22.
MOSIERI-INDUSTRIAŞI-BANCHERI -COMERCIANŢI-NEGUSTORI
[sinteză Livia Dandara]
[LD: 9 nov.2007:miniştrii Economiei,ai Finanţelor,
ai Industriei, ai Agriculturii , ai Silviculturii, ai Cotelor
, ai GAS-urilor , ai CAP-urilor , etc etc īn "epoca-Dej " ,
īn "epoca Ceauşescu " īn "epoca Iliescu"
. Garnituri
guvernamentale care
au devenit administratorii īntregii avuţii naţionale a
Romāniei, īn numele "statului şi poporului "
,croindu-şi legi etatizante nelegitime ( Vezi Tabloul Cronologiei
genocidului ), apăraţi de un aparat represiv monstruos ( Vezi
Tabloul MAI/ Securitate ) şi de o
justiţie discreţionară ( Vezi Tabloul Justiţia
comunistă )
Garnituri guvernamentale care au distrus structura economică şi
socială a Romāniei moderne (din secole de evoluţie
istorică firească ) ce a fost botezată - deocamdată,
provizoriu şi speculativ - cu nume de epoci de tranziţii
:de la CAPITALISM la SOCIALISM
; de la COMUNISM la CAPITALISM .
Garnituri guvernamentale copărtaşe la distrugerea proprietăţii private-
prin exproprieri, naţionalizări şi confiscări - aceleaşi care, după
jumătate de secol, īn 1989, au devenit, peste noapte ... pro-capitaliste
, participānd la "privatizarea"
( reīmpărţirea) avuţiei naţionale .
Sub
dură ocupaţie sovietică, īn primele decenii după 23 august
1944, liderii Partidului Comunist din Romānia deveniseră stăpānii avuţiei naţionale
şi a averilor "burgheziei şi moşierimii " ,
alcătuind - cum să le spunem ?
- moşierimea roşie ? burghezia roşie ? bancherii roşii ?
După
semnarea Tratatului de pace , abolirea monarhiei, Constituţiei democratice şi lepădarea de"tovarăşii
de drum "( vechile partide istorice )şi-au realizat programul de "transformare socialistă" a economiei romāneşti. Şi au
reuşit . O performanţă
de "tranziţie"
demnă de studiat :cu legislaţie etatizantă
scoasă pe bandă ; cu organe represive şi justiţie
dirijate să lichideze rezistenţele ;cu ministere īnfiinţate-desfăcute-
unificate- comasate- reorganizate ;cu miniştri politici buni la
toate, rotiţi, īnlocuiţi,ridicaţi,doborāţi ,stabiliţi
la congresele şi plenarele PCR, avānd ca "rezervor de
cadre" UTM (
ulterior UTC ).
Deasupra
tuturor, puternică şi discreţionară, o clasă
politică ( şi economică ) parvenită ,
acţionānd la "linia partidului " - fie PMR, fie PCR, fie
FSN - trasată de Gheorghe
Gheorghiu Dej, Nicolae Ceauşescu sau Ion Iliescu.
După
opinia noastră, de la aceştia trebuie pornită..." analiza
răspunderilor economice"
şi nu de la formule ţintă nominalizate :Dej !
Ceauşescu ! Iliescu ! ]
Este
interesant "cazul moşierilor " care, după ce fuseseră deposedaţi de
moşii şi toate bunurile imobiliare (cf.Legii 187
/mart.'45 , coroborată cu Legea 312 /apr.'45 ) pentru a-i disloca
din locurile de baştină , au fost duşi cu domiciliu
obligatoriu īn diverse localităţi.
Apoi li
s-au adus diverse acuze :vinovaţi de rezistenţa
ţăranilor la colectivizare ; vinovaţi de spionaj şi
trădare naţională ; vinovaţi de comploturi īmpotriva
ordinii de stat ş.a ,ş.a.
īn
aşa fel īncāt să poată fi "adăugaţi"
unor procese politice ( dacă au fost şi demnitari )sau unor loturi
de rezistenţă anticomunistă zonale.Īn funcţie de
"speţă", au fost pedepsiţi cf. prevederilor art.209
Cod Penal /1948 :crima de uneltire contra ordinii sociale.
Grupul
"moşierilor munteni"
au fost deportaţi īn aug.1949 ,cu
domiciliu obligator īn Cāmpulung -Argeş : fam. Lambrino,
Mavrodinenanu, Niculescu- Sighireanu, Noica
ş.a. )
"Moşierii moldoveni" fuseseră duşi , īn cea mai mare parte , la Piatara
Neamţ .
Propagandistic,
erau consideraţi "vinovaţi" pentru
rezistenţa ţăranilor la colectivizare .
Īn
realitate - aşa cum probează unele Hotărāri ale CC al PCR
- s-a urmărit deposedarea lor de pămānturi, case şi
acareturi , pentru crearea Gospodăriilor
Agricole de Stat .]
M-am
gāndit foarte mult la această formare a "burgheziei şi
moşierimii roşii"
1.Guv.Sănătescu I
( 23 aug.-3 nov.'44 )
g-ral Gheorghe Potopeanu,
g-ral Sănătescu - Economie
Naţională şi Finanţe
;Valeriu Georgescu- Industrie, Comerţ şi Mine ;Dimitrie
D.Negel - Agricultură şi Domenii.
2.Guv.Sănătescu
II (
4 nov.-5 dec.'44 )
Aurel Leucuţia -Economie
Naţională ;Emil Ghilezan -Finanţe ;Gheorghe Gheorghiu-Dej- Comunicaţii
; Ion Hudiţă şi Romulus Zăroni -Agricultură şi Domenii.
3.Guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5
mart.'45 )
Aurel Leucuţia -Economie
Naţională ; Mihail Romniceanu-Finanţe; Gheorghe Gheorghiu-Dej- Comunicaţii
;Ion Hudiţă şi Romulus Zăroni -Agricultură şi Domenii .
4.Guv.Petru Groza I ( 6 mart.'45-30
nov.'46 )
Dumitru
Alimănişteanu (PNL ) -Finanţe; Petre Bejan (PNL)
-Industrie şi Comerţ ;Tudor Ionescu-Mine şi
Petrol ; Gheorghe
Gheorghiu-Dej şi Ion Gh.Maurer - Comunicaţii şi Lucrări
Publice ;Romulus Zăroni şi Constantin Agiu -Agricultură şi Domenii ;
5.Guv.Petru Groza II ( 1 dec.'46-29
dec.'47 )
Gheorghe Gheorghiu Dej-Economie
Naţională ;Alexandru Alexandrini urmat de Vasile Luca -Finanţe ; Tudor
Ionescu-Mine şi Petrol ; Traian Săvulescu, Constantin Agiu-Agricultură şi Domenii ; Romulus Zăroni,Ion Ciolan,Mihail Macavescu -Cooperaţie
;Gheorghe Vāntu, urmat de Teodor Iordăchescu- Lucrări
Publice.
6.Guv.Petru Groza III ( 30 dec.'47-14
apr.'48 )
Gheorghiu Dej, Ion Gheorghe Maurer, Bucur
Şchipu -Industrie şi Comerţ
;Nicolae Profiri-Comunicaţii
;Traian
Săvulescu,
Constantin Agiu
-Agricultură şi
Domenii ;Constantin
Daicoviciu - Aprovizionare ;Romulus Zăroni, Mihail Macavescu -Cooperaţie.
7.Guv.Petru Groza IV ( 15 apr.'48-2
iun.'52 );
Gh.Gheorghiu-Dej-prim-vicepreşed.al Consil.de
Miniştri, preşedinte Consil.Economic Superior , coordonator
al ministerelor economice şi financiare, preşedinte Comisiei
de Redresare Economică şi Stabilizare Monetară .
Vasile Luca- Finanţe ; Chivu Stoica -Industrie,
apoi Metalurgie şi Industrie Chimică ;
Ion Vinţe urmat de D-tru Diaconescu - Industrie
Alimentară ; C.Prisnea-Industria
lemnului ;
Alexandru Sencovici urmat de Ion Drănceanu -Industria
Uşoară ;
Pascu Ştefănescu- Industria Cărnii
,Peştelui şi Laptelui ;
Miron
Constantinescu ,urmat de Gh.Vasilichi-
Mine şi Petrol ;
Gh.Gaston Marin- Energie Electrică ;Leontin Sălăjan
-Construcţii ;
Valter Roman - Poştă şi Telecomunicaţii ;
Traian Săvulescu -vicepreşed. al CM,
coordonator al ministerelor de Agricultură şi Silvicultură
; Vasile Vaida
urmat de Const.Prisnea
-Agricultură ; Alexandru Moghioroş -Colectarea Produselor Agricole
;Nicolae Ceauşescu(
adj. )- Agricultură ;[
Ion Vinţe urmat de Constantin Prisnea - Silvicultură ;Pavel Ştefan
urmat de Const.Popescu - Gospodăriile
Silvice ; Ion
Vidraşcu -Gospodăriile Agricole de Stat ; Ştefan Voitec-
Cooperativele de Consum .
8.Guv.Gheorghe Gheorghiu-Dej
(
2 iun.'52-ales de MAN - 28 ian' 53-19 mart.'57 )
Dumitru Petrescu-Finanţe ; Gheorghe Roşu- Construcţii ; Ionel Diaconescu - Căi Ferate ;
Gheorghe Gaston Marin -Energie Electrică
şi Electrotehnică;Mihai Florescu -Industrie Chimică ;Dumitru Diaconescu,urmat
de Petre Borilă -Industrie
Alimentară ;
Pascu Ştefănescu- Industria Cărnii ,Peştelui
şi Laptelui ; Carol
Loncear- Industria Metalurgică; Alexandru Sencovici -
Industrie Uşoară Alexandru Bārlădeanu - Comerţ Exterior ; Vasile Malinschi-Comerţ
Interior ;Constantin
Prisnea-Agricultură ;Ion Vidraşcu -Gospodăriile
Agricole de Stat
Const.Popescu - Gospodării
Silvice ;Ion
Olteanu - preşed. Comitetului ptr.Colectarea Produselor
Agricole.
Gheorghe Apostol,urmat de C.Popescu -Agricultură
şi Silvicultură ( prin contopirea celor trei ministere )
;Mihai Dalea-Ministerul
Colectărilor. Gheorghe
Hossu -Agricultură ;Const.Popescu- Silvicultură ;Bucur Şchiopu - Gospodăriile Agricole de Stat .
9.Guv.Chivu Stoica ( 8 oct.'55-rocada
- 20 mart'57-20 mart.'61 )
Gheorghe Gaston Marin - Comitetul de Stat al
Planificării ; Aurel
Vijoli- Finanţe ;
Gherasim Popa, urmat de Carol Loncear -Industrie
Grea ;
Emil Bodnăraş urmat de Dumitru Simulescu -Transporturi
şi Comunicaţii ;
Marcel Popescu urmat de Gheorghe Rădulescu- Comerţ ; Mihai Florescu-Petrol
şi Chimie;
Ştefan Voitec urmat de Alexandru Sencovici -Industria
Bunurilor de Consum ;
Gheorghe Hossu urmat de Mihai Suder -Construcţii ;Ion Mineu-Mine ;
Ion Cosma - Agriculturăşi
Silvicultură ;Const.Doncea- Colectări
( minister desfiinţat īn 1957 )
10.Guv.Ion Gh.Maurer ( I-) ( 21 mart.'61-17 mart.'65 )
Gheorghe Gaston Marin - Comitetul de Stat al
Planificării ;Aurel
Vijoli-Finanţe;
Constantin Tuzu- Metalurgie şi
Construcţii de Maşini ;Bujor
Almăşan- Mine şi Energie Electrică;
Mihai Florescu- Industria Petrolului
şi Chimiei ; Alexandru
Sencovici-Industrie Uşoară;
Janos Fazekas -Industrie Alimentară
;Gogu Rădulescu- Comerţ Exterior ;Mihail Levente-Comerţ
Intern ; Ion Cosma
urmat de Dumitru
Diaconescu - Agricultură şi Silvicultură;
Mihai Dalea- Consil.Superior al Agriculturii (
din 31 mai 1962 , īn locul Ministerului
Agriculturii ,
desfiinţat , o dată cu victoria colectivizării )
REVOLUŢIA din dec.'89
[LD: Mare īmbulzeală la aceste ministere .Plouă cu miniştri şi subsecretari de stat
.Nu
ştim dacă i-am notat pe toţi şi nici dacă datele sunt
exacte. Dar am vrut să se cunoască numele celor care au "desfăcut"
sistemul economic comunist , īn cel
de "tranziţie", spre "ceva"
fără precedent .]
1.Guv.proviz.Petre Roman -I
- ( 26 dec.'89-27 iun.'90 )
Ion Iliescu-preşedinte;
Atanasie Victor Stănculescu -Ministerul Economiei
Naţionale (ex.Comit.de Stat al Planificării ); Teodor Stolojan ( prim adj.)-Finanţe ;
Ion Cheşa-Industria Metalurgică ;Victor Murea -
Petrol ; Nicolae
Dicu- Mine ;
Ion Rāmbu - Industria Lemnului ;
Ştefan Nicolae,Victor Surdu ,Vintilă Rotaru - Agricultură
şi Industrie Alimentară ;
Dimitrie Anghelina -Agriculturii de Stat ;Simion Hāncu -Ape ,Păduri şi Mediu( ex.Consil.Naţ.al
Apelor ,Silvicultură,Consil.Naţ. ptr Mediu
2.Guv.Petre Roman - II- ( 28 iun.'90- 16
oct.'91 )
Ion Iliescu-preşedinte ;
Eugen Dijmărescu- ministru de Stat-Orientarea
Economică ;
Adrian Severin - ministru, asistent al prim-ministrului
pentru Reformă ;
Victor Murea,Nicolae Nicolaescu -Departamentul
Industriei Petrolului ;
Ion Rambu- Deprtamentul Industrializării
lemnului ;
Dan Corneliu Zaharia- Departamentul Industriei
Textile şi Pielărie ;
Ion Ţipu - Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare ;
Valeriu Pescaru,Ion Moldovan ,Costică Leu, Vintilă Rotaru, Dumitru Antonescu
,Mihai Arghir- miniştri la Agricultură şi
Industrie Alimentară ;
Petre Plăcintă, Ioan Buşui ,Vasile Duţă,Romică Condrutz,
Ovidiu Natea,Constantin
Arseni ,
Gheorghe Antohi, Petru Mărculescu, Ovidiu Natea - secrt.de Stat la Agricult.
şi Industr.Alimentară ;
Mihail Cojocaru,
Ovidiu Grasu, Octavian Mihăescu - Departamentul
Agriculturii de Stat ;
Teodor Stolojan - secretar de Stat la Agenţia
Naţională de Privatizarea şi Dezvoltarea Īntreprinderilor Mici
şi Mijlocii ;
3.Guv.Teodor Stolojan ( 1 oct'91 -numit
;16 oct.'91-18 nov.'92 )
Ion Iliescu-preşedinte
Dan Constantinescu- ministrul Industriilor, cu
subsecretari de Stat (succesiv ):
Petru Mărculescu- ministrul Agriculturii
şi Alimentaţiei
Octavian Mihăescu, Ion Păltineanu, Gheorghe Mureşan,
Costică Leu - secrt.de
Stat ( succesiv )la Minist. Agricult. şi Industr.Alimentare
Adrian Severin, urmat de Ion Andrei -
secrt.de Stat, şef la Agenţia Naţională de Privatizarea
şi Dezvoltarea Īntreprinderilor Mici şi Mijlocii ;
Valeriu Pescaru- secrt.de Stat , Privatizarea
la Agricult. şi Industr.Alimentară ;
4.Guv.Nicolae
Văcăroiu- I -( 4 nov.'92-remaniere ; 20 nov-'92 - 12 mai.95
)
Ion Iliescu-preşedinte
Mişu Negriţoiu-ministru de
Stat,preşed.Consil.de Coordonare ,Strategie şi Reformă
Economică
Aurel Constantin Ilie ( ministru )cu Angheluţă
Vădineanu, Petru Mărcuţă, Petru Popa - secrt.
de Stat la Ape, Păduri ,Protecţia Mediului ;
Ioan Oancea (ministru ) cu Ovidiu Grasu, Ovidiu Natea, Gheorghe
Mureşan, Constantin
Arseni, Alexandru Lăpuşan,
Gheorghe Antohi, Stan Dragomir, Consantin Ignat, Vasile Berbeci - secrt.de
Stat ( succesiv ) la Agricultură şi Alimentaţie ;
5.Guvernul
Nic.Văcăraoiu -II- ( 12
mai-1995- nov ? '96 )
Ion Iliescu-preşedinte
Valeriu Tabără - ministrul Agriculturii
şi Alimentaţiei
Prin Decizia Ministerul Economiei
Naţionale s-au fixat
salariile tuturor
funcţionarilor ,lucrătorilor şi oamenilor de serviciu din īntreprinderile
particulare ( M.O. nr.223 , 27 sept.'44 )
Constituţia din '23 a fost
completată cu art.IV , consecinţă a Armistiţiului
din 12 sept.'44, prin care Comisia Aliată (Sovietică ) juca un rol
esenţial.
Articolul stipula : <Legi speciale
vor prevedea condiţiunile īn care vor putea fi urmăriţi sau
sancţionaţi toţi acei care au contribuit la dezastrul
ţării , īn special īn legătură cu războiul
purtat īmpotriva Naţiunilor Unite .Aceste legi vor putea prevedea
şi măsuri pentru urmărirea averilor .>
Cu acest articol-īn virtutea căruia
s-au elaborat legi ,decrete,circulări, ordine - a fost
deschisă calea tuturor abuzurilor , răfuielilor şi
represiunilor ce vor degenera īn genocid .
Modificarea unor art. din Legea
nr.1048 /3 dec.'41 privind organizarea şi funcţionarea
Societăţii Anonime " Uzinele de Fier şi Domeniile
Reşiţa" ( M.O. nr.281 ,14 nov.'44 )
Ministerul Economiei
Naţionale desfiinţează
cartelul fabricilor de geamuri
Se īnfiinţează Comisariatul
General pentru administrarea şi lichidarea bunurilor Grupului
Etnic German ( M.O. nr.2 , 3
ian.'45 )
Ministerul Economiei Naţionale
obligă īntreprinderile industriale să ceară revizuirea
şi aprobarea preţurilor ( M.O. nr.27 din 3 febr.'45 )
Abrogarea
şi modificarea unor art. din Legea nr.48 /1942, pentru
organizarea Creditului Naţional Industrial ( M.O. nr.34, 12
febr.1945 )
[ LD: Nu cunoaştem dacă această
īntālnire cominternistă şi aceste planuri (
trienale şi cincinale ) au existat.La sugestia lui Stalin ! Elaborate de
Dimitrov ! Īnsuşite de Ana Pauker !
Ce se poate afirma
cu siguranţă -
fără abateri mari de la realitate - este plauzabilitatea lor şi
executarea aidoma alor, īn Romānia . Documentul reprezintă un raport
confidenţial transmis la Washington de un agent al Oficiului de Servicii Strategice
- (azi CIA ) - īnregistrat după o relatre din memorie, de o "sursă"
. Vezi pe larg la PCR-nomenclatura, colaboratorii
La
Bucureşti s-a desfăşurat o īntālnire secretă īntre
delegaţii celor două partide, avānd ca subiect comunizarea
Romāniei , īn conformitate unui Plan trienal , urmat
de două planuri cincinale pregătite de Gheorghi Dimitrov,
la ordinul lui Stalin .
Planul trienal prevedea, printre altele :
a.) Desăvārşirea reformei agrare
prin confiscarea marilor moşii şi ruinarea moşierilor
;
c.) Lichidarea tuturor băncilor
prin atacuri contra PNL , ai cărui membri sunt proprietarii celor mai
multe bănci .
f.) Suprimarea treptată a firmelor
de import-export care fac afaceri cu SUA şi Marea Britanie şi
īndreptarea exporturilor Romāniei spre URSS şi ţările
democratice.
g) Suprimarea partidelor istorice ,
prin arestarea, uciderea şi răpirea membrilor lor ;
( Cf. Şerban Rădulescu şi
autorii, Instaurarea totalitarismului comunist īn Romānia )
La 20 martie 1945 , guvernul a
adoptat īn unanimitate Legea cu privire la reforma agrară ,
care a fost publicată pe 22
martie , sub formă de decret -lege .
Legea prevedea exproprierea a peste
1.468.000 ha ( a noua parte din suprafaţa agricolă a
ţării ) , proprietatea maxim-admisă fiind de 50 ha.Pe
baza ei, au fost īmproprietăriţi cca 900.000 ţărani. Reforma
agrară prevedea exproprierea
pămānturilor cu tot inventarul viu şi mort care a
aparţinut :
a ) cetăţenilor germani şi
cetăţenilor romāni , persoane fizice sau juridice , de origine
germană care au colaborat cu Germania hitleristă ;
b )criminalilor de război
şi celor vinovaţi de dezastrul ţării ;
c) celor care s-au refugiat īn
ţările cu care Romānia este īn stare de război ori s-au
refugiat īn străinătate după data de 23 august 1944 .
Bunurile agricole ale cetăţenilor
romāni care s-au īnscris voluntari pentru a lupta īmpotriva Naţiunilor
Unite ; toate moşiile care depăşesc 50 ha de pămānt ." (M.O. nr 68 , 23 mart.'45 )
[ N.B.:
abia pe 5 iunie 1947 reforma agrară din 1945 va fi declarată prin lege "act
de guvernămānt " .Īn art.unic se arăta :" Lucrările
pentru īnfăptuirea reformei agrare săvārşite de
organele prevăzute prin legea din 23 martie 1945,regulamentul ei
şi deciziile complementare ,ale Ministerului Agriculturii şi
Domeniilor sunt acte de guvernămānt şi nu pot fi atăcate
de justiţie pe nici o cale."
Prin aceste Decizii , Ministerul
Industriei şi Comerţului a hotărāt blocarea (
interdicţia vānzării ) grāului, secarei, orzului ,orzoaicei,
ovăzului şi porumbului din recolta anilor '44,'45.
Prin această Decizie, Ministerul de
Justiţie (Lucr.Pătrăşcanu ) desfiinţează U.C.S.A - asociaţie
profesională de reglementare, organizare şi apărare a
drepturilor producătorilor de cereale.
/ La 17 martie'45 ,se anunţă
apariţia iminentă a unei legi noi , bazată pe
vechiul Pr.de lege a lui
Lucreţiu Pătrăşcanu ( ian.'45 ), respins de PNL şi
PNŢ, care cuprindea pedepse grave , inclusiv cea capitală .Pe
lāngă Ministrul de Justiţie ,se constituie "Corpul
acuzatorilor publici "
( Romānia liberă , 17 mart.'45 )
-La 31 martie ,Consiliul de Miniştri aprobă
decretul-lege prezentat de
Lucreţiu Pătrăşcanu ,
- La 12 apr.'45 ,Legea nr 312
este publicată īn M.O.
