul
,Dimineaţa, Flacăra Romānia literară ş.a.
Autorul unor romane citadine de succes: Calea
Văcăreşti, Foc īn hanul cu Tei, Paiaţe ş.a
ş.a . Arestat īn 1949 ; condamnat la 3 ani īnchisoare
(īn 1950) ;īnchis īn penitenciarele din Calea Rahovei, Jilava, Gherla,
Aiud . A murit īn 1989.
Arestat pe 6 nov.'58 ;
condamnat la 8 ani īnchisoare şi confiscarea totală a averii ( Sentinţa
nr. 241 /20 apr.1959 )de Tribunalul Militar -Iaşi , pentru
"uneltire contra ordinii sociale" ( cf. art.25 şi 209
C.P. ).
<ĪN FAPT - se motiva īn
sentinţă - inculpatul civ.Săbăuneanu Saul s-a
manifestat duşmănos la adresa regimului din RPR , afirmānd
că acesta ar fi un regim de asuprire , de teroare, că libertatea
presei , a cuvāntului , a comerţului, a profesiei ar fi īnscrise
īn mod formal īn Constituţia RPR şi că aceste drepturi ar
fi inexistente , că standardul de viaţă ar fi mult mai
ridicat īn Israel decāt la noi, aducānd injurii la adresa
conducătorilor RPR , precum şi la adresa socializării
agriculturii .>
Recursul īnaintat de
Săbăunenu , a fost respins ca "nefondat"
de Tribunalul Militar Regiunea a II-a MIlitară ( Decizia nr.1305
/ 20 mai 1959 ).
Īn 1963, Tribunalul Suprem al RPR ,Colegiul
Militar , a admis "recursul īn supraveghere
" declarat de Procurorul General al Romāniei ,prin anularea Sentinţei nr. 241 /20 apr.1959 şi Deciziei
nr.1305 / 20 mai 1959 , achitāndu-l pe inculpat pentru
infracţiunea prevăzută de art.209 ,dispunānd punerea lui īn libertate ( Decizia nr.26 /28
febr.1963 )
- Herta Schawen, sotia lui
Pătrăşcanu
Născută la Cernăuţi ,īn
1914.Aflată la studii la Viena īn timpul ascensiunii fascismului, a
devenit membră a PCAustriac ,scoţānd o revistă ilegală
pentru marinari"Dunărea roşie" .
"Repatriată", īn 1936 ,īn
Romānia ,află că are de executat două luni de īnchisoare .
Atunci īl cunoaşte pe
Pătrăşcanu,īn biroul avocatului Şraier.
Se căsătoresc īn 1939,după ce
părintele Gala Galaction i-a aranjat un botez,deoarece pe vremea
guvernului Goga-Cuza [deci īn '37] căsătoriile cu evrei erau
nepermise [ ?!? ]
Astfel ea devine Elena Pătrăşcanu.După
"moda" comunistă, ei se apelează cu nume ruseşti:
"Saşa ",respectiv "Andrei" .(p. 240-241)
Tesu Solomonovici: /Herbert Bellu
Zilber-mizeria unui comunist evreu
S-a născut īn 1901 la Tārgu Frumos
,devenind comunist din anii liceului.
La 27 de ani, era spion sovietic.Dovedit,este
judecat şi condamnat la 5 ani de temniţă .
<Cānd eram tānăr ,voiam să fac
ceva pentru strălucita mea iubită ,Revoluţia din Octombrie Am
iubit-o cu marea pasiune a tinereţii.De aceea īn 1928 am acceptat să
devin spion sovietic.Nu puteam să refuz să particip la apărarea
primului stat socialist.Pe vremea aceea, a nu fi comunist sau a nu iubi Uniunea
Sovietică mi se părea neuman,nedemn,absurd.>
TS:Bellu era bolnav de marxism-lenism,credea
chiar şi īn īnchisorile comuniste ,considerānd că <partidul are pe
pămānt măsura binelui şi a răului, a dreptăţii
şi a nedreptăţii şi face numai dreptate şi bine
>.<Hitler i-a ucis [pe evrei ] fiind că erau īn slujba
plutocraţiei internaţionale şi a Moscovei ,Stalin,fiind că
,direct sau indirect,sunt īn slujba imperialismului american .> <Evreii
au de suportat patima monistă a lui Isus din Nazaret şi a lui Karl
Marx din Bonn, amāndoi evrei.Ar fi poate o idee īnţeleaptă ca evreii
să renunţe la fericirea oamenilor pe lumea aceasta sau pe
cealaltă.>
/NDCocea Zilber -Pătrăşcanu
Īntre 1938 1944 īncepe epoca obscură a
lui Pătrăşcanu.Maşinaţiunile lui Zilber, Herta şi
NDCocea (etern tapeur al miniştrilor de Interne) şi ale mediului lor
nefast,l-au dus la tragedia zguduitoare din 1954.Ce căuta
Pătrăşcanu īntre ei?
Zilber şi NDCocea erau īn solda tuturor
serviciilor secrete şi publice .
Ce căuta Cocea pe listele lui Moruzov ?
Ce căuta Zilber pe listele lui Eugen Cristescu? Evident erau agenţi
dubli, şi cripto-comunişti ( comunişti ascunşi )
Īn acest mediu, pe Pătrăşcanu
l-a băgat soţia sa.
O "Cleopatră valahă ",
pentru un "Antonius leninst" ( p.241)
....
Virgil Ierunca :<era de notorietate că Belu Zilber era īn
acelaşi timp şi comunist,şi troţkist,şi agent al
Siguranţei.La "Lumea",eu introdusesem īn interiorul revistei o
cronică a ideilor, deţinută nu de un singur gānditor ,ci prin
rotaţie.Īntr-o zi, mă īntālnesc cu Bellu Zilber ,care semna Andrei
Şerbănescu.Īl cunoşteam numai din vechile lui articole din
Viaţa Romānească.[...]parcă văd manuscrisul lui, scris cu
creionul.Īncep să citesc şi parcă visez !De la prima şi
pānă la ultima frază,era un rechizitoriu extraordinar īmpotriva lui
Stalin.Asta se īntāmpla īn 1946."Dl Belu Zilber, ce-i chestia asta?"
"Păi mi-ai spus să scriu despre ce vreau.Pe mine asta mă
obsedează.Eu īţi dau articolul, dacă d-ta vrei să-l
publici, publică-l, dacă nu..." >
-Monica Lovinescu:<Exista Comisia
Aliată de Control.Cum să apară un articol scris īmpotriva lui
Stalin ?Eram o ţară ocupată
nu ?Tu,care eşti un adept al existenţialismului ,refuzi o
experienţă paradoxală?>
-Ierunca:<Nu.Nu.Bellu Zilber era un
juiseur al ideilor şi atitudinilor
un om īncāntător prin contradicţiile lui.[...] >
-Monica:<Belu Zilber era foarte prieten
cu Mircea Eliade.Cred că lucrul acesta este important de ştiut.>
-Ierunca:<Mircea Eliade ne povestea la
Paris , şi ne amuzam amāndoi, cum īn ţară fusese foarte
şicanat administrativ de Siguranţa Statului, pānă cānd a venit
unul care ştia cine e Mircea Eliade şi i-a spus:"Ştiţi
cine e acela care face toate denunţurile īmpotriva dvs?Prietenul dvs Bellu
Zilber !"Şi-l īntālneşte Mircea Eliade pe prietenul său
şi-i spune:"Bine, măi, Belule, se poate să faci tu
aşa?" "Astea sunt nişte fragmente de existenţă,
te ocupi tu de asta ?
Tu, care eştiun apologet al
existenţialismului, refuzi o experienţă paradoxală?
Ce te interesează pe tine?Asta-i o
nimica toată.Nu mă cunoşti?">
( TS, II,p.250-251)
........
Din declaraţia de martor
dată pe 29 sept.'59 lui Onea Mircea ( anchetator
penal de securitate ) īn procesul "Noica-Pillat " :
N.īn 1901 īn Tārgu Frumos, reg.Iaşi ,
profesor universitar, condamnat la 25 ani muncă silnică . <
Pe CONSTANTIN NOICA l-am cunoscut īn toamna anului 1933 (sub numele de DINU
NOICA )
īn cadrul asociaţiei
"Criterion " [...] După omorārea celor 13 legionari īn
frunte cu CODREANU şi POLIHRONIADE , mi-a spus că din această
cauză se va apropia de legionari.
Īn sept.1940, a fost numit director al
oficiosului legionar "Buna Vestire" .Īn această
calitate a scris aproape zilnic articole de fond.Din cāte am auzit, aceste
articole nu au fost pe placul şefilor legionari şi īn
decembrie 1940 şi-a īncetat activitatea plecānd la Berlin pentru a studia
pe Aristot. Īn timpul guvernării legionare, l-a ascuns pe Mihail Ralea sau l-a
ajutat să scape de urmărirea poliţiei legionare. Tot atunci am
făcut apel la dānsul să mă ajute şi pe mine
fiindcă poliţia legionară mă căuta .Mi-a
răspuns că e gata să mă ascundă [...]
După 23 august 1944,
l-am chemat la mine şi i-am spus să plece pentru cātva timp la Sinaia
, pānă cānd se va linişti apele şi m-am oferit să-l ajut
dacă ar avea neplăceri.[...]
După excluderea mea
din partid [PCR ] l-am īntālnit pe stradă. Crezānd că aceasta se datora
relaţiilor mele cu VULCĂNESCU, NOICA şi alţi oameni de dreapta
,mi-a spus că este frumos din partea mea să fi păstrat
relaţiile de prietenie .I-am replicat că este o eroare şi
că motivul excluderii mele era altul.[....] Ţin să spun că dacă
Noica era legionar iar eu eram
comunist, relaţiile noastre erau prietenoase. >
[ LD : informatii din cartea lui Tesu Solomonovici ]
a) Dintr-un
Raport informativ ( 26
februarie 1947 ) : s-a
născut la Piatra -Neamţ la
25 ianuarie īn 1888 ; locuia īn
Bucureşti ; poseda o vastă
cultură iudaică socotindu-se
profet al
poporului evreu . < Megaloman, reprezintă concepţia cea mai
īnaltă a naţionalismului evreesc şi de aceea īl găsim printre susţinătorii organizaţiei sioniste "Noua organizaţie
Sioistă" , care are un caracter net
reacţionar . Dispune de o avere
apreciabilă . Este
cointeresat īn īndustria
zahărului . Aere un imobil la
Berlin . [....] Īn calitate de preşedinte
al Partidului Evreesc , a căutat
să impună acestei organizaţii concepţia sa, atāt
īn ce priveşte politica Romāniei , cāt şi
din punct de vedere al intereselor sioniste. Astfel, este filoenglez cānd este vorba de interesele sale
materiale, īşi schimbă
faţa cānd este vorba de interesele evreilor din Palestina. >
b) Din Autobiografia scrisă īn celula īnchisorii Timişoara ( 26 febr.1948 ) , īn care a stat cca
3 luni , pentru īncercare de trecere
frauduloasă a frontierei (
aflată īn Arhivele
Securităţii ) :
< Tatăl meu
Pincu, născut şi el la Piatra Neamţ, a fost
contabil la o bancă
locală şi cărturar evreu , iar mama mea, casnică Am fost
īn casă 10 copii
( 4 băeţi şi 6 fete ) , o mătuşă şi o
bunică , adică 14
inşi cu părinţii . Tata n-a posedat nici o avere , dimpotrivă,
s-a luptat toată viaţa cu greutăţile de
nebiruit ale unei familii atārt de grele [...] , īn vārstă de 16 ani ,
adică īn 1904 , am luat eu
īn cārcă sarcina familiei [....] am lucrat apoi
pānă īn 1910 la diferite exploatări forestiere īn judeţul Neamţ
şi la Slănic Moldova [...] Instalat īn
1910 la Iaşi, ca
funcţionar la Banca Moldova, intru imediat īn conflict cu
studenţimea cuzistă . Am lucrat la "Banca Moldova" pānă
īn 1914
cānd, logodindu-mă cu fiica lui
Karl Zimmer , fabricant de uleiuri şi produse chimice , am intrat ca
procurist la această firmă .
[.......] .... īnfiinţez ziarul
naţional evreesc " Māntuirea " ( cotidian ) īn care proclam ,pentru prima oară īn
ţară, calitatea de minoritate
naţională a evreimii din
Romānia ,
socotită pānă
atunci simplă confesiune
, revendicānd pentru această
minoritate ,autonomia naţională personală ,
garantată de legi . [ ....] ... Īn
1923, cer şi obţin cu mare greutate īnfiinţarea de
către Oficiul Zahărului , a
unei vaste reţele de ceainării la sate , unde , īntr-un local
agreabil şi igienic, să capete iarna un ceai cald şi un corn ,
pe un preţ doar simbolic ,
adică aproape gratuit , şi pe deasupra ziare, reviste şi radio, şi astfel ademenit , să fie ţăranul sustras cārciumii ,care făcea ravagii .[....] speriat de caracterul subversiv al acestei instituţii sociale la ţară, consiliul
Oficiului a
hotărāt īn cele din urmă lichidarea "aventurii
revoluţionare" a lui Zissu . [......]
... Salariile īncasate la "Oficiul
de zahăr" , la fabrica de zahăr Ripiceni [ unde avea
12 % acţiuni
] şi la Sindicatul fabricilor de spirt , mi-au
īngăduit să dau sume importante pentru fondurile sioniste ,să ajut
pe larg pe scriitorii şi poeţii care duceau o viaţă de lipsuri, să subvenţionez reviste literare tinere [.....]
...Acest pachet de acţiuni [ Ripiceni ] l-am vāndut
īn 1927 [.....] şi m-am mutat la Belin , unde
mi-am construit o casă de locuit . Īn timpul şederii mele īn Germania, am
scris şi cāteva cărţi şi am colaborat la diverse reviste din ţară .
... Īn 1937 , m-am īntovărăşit cu un petrolist mic, Herdan, [....] Societatea mea a mers din ce īn ce mai rău şi
s-au
pierdut toţi banii .
...Sub regimul legionar şi apoi cel antonescian
, evreii fiind scoşi din orice activitate am
stat fără ocupaţie pānă īn
1944 , cānd, după
eliberare , fabricantul
textilian Nae Tālmaciu , cumpărānd ruinele unei fabrici de uleiuri
din Bucureştii Noi [....] mi-a propus să intru ca
tovarăş fără
investiţie de capital
şi am acceptat
.Tovărăşia a durat
pānă la naţionalizarea industriilor .>
T.S
: ALZissu a fost un
scriitor cu o respiraţie epică redusă , dar
un luptător exemplar pentru cauza sionistă . Romanele sale
" Spovedania unui candelabru
" ( 1926 ), "Marcu sin
Marcu " (1934 ) ,"Calea calvarului " (1935 )
sunt lucrările unui prozator anemic
.
"Dar ce flacără arde īn īn
publicistica sa ! Zissu şi-a consumat geniul ( şi banii, pentru
că era
un om foarte bogat ) pentru cauza evreească .
Pānă ce a fost arestat de comunişti , vreme de patru decenii , a fost
un conducător
necontestat al tribului evreesc din
Romānia . O figură
legendară ! " ( 170 )