27. MAGHIARI
[sinteză Livia Dandara]
Ieşirea României din alianţa cu
puterile Axei, începerea luptei pentru eliberarea Transilvaniei de nord (
anexată de Ungaria horthyistă ,
prin Dictatul de la Viena ,la 30 aug.'40 )
Marile unităţi
ale armatei române sunt încadrate din p.d.v. operativ , în Frontul II
Ucrainean , comandat de mareşalul sovietic R.I.Malinovski .
Statul român se alătura
puterilor aliate <împotriva Germaniei şi Ungariei , cu
scopul de a restaura independenţa şi suveranitatea României
> .Operaţiunile militare trebuiau puse sub comanda generală a Înaltului
Comandament Aliat ( sovietic ) .
Dictatul de la Viena ( 30 aug.'40 ) era
considerat nul , urmând ca Transilvania de Nord să fie
restituită României.
Armata a IV-a , comandată
de g-ral Gh.Avramescu , luptele de la Oarba de Mureş,- Dealul
Sângiorgiu -Iernut ( încheiate pe 5 oct. )
Armata
I-a , comandată de g-ral Nicolae Macici , zdrobeşte
ofensiva trupelor germano-ungare .Frontul este restabilit pe linia
Timişoara-vest - Pişchia- Păuliş- Beliu .
Trupele române eliberează oraşul.
Comandamentul de armată operativă sovietică în Transilvania
aduce elogii armatei Române şi
comandantului G-ral Macici .
Sub directa organizare şi conducere de
către PCR , se desfăşoară lupta pentru răsturnarea
guvernului BND ( PNŢ,PNL,PSD,PCR ) de către aceste
structuri .
Pe stadionul ANEF. Din prezidiu de onoare ,
alături de Gheorghiu Dej ( PCR ),Alex.Drăghici ( UTC) , C.Titel
Petrescu ( PSD) , ICParhon şi Avram
Bunaciu ( Apărarea Patriotică ), I.Moga ( Frontul Plugarilor )
ş.a. ş.a .Din partea Madosz - Czabo Sandor şi
Ferdinand Ţico .
Se
cerea imperativ formarea unui guvern
FND, de "largă concentrare democratică" , cu
participarea acestor organizaţii.
La propunerea lui W.Churchill, Stalin este
de acord cu delimitarea prin procentaje a zonelor de influenţă
din sud-estul Europei : România :Rusia - 90 % ;
Ceilalţi- 10 % . Ungaria- 50-50%.
În fruntea Comisariatului este numit av.Ionel
Pop , fruntaş PNŢ(
fost secretar al Adunării Naţionale de la Alba Iulia ,
la 1 dec.1918 .
Armatele română
şi sovietică din centrul Transilvaniei dezlănţuie
ofensiva contra armatelor germano-ungare , în direcţia Clujului.Pe 11
oct.Clujul este eliberat.
Regele Mihai felicită
unităţile militare participante ;Iuliu Maniu, Dinu Brătianu,
C.Titel Petrescu, Lucreţiu Pătrăşcanu , fac declaraţii
la radio, privind semnificaţia evenimentului.
Oradea este eliberată
de trupele române şi sovietice.
Trupele sovietice pătrund pe teritoriul
Ungariei, la Szeged
La presiunile tot mai imperative ale PCR
- care ceruse dizolvarea BND ( coaliţie creată pe 22 iun.'44 care
a pregătit şi înfăptuit
lovitura de stat de la 23 august ) şi crearea unei "coaliţii
lărgite", liderii PNŢ şi PNL se opun intrării
în guvern a organizaţiilor -satelit ale PCR ( Uniunea
Patrioţilor, Frontul Plugarilor, Sindicatele Unite ).Cu atât mai ferm
, sunt şi împotriva
intrării la guvernare a
Madosz-ului , pe care-l consideră o organizaţiei
iredentist-comunistă mascată .
În perioada următoare , PCR /FND/ FUM
/ MADOSZ / - a organizat mitinguri şi demonstraţii în care
cereau imperativ guvernare FND ( Timişoara, Arad, Sibiu
,Braşov, Tg.Mureş ş.a
)
Amiralul Horthy este obligat de
germani să predea puterea lui Ferenc Szalasi şi Partidului
fascist "Crucile cu Săgeţi" .
Prin ocuparea oraşelor Satu Mare
şi Carei de către trupele sovietice şi române, se încheie
campania de eliberare a nordului Transilvaniei ( anexat prin Dictatul de
la Viena ) .
Războiul continuă
pe teritoriul Ungariei .
Decizia MAI (semnată de
ministr.de Interne ,g-ral Aldea ):<Având în vedere
dispoziţiile art.2 ,14 şi 15 din Convenţia de Armistiţiu
, încheiată la 12 sept.1944, care impune Guvernului şi Înaltului
Comandament român internarea cetăţenilor germani şi unguri
,desfiinţarea organizaţiilor prohitleriste de tip fascist
şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război ,
Decidem :Se
înfiinţează în oraşul Tg.Jiu un lagăr de concentrare
în care vor putea fi internate persoanele vizate în mod expres de
art.2,14,şi 15 ale Convenţiei de Armistiţiu >
Iniţial, au fost încarceraţi
cca 5000 bărbaţi şi femei , inclusiv copii.
- În ceea ce s-a numit <defascizare>
,mii de cetăţeni - maghiari, germani şi austrieci - au fost internaţi
în lagărele de la Tg.Jiu, Caracal, Slobozia.
Gh.Vlădescu-Răcoasa (FND) - ministru
ptru Minorităţi Naţionale .
PCR şi sateliţii
din FND, ocupă sediul prefecturilor şi instalează
prefecţi comunişti :
Deva ( 21 nov.), Braşov(
23 nov. ), Arad şi Timişoara ( 29 nov. ).
Coaliţie anti -
szalazistă, formată în clandestinitate din partidele :comunist,
social-democrat, creştin al micilor agricultori,
naţional-ţărănesc .
Gh.Vlădescu-Răcoasa (FND) - ministru
ptru Minorităţi Naţionale .
În zilele următoare, FND iau cu asalt
prefecturile Din Trei-Scaune
În Piaţa Libertăţii , un mare
miting organizat de FND -Transilvania ( preşed. Teofil Vescan ) sub deviza răsturnării
guvernului. Iau cuvântul :Jordaky Lajos şi Lakatos Istvan (
din C.Ex. al CGM ), Soos Iosef ( Madosz-Tg.Mureş ).
Gh.Vlădescu-Răcoasa (FND) - ministru
ptru Minorităţi Naţionale .
- Petru Groza şi
Gh.Tătărăscu îl roagă pe Stalin să dispună
trecerea Ardealului de nord, în administraţie românească.( 8 mart )
- Stalin telegrafiază lui Groza :<
Kremlinul consimte ca întreg Ardealul să treacă în administraţia
guvernului de la Bucureşti >
( 9 mart.'45 )
- La 13 martie, la Cluj, la
solemnitate , participă MSRegele,Groza şi Vâşinski. [ N.B.: La 7 mai 1945, Consiliul
Miniştrilor Afacerilor Externe , întrunit la Paris,
hotărăşte ca în viitoarele tratate de pace dintre România
şi Ungaria , frontiera să fie fixată pe graniţa
precedentă Dictatutului de la Viena ( 30 aug.'40 ).
Tribunalul Poporului din Cluj judecă 63 de inculpaţi
, acuzaţi de crime de război
Acestora li se impută fapte
petrecute între 8-24 sept.1940 , în localităţile :Nuşfălău,
Trăsnea, Huedin, Zalău , Sântion, Sucutaru ,Ip,Mureşenii de
Câmpie ş.a.
[ LD: pe 7 mai , miniştrii de externe hotărau :< Deciziunea
sentinţei de la Viena din 30 august 1940 este declarată
nulă şi neavenită .Frontiera dintre România şi
Ungaria , aşa cum existat la 1 ianurie 1938 , este
restabilită prin prezentul articol. >]
Tulburările au reprezentat prima
reacţie a ungurilor din Transilvania la hotărârile Consiliului
Miniştri de Externe a celor patru Mari Puteri ( Paris, 7 mai.'46 )
privind anularea Dictatului de la Viena ( 30 aug.'40 )
şi restabilirea frontierei
româno-ungare cf. Tratatului de la Trianon.
Grupuri naţionaliste
maghiare au atacat cu arme căminele studenţeşti .Cum
autorităţile române au ezitat, conducerea Universităţii
a apelat la comandantul armatei sovietice.
În zilele următoare, se vor opera
anchete şi arestări .
Ca urmare a tulburărilor
naţionaliste ,între 12-16 iunie 1946 ,
Lucreţiu Părăşcanu a făcut un turneu de
patru zile unde a avut consfătuiri cu prefecturile de la Cluj, Oradea,
Satu Mare, Oaş, Sighetul Marmaţiei ,Vişeul de Sus, Baia Mare
.
Vorbind în numele guvernului şi al CC
al PCR , Pătrăşcanu a arătat că tensiunile din
zonă erau alimentate de maghiarii ce sosiseră , odată cu
forţele de ocupaţie , în Ardealul anexat în 1940, şi de politicieni
iredentişti de la Budapesta.
<Să spunem lucrurilor pe nume -
spunea el la Cluj - asistăm la apariţia unor tendinţe
revizioniste , a unei noi ediţii a revizionismului > ( Scânteia,
12 iun.'46 )
-31 aug : reprezentantul Ungariei
cere alipirea unor teritorii româneşti din nord-vestul
ţării ( 4000km pătraţi, 6 % din suprafaţa
ţării, 8% din populaţie ) .
-2 sept: Gh.Tătărăscu respinge
argumentele şi pretenţiile Ungariei într-o alocuţiune
argumentată, în faţa comisiilor teritoriale şi politice pentru
România şi Ungaria.
-5 sept:Comisia politică şi
teritorială pentru România
dezbate şi anulează Dictatul de la Viena (1940
), Transilvania revenind , de drept, României.
Locul III , după nr. de
voturi şi mandate
Pe 24 nov.'46, în sala Teatrului de stat maghiar din Cluj ,are loc adunarea Uniunii
Populare Maghiare- preşed. Kurko Gyarfas - destinată analizării rezultatelor
obţinute .
MADOSZ număra 900.000
membri ; a depus liste proprii în 17
judeţe, în restul judeţelor sfătuindu-şi membrii să
vozteze cu listele BPD. A obţinut 569.651 voturi , în baza cărora a obţinut 29
mandate. Kurko Gyarfas (preşed. ) declară că
deputaţii "vor colabora cu lealitate, vor sprijini "forţele
democratice româneşti ".
Uniunea Populară Maghară
aderă....
Ordinul 45.567 al Inspectoratului
General al Jandarmeriei :curentele "reacţionare "
Emis pe 23 febr.'47, ordinul indica curentele
"reacţionaro-fasciste" ce trebuiau să stea în
vizorul jandarmilor : legionarii şi hitleriştii ,naţional-ţărăniştii
lui Maniu , naţional-liberalii lui Brătianu şi
social-democraţii lui Titel Petrescu.
[LD:pentru cunoaşterea acestei monstruase înscenări , vezi la PNŢ-victimă
]
[LD: M.Sadoveanu - preşedintele Adunării Deputaţilor -a condus
dezbaterile acestui linşaj politic, dând
cuvântul ,asistând
imperturbabil la execuţia
moral- politică - juridică a
PNŢ
Apoi,
ceremonia s-a desfăşurat "şnur" : Teohari
Georgescu (Raportor )a
inventariat <şirul de
crime şi trădări ale PNŢ > ;deputaţii,<"în
numele poporului > ,au cerut <aspra lor pedepsire
> ; Alex.Calotă a
citit Moţiunea de dizolvare .Apoi
s- a votat cu bile.
(Cf.Dezbaterea Adunării
Deputaţilor , M.O. 64/ 29
iul.'47 )
[LD:falsifică grosolan istoria :
inversând răspunderea pentru conflictele revizioniste din
timpul administraţiei horthyste, apoi sovietice ; speculând cu ipocrizie grija PCR
faţă de minorităţi ; jubilând şi felicitând guvernul
pentru lichidarea partidului care adusese Transilvania în România Întregită .]
< [...] PNŢ al lui Maniu , sub
masca de partid pseudo-democrat , nu a fost altceva decât focarul
unei instigaţii împotriva populaţiei conlocuitoare din Ţara
Românească.
Adevărata lui
faţă şi-a arătat-o atunci când Armata
Română , cot la cot cu armata sovietică, a izgonit de pe teritoriul
ţării trupele hortisto-hitleriste. [...] gărzile lui Iuliu
Maniu au trecut la atac şi, la
halta Seacă, Dominic şi alte localităţi, au masacrat , au
omorât populaţia paşnică. Prin dizolvarea acestui partid, s-a
înlăturat o piedică serioasă în calea progresului şi a
înfrăţirii între poporul român şi popoarele conlocuitoare .
În numele Uniunii Populare Maghiare, felicităm
pe dl ministru de Interne Teohari Georgescu ( aplauze puternice
)şi salutăm hotărârea guvernului de a dizolva PNŢ
-Iuliu Maniu >( aplauze
puternice )
BP al CC al PCR a adoptat .
[LD vezi tabelele ,pe
minorităţi ,supuse genocidului ]
[LD: Pe baza
acestei Hotărâri de Guvern,, Ministerul de Interne
a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe ( cu o procedură copiată după un "model" NKVD ) pe baza
cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >.
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
în Codul Penal şi nu puteau fi judecati şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM.:Extrăgându-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul
şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor
de mii de "reţineri administrative
" ,oameni închişi fără
mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre
" întocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
).
[Vezi tablourile ,pe categorii de
victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărât pe linie administrativ- birocratică . Direcţia
Canalului Dunăre-Marea
Neagră cerea Direcţiei
de Anchete a Securităţii,
un anumit număr de braţe de muncă (necesarul
zilnic ar fi fost de 40- 60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii întocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni închişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " întocmite de
organele Securităţii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin în aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" în
care erau demascate cultul
personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.*
----------------------------------------
* În România, după moartea lui
Stalin ( '53 ) şi condamnarea
stalinismului în URSS( '56 )
Dej
s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din
conducerea PMR rivalii politici.
- Raportul lui Hrusciov
şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului
personalităţii a fost publicat de " Scânteia" cu
întârziere ( 3 iul.'56 )
- Ar fi existat şi un Decret de
graţiere pentru "manifestări
antistaliniste " care nu mai erau considerate <crime
împotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră
condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi (Criticul literar Alex.Ştefănescu
vorbeşte despre aceste graţieri ca fiind rezultatul unei înţelegeri
de la Geneva. Printre cei eliberaţi atunci - afirmă el
-fiind şi Ovidiu Papadima )
Înăbuşită sângeros de
către Armata Roşie .
Instalarea regimului Ianos Kadar
În Plenară, PCR au dezbătut
consecinţele revoluţiei maghiare în rândul studenţilor,
intelectualilor şi membrilor de partid..
-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de
Plenara CC al PCR
-Pe 21 iunie, MAN l-a votat .
[ LD: nu cunosc modificările
aduse. Trebuie obligatoriu să-l procur ]
[LD: Se constituie în aceeaşi zi, cu argumente, scop
şi forme de organizare similare.
De
altfel, în toată perioada de după 23 august '44 - maghiarii activi ,germanii timoraţi - s-au încadrat mersului epocii,
având exponenţi pe ambele baricade.
Din
păcate , sursele istoriografice accesibile,mai ales la naţionalitatea
maghiară, ne sunt limitate,
inaccesibile fiind în limba maghiară]
[LD: Cercetează documentele conferinţei .: Unii consideră că atunci Ceauşescu
ar fi lansat ideea asimilării minorităţilor naţionale
[ Cf. Romulus Rusan, România în timpul războiului rece
... ]
:[ LD: În conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărât să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus românilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , în realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu
avem.
Avem în schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare": reducerea
produselor alimentare din comerţ - pâinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până la stadiul de
înfometare , atât în oraşe , cât
şi în mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la
serviciu , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele
studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de
spectacol ) ;
reducerea energiei electrice , până la oprirea sursei (
cf. unor programe speciale ) ; reducerea
mijloacelor de transport în comun - trenuri, autobuze, tramvaie-
deplasarea între localităţi ,
dar şi în oraşe , devenind o mare problemă ; reducerea programelor TV - până
la ridicolul celor 2 ore de transmisiune
; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
- Eugen Proca- ministrul Sănătăţii
-George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;
Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului
Maxim Bergheanu - Muncă ;
[LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare grosolană .Cu o pretinsă grijă pentru sănătatea populaţiei -
susţinută cu "argumente
ştiinţifice medicale " , o drastică
raţionalizare a alimentelor de bază ( trimise masiv la export , pentru "plata datoriei externe"
).
[ LD: fără exagerare : este
iarna când în case, şcoli, birouri ,spitale ,maternităţi , la
teatru sau în biserici oamenii au fost siliţi să stea
îmbrăcaţi în paltoane, cu căciuli în cap, cu
mănuşi şi pâslari , iar, la respiraţie, le ieşeau
aburii din gură.Iar la citit, au fost la mare căutare lămpile cu gaz şi
lumânările .Cum
au supravieţuit bătrânii, copiii şi bolnavii ?Statisticile
sunt mute. ]
Programul pretins de <asigurarea
producţiei de energie şi folosirea ei raţională
>, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea
energiei electrice .
Printre altele , programul a pretins: reducerea iluminatului public cu 50 % (
străzi şi oraşe în întuneric ) ; interzicerea aparaturii
electrice pentru încălzire sau gătit ( în birouri şi apartamente
fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea
consumului pe 3 schimburi ; dumineca
lucrătoare ; închiderea localurilor publice la ora 21 (
cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea
firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .
Deasupra
acestor " executanţi " - pe care Nicolae
Ceauşescu îi rotea când şi cum vrea - trebuie avută în
vedere piramida nomenclaturii PCR : centrală, judeţeană ,
municipală, comunală .Cei
ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul BOB " omnipotent în instituţii,
întreprinderi economice ,CAP, şcoli , academii,
universităţi ş.a ş.a
.
Pe la
vreun minister, şi vreun reprezentant al "minorităţilor
naţionale" , ca să se vadă cât de democratic e
regimul.
Subordonând
discreţionar celorlalte "puteri
- legislativă şi juridică - şi instituţiile
publice
- administrative ,economice,
financiare,militare, culturale
ş.a . ş.a. se poate evalua
imensul mecanism birocratic pe care s-a sprijinit regimul
totalitar comunist.
[ Vezi tabloul Cronologia
genocidului -context, legislaţie, etape ]
- 7 vice miniştri :printre
ei, Ludovic Fazekaş
- La
Agricultură şi Industrie Alimentară - Ferdinand Nagy
,
[ LD:semnalez faptul că materialul istoriografic şi
memorialistic în ce-i priveşte pe ungurii din România interbelică
şi din timpul regimului comunist ne este inaccesibil ( limba maghiară
)
UDMR-ul nu pare preocupat de
problematica "procesului comunist", nici în ce priveşte răspunderea nomenclaturii -în PCR, în instituţiile
guvernamentale , în administraţie , în Securitate, în
Parlament şi în instituţiile cu specific minoritar
- nici în ce priveşte victimele
regimului.
În demersul prezent ,nu abordăm probleme legate de filonul
iredentist maghiar din Transilvania, manifestat atât în interbelic cât şi în timpul războiului, deşi ele s-au
intersectat
,mai bine
zis au fost exploatate şi manipulate de structurile sovietice (
armată, KGB) şi de comunişti( unguri, români )
Vom
urmări ,cu precădere , atitudinea faţă de regimul
comunist şi reacţia represivă faţă de
opozanţi. În această categorie trebuie plasată şi
înţeleasă atitudinea unor reprezentanţi ai populaţiei
maghiare din România, fie ei oameni politici, proprietari , intelectuali sau
ierarhi ai bisericilor maghiare .
]
[LD :spaţiul şi tema nu ne îngăduie aprofundarea
evoluţiei acestei minorităţi naţionale înainte şi după 23
august'44 .
Istoriografia comunistă , din
varii motive, a falsificat masiv cele trei serii de vectori prin intersectarea cărora s-a produs sfârşitul
primului război mondial : destrămarea
imperiului austro-ungar - desăvârşirea statului naţional
unitar român - revoluţia bolşevică din Ungaria (
condusă de Bella Kuhn ) înăbuşită de armata
română.
Istoriografia comunistă, din
varii considerente , a falsificat şi bălmojit - să ne fie
scuzată expresia - traiectoria MADOSZ, organizaţie
comunistă iredentistă maghiară din PCR , similară cu
alte organizaţii iredentiste ale minorităţilor naţionale (
bulgari, ucraineni ş.a )
creată din ordinul şi
directivele Cremlinului .
În
strategia Kominternului ,aceste organizaţii centrifuge trebuiau să contribuie la ruperea Basarabiei, Bucovinei , Dobrogei
şi Transilvaniei - abia reunite într-un stat unitar - din trupul României
"imperialiste".
Este
cunoscutul punct 3 al condiţiilor impuse tuturor partidelor comuniste din estul
şi sud-estul Europei ,la afilierea la Internaţionala a III-a ( comunistă ) .
Este
cunoscuta teză ( sarcină ) asumată de Partidului Comunist
din România , de a lupta pentru
<autonomia Transilvaniei
până la despărţirea de statul român > ,adoptată
şi menţinută la
toate congresele PCR din interbelic.
Atragem
atenţia asupra unui "amănunt" foarte important : în
concepţia kominternistă, autonomia şi despărţirea
de statul român , nu viza reanexarea Transilvaniei la Ungaria ( stat considerat ,şi
el, imperialist, revizionist , reacţionar, fascist etc ).
Ea viza - în formulele "internaţionalismului
proletar " - să devină parte a "popoarelor
eliberate " de sub "jugul imperialist " , cu
perspectiva înglobării în URSS ( eventual Ucraina Sovietică )
Despre
acest "iredentism" era vorba, în cazul Madosz-ului ,şi există
episoade foarte tulburi ( petrecute în sept-oct.'44 , în lunile eliberării
Transilvaniei ) care conduc spre urmărirea
de către Armata Roşie de
ocupaţie a unei atari " rezolvări" . ]
MADOSZ = o singură conduită pentru maghiarii din România ?Se
continuă politica maghiarilor din interbelic ? Este acesta specificul lor
? La alegerile din 19 nov.'46, Uniunea Populară Maghiară a
ocupat locul III ( după BPD şi PNŢ ) , trimiţând în
parlament 29 deputaţi.
După
aderarea la BPD ( 13 febr.'47 ) ce-au mai făcut ?
Regiunea autonomă maghiară - cum ? când ? de ce?
UDMR- continuă tradiţia
politică a MADOSZ ?
De ce subiectul
continuă să fie"delicat" , ocolit, omis, ?! ]
[LD: La TVR -1, la emisiunea pentru minorităţi,
prind un fragment dintr-un reportaj
despre învăţământul universitar maghiar. Un colţ de
cortină se ridică de pe istoria minorităţii maghiare
... fără ca să fie contextualizate .Constat continuitatea
unui teme obsedante pentru maghiari în interbelic -"spiritul transilvan" - şi o viziune nostalgic
revizionistă, resentimetară -
firească până la un
punct ! - . ]
Un universitar (nu ştiu cine ) spune :Este grav că
nu se scrie nimic despre tragedia ungurilor din România din 1959."Spiritul
transilvan" a primit o mare
lovitură sub comunism.
"Multiculturalismul
" cu care se laudă majoritarii, a însemnat înfrângerea culturii
maghiare .
În 1918, universitatea maghiară a
primit o mare lovitură ; Tratatul de la Trianon , a
însemnat o bruscă ruptură de
cultura patriei-mamă . Pentru puţină vreme, Dictatul de la
Viena ...
Anul 1945, a fost un an
de cumpănă pentru maghiari . Apoi Regele Mihai a semnat Decretul
de înfiinţare a Univ. Maghiare de stat . În 1949, au început
persecuţiile . Rectorul Univ. a fost arestat ; alţi profesori au fost
daţi afară .
În 1956, a venit un "început
promiţător" , un "an transilvan "
: s-au făcut schimburi de studenţi cu Ungaria şi URSS ; s-a ales
o nouă conducere ; studenţii şi-au onorat predecesorii ...
Pe 12 nov.'56, au obţinut autonomie
universitară ; revoluţia din Ungaria a adus un val de
simpatie pentru maghari ...
...Apoi a început represiunea ... Pe 12
dec.'56 - arestări masive - procese şi condamnări...
2/3 nov.'56 , o noapte
tragică .
În 1958, deşi armata sovietică a
părăsit România, persecuţiile au continuat ( dă
exemple, nume, nu le pot nota ) Ianos Kadar vizita România : el a
lăsat de izbelişte pe ungurii din România.
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să îngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe
măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]
Scriitor şi profesor de
l.maghiară.Condamnat în 1957, închis la Gherla.
Din Reşiţa .Condamnat în
perioada 1950-'51, a trecut prin închisorile din Cluj, Ghencea, şi
Mărgineni .
Din Sibiu.Arestat în 1959, a murit în
acelaşi an
Din Cluj.Omorât în ancheta de la
Securitate, în 1948.
Teolog ungur.Condamnat pentru
încercarea de trecere ilegală a frontierei .Închis la Gherla.
Din Covasna.A murit la Poarta Albă
, pe 2 sept.1951
Din Timişoara.Ţăran
tânăr,n. în 1929,pedepsit în 1951 cu domiciliu forţat în
Bărăgan,
Arestat în 1948, mort în 1949, la Gherla
Moşier din Moacşa ( Covasna ).A
murit în închisoare, în 1953.
Ţărn din Ozun ( Covasna )Arestat
pe 20 sept.1951, închis 2 ani la Gherla, eliberat pe 11 mai 1954.
Ţăran din Ozun (probabil frate cu
Andras ) arestat în 17 oct.1958, condamnat
la 10 ani muncă silnică,deoarece pe 8 oct.'58 criticase
colectivizarea.
Om politic maghiar în România
interbelică , parlamentar în majoritatea legislaturilor , şeful
PNM .Arestat şi condamnat ,"contele" maghiar a
suportat restriştile închisorilor Jilava şi Aiud.
Om politic maghiar în România
interbelică , parlamentar în majoritatea legislaturilor , şeful
PNM .Arestat şi condamnat ,"contele" maghiar a
suportat restriştile închisorilor Jilava şi Aiud.
Din Huedin.A fost arestat în 1950 şi
a murit în închisoare .
Ţăran
din Zăbala ( Covasna ).A murit pe 25 aug.1959, în închisoarea din
Târgu Ocna .
Avocat în Baia Mare.Arestat
la 15 august 1952.A murit la 23 dec.1953, în lagărul de la
Galeş.
Ţăran din Belifor (Bihor
) Împuşcat la 1 februarie 1949,în timpul răscoalei
ţărăneşti din comună , împotriva predării
cotelor agricole obligatorii .
Ţăran din Lăzarea
(Harghita ).Arestat în 21 iunie 1949, pentru "instigare
publică " . A murit în penitenciarul Gherla, la 1 ian.1953.
Preot reformat.N.în 1929, la
Arad.Arestat în 1957,condamnat la 10 ani închisoare , pentru
"omisiune de denunţ ".
Asistent universitar la Universitatea
Babeş-Bolyai din Cluj. N. în 1928,
la Araci-Vâlcele (Covasna ) Arestat la 12 martie 1957 , condamnat la
7 ani închisoare , pentru organizarea unei manifestaţii "contrarevoluţionare".
N.în 1929, în Ungaria. Arestat .La 15
apr.1960 , a fost condamnat la moarte. Executat pe 15 iulie 1960.
Comerciant ,n.în 1911.Arestat
la 25 sept.1945, pentru tentativă de
trecere a frontierei . Omorât la 1 ian.1946 , în timpul anchetei
,la Timişoara.
Moşier. N în 1888,în
Moacşa -Covasna.În 1949, arestat , cu averea confiscată, cu
domiciliu obligatoriu, a murit în 1956 .
N.în 1876, în Târgul Secuesc ( Covasna ) .Arestat
.Condamnat pentru "instigare publică " .A murit în
1946, în detenţie.
Preot reformat. Prof.de istoria religiilor
la Universitatea Boliay din Cluj. În 1956, a fost arestat şi condamnat
.Detenţia la penitenciarul Gherla.
Ţăran din Turda, n. în 1871. Arestat
, condamnat .A murit în 1947, la Aiud , la 72 de ani .
N.în 1891 , la Timişoara .Arestat
şi condamnat pentru spionaj în favoarea Ungariei . Decedat în
detenţie. Decesul s-a comunicat familiei în 1971.
Student. Arestat
şi acuzat pentru o manifestaţie studenţească de
solidaritate cu rev. din Ungaria,la Timişoara. Torturat de
Securitate în timpul anchetei .Condamnat la 6 ani închisoare , închis
la penitenciarul Gherla.
Membru al org.catolice "Leitz "
. Arestat şi torturat la Securitatea din Cluj.Ajuns la Gherla, a
fost torturat de echipele de "reeducare" ( Popa
Ţanu , Morărescu ş.a ).În procesul intentat torţionarilor
de la Piteşti şi Gherla , a fost martor al acuzării .
Moşier, n.în 1893, în
Regin ( Murş ).Arestat .Condamnat la închisoare. A murit în
detenţie, la 7 martie 1957.
Învăţătoare , n.în 1908 , la
Turda(Cluj . A predat la Turda, Tg.Mureş şi Cluj. În 1951 , s-a
stabilit la Bucureşti. Arestată în noaptea de 17 / 18 mart.1961.Anchetată
la Securitatea -Uranus, pentru că ar fi denigrat viaţa din
România elogiind viaţa din Occident. Condamnată la 5 ani închisoare
(sentinţa nr.266 /4 sept.1961 ).Închisă la Jilava şi
Miercurea Ciuc. Graţiată cu Decretul din 5
martie 1963.După "eliberare" ,a fost angajată ca
muncitoare necalificată la întreprinderea "Suveica" , din
Bucureşti.
Moşier, n.în 1900, în
fosta Austro-Ungarie. Arestat, a murit în detenţie, în 1963.
Arestat într-un lot de maghiari din
Braşov. Condamnat la muncă silnică, în 1959.
La un moment dat , era în lagărul de
exterminare de la Grindu,grav bolnav de tuberculoză .
Tăbăcar(38 ani ) ,n.din
Tg.Mureş. Împuşcat mortal, la 31 oct.1944 , de sovietici în
timp ce încerca să dea jos drapelul sovietic de pe clădirea
primăriei.
N.în 1911, în Suseni -Harghita. În toamna
1959,a criticat colectivizarea. Arestat la 21 sept.'59,torturat la
Securitatea din Tg.Mureş, condamnat la 4 ani închisoare (
sentinţa nr.154 /1960 ), pentru "uneltire contra ordinii publice"
.
Poet şi
traducător de l.maghiară, n. în 1887 , la Marghita -Bihor.Arestat .
N.în 1892, la Cluj.Arestat , condamnat
la închisoare pentru " crime de război" . A murit
în timpul detenţiei .Decesul a fost anunţat familiei abia în
1967.
Muncitor în Braşov.Participant la
revolta anticomunistă din 15 nov.1987. Arestat , condamnat la 1 an
şi 6 luni închisoare .
Poet, prozator şi
dramaturg de l.maghiară( piesele sale s-au jucat în Ungaria, Anglia şi
SUA ) . N.în 1928, în com.Araci -Covasna.Absolvent al Facultăţii de
Limbă şi Literatură Maghiară, la Universitatea Boliay
-Cluj.
Arestat în 1957, pentru
participare la organizarea Asociaţiilor studenţeşti de la
Universitatea Boliay.În timpul procesului, i-a apărut romanul "Pasărea purpurie" ,
interzisă şi dată la topit .
A fost închis în penitenciarul
din Cluj, Gherla şi lagărele din Delta Dunării şi Balta
Brăilei . Eliberat în 1964 ( Decretul 411 ).
Participant la revolta anticomunistă de
la 15 nov.1987, din Braşov.Arestat .Torturat în anchetă .Condamnat
la 2 ani închisoare ( sentinţa nr.2.823 /3 dec.1987 , preşed. de Complet,
Gheorghe Pană ).
Personalitate marcantă maghiară
din Ardeal, avocat şi agricultor :N.în 1884, la Boziaş ( Târnava
-Mică ).Studiile la Cluj şi Budapesta ;doctorat în Drept şi
Ştiinţe Politice la Paris ; comite suprem ( prefect ) al jud.Târnava
-Mică înainte de 1918 ;preşedintele Consiliului diecezan
romano-catolic Membru al Partidului Maghiar ,deputat
şi senator de Ciuc în legislaturile interbelice.
Autor al unor lucrări privind
problematica istorică , economică şi confesională din
Ardeal ( Erdelyi Problemay , Cluj, 1923; L'eglise catholique en
Transyilvanie , Dicisânmartin, 1923;Cursul leului şi criza
financiară , 1924 ;Dreptul de alegere al episcopilor , Cluj,
1929,ş.a.
Arestat în 1945.Judecat
şi achitat la 28 iunie 1946 ,după ce acuzatul murise în timpul
anchetei .
Călugăriţă, n.în 1915, în satul
Mădăraş, com.Dăneşti -Harghita.Arestată pe
16 dec.1961. Condamnată la 2 ani închisoare ,pentru "uneltire
contra ordinii sociale" .Închisă la penitenciarele
Miercurea Ciuc şi Oradea, a murit pe 24 apr.1963, în detenţie.
Ţăran în satul
Ileni, com.Mândra -Braşov, n.în 1879 , în Sânmartin-Harghita. Arestat
la 1 nov.1959.Torturat 6 luni la Securitatea din Braşov. Condamnat
la 4 ani închisoare de Tribunalul Militar-Braşov, pentru " uneltire
contra ordinii sociale" . A murit la 26 aprilie 1960 , la
penitenciarul Gherla , în urma torturilor din timpul anchetei.
Din oraşul Cluj. Arestat în
1949, condamnat la închisoare, pentru legăturile cu cardinalul
Mindszenty ( din Ungaria ).Închis la Gherla, a murit în iarna 1950, din
cauza torturilor la care a fost supus de echipa de "reeducare" condusă de
Ţurcanu .
Moşier din Satu Mare, n.în 1905.Arestat
în 1949.Pedepsit cu domiciliu obligatoriu . A murit în timpul
executării pedepsei .
N.în 1913, în Austria.Stabilit la
Tg.Mureş.Arestat la 16 sept.1957 .Condamnat la moarte . Executat
în 1958.
Din Arad.Arestat .Judecat în "lotul
Szoboszlai".Condamnat la închisoare.
Prof. la Univ."Babeş-Bolyai"
din Cluj. Arestat în 1949, judecat şi condamnat , cu un grup
de 4 persoane ,sub acuzaţia de " cosmopolitism-naţionalism
burghez "
Din Târgu Mureş , n.în 1905.Arestată
în 1956 ; anchetată la Securitatea din Tg.Mureş ; condamnată
la 6 ani închisoare de Tribunalul Militar-Cluj ( 20 apr.1956 ), pentru
popularizarea cărţii "Apariţia Maicii Domnului " de Lasalette. Închisă la penitenciarul
din Miercurea Ciuc
Ţăran din satul Berechiu,
com.Apateu -Arad.Arestat pentru participarea la revolta
ţărănească contra colectivizării ( 1 aug.1949 ) .Condamnat
la 4 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara .Încarcerat
la penitenciarul din Arad, Timişoara, Gherla şi lagărele de
muncă forţată de la Canal.
/Ion -
lăcătuş din Teiuş ( Alba
).Arestat la 26 iul.1951 ; condamnat la închisoare de Tribunalul
Militar-Cluj , pentru "instigare" .
Eliberat în 1955, a fost rearestat la 30
mart.'57 ,după revoluţia din Ungaria. Condamnat la muncă
silnică ; trimis la muncă forţată la Canal ; "graţiat"
în 1964,cu Decretul 411.
/ Iuliu -ţăran
din satul Şiştera , com.Cetariu -Bihor .Arestat la 9
febr.1952, pentru sprijinirea partizanilor ; torturat la Securitatea din
Oradea; condamnat la închisoare de Tribunalul Militar-Cluj ; închis la
Gherla şi lagărul Peninsula . Împuşcat mortal în lagăr
, pe 11 febr.1953.
/Ştefan -funcţionar
din Arad, n.în 1908.Arestat ; condamnat la închisoare pentru "instigare publică
". A murit în detenţie .
Ţărani din Sânmartinu Maghiar,
com.Uivar -Timiş .Strămutaţi pe 18 iunie 1951, cu domiciliu
obligatoriu pe 4 ani ,în Bărăgan .
Moşier n.în Lugoş ( Timiş ) ,
în 1888.Arestat la domiciliu - fiind bătrân şi bolnav - pe 3
martie 1949.A murit în timpul detenţiei ,pe 9 martie 1960.
N.în 1908, în Marghita -Bihor.Arestat în
1952.Anchetat cu duritate, a
murit la 31 augist 1952, abia dus în lagărul de la Poarta
Albă .
Studenţi la Facultatea
de Filozofie-Istorie a univ."Babeş-Bolyai" din Cluj. Arestaţi
pe 18 nov.1956 , pentru că ,
împreună cu alţi colegi, a întocmit un progranm de
revendicări studenţeşti ( asemănător cu cel de la
Timişoara ) . Condamnaţi la 3 ani muncă silnică (
sentinţa nr.722 /22 apr.1957 ) de Tribunalul Militar-Cluj.
Pedepsit cu munca forţată
în lagărele din bălţile Dunării.
După eliberare, încă 2 ani
domiciliu obligatoriu .
Fost conte, grof, din
com.Sântamărie Orlea -Hunedoara .Arestat pentru confiscarea averii . Fiul, condamnat în 1949 , printr-o
înscenare ( tentativă de trecere frauduloasă a frontierei ) , închis
la Gherla.
Muncitor în Oradea ( Bihor
), n.în 1890 .Arestat în 1951 ;
condamnat de Tribunalul Militar-Cluj .
A murit pe 3 august 1953, din cauza
condiţiilor de decimare prin muncă impuse de comandantul Fecioru ,în
lagărul de la Poarta Albă.
Industriaş din
Mediaş-Sibiu .Arestat în 1949 pentru a i se putea confisca averea.
Ceasornicar -bijutier în
Teiuş-Alba.Arestat pe 28 apr.1952 de Securitatea din Braşov .
Condamnat la 22 ani
închisoare ;trecut prin penitenciarele din Deva, Alba Iulia, Jilava, Gherla,
şi lagărele din Poarta Albă şi Peninsula."Graţiat"
în 1964, cu Decretul 411 .
Măcelar din satul Belfir ,
com.Tinca-Bihor.Împuşcat pe 3 august 1949 ,în timpul revoltei
ţărăneşti din comună împotriva colectivizării
.
Lăcătuş în
com.Negreşti, n.în 1920.Arestat în 11 ian.1957, a reuşit
să evadeze din celulele Securităţii din Satu Mare.Prins
şi rearestat ; condamnat la închisoare .
A murit la Gherla, pe 2 august 1958.
Din satul Sudărău, com.Santău
-Satu Mare.Arestată la 12 dec.1958;condamnată la închisoare
pentru "propagandă împotriva regimului " .A murit pe 1
iul.1960 , în timpul detenţiei, în penitenciarul din Alba Iulia.
Salariat la Ministerul de Finanţe.Arestat
şi condamnat în 1952, în lotul "Vasile Luca" .
Ţăran din Hodos -Bihor,
n.în 1928.Arestat şi împuşcat mortal ,la 1 aug.'50 ,sub
pretextul fugii de sub escortă .
Ţăran din
Vărgata-Mureş.Împuşcat mortal , la 20 iulie 1950,
lângă com.Vadu.
Soră
medicală în Cluj, n.în 1921.Arestată în 1958, condamnată
la 8 ani închisoarede Tribunalul Militar-Cluj.Detenţia în
penitenciarele din Miercurea Ciuc şi Oradea.
"Graţiată"
în 1964 , cu Decretul 411
Avocat în Târgu Mureş, n.în 1915,la
Gheorghieni -Harghita .Arestat în 1956 ; judecat în "complotul
anticomunist" din Târgu Mureş .
Condamnat la moarte .Executat la
penitenciarul din Timişoara ,
pe 1 sept.1958 (deces înregistrat la Oficiul Stării Civile din
Timişoara abia în 15 sept.1962 ).
Din satul Virişmort, com.Bocicoiu
Mare-Maramureş.Arestat în 1950, împreună cu mai mulţi
consăteni , pentru împotrivire la abuzurile autorităţilor
comuniste. Torturat în anchetă la Securitatea din Timişoara ; condamnat
la 8 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara. Încarcerat
în penitenciarele din Lugoj,Caransebeş, Jilava, Gherla, Aiud.Eliberat
în 1957.
N.în 1907, în satul Tetişu ,com.Fildu
de Jos-Sălaj .Arestat la 21 febr.1946 ,acuzat de crime de război în timpul ocupaţiei maghiare , în
Nordul Transilvaniei ( 1940-'44 ). Condamnat la muncă silnică pe
viaţă ,a murit pe 6 oct.1947, la Aiud.
Din satul Cinta,
com.Crăciuneşti-Mureş, n.în 1892.Arestat la 1 iunie 1951;
torturat la Securitatea din Târgu Mureş, unde i s-a întocmit un dosar
( cu probe şi mărturii false ) pentru "activitate
duşmănoasă regimului, sub acoperire religioasă ".Judecat
şi condamnat de Tribunalul Militar -Cluj.A murit la 24 nov.'51, în timpul
detenţiei, la Văcăreşti.
Zidar din
com.Secuieni-Harghita, n.în 1928.Arestat pe 11 sept.1957 ;torturat
la Securitatea din Târgu Mureş ; condamnat de Tribunalul
Militar -Cluj , pentru "instigare publică " A murit la
21 dec.1958, la Gherla, din cauza torturilor la care îl supusese comandantul Goiciu Petre.
Din
Şimleul Silvaniei -Sălaj, n.în 1894.Arestat la 20 decembrie
1945, pentru activitatea din timpul ocupaţiei maghiare în Transilvania de
Nord ( 1940-'44 ).Condamnat la 5 ani închisoare
(sentinţa nr.8 /31 mai 1946 ) de Tribunalul
Poporului - Cluj.
A murit la 29 august 1948, în timpul
detenţiei, la Aiud .
Ţăran din satul Şilea,
com.Magherani -Mureş.Arestat la
18 apr.1951 de Securitatea din Târgu Mureş ;condamnat de Tribunalul
Militar-Cluj , pentru "activitate duşmănoasă contra
regimului sub acoperire religioasă ".A murit pe 12 iulie 1954
,în timpul detenţiei .
Medic.Arestat şi condamnat la 3 ani
închisoare , în 1987 , pentru că a refuzat să elibereze un
certificat de deces pentru un
deţinut politic omorât prin tortură în timpul anchetei .
Muncitor , comunist din ilegalitate (
preşed. MADOSZ ).Deputat în alegerile din 19 nov.1946. În 1956, la
căderea regimului Racotzi în Ungaria, a fost arestat şi condamnat
la 20 ani închisoare , pentru "înaltă trădare" .
Notar în Marghita ( ? ) , n.în 1888.Arestat,
a murit în timpul detenţiei, pe 4 ian.1947, la Aiud.
Din Marghita -Bihor, n.în 1900.Arestat în
1952 pentru activitate iredentistă. Mort îm penitenciarul Văcăreşti,
pe 11 martie 1953.
Din Harghita .Arestat în 1952 .A murit în
lagărul de la Poarta Albă , pe 3 nov.1952.
Tipograf, membru PSD- Titel Petrescu
(preşed. org.maghiare din Cluj ) , deputat de Cluj în alegerile din
19 nov.1946.Arestat în 1948, cu cei din conducerea PSD-Titel Petrescu
, pentru refuzul de a accepta unificarea cu PCR .
Ţăran din Sâniob, com.Ciuhoi
-Bihor.Arestat în 1952, condamnat la 1 an şi 2 luni închisoare . Detenţia în lagărul de muncă
forţată de la Salcia.
Fraţi din oraşul Braşov .Arestaţi
şi condamnaţi la închisoare în 1948. Deţinuţi
în penitenciarele Codlea, Gherla şi
Grindu (Delta Dunării ).
Contabil , n.în 1920, la Tg.Mureş.Arestat
în 1957 ,în "complotul de
la Tg.Mureş " .Condamnat la moarte de Tribunalul
Militar-Timişoara ; executat pe 1 sept.1958 , în penitencarul
Timişoara
[LD:Atragem atenţia
cititorilor că nu ne-am propus să abordăm aici problema diferendului maghiar-român privind
problema Transilvaniei , perpetuat în forme noi după terminarea
războiului. Nu vom aborda nici problema loialităţii
faţă de statul român.[La 7 apr.1946, adresase o Pastorală Conferinţei
de Pace de la Paris , cu privire la <soarta de sclavie a ungurilor în România >
; în 1947, afirmase : <între români şi unguri nu poate fi prietenie
,decât atunci când Ungaria va fi stăpâna întregului Ardeal > ; în 1948, după abdicarea Regelui Mihai ,
organizase o procesiune a maghiarilor
din Cluj sub deviza :<A căzut monarhia, cade şi România >.] Noi vom urmări ,cu
precădere , atitudinea faţă de regimul comunist şi
reacţia represivă faţă de opozanţi.]
Episcop romano-catolic , duhovnic şi
orator academic, cu funcţii importante
în ierarhia bisericii catolice maghiare din Ardeal ,în interbelic
şi în timpul războiului.
N.în 1896, în com.Sfântul Dominic ( Ciuc )
;absolvent al Academiei Teologice din Alba Iulia , capelan în
Ditrău şi Gheorghieni ,prof. de Religie la Tg.Mureş
.Hirotonisit preot în 1924 ;numit secretar al Episcopiei ,însărcinat cu
păstorirea studenţimii romano-catolice din Cluj ('32 ) ;
director al Reuniunii Catolice din Ardeal
('34 ); vicar economic al parohiei romano-catolice din Cluj ( ' 36 ) ;
administrator apostolic al Diocezei de Alba Iulia ( sept.'38 ) ; episcop
al Diocezei Alba Iulia , numit de Sf.Scaun , confirmat de regele Carol II , care
l-a numit şi "senator de drept " în Parlamentul
FRN ( 1939-'40 ).
După 23 august'44, a combătut
ideologia marxistă ,sfătuind credincioşii să nu se
înscrie în organizaţiile "de stânga" , întreţinând o
atmosferă antisovietică şi anticomunistă ; la 23 febr.
1949, şi-a manifestat solidaritatea cu preoţii greco-catolici
arestaţi.
Arestat în iunie 1949, în
gara Teiuş ; torturat în anchetă şi după
condamnare în închisorile prin care a trecut - MAI, Jilava, şi Sighet
.
"Eliberat" la 6 ian.1955;cu domiciliu obligator la
Alba Iulia , prelungit până în 1967 , prin Decizii succesive ( nr.6826 /5 iun.'57 ;nr.6 596 /29
iun.'65 ;nr.6 599/5 iun.'66 ) , semnate de Alexandru Drăghici .
Membru PCR ,din conducerea
regionalei Cluj.În 1956, după revoluţia maghiară, a fost arestat
şi condamnat .Detenţia în diverse penitenciare şi
lagărul de la Periprava.
Redactor la ziarul "Elore " ( Bucureşti ),
n.în 1909.Comunist din ilegalitate . Arestat în 1951 ,împreună cu
soţia .
El , acuzat de "denigrare
a elementului românesc ", condamnat la 3 ani muncă
silnică, executaţi în câteva puşcării, ajuns la Ocnele
Mari
Ea - acuzată de
colaborare cu serviciile de spionaj titoiste ,
s-a sinucis în timpul anchetei .
/Fiul - după
tragedia părinţilor, a făcut un grav dezechilibru psihic.
Din satul Otelec , com.Uivar-Timiş.Cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan , din 18 iunie 1951.
Prof. la Liceul maghiar
din Cluj, cofondator al rev.pro-horthyste "Hitel ".
N.în 1914, în satul Eliseni, com.Secueni -Harghita.După 23 aug.'44, s-a
înscris în PCR .
În 1952, exclus din partid ;arestat
şi condamnat la muncă silnică pentru atitudine
ostilă reformei monetare ( cf.Decretului 190 / 22 martie 1952 ); eliberat în
1953.
Rearestat la scurt timp
,pentru legături cu o organizaţie anticomunistă ; condamnat
la 2 ani închisoare ( Sentinţa nr. 532 / 1953 ) de Tribunalul
Militar-Oradea, pentru "omisiune de denunţ "
Eliberat după un an ;neprimit în
învăţământ ; supravegheat permanent de Securitate ( pentru
eventuale legături cu Ungaria ).
Bătrân de peste 70 de ani
, arestat în 1948 de Securitatea din Satu Mare pentru că ar fi
afirmat că armata sovietică este "o armată de
tâlhari " .
N.în 1922, din Nădlag -Arad.Arestat
în 1947 ; condamnat la 4 ani închisoare pentru "tentativă
de trecere ilegală a frontierei " .Eliberat în 1951.
N.în 914 ,din com. Sântana de Mureş
-Mureş.Împuşcat de
Securitate la Curteni, pe 12 august 1950.
Student în Timişoara
.Arestat în nov.1956 ,pentru participare la manifestaţiile de
solidaritate cu revoluţia anticomunistă din Ungaria.Condamnat
la 2 ani închisoare de Tribunalul Militar -Timişoara ( dec.'56
) Detenţia la închisoarea "Popa Şapcă" din
Timişoara şi Gherla.
Student la Facultatea
de medicină veterinară din Timişoara . Arestat în
nov.1956 ,pentru participare la manifestaţiile de solidaritate
cu revoluţia anticomunistă din Ungaria.
Condamnat la 2 ani
închisoare ( 1 dec.1956 ) de Tribunalul Militar -Timişoara , avându-l
ca preşed. de Complet pe Gaydot Tiberiu .
Ţăran din satul Uileanu de
Criş , com.Tileagd ( Bihor ), n.în 1896 .
Arestat la 22 iul.1958
,pentru sprijinirea partizanului Vasile Lupu ; condamnat la 15 ani
muncă silnică .A murit în
penitenciarul Gherla,la 10 aug.'63,
din cauza condiţiilor de exterminare .
Ţăran din com.Negreni -Cluj, n.în
1909.Arestat în 1957 ; condamnat la 2 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Cluj , sub acuzaţia
că a manifestat simpatie faţă de revoluţia
anticomunistă din Ungaria ( 1956 ) .Detenţia - la penitenciarul din
Cluj şi Gherla.
Maghiari (sau sârbi ? ) ,din
com.Becicherecu Mic ,Biled, Clopodia -com.Jamu Mare (Timiş ) ; din Reşiţa (
Caraş Severin ) : strămutaţi pe 18 iunie 1951 cu domiciliul
obligatoriu în satul Răchitoasa , com.Giurgeni ( Ialomiţa ) sau
în Bărăgan .
Arestat şi judecat , în 1954 ,cu "lotul
Vasile Luca" ( folosit ca martor al acuzării ) ; condamnat
la închisoare de Tribunalul Militar-Bucureşti .
Strungar la
Hidromecanica-Braşov, membru
PCR.Arestat şi condamnat la 5 ani închisoare, în 1958,
pentru că la
şedinţa de partid în care s-a citit angajaţilor despre
executarea lui Imre Nagy ( la Budapesta )
ar fi exclamat : <Săracul ! N-o fi fost aşa de vinovat ! >
Arestaţi în 1957 ; condamnaţi
la închisoare deTribunalul Militar-Cluj.
Ţăran n. în 1896, în
Hîrteica , lângă Târgu Secuesc. Arestat în 1951 ; a murit pe 17
febr. 1953, în lagărul de muncă forţată de la Poarta
Albă .
Ţăran din satul
Secături, com. Imeanda, n. în 1907, în com.Gherla -Cluj .Arestat pe
21 sept. 1959, acuzat că instigase ţăranii împotriva
colectivizării. Condamnat la 3 ani închisoare de Tribunalul
Militar-Cluj.
Poet, prozator, dramaturg .N.în1928, în
Araci -Covasna. Absolvent al liceului din Odorheiul Secuesc ; licenţiat al
Facultăţii Limbă şi Literatură Maghiară
din Cluj .
Arestat pe 10 martie 1957, pentru că
participase la redactarea doleanţelor studenţeşti , de
către Varha'ndi Istvan, în toamna anului 1956 , prin adăugirea
a 4 puncte ( limba rusă - materie opţională ; introducerea Istoria
Filozofiei , alături de Marxism ; asigurarea condiţiilor
materiale pentru studii în
ţările vecine ;organizarea unei demonstraţii
studenţeşti comune - români şi maghiari ) Demonstraţia comună a eşuat
.*
Pa'ska'ndi a fost arestat de cpt. Kiraly , de la Securitatea din Cluj ;torturat
de Gruia Manea ;
condamnat la 6 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 197 / 30 iul. 1957 ) de Tribunalul Militar-Cluj,
pentru "uneltire contra ordinii sociale", "manifestări
duşmănoase", "atentat la securitatea statului
" ( art.209 C.P. ). Detenţia la Cluj, Gherla şi în lagăre
de muncă forţată de la Canal.
Eliberat la 26 ian.1963 , pe baza Decretului
nr.5 / 1963-graţieri.
Reabilitat în 1969, şi-a
continuat activitatea literară.
---------------------------
*
Printr-o diversiune a rectorului Raluca Ripan, care, într-o conferinţă în faţa
cadrelor didactice, a afirmat că printre revendicările guvernului
revoluţionar de la Budapesta s-ar fi aflat şi anexarea
Transilvaniei de către Ungaria.
[de continuat]