La 21 apr.'45,Legile 50 şi 51(
din ianuarie ) au fost comasate īn acest pomelnic acuzator care prevedea<urmărirea
şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării
şi a crimelor de război Art 1 .considera vinovaţi de
dezastrul ţării pe cei care :
< a)Militānd pentru hitlerism sau fascism
şi avānd răspunderea politică efectivă , au permis intrarea armatelor
germane pe teritoriul ţării ;
b ) După 6 sept.1940
au militat pentru pregătirea
sau desăvārşirea faptelor de mai sus prin viu grai , prin
scris sau prin orice alte mijloace >
Art.2 preciza că
sunt vinovaţi de dezastrul ţării prin săvārşirea de
crime de război cei care :
k) Şi-au īnsuşit ilicit
sau abuziv bunuri private sau politice din teritoriile īn care s-a
purtat războiul ;
l ) Au realizat averi īn mod ilicit
cu ocazia participării la conducerea războiului , īn orice calitate
,ori profitānd de legătura lor cu asemenea persoane sau de legiuirile
şi măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial
;[....]
n) Au ordonat editarea de legiuiri sau
măsuri nedrepte , de concepţie hitleristă sau
rasială , ori au practicat -cu intenţie - o execuţie excesivă a legilor derivate
din starea de război sau a dispoziţiunilor cu caracter politic
sau rasial ;
o)S-au pus īn slujba hitlerismului
şi au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor politice,sau la aservirea vieţii economice a ţării īn
detrimentul intereselor poporului romān. >
Art.3
,conţinea īncadrarea
condamnărilor :pedeapsa
cu moartea sau munca silnică pe viaţă (pentru
aliniatele a-j ), muncă silnică īntre 5-25 de ani , detenţie
grea pe viaţă , detenţie grea de la 5 la 20 de ani,temniţă
grea de la 3 la 20 ani ( pentru aliniatele k-o ) ;degradarea civică şi
confiscarea averii etc etc.
Art.4 prevedea ca Ministerul
de Justiţie să propună acuzatorii publici,
īnsărcinaţi cu <cercetarea şi instruirea celor
īnvinuiţi de săvārşirea faptelor prevăzute prin
prezenta lege , precum şi instigatorilor, coautorilor , complicilor , favorizatorilor şi
tăinuitorilor lor >, iar numirea lor urma să
se facă prin decret-regal.
Art.8(? ) stipula ca mandatele de arestare
să fie emise de Consiliul
de Miniştri sau de acuzatorii publici ,arestările ordonate nefiind
supuse confirmării .
Art.10 stipula ca judecarea
faptelor să fie făcută de Tribunalul Poporului
,instanţă extraordinară nou īnfiinţată , compusă
din [.......]
Art.18 stabilea că urmărirea
sau judecarea celor consideraţi vinovaţi , urma să se
facă pānă la 1 sept.1945.Aceasta va deveni legea pe baza
căreia s-a desfăşurat procesul mareşalului Antonescu
şi altele care i-au urmat.
-La 23 aprilie'45 ,Scānteia
publică Decretul -lege .Este publicată şi
"Expunerea de motive" a lui Lucreţiu Pătrăşcanu
:"am revenit la concepţia unitară că atāt
criminalii de război cāt şi cei vinovaţi de dezastrul
ţării , constituie o singură categorie , care urmează
să răspundă īn faţa poporului romān ."
( M.O. nr.93, din 21 apr.'45 )
Preluarea Uzinelor Nicolae Malaxa ,de
către statul romān ,prin tranzacţia cu Societăţile
Nicolae Malaxa ( M.O. nr. 94, 24 apr.'45 )
( M.O. nr.110, din 12 mai '45 )
Prin acest decret, Subsecretariatul de
Stat al Industriei de Război
, se transformă īn Subsecretariatul de Stat al Industriei
de Stat ( M.O. nr. 271, 26 nov.'45 )
La conferinţă participă
"conducerea de stat şi de partid "( cum s-a
īncetăţenit ulterior īn limbajul de lemn ) :Petru Groza , Gheorghiu Dej, Chivu
Stoica , Gh.Apostol.
Atrage atenţia o frază
rostită de I.Gh.Maurer ( subsecretar de stat la Comunicaţii ,
subalternul lui Dej ) : <Ultimele poziţii ale reacţiunii
īn Romānia sīnt poziţiile economice pe care ea īncă le mai
deţine [...] Pentru ca noi să putem cāştiga
bătălia definitivă , stăpānirea politică a poporului
īn ţara romānească , e nevoie să obţinem o
victorie şi īn acest domeniu .>
( Scānteia,
22 iun.'45 )
[LD: Legea 351 /? 1945 ? ) a reglementat funcţionarea
acestei instituţii , conduse de Bucur Şchiopu. Ea viza controlul
preţurilor īn activitatea economică şi comercială de larg
consum.
Īn
epocă, aceste īntreprinderi nu se numeau IMM-uri ci erau
,pur şi simplu, prăvălii (mai mici sau mai mari ):
brutării , măcelării, pescării , drogherii ş.a
şi existau peste tot, īn oraşe şi sate , alcătuind ceea ce
astăzi numim "piaţa liberă" .
Proprietarii
lor au devenit ţinte de represiune, fiind numiţi "speculanţi
şi sabotori ".Pentru a spori eficienţa
noii instituţii, s-a consacrat prin lege răsplata
cetăţenilor care dădeau īn vileag "speculanţii
" şi "sabotorii".Cu aceste reglementări "legale"
, cei vizaţi şi-au pierdut prăvăliile şi au umplut
puşcăriile ]
/ Pe 6 iul.'45, comisarul Bucur
Şchipul declara că sabotorii şi speculanţii <vor fi
loviţi fără cruţare. >Din ordinul lui Teohari
Georgescu , s-au organizat echipe de control (cca 400 de
poliţişti) pentru a
efectua "razii nocturne"
la peste 126 de fabrici de pāine şi brutării.
( Scānteia, 6 iul.'45 ).
/ Pe 16 iul.'45, comisarul Bucur reamintea
prevederile art.66 din legea 351 , īn virtutea căruia persoanele
care , din proprie iniţiativă, <descoperă şi
constată [...] o infracţiune pedepsită de acea
lege sau o va denunţa īn scris > organelor de constatare , avea
dreptul , după condamnarea infractorului, <la o primă
[ 5-20% ] din preţul obţinut din vānzarea mărfii confiscate
>
/Pe parcursul lunii iulie,presa a dus o
amplă campanie de antrenare a cetăţenilor la acţiune,
atrăgāndu-le atenţia că este spre binele lor : <Denunţānd pe speculanţi
vă ieftiniţi viaţa !
>
Exemplele erau pe măsură : la depozitul
Frigul , se confiscaseră 50 vagoane de brānză şi 5
vagoane de caşcaval ; la magazinul Nellu Mihăiescu, se
confiscaseră īnsemnate de mărfuri ;
la societatea Universal Transport,
mărfuri de 1 miliard ( Scānteia, 23 iul.'45 )
/O descindere fulger la fabrica de postav
Scherg din Barşov ( etichetată "fostă
oficină de propagandă nazistă " , se soldează cu o
importantă confiscare de "mărfuri dosite"
( Scānteia, 3 aug.'45 )
Comisariatul
General al Preţurilor , porneşte vānătoarea de speculanţi
şi sabotori
...Din ordinul lui Teohari Georgescu,sub
direcţia lui Bucur
Şchiopu ( Comisariatul General al Preţurilor ), 400
de poliţişti fac "razii
de noapte" la 126 fabrici de pāine.
... CGP popularizează Legea nr 351 ,care la art 66 , prevedea
că oricine descoperea sau constata o infracţiune pedepsită de
acea lege , sau o denunţa īn scris organelor de constatare obţinea o primă
( īntre 5% -20 % ) din vānzarea mărfii confiscate. Sporesc descinderile şi confiscările la fabrica de postav "Şerg"
( Braşov ) etichetată drept "fostă oficină de
propagandă nazistă " ( Scānteia , 3 aug.'45 )
Pe 21 sept.'45 luase fiinţă CSE-
instituţie interministerială - menită să organizeze
şi să planifice economia naţională. Treptat ,CSE a devenit un "guvern paralel "
, īn laboratoarele căruia s-au hotărāt principalele reforme
economice, s-au zămislit planurile de transformare
"socialistă" a economiei naţionale .
Īncă de la īnceput , Gheorghiu-Dej
şi-a adjudecat rolul principal īn
CSE
Prin Jurnalul Consil.de Min.nr. 1439,se
īnfiinţează C.S.E.N. care va dirija toate hotărārile economice.
( M.O. nr.271, 26 nov.'45 )
Pe 9 mart.'46, această lege a suferit
unele modificări ( Decret-lege nr.235 )care au sporit şi
īntărit atribuţiile C.S.E.N.
/Pe 2 nov.'45 , au fost
īndepărtaţi din Consiliul de Administraţie al
"Societăţii
Petroşani" aşa-zişii
"sabotori ", fiind īnlocuiţi cu elemente fidele
guvernului .
/ Pe 6 nov.'45 la Camera de Comerţ,sunt
epuraţi, pentru că īndrăzniseră să facă un
sindicat necontrolat de comunişti .
/Pe 2 ian.'46, Petru Groza şi Petre
Constantinescu-Iaşi ( ministr.Propagandei ) , primesc o
delegaţie de 40 de mineri din Valea Jiului care aduce
mulţumirile muncitorilor pentru
schimbarea conducerii īntreprinderilor miniere . Petru Groza ţine să
sublinieze că ţara şi străinătatea trebuie să
afle că <acest guvern este susţinut de masele muncitoare
.>( Scānteia,3 ian.'46 )
/ Anton Dimitriu (membru īn Consil.
de administr. şi administrator unic la Creditul Minier ) : <Sovompetrolul
e una din cele mai mari societăţi pe acţiuni din
Europa şi e constituită īn sistemul burghezo-capitalist , ca dovadă
a bunei credinţe a sovieticilor că vor respecta sistemul
capitalist de la noi > ( Universul,
5 febr.'46 ).
/Ziaristul Tudor Savin publică
(īn serial ) articolele de "demascare" a unor
societăţi industriale şi bancare conduse de liberali : Alexandru
Cretzeanu , dir. la Banca Romānească,era acuzat de <speculă
şi sabotaj > ; Societatea Letea şi editura Cartea
Romānească erau acuzate de <colaborare strānsă
cu nemţii >; Mircea Cancicov, I.Manolescu Strunga ,
consideraţi ca <oamenii lui Brătianu ce au vāndut
ţara nemţilor > ( Scānteia, 26- 28 nov.'45 )
/ Continuāndu-şi "serialul " ,
Tudor Savin acuză Fabrica "Letea" că <
alimentează bursa neagră a hārtiei.> ( Scānteia ,
18 ian.'46 )
[ LD: Este de presupus că īn Romānia existau numeroase
infracţiuni de speculă ; este de presupus că unele procese şi condamnări fuseseră justificate. Parcurgānd
presa timpului am sesizat īnsă īnmulţirea pseudoproceselor de
speculă, cu pronunţat tăiş politic. Prezentānd o
statistică a proceselor pentru speculă, ministrul
Justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu, arăta că ,īntre 15 sept-15
oct.'45,tribunalele judecaseră 2656 procese, dānd 2048 condamnări
, acordānd 608 achitări
şi respingānd 1850 cereri de recurs.]
/Pe 2 dec.'45, se anunţa rearestarea
lui Nellu Mihăilescu -proprietarul marelui magazin - acuzat de <
stocare de mărfuri şi alte delicte> ( fusese condamnata
la o primă arestare ,dar
sentinţa fusese casată la Curtea de Apel , Secţia a
VIII-a ) .
/Pe 6 decembrie, Lucreţiu
Pătrăşcanu dădea un semnal sever către magistraţii justiţiei :
<Am suspendat şi
am pus chiar azi sub anchetă īntregul complet de judecată
de la Curtea de Apel ,Secţia a VIII-a
> .
/Pe 15 dec., transforma avertismentul īn "linie
de conduită" :anunţa sancţionarea aspră a
magistraţilor vinovaţi de <uşurinţă
gravă şi incorectitudine profesională >, precizānd
că <Nu persoana lui Nellu MIhăilescu interesează,
ci procesul său care poate fi un exemplu de felul cum magistratura
nu trebuie să procedeze.> (discurs radio-difuzat )
/ Sloganul de ordine era
ameninţător : <Nici o
milă şi nici un menajament pentru speculanţi. Ocna
să fie ocnă, munca silnică să fie muncă
silnică, temniţa să nu fie salon de recepţie.
Pedeapsa dată să zguduie,
să cutremure, iar complicii şi susţinătorii
speculanţilor să fie măturaţi fără
cruţare de oriunde s-a găsi.> ( Scānteia, 4 dec.'45 )
[LD: Minciuna sfruntată a acestei declaraţii ( pe lāngă altele ) ar fi
suficientă pentru caracterizarea acestui "boer roşu"
: ipocrit, imoral,demagog ]
Declaraţie dată ziaristului
american Marckham ( Christian Science Monitor ) : <Nu vom
socializa şi nici nu vom naţionaliza resursele
naturale ale ţării.
Băncile vor trebui să lucreze īn binele naţiunii şi
nu al unor indivizi. Capitalul lor nu va fi atins , el continuīnd
să fie īn māinile particularilor. >
[ LD: cu sau fără
procese, am găsit semnalate, pentru
această perioadă , multe cazuri de moşieri expropriaţi,
duşi cu domiciliul obligator īn Bărăgan.
Nu avem
emitentul şi conţinutul acestor măsuri. S-ar putea să fi
decurs din chiar Legea 187 ( reforma agrară ,23 mart.'45 )
sau din Jurnalul Consil de Min.( Comisia
interministerială ptr. aplicarea reformei agrare , 10 ian.'46 ) ]
Legea 187 prevedea exproprierea pămānturilor cu tot
inventarul viu şi mort care a aparţinut :
< a ) cetăţenilor germani
şi cetăţenilor romāni , persoane fizice sau juridice , de
origine germană care au colaborat cu Germania hitleristă ;
b )criminalilor de
război şi celor vinovaţi de dezastrul ţării
;
c) celor care s-au
refugiat īn ţările cu care Romānia este īn stare de război
ori s-au refugiat īn străinătate , după data de 23 august
1944[...] Bunurile agricole ale cetăţenilor romāni care s-au
īnscris voluntar pentru a lupta īmpotriva Naţiunilor Unite ;[....]
toate moşiile care depăşesc 50 ha de pămānt >
Constituirea lotului se
desfăşoară īn paralel cu judecarea recursurilor din procesul
Antonescu .
Sunt 27 de demnitari
,īn mare parte din departamentele
economice ale cabinetelor Ion
Antonescu :Gh.Leon (Ec.naţ., cab I ), g-ral G.Georgescu (
ministr.Lucrărilor publice, cab .II ) , g-ral N.Stoenescu (Ministr.Finanţe,
cab.II ),P.Nemoianu (ministr.Agr. şi Domenii, cab.III), Gheron
Netta (ministr.Finanţe, cab .III ), A Pană (
ministr.Agriculturii,cab.III ), Horia Cosmovici ,I.N.Finţescu
(ministr.Ec.Naţ , cab.IV ),Gh.Creţianu ( ministr.Finanţe,
cab I ),,Mircea Vulcănescu (subsecret.la Finanţe ) ,I.D.Enescu
( subscrt.la Muncă, Sănătate şi Ocrotiri , cab IV ) ,Al.Neagu
( ministr.Finanţe, cab.IV ),g-ral E.Zwiedenek( subscrt. Romānizării
, Colonizării şi Inventarului ,pe lāngă preşed.guv.),N.Petra
( subscrt.Economie Naţională )..
Lor li s-au mai
adăugat īn următoarele zile I.Marian ( ministr.Agricult ) , g-ral
I.R.Arbore ( subscrt.la Aprovizionare) .Pe lāngă
sentinţele de muncă silnică pe viaţă sau alte
termene, la toţi li se confiscă averile ( moşii, case )
Unii din acuzaţii acestui lot, vor fi judecaţi şi de "Curtea
Criminală " din Bucureşti , īntr-un alt proces (judecat
pe 3 oct.'46 ).
[LD: 800 moşieri īn jud. Constanţa ? Ce ţară de moşieri
a fost Romānia ! Acei
moşieri avuseseră, īn medie ,
cca 78.000 ha ?
/Pe 30 iunie, īn cadrul unui miting
preelectoral BPD la Constanţa , Mihai Ralea ( ambasadorul Romāniei īn
SUA ) īmparte titluri de proprietate.
Victor Duşa ( PCR ) arată
că īn jud.Constanţa s-au expropriat 62.772 ha de la 800
de moşieri şi au fost īmproprietăriţi 17.739
ţărani , cu o suprafaţă totală de 56.496 ha .
Teohari Georgescu şi Traian
Săvulescu īn miting electoral
la Gonţeşti ( Dāmboviţa ) īmpart titluri de
proprietate.Săvulescu spune că īn jud.Dāmboviţa au fost
expropriate 234 moşii , īn folosul a 21.624 ţărani .
Decretul-lege nr. 638
pentru controlul producţiei, prelucrării şi circulaţiei
metalelor preţioase
( M.O. nr. 185 din 12
aug.'46 ), urmat de Decretul lege nr.638 /10 sept.'46, cu noi
dispoziţii.
[LD:Unii dintre
inculpaţi figuraseră şi pe lista din procesul "lotului II "( 20 mai
) , fiind deja condamnaţi.]
/Pe 3 oct'46, la secţia a VIII-a a Curţii
Criminale ( Bucureşti ) īncepe judecarea "lotului de
miniştri antonescieni ,autori ai aservirii Romāniei la carul
imperialismului fascist german "
Preşed.completului -Damian Ştefănescu ;procurori generali -Octav
Vasiliu, N.Stăvrescu .
Sunt inculpate 18 persoane :Mircea
Cancicov (Ec. Naţ , cab 1 ) ,Ion Finţescu ( Ec.Naţ,
cab 2 ) , g-ral Grigore Georgescu ( Lucrări Publice,cab.1 ) ,gral
Sichitiu ( Agricultură şi Domenii, cab. 2 ),Ion Marian (
Agriculură şi Domenii, cab 3 ) ,Mircea Vulcănescu şi
Gheron Netta ( subsecret.la Finanţe, cab 1-3 ) , Stavri Ghiolu
(subscrt. Ec.Naţ. , cab 1-3 ) ,I.Petrescu,Ovidiu Vlădescu ( īn
contumacie , subscrt.la Ministerul Romānizării ).
/ Pe 9 oct.'46, se pronunţă
sentinţa ;pe 4 iul.'47 , se desfăşoară judecarea
recursurilor ,īn faţa Curţii de Casaţie, secţia a II
.Tuturor condamnaţilor li s-au
respins recursurile. Mulţi dintre ei au murit īn
puşcăriile comuniste .[ Vezi Tabelul cu Miniştrii
-victime ]
[ LD: un scenariu-semnal a prefaţat introducerea
legii : "demascarea" unor "sabotori"
īn Scānteia ; un "succes muncitoresc"
īn luptă cu reacţionarii ; o hotărāre a Plenarei CC al PCR privind combaterea speculei şi o lege
anunţată de ministrul Justiţiei .
Īn
materie de legiferare privind
infracţiunile săvārşite de civili ,Lucreţiu
Pătrăşcanu a hotărāt ,pur şi simplu , transferarea
competenţei Curţilor Marţiale, la Tribunale
Populare, "instanţe speciale" propuse
de sindicate .
Acestei
legi i-au căzut victimă mii de moşieri ,
negustori, industriaşi ( pānă la efectiva naţionalizare din
1948 ) , zeci de mii de ţărani declaraţi "chiaburi"
sau mijlocaşi , cărora , pe lāngă condamnare, li s-au
confiscat averile .
Nu
ştim unde se păstrează arhivele proceselor judecate de "tribunalele
populare" .
Dacă ele s-ar fi deschis
cercetării şi publicării după 1989, sutele de mii
de procese de "retrocedare"
n-ar fi fost tergiversate pānă īn zilele noastre, sau n-ar fi
fost respinse īn serie .
De data
aceasta de o justiţie "democrată" , bazată
pe legi"democrate" ]
/Pe 4,5 oct., Silviu Brucan continua
seria "demascărilor" cu Ghiţă Popp (
fruntaşPNŢ )
/ Pe 7 oct.,era
anunţată arestarea a 38 de proprietari de batoze şi mori
din jud.Alba
(care refuzaseră să predea la
colectare cotele din uium ) şi 20 de "traficanţi de
cereale " din jud.Dolj , pretorul
plăşii Bārca ,un preot
şi un plutonier de jandarmi , acuzaţi că <instigă
contra colectărilor >
/Pe 12 oct.,era anunţat "un
succes muncitoresc" :Ghiţă Popp era īnlăturat din Consiliul de
administraţie de la fabrica chimică "Mărăşeşti"
,fiind anunţată anchetarea sa de o "comisie mixtă
" ,formată din autorităţi şi muncitori
, sub īnvinuirea de sabotaj.( Scānteia , 12 oct.'46 )
/Pe 14 oct., Plenara CC al PCR
stabilea să fie iniţiate o serie de < acţiuni energice
pentru combaterea speculei >
/ Pe 16 oct.'46, Pătrăşcanu
anunţa apropiata terminare a legii
,avertizānd că pedepsele
prevăzute urmau să fie
severe , rapide şi masive .."Speculanţii " urmau
să fie judecaţi de "instanţe speciale" propuse
de sindicate , iar constatarea infracţiunilor putea fi
făcută atāt de organele oficiale cāt şi ale
populaţiei civile.
/Pe 17 oct.'46,presa comunistă s-a
grăbit să publice ante-proiectul de lege, īn domeniul
alimentaţiei ( la care se
adăugau alte speţe ).
Urmau să fie pedepsiţi cu muncă silnică pe
viaţă şi amendă īntre 10 milioane şi 10
miliarde , cei ce "distrugeau produsele" , comercianţii
care "doseau" alimentele, cei ce īndemnau la
īncălcarea obligaţiunilor legale cu privire la predarea produselor , mandatarii
şi colectorii care
<le īnsuşesc , sustrag
,trafică ,īntrebuinţează sau schimbă destinaţiunea lor
legală> , cei ce <deţineau cantităţi
mai mari decāt nevoile > , cei ce confecţionau cartele şi bonuri false.
Erau pedepsiţi cu muncă
silnică īntre 5-25 ani şi amendă īntre 5 -500 milioane : cei ce <vānd produse a căror
vānzare nu este permisă > , cei
ce <refuză să vāndă īn cantităţile şi
calităţile şi īn ordinea stabilită de autorităţi
> şi cei ce < pretind
un preţ superior celui stabilit de acestea > .
Procesele - se prevedea īn
proiect - urmau să fie judecate de "instanţe
speciale" , alcătuite de un magistrat preşedinte
şi doi membri traşi la sorţi de pe listele propuse de
sindicate .
Constatarea
infracţiunilor - se specifica īn proiect - urma să se facă de organele oficiale şi de cele ale
populaţiei civile.
Această lege - explica Lucreţiu
Pătrăşcanu ,īn expunerea de motive- nu era īndreptată īmpotriva
ţărănimii ,adică a producătorilor , ci a "intermediarilor"
şi a "negustorilor" .
Rostul ei era să apere "nu
numai pe consumatori , ci şi pe producători" , iar <gravitatea
pedepselor prevăzute īn textul decretului-lege arată că
dorim ca represiunea să fie nu numai rapidă , ci şi masivă
, după īnsăşi gravitatea crimei comise
>
/ La cāteva zile , PNL īşi
exprimă opinia dānd un judicios avertisment : noua lege era
categoric <o puternică
armă politică , nu atāt prin gravitatea pedepselor ce se
aplică, ci mai ales prin organizarea de instanţe
judecătoreşti > , urmānd ca justiţia să se
distribuie nu de magistraţi , ci de sindicate ,
fără a se mai călăuzi de texte de legi, pentru că <factorul
politic va fi cel determinant īn darea hotărīrii .>
( Liberalul, 20 oct.'46. )
Legea privind "Regia Autonomă a
Exploatărilor Agricole , Zootehnice , a Industriei Agricole şi
Maşinilor " prin care sunt trecute īn proprietatea regiei - deci a statului : 266
ferme ( 60.000ha ),127 centre agricole ( 4.332 ha ),127.297
pămānt arabil (păşuni , stufăriş ) ,30
pepiniere (1.000 ha ), 343 loturi zootehnice ( 2.224 ha ) ,17.000
capete animale de rasă ,211 centre de maşini agricole,(
3.135 tractoare,2.000 batoze ,5.000 semănători) terenurile agricole şi
proprietăţile Oficiului Naţional al Colonizărilor.(
M.O. nr.256 , 27 nov.'46 )
[ L.D : de la inaugurarea parlamentului , reformele economice parcurgeau un traseu similar :erau
hotărāte īn Consiliul Superior Economic ( preşed. Gheorghiu-Dej
) ;erau dezbătute şi īnsuşite īn Guvern ; Scānteia
pregătea "atmosferei
", anticipānd legea ; un deputat ( membru PCR ) interpela guvernul , cerānd imperativ legea ; un ministru sau
subsecretar al resortului ,promitea legea ; legea era adusă īn
parlament şi era... votată .
Legea etatizării şi reorganizării BNR , a fost publicată īn M.O. nr.298 ,28 dec.'46
/Pe 1 dec.'46, enunţānd intenţiile
legiferante ale parlamentului Tudor Savin punea accent
pe legile economice , enunţānd raţiunile pentru care BPD
ţinea să īnceapă cu BNR.
Prin trecerea īn māinile statului a
acestei pārghii a vieţii economice şi financiare <se va putea
obţine un control efectiv asupra producţiei şi
distribuţiei mărfurilor , asupra mecanismului de bază
a vieţii economice > , iar īntreaga viaţă
economică <va putea fi lesne īndrumată aşa cum cer
interesele ţării . >( Scānteia, 1 dec.'46 )
/Pe 13 dec.'46, la tribuna
parlamentului , Gheorghe Apostol ( deputat PCR de Covurlui, preşed.
CGM ) cerea legiferarea de
urgenţă a etatizării BNR .
Īn aceeaşi zi, I.Gh.Maurer -
subsecretar de stat la ministerul Economiei Naţionale - explica
īntr-un inerviu că legea era īn
atenţia guvenului , dar că īncă se duceau discuţii
īntre Gheorghiu-Dej ( PCR, ministrul Economiei Naţionale )
şi Al.Alexandrini ( PNL, ministru de Finanţe ).
/Pe 20 dec'46,adusă īn parlament, legea
era votată īn unanimitate ( 128
voturi "pentru "
-1
"contra" ).Printre ei, deputaţii PNL-Tătărescu
<votează cu
satisfacţie etatizarea >.
( Scānteia, 14 dec.-'46 )
/Pe 9 ian.'47 avea loc instalarea noului Consiliu de administraţie al BNR.
Cu acest prilej, ministrul Finanţelor
,tătărăscianul Alexandrini , declara că administrarea BNR
nu mai poate fi īncredinţată <unor persoane particulare
care să reprezinte interese particulare .>
Guvernator-Tiberiu Moşoiu (
PNL-t ) ; viceguvernator -Aurel Vijoli ( PCR ).
Administratori , reprezentanţi de la
toate partidele din coaliţia BPD, printre care : Constant Georgescu
( PNL-t ),Ernest Ene şi Stanciu Stoian ( Fr. Plug. ),Vasile
Modoran ( PNŢ-Alex.)
Stroe Mihnea ( PCR ), Dumitru
Pop şi prof.I.V.Nicolescu ( PSD
)
/ Se confirma , astfel, opinia
PNL-Brătianu că < Etatizarea Băncii Naţionale
izvorăşte din dorinţa PCR-ului de a-şi asigura şi
mai mult dominaţia economică >. Lineralii
dezvăluiau substratul politico-economic al reformei cerute de
comunişti :<Consiliul Superior Economic , recte
d.Gheorghiu Dej, şi mai ales cei ce lucrează prin domnia sa
şi la spatele d-sale, să dirijeze creditele , adică, pe
romāneşte, să decidă ce condiţii politice trebuie
să īndeplinească beneficiarii lor. > ( Liberalul,
21 dec.'46 )
/ BNR este etatizată
şi reorganizată. ( Cf. M.O. nr.298 ,28 dec.'46 )
/Pe 9 ian.'47 are loc instalarea noului Consil
de administr.al BNR.Guvernator-Tiberiu Moşoiu
( PNL-t ) , viceguvernator -Aurel Vijoli
( PCR ).
/Pe 24 nov.'47,după eliminarea liberalilor
tătărăscieni, va fi numit
un nou Consiliu de Administraţie, īn frunte cu Aurel
Vijoli ( PCR )
Ministerul
Economiei Naţionale : Gheorghiu -Dej, I.Gh.Maurer
, Bucur Şchiopu
Ministerul Finanţelor :Alexandru
Alexandrini ( PNL-t );Vasile Luca , V.Modoran ( 5 nov.'47 )
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
:Traian Săvulescu , Const.Aiu
[ LD: PNL-Brătianu
a considerat proiectul ca "o prefaţă la expropriere
de fapt " ( Liberalul, 28 martie '47. De asemeni
PNL-Tătărescu - care şi-a adus parcă aminte că este un
partid liberal - referindu-se la oficiile industriale, scria :
< Oriunde statul politic a apărut īn postura de
confiscator de iniţiative şi s-a substituit ca
īntreprinzător [...] şi-a asumat roluri şi
răspunderi pe care nu le-a putut īmplini .> ( Drapelul ,
23 febr.'47 ) ]
-Fixează īndrumarea ,controlul
,supravegherea activităţii economice īn sectorul de stat
şi privat . [LD: astfel
era specificată legea īn istoriografia comunistă ]
-Tudor Savin :Legea face "din
intervenţia statului , o realitate " , iar īn conducerea lor
vor fi pe lāngă industriaşi ,"reprezentanţi ai
muncitorilor " cuvāntul hotărītor avāndu-l "statul
democrat " ,deoarece oficiile industriale vor
īngădui "un control strict
al īntregii activităţi industriale , al īntregului proces de
producţie, de la materia primă pīnă la produsul finit "(
Scānteia , 14 febr.'47 )
-Industriaşii au considerat
proiectul ca "o expropriere de fapt " ( Liberalul,
28 martie '47 )
-24 mai :Parlamentul votează legea
.S-au constituit 14 oficii industriale care cuprindeau 750
īntreprinderi .( M.O. nr.129 din 9 iun.'47 )
Agricultorii erau
īnştiinţaţi prin presă ,de ministerul Agriculturii
şi Domeniilor , că practicarea dijmei este liberă (
pămāntul "īn parte" ) , şi că la īmpărţeala roadelor , două
părţi reveneau celui ce munceşte şi o parte proprietarului
.
Măsura a fost valabilă pānă
īn toamnă ( 27 aug.'47 ) cānd dijma a fost interzisă .
( M.O. nr. 70 din 25 mart.'47 )
[ LD: Sub directa conducere a lui Gheorghiu Dej,după "oficiile
industriale" , o nouă etapă spre acapararea avuţiei naţionale şi particulare de către noul regim ,ce va
avea ca punct final naţionalizarea industriei īn 11 iunie 1948.
]
/4 apr.'47.Proiectul a fost adus spre dezbatere şi legiferare
īn parlament .Īn comisia economică, I.Gh.Maurer ( subsecretar de
Stat ) declara cu cinism şi
ipocrizie :< Nu este vorba de naţionalizări. Dacă
s-ar fi dorit acest lucru nu s-ar fi venit cu legea de faţă .Naţionalizările
nu sunt īn intenţia autorilor legii prezente , care īşi dau seama
mai bine decāt oricine că o asemenea măsură nu corespunde
realităţilor obiective din ţara noastră [...] Industriaşii
trebuie să īnţeleagă acest lucru şi să
susţină măsurile pe care le ia Ministerul Economiei
Naţionale şi care evită naţionalizările [...] Partidul
Comunist cīnd a voit să facă ceva a spus-o şi nu s-a
ascuns după degete .>
/ Pe 5 apr.'47, Parlamentul a votat
legea. Atribuţiile noului minister
vizau atotputernicia economică a ţării :
organizează şi
controlează activitatea īn domeniul producţiei de stat
şi particulare ,repartizarea de materii prime, distribuirea
produselor industriale şi alimentare , comerţului interior şi
exterior şi regimul
preţurilor. ( Cff. MO nr.89,19 apr.'47 ).
Decizie MAI :timp de 2 ani , nu
se vor mai putea stabili īn oraşele aglomerate -Bucureşti,Cluj,
Iaşi, Timişoara,Galaţi,Constanţa, Ploeşti, Braşov
Oradea ,Tg.Mureş, Tr Severin - "decīt anumite categorii de
locuitori " ( M.O. din 15 mai '47 )
[LD: īn istoriografia comunistă se spunea despre această lege
că fixa īndrumarea ,controlul
,supravegherea activităţii economice īn sectorul de
stat şi privat . Īn legătură cu ea, se dusese o
polemică intensă īn lunile precedente.
-Comuniştii considerau că
legea va face "din
intervenţia statului , o realitate " , iar īn conducerea lor
vor fi pe lāngă industriaşi ,"reprezentanţi ai
muncitorilor " cuvāntul hotărītor avāndu-l "statul
democrat " ,deoarece oficiile industriale vor
īngădui "un control
strict al īntregii activităţi industriale , al īntregului proces de
producţie, de la materia primă pīnă la produsul finit "(
Tudor Savin, Scānteia ,14 febr.'47 )
-Industriaşii au considerat
proiectul ca "o expropriere de fapt " ( Liberalul,
28 martie '47 )
-Pe 23 mai, Gh.Tătărescu
prezintă un Memoriu īn coaliţia BPD ( pe care īl trimite şi puterilor
occidentale aliate ) īn care arată că reformele economice şi
politice adoptate de guvern <nemulţumesc toate categoriile
sociale > iar prin intervenţia statului īn viaţa
economică se urmăreşte <o etatizare lentă ,
dar neīntreruptă >.Pentru redresarea economică , el
se pronunţa pentru <īnlesnirea pătrunderii capitalului
străin [...] pentru punerea īn valoare a bogăţiilor
neexploatate īncă īn ţară .>( Drapelul, 24 mai.'47 )
-Gheorghiu Dej -ca ministru de
resort- īn cuvāntarea de la Cameră arăta că <adversarii
cei mai īnverşunaţi ai proiectului sunt tocmai acele partide
care reprezintă reacţiunea politică şi economică īn
ţara noastră, adică PNŢ al d-lui Maniu şi PNL a
d-lui Dinu Brătianu >care < acuză guvernul
că īncătuşează iniţiativa particulară > şi permite <imixtiunea statului
īn dreptul de proprietate individuală > .El respingea acele
acuze , considerāndu-le false.
- Pe 24 mai'47 , Legea a fost
adoptată cu o majoritate covārşitoare. Pe baza ei, s-au
constituit 14 oficii industriale care cuprindeau 750 īntreprinderi ce funcţionau sub formă de societăţi
anonime , conduse de consilii de administraţii mixte (
reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului şi ai
acţionarilor )
[LD: este de remarcat maniera prin care a fost
legiferată retro' reforma agrară din 23 martie'45,
īncălcānd Constituţia īn vigoare
- care garanta dreptul la proprietate -
īnglobānd īn ea suita de presiuni ,abuzuri şi acţiuni
haotice petrecute īn acea perioadă.
Motivaţia
propagandistică a protejării ţărănimii, era
dublată de enunţarea voalată a unor intenţii viitoare privind "īndrumarea "
ţărănimii către
exploatarea pămāntului prin "cooperative"
- instituţie cu care ţăranul romān era familiarizat - fără a se pomeni de
colectivizare sau de colhozuri .Aceste şmecherii terminologice - īntovărăşiri
agricole , cooperative agricole de producţie
- vor fi folosite şi īn anii următori cānd , prin colectivizarea
forţată, ţăranii vor fi deposedaţi de proprietatea asupra pămāntului .
Vezi pe
larg la Tabloul - Ţărănimea-victimă şi Moşierimea
-victimă ]
- Pe 15 ian.'47, prin Decizia nr.54 ,Ministerul
Agriculturii şi Domeniilor publica
Normele menite să īncheie lucrările reformei agrare .(
M.O. nr.15 , 18 ian.'45 )
-Pe 5 iunie , Parlamentul a dezbătut
şi adoptat o lege cu un articol unic : < Lucrările pentru
īnfăptuirea reformei agrare săvārşite de organele
prevăzute prin legea din 23 martie 1945,regulamentul ei şi
deciziile complementare ale Ministerului Agriculturii şi Domeniilor sunt
acte de guvernămānt şi nu pot fi atăcate de justiţie pe
nici o cale.>
Īn expunerea de motive la lege, ministrul Agriculturii,
Traian Săvulescu, sublinia faptul că legea urmărea "īntărirea
proprietăţii ţărăneşti , determinarea
,consolidarea şi īndrumarea ei către o mai bună
exploatare , prin cooperative>
, pentru ca munca ţărănească <să
se integreze cu un plus īn economie, nu cu un minus .>
Singura opoziţie parlamentară a
venit din partea grupului Tătărescu vice prim-ministru,
ministru Afacerilor Străine- care
a arătat ,cu argumente de drept , că actele diverselor organe
administrative (care operaseră aşa-zisa reformă
agrară ) nu puteau fi īncadrate īn "acte
guvernamentale "( cf. Memoriului publicat īn Drapelul
din 6 iun.'47 )
Comentānd poziţia lui
Tătărescu , PNŢ avertiza opinia publică că < PCR
nu poate ierta şi nu va ierta d-lui Tătărescu actul publicat .Aşteaptă
doar un moment prielnic pentru a-i plăti cu dobāndă >( Dreptatea
6 iun.'47 )
[ LD: Noţiunea de "imobil
agricol" desemna pămāntul ( spre deosebire de cele "mobile"
īn care intrau atelajele, uneltele, vitele de tracţiune ş.a. ).
Prin
această lege, se hotăra dreptul de preemţiune al statului īn
cazul unor suprafeţe agricole rămase neīmpărţite sau
cele confiscate .
Prin
ordine ulterioare ,aceste pămānturi au fost date spre folosinţă
şi administrare , după bunul plac, la diverse ministere
(Agricultură, Interne , Armată ş.a ).După colectivizare,
parte din aceste pămānturi, de la caz la caz, au fost date fie CAP-urilor ,fie GAS -urilor, fie faimoaselor "gospodării de
partid" sau "gospodării
anexe" ale MAI, Securitate ş.a.
Pentru a
se pierde urma autorilor şi profitorilor acestei legislaţii
spoliatoare, după căderea regimului totalitar-comunist, "legea
Iliescu " ,prin prevederile ei, a făcut imposibilă reconstituirea
"imobilelor agricole" , avānd drept
consecinţă miile de procese aflate pe rolul tribunalelor ,
pānă īn ziua de astăzi. ]
Tot pe 5 iunie s-a adoptat şi legea pentru
reglementarea circulaţiei imobilelor
agricole ,prin care,pe de o parte , au fost declarate nule īnstrăinările
de terenuri agricole din epoca de secetă (1 august'46-23 iun.'47 ) ,
pe de altă parte , a consacrat dreptul de preemţiune a statului
.( M.O. nr. 140 / 23 iun.'47 )
Prin această Decizie a Ministerului
Industriei şi Comerţului
s-au stabilit cotele de predare şi modul de colectare al
cerealelor ( M.O. nr.143, 26 iun.'47 )
...Istoricul C.Daicoviciu , ajuns subsecret.de stat
la Aprovizionare , explica ziariştilor că la baza deciziei
stă dorinţa ca ,prin vānzarea obligatorie statului de
către producători a unei părţi din producţie - la
preţul stabilit de stat - se asigură hrană la populaţie .
-Silviu Brucan :ţărănimea "săracă
şi mijlocaşă" să ajute autorităţile la
colectare ,pentru că ei ştiu "cāte grāne s-au făcut pe
pămānturile chiaburilor şi moşierilor expropriaţi "
.Ţăranii trebuie să fie "ochi şi urechi "
şi "să demaşte toate şiretlicurile chiabureşti"
( Scānteia, 11 iulie '47 )
/Prin Decizia nr. 17 / 11 aug.'47, se
emit Obligaţiuni pentru schimbarea leilor vechi cu lei
stabilizaţi ( M.O.nr.183 din 12
aug.'47 ) ;
/Prin Decizia 19 / 14 aug.'47 , se
emit Obligaţiuni pentru
cedarea către BNR , contra plată , a diferitelor valori .
/ Prin Decizia nr. 20 / 14 aug.'47,
au fost retraşi din circulaţie banii emişi de BNR
( M.O. nr. 186 , din 15 aug.'48 )
[LD: De fapt s-a urmărit
pauperizarea posesorilor de capital şi economii -industriaşi, comercianţi
,funcţionari , ofiţeri superiori, pensionari , ţărani
īnstăriţi, ş.a. Īn anii
următori , cei bănuiţi de a nu se fi supus legii , erau arestaţi,
torturaţi -pentru a declara locul unde ascunseseră banii , aurul
sau valuta -condamnaţi la ani mulţi de
īnchisoare ]
- Legea fusese pregătită la
Ministerul Economiei Naţionale - departamentul lui Gheorghiu
-Dej -
de către "experţi
sovietici " ( conducător , prof. E.Varga ) .Ministrul
de Finanţe - liberalul tătărăscan Al.Alexadrini
- nu a fost ţinut la curent cu toate măsurile preconizate .
-Pe 15 august, Adunarea
Deputaţilor a votat legea .Īn toată ţara , peste noapte
, a īnceput preschimbarea banilor
:20.000 lei vechi pentru 1 leu nou .
Sumele de bani ce puteau fi schimbate erau
deliberat limitate. Legea prevedea
şi obligativitatea persoanelor particulare de a preda BNR-ului aurul şi valuta deţinută,ptr
preschimbare la un curs mic.
-Pe 18, 27 aug. Comisia ministerială
ptr. redresare economică şi stabilizare monetară , emite Decizia
21, ( consacrată prin Legea
302 ) prin care industriaşii şi comercianţii trebuiau
să declare īn 15 zile , stocurile de produse, materii prime,
semifabricate sau mărfuri .
-Pe 23 august au fost decoraţi cu
īnalte ordine şi medalii membrii Comisiei interministeriale de
reformă şi stabilizare monetară - Gheorghiu -Dej,Ion
Gh.Maurer,Traian Săvulescu, Tudor Ionescu, Miron Constantinescu, Aurel Vijoli, Simion Zeiger .
Pentru contribuţia la reformă au
mai fost decoraţi Alex.Bārlădeanu
,Mihail Levente, Const.Doncea, Gaston Marin, Nicolae Celac,Gogu Rădulescu
ş.aş.a .
Īn aceeaşi zi, se anunţau noi măsuri pentru apărarea
stabilizării : instituţiile publice şi regiile autonome
trebuiau să cedeze aurul, valutele , cecurile şi ordinele de
plată ,disponibilul de monedă străină la BNR .(
Scīnteia, 23 aug.'47 )
- La un miting organizat de
comunişti īn Piaţa
Naţiunii , Gheorghe Apostol cerea sindicaliştilor
< să
lovească fără
cruţare īn hienele
speculei care, lansānd zvonuri , dosind mărfurile , nedeclarānd
aurul şi devizele jefuite din munca voastră , vor īncerca să
clatine noua monedă >
( Romānia
liberă, 15 aug.'47 )
- Silviu Brucan -specialistul īn
toate:<PNŢ, partidul speculanţilor a complotat contra
stabilizării >; PNŢ
şi PNL au īncercat să frāneze aplicarea propunerilor PCR din 14
iunie , de aceea <trebuie să răspundă [...] pentru
tot răul pe care l-au făcut ţării"
( Scīnteia , 18 aug.'47 )
- <Predaţi
autorităţilor de către cetăţeni ,primii
117 speculanţi de alimente şi lei vechi au fost internaţi īn lagăr.
Ca şi īn īntreaga ţară , cetăţenii Capitalei
au făcut ca speculanţii să simtă mānia poporului . Cu
placarde şi cāntare la gāt , bandiţii speculei au fost
duşi la Prefectura Poliţiei .Īn drum spre lagărul de la
Băneasa , cinci arestaţi au īncercat să evadeze [...]trei
dintre ei au fost īmpuşcaţi .> (Scīnteia , 20
august )
- Speculanţii duşi īn lagărul
de la Băneasa ( comandant cpt.Tomovici ) primesc <cāte 100
gr.mămăligă şi o cană de apă ,la prānz şi
seara >,declară medicul
lagărului, Hladiuc Trifan.( Scīnteia, 21 aug.'47 )
- Instituţiile publice , regiile
autonome, sunt somate să predea la BNR: aurul , valutele
cecurile,ordinele de
plată , disponibilul de valută ( Scānteia , 23 august ,'47 )
- BNR a organizat īntreceri
ptr urmărirea şi arestarea traficanţilor de aur şi
devize.
<Denunţătorii şi
constatatorii vor primi anticipat pīnă la 80 % din valoarea
primei cuvenite ce se va calcula īn raport cu valoarea devizelor
confiscate , iar recompense īnsemnate pentru īncurajare . > (Scīnteia,
27 august )
A rezultat un mare val de arestări
printre industriaşi, negustori, comercianţi , ţărani
īnstăriţi , care au fost supuşi unor anchete dure
pentru a declara locul deţinerii de valută şi aur, din
ţară şi străinătate.
- Pentru "sabotorii
stabilizării", se organizează "instanţe de
sabotaj " , care judecă şi condamnă īn regim de
urgenţă. Pe 30 august , 6 sabotori ai stabilizării sunt condamnaţi
la 8 ,respectiv 5 ani de īnchisoare ; avocatul apărării din
Bacău, este plimbat (de un grup de muncitori ) pe străzile oraşului cu o
placardă de gāt pe care scria:<Eu apăr pe sabotori>(
Scīnteia , 30 aug.'47 )
- Proprietarul magazinului din str.Halelor ,
Stelian Petrescu , este trimis īn judecată pentru "crima
de sabotaj". Oficiosul PCR este indignat că este
judecat īn libertate, şi nu este arestat :
<Trebuie să se termine o
dată pentru totdeauna cu astfel de "interpretări" .Legea
trebuie aplicată īn aşa fel ca ea să-şi
īndeplinească adevăratul rol de apărare a intereselor
maselor muncitoare . > ( Scīnteia, 31 aug.'47 )
[LD:doar cu 5 luni īn urmă ( 15
febr. ),se dăduse un ordin special pentru libera practicarea a arenzii şi dijmei ]
Prin această Decizie a Ministerului
Agriculturii şi Domeniilor ,s-a reglementat modalitatea de
exploatare a tuturor terenurilor - arabile, vii ,grădini de zarzavat,
păşuni, fāneţe, livezi . Prin ea
a fost interzisă arenda şi dijma.
Măsura a lovit atāt īn proprietarii īnstăriţi , cāt
şi īn ţăranii cu pămānt puţin şi
braţe de muncă numeroase, care utilizau această formă contractuală.
Ministerul Industriei
şi Comerţului publică Lista cu alimente libere la
vānzare, cumpărare, transport, consum ( M.O: nr.207 ,9 sept.'47 )
Comisia ministerială
ptr. redresare economică şi stabilizare monetară īnfiinţează
această Societate Comercială
[LD: pe etape , pe ţinte foarte precise , se pregătea
naţionalizarea .]
Sub directa
īndrumare a ministerului Economiei Naţionale - echipa Gheorgiu
Dej, I.Gh. Maurer, Bucur Şchiopu - īn toată ţara comisii
speciale - din care fac parte şi delegaţi ai sindicatelor
- sunt puse să facă inventarierea tuturor īntreprinderilor
industriale, de comerţ , de transport şi a atelierelor de
meseriaşi.
Se cere să se desfiinţeze
"dughenele cu delicatese americane" ,sursă de
aprovizionare "doar pentru liota afaceriştilor şi
speculanţilor" ( Scānteia, 25 oct.'47 )
Parlamentul :Moţiune
de neīncredere
3 nov.'47Comisia afacerilor externe
din Parlament - la propunerea lui Mihai Dragomirescu , sb preşedinţia
lui Miron Constantinescu - adoptă o Moţiune de neīncredere
īn miniştrii liberali , pe care o transmite Camerei şi
Guvernului .
-14 nov.Deputaţii
PNL-Tătărăscu sunt excluşi din Biroul şi
comisiile Parlamentului .
Guvernul:demiterea miniştrilor liberali
-6 nov.'47.Bazat pe Moţiunea votată īn Parlament, Guvernul hotărăşte
īnlăturarea miniştrilor şi subsecretarilor de Stat liberali:
Gh.Tătărăscu (vicepreşed.al Consil.de Min ; ministru
Af.Străine ) -īnlocuit cu Ana Pauker ;Gh.Vāntu ( Lucrări
Publice ) īnlocuit cu T.Iordăchescu ; Al.Alexandrini (
ministru de Finanţe) īnlocuit cu Vasile Luca ;Avram Bunaciu devine
secretar general la MAI );Ion Ciolan( Cooperaţie ), īnlocuit de M.Macavescu
- Pe 24 nov.'47, este numit un nou Consiliu
de Administraţie la BNR , Aurel Vijoli (PCR ) rămānānd singurul guvernator, Tiberiu
Moşoiu ( PNL-t ) fiind eliminat.
Comisia ministerială
ptr. redresare economică şi stabilizare monetară ,
īnfiinţează această societate, urmată de anchetări,
confiscări şi arestări īn rāndul comercianţilor privaţi
.
Casa de Amortizare şi
Finanţare este desfiinţată de "Comisia
ministerială ptru redresare economică şi stabilizare
monetară " ( condusă de Gheorghiu Dej ) , toate atribuţiile sale fiind
preluate de Ministerul de Finanţe, pānă la reglementarea
definitivă .
[LD:Lovitura de stat de la 30 dec.1947 a
fost o decizie luată la Moscova ,executată de PCR , avānd
ca instrument guvernul Groza şi armata . Vezi context
şi etape la tabloul Genocidul comunist şi Monarhia-victimă
]
Golopenţia şi Onică , Rezultate
provizorii- Institutul Central de Statistică , Bucureşti,
1948.
Prin decret se acorda Direcţiei
Generale a Poliţiei şi Inspectoratului General de
Jandarmi competenţă exclusivă īn
cercetarea şi urmărirea speţei de "sabotaj"
sau "speculă" economică .
[LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile Legii 312-"legea
Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi
pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de
război ( 21 apr.'45 )
sunt
introduse īn cāteva articole din Codul Penal .]
Pentru
majoritatea sentinţelor politice se va invoca art.209 din Codul
Penal (īn vigoare īntre 1948-1968 ) [ Vezi pe larg la Justiţia
comunistă ]
Gheorghe Gheorghiu-Dej- preşed.
al Consil.Ec. Superior, preşed. al Comisiei de Redresare
Economică şi Stabilizare Monetară, coordonator al
activităţii Ministerelor economice şi financiare. Ministrul Industriei
- Chivu Stoica ; ministru la Finanţe- Vasile Luca ;
[ LD: Lovitura decisivă prin care au fost
naţionalizate 1050 īntreprinderi - 90 % din producţia
ţării - iar social s-a
lichidat burghezia industrial-
finaciară a Romāniei .
Precizăm
că naţionalizarea a fost precedată şi urmată
de valuri de arestări ,
procese, condamnări, deportări, confiscări de avere , cu aspect discreţionar, genocidar ]
- Īn 2 ore de "dezabteri " ,MAN a votat īn unanimitate legea . .
Prin lege,īntreprinderile industriale,miniere,bancare,de
asigurări şi de transport ,devin <proprietate
socialistă de stat > , cu rol dominant īn economia naţională.
- La 29 iunie, se īnfiinţează Comisia
de Stat a Planificării - preşed. Gheorghe Gheorghiu Dej
; vicepreşed. Simion Zeiger şi Vasile Luca .
Prin acest Decret ,se acorda Direcţiei
generale a Poliţiei şi Inspectoratului General de
Jandarmi competenţă exclusivă īn cercetarea
şi urmărirea speţei de "sabotaj" sau "speculă"
economică .
[LD
Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului
)către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii
Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful
Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului
Operativ urma a fi prelucrat
ulterior de g-ral Ion Bejenaru
(comandantul zonei IV-Timişoara ) Ordinul
a fost transmis către toate
unităţile teritoriale ale Securităţii .
Pe baza
lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice"
Documentul
este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor īntreţesute
īntre structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate -
Justiţie -Armată.
[
Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape
]
< Direcţiunea generală a
securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă facem cunoscut că īncepānd
cu ziua de 22 ian.1949, se formează īn oraşul Caransebeş
un Comandament Unic.Īn faţa acestui Comandament Unic
,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov. Ambruş le
cunoşti de cānd s-a discutat la Bucureşti, sarcini
ce revin atāt trupelor Jandarmeriei MAI cāt şi organelor de
securitate.>[...]
Tovarăşul General
Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune
,pe care va trebui să-l prelucraţi īmpreună.>[.....]
<Comandamentul Unic este organul care conduce
īntreaga operaţiune de pe teritoriul fixat
Nici o operaţiune nu
va putea fi luată , atāt de organele de securitate cāt şi de
celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă,
atāt īn ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor
teroriste, cāt şi celor de evacuare a chiaburilor
, a deblocaţilor ,a elementelor suspecte etc.>
< Īn ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor īntocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales īn această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<Īn ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cāt mai strānsă, o īnţelegere cāt mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă īn sānul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cāt
mai strānsă cu secretarul judeţean PMR ,īn aceste
probleme şi mai ales īn problema de evacuare ,amintită mai
sus.Partidul vă poate ajuta deopotrivă atāt pe voi
cāt şi pe celelalte organe.>
<De felul cum vă
veţi īndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor
,iar reuşita lor nu va avea decāt să ridice prestigiul
Securităţii ,bastionul īnaintat ,apărătorul
libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă
pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
[ LD: este momentul cānd Nicolae Ceauşescu este numit
ministru adjunct la Ministerul Agriculturioi şi Domeniilor
.
Textul prevede <trecerea īn
patrimoniul statului, ca bunuri ale īntregului popor, exploataţiile
agricole moşiereşti care au făcut obiectul exproprierii
aceleiaşi legi cu īntreg inventarul viu si mort si clădirile
aparţinānd sau afectate acestor exploataţii, indiferent de locul
unde se afla>.
Prin acest decret,au fost trecute īn
proprietatea statului īncă 472.000ha.
Decretul a fost dat ca o completare la Legea
187 /mart.' 145 ( reforma agrară )
Terenurile şi inventarul
(viu sau mort ) , clădirile, instalaţiile şi produsele
agricole , creanţele, titlurile şi participaţiunile
(decurgānd din activitatea marilor exploatări funciare ) erau obiectul
exproprierii ( art. 2 )
-Rezistenţa īn faţa
confiscărilor sau sustragerea de bunuri , erau pedepsite cu
5-15 ani muncă forţată
şi confiscarea īntregii averi ( art. 4 )
( Buletin Oficial, 1-2 mart.'49 )
- Legea privind "Regia
Autonomă a Exploatărilor Agricole , Zootehnice , a Industriei
Agricole şi Maşinilor " fusese pregătită īn Consiliul
Superior Economic ( preşed.
Gheorghiu Dej ) şi publicată īn M.O.275 din 27 nov.'46.
- Pe 2 mart.'48, a fost
adoptată de MAN.
-Cf acestei legi, au fost naţionalizate 6.258
moşii şi 4.456 conace , īntr-o singură
noapte fiind strămutate forţat peste 7. 800 de persoane.
-Prin lege ,a fost trecută īn proprietatea regiei -deci a
statului - 266 ferme (
60.000ha ),127 centre agricole ( 4.332ha ),127.297 pămānt
arabil (păşuni , stufăriş ) ,30 pepiniere
(1.000ha ), 343 loturi zootehnice ( 2.224 ha ) ,17.000 capete animale
de rasă ,211 centre de maşini agricole,( 3.135 tractoare,2.000
batoze ,5.000 semănători)
terenurile agricole şi proprietăţile Oficiului
Naţional al Colonizărilor,moşiile de 50 ha
,lăsate prin legea de reformă agrară din mart.'45 .Īn
total :342.319 ha.
[ Vezi tabloul Moşieri,
proprietari - victime ]
Plenara CC al PCR privind transformarea
socialistă a agriculturii, pentru īntărirea alianţei clasei
muncitoare cu ţărănimea muncitoare .
a laboratoarelor
chimico-farmaceutice, a depozitelor de medicamente şi a
laboratoarelor de analize medicale.[LD:Vezi tabloul Medici,
farmacişti-victome ]
[ LD:
Hotărārea prevedea
construirea unui canal de 70 km., traversānd Dobrogea, conceput
de comunişti ca <un mormānt al burgheziei romāneşti
> , deoarece 80 % din māna de
lucru trebuia asigurată prin munca forţată a
deţinuţilor politici .
S-au
ţinut de cuvānt ! Canalul a devenit mormānt pentru mii de
oameni care şi-au găsit
sfārşitul acolo, īn cei 4 ani de funcţionare.
Īn iulie
1953, şantierele s-au īnchis , după ce ,pentru
a-şi ascunde eşecul, īn sept.'52 au fost declanşate cāteva
procese de sabotaj, soldate cu condamnări la moarte şi execuţii.
[Vezi
Genocidul comunist - cronologie, context, etape ]
[LD:
Īn viziunea PCR ,
Canalul trebuia să constituie < mormāntul burgheziei romāneşti >
Noi īl
considerăm mormāntul prigoniţilor de urgia comunistă.
Proiectul a demarat la sfārşitul anului'49 şi va căpăta consistenţă
juridică , organizare administrativă , populare cu <duşmani
-sclavi >, īn primele luni ale anului '50 şi īn anii ce au urmat. De bolnavi,
de morminte n-au avut nici o grijă , dimpotrivă, urmele
trebuiau să dispară : şanţurile , gropile,
taluzele au īnghiţit cadavrele.
O
dovadă că acest procedeu a fost deliberat aplicat , este faptul că "sintezele
" , "rapoartele" de uz intern ale Consiliului
Securităţii Statului ( 1953,1955,1958 ), făcute pentru
conducerea PCR, erau făcute numai pe baza evidenţelor de la ieşirea
din detenţie , nu pe baza listelor de la intenare .Zecile de
mii de liste , au dispărut .]
[
Vezi Cicerone Ioniţoiu, Dicţionare,volumele sau
www.procesulcomunismului.com. ]
O
sintetică şi adecvată concluzie privind Canalul
Dunărea-Marea Neagră, o datorăm lui Romulus Rusan : <Procedura
copiată după originalul NKVD ...>
[Vezi Genocidul comunist/ cronologie,
context, etape ]
Īn virtutea acestui HCM, urmau să
fie arestaţi cei ce <primejduiesc sau īncearcă
să primejduiască regimul de democraţiei
populară şi construi rea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă faptele
lor nu constituie infracţiuni >
[LD: adică acei presupuşi "duşmani" ce nu
intrau sub incidenţa infracţiunilor
prevăzute īn Codul Penal şi nu puteau fi
judecaţi şi condamnaţi ,din lipsă de probe.]
[ LD:Extrăgāndu-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul şi
Ordinele următoare I
au stat la baza sutelor de mii
de "reţineri administrative " ,oameni
īnchişi fără mandat
şi fără proces,pe baza "listelor negre "
īntocmite de organele puterii .
- Pentru
arestarea rudelor demnitarilor a
urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea
celor īnchişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări
"uşoare" ,
a existat
Decizia MAI nr 708/1952,conform căreia ,cel
eliberat urma să facă a
doua condamnare , ca pedeapsă administrativă )
-Prin acest prim Decret ( urmat de altele
) au fost reglementate aşa-zisele
<pedepse administrative > pentru cei care <prin faptele lor
sau manifestările lor , direct sau indirect , primejduiesc sau
īncearcă să īngreuneze construirea socialismului īn Republica
Populară Romānă, precum şi pentru cei care , īn acelaşi
mod, defăimează puterea de stat sau organele sale ,
dacă aceste fapte nu constituie sau nu pot constitui prin
analogie infracţiuni .>
[LD: Pe baza acestei Hotărāri
de Guvern, , Ministerul de Interne a emis Decretul şi
mai multe Ordonanţe (
cu o procedură copiată
după un "model" NKVD ) pe
baza cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau īncearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
īn Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM.
:Extrăgāndu-şi
legitimitatea din HCM-ul din 3
ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au
stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni īnchişi fără mandat şi
fără proces,pe baza "listelor negre "
īntocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea
rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor
īnchişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări
"uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
)
[Vezi tablourile ,pe categorii
de victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărāt pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii īntocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixānd durata pedepsei ( īntre 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni īnchişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " īntocmite de
organele Securităţii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin īn aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor īnchişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
Naţionalizarea
imobilelor care au aparţinut foştilor industriaşi, moşieri
, bancheri, comercianţi.
Erau vizaţi marii
bancheri,industriaşi,comercianţi,proprietari de teren,
proprietari de
imobile naţionalizate şi alte elemente ale <marii
burghezii >,
īn calitatea
lor de proprietari de pămānt
( cu care rămăseseră după exproprieri)
Să
cunoască Rezoluţiile CC al PMR şi ale Guvernului privind măsurile
luate pentru a ameliora activitatea de pregătire şi executare
a campaniei de īnsămānţări de primăvară ( art. 1 )
( Bul.Of.13
/ 31 ian.'51 )
[LD:atunci
s-au pomenit romānii cu economii la CEC sau bănci ... săraci peste
noapte .]
Schimbul banilor se face la raportul de 20
pānă la 400 lei vechi ,pentru 1 leu nou , diferenţiat pentru
populaţie , īntreprinderi de stat şi cooperative. A avut un rol
deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a economiei naţionale .
[ LD:Pe
baza acestui articol din Codul Penal ,au fost judecaţi şi
condamnaţi īn anii 1955-'56 foştii angajaţi ai
Poliţiei Siguranţei şi
Serviciului Secret de Informaţii , arestaţii din anii 1948-'50 ] Decretul nr.62 din febr.'54 a avut un caracter secret
, nefigurānd nici īntr-o ediţie a Codului Penal ,instituind o normă
de drept penal cu caracter
retroactiv.
Art.193 (indice 1 ),avea următorul
conţinut :<Activitatea
intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării
revoluţionare desfăşurată īntr-un post de
răspundere īn aparatul de stat sau īntr-un serviciu secrete ,pe timpul
regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe
viaţă şi confiscarea totală a averii .
Dacă fapta prevăzută īn
aliniatul precedent a fost săvārşită īntr-un alt post decāt unul
de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi confiscarea totală
ori parţială a averii .>
Pentru cei care <prin fapte sau
manifestări īncearcă să primejduiască
regimul de democraţie populară >
Alexandru Drăghici - Interne
Gheorghe Diaconescu
alternanţă cu Avram Bunaciu - Justiţie
Lotul intelectualilor a fost lărgit cu moşierii
din Muntenia aflaţi cu domiciliu obligatoriu īn Cāmpulung-Muscel
: fam.Noica (Bebe, Constantin, Iacob ) , Sighireanu ( Dinu ) ,
Mavrodineanu, Lambrino ş.a.
Propagandistic, erau consideraţi "vinovaţi"
pentru rezistenţa ţăranilor la colectivizare .
Īn realitate - aşa cum
probează Hotărāri ale CC
al PCR - s-a urmărit deposedarea lor de pămānturi, case
şi acareturi , pentru crearea Gospodăriilor Agricole de Stat
.]
Ancheta pentru proces a īnceput la 11
dec.'58 , fiind interogate peste 300 de persoane , din care 23 au
fost puse sub acuzaţie . Unii "martori" au fost condamnaţi īn alte procese .
( Un lot similar a fost alcătuit cu moşieri
moldoveni , cu domiciliu obligator la Piatra Neamţ ) .
[LD:sic ! astfel se intitula decretul care a
declanşat teroarea contra "chiaburilor",şi
care s-a soldat cu confiscarea pămānturilor,cu arestarea a cātorva sute
de mii de ţărani fruntaşi ai satelor ]
Sentinţa nr. 24 / 1 martie 1960
.Preşed. Adrian
Dimitriu ; pr.acuzator- Micuţelu Constantin.
[LD: Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul
173 din 3 apr.'64 ; la alţii
Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul
310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI )La majoritatea
foştilor deţinuţi ,este indicat Decretul 411 din 24 iul.'64 ,
căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [
Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]
- Romulus Rusan vorbeşte despre cca
17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din
lagăre, īnchisori şi domicilii forţate , īn perioada februarie-
august '64.
El subliniază faptul că , toţi
cei eliberaţi au
rămas cu cazier penal şi au continuat să fie
ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.(
Cf. Romānia īn timpul războiului rece )
-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de
Plenara CC al PCR
-Pe 21 iunie, MAN l-a votat .
[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi
condamnări pentru diversele culpe politice.
Doar Īn
Romānia se produsese " graţierea " delictelor politice
! Decretele cu pseudo- diagnostice medicale, au fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "organe" īmpotriva
adversarilor regimului
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicānd explicit obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul
informativ complet asupra tuturor foştilor
condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii
statului, aflaţi īn ţară şi străinătate. >
( Cf. Romuluus Rusan, op.
cit )
[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie cāteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberarările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea
celor care, după anii grei de puşcărie - cu
proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele
distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie
urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la
Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de
"lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rāndul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de īnchisoare) care să+-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă īn
Rapoartele făcute
( transformată īn tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
:[ LD: Īn conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste īmprumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărāt să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus romānilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , īn realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare.Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem.
Avem īn schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ - pāinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - pānă la stadiul de
īnfometare , atāt īn oraşe , cāt
şi īn mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,pānă la īngheţarea caloriferelor ( acasă , la
servici , īn spitale, īn creşe, īn şcoli,īn căminele
studenţeşti , īn instituţiile publice, īn sălile de
spectacol ) ;
reducerea energiei electrice , pānă la oprirea sursei (
cf. unor programe speciale ) ;
reducerea mijloacelor de transport īn comun -
trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea
īntre localităţi , dar şi īn oraşe , devenind o mare
problemă ; reducerea programelor
TV - pānă la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
-George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;
Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului
Maxim Bergheanu - Muncă ;
[ LD: Īn vederea construirii "Centrului Civic"
, a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria
Socialismului " , īncep marile demolări ale "micului
Paris " : străzi , monumente
istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici , linii de tramvaie, colinele de pe cheiul Dāmboviţei , cad sub asaltul
buldozerelor, la simpla arătare
cu degetul a "tovarăşului " , care
vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de
activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strāngere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să īngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ;
Documente
, Memorialistică , Istoriografie ,Biografii ,
Procese, Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
romān.Ca orice bibliotecă, ea va fi īmbogăţită pe
măsură ce arhivele - īncă ferecate - se vor deschide.]
Moşier , n.1889.A fost
condamnat şi a murit la īnchisoare , īn 1956.
Directorul serviciului
comercial de la Uzinele Titan-Călan-Nădrag .A fost
condamnat īn 1948 , īn unul din "loturile Pop-Bujoi "
Moşier, n.1911, Agrieş
( Bistriţa-Năsăud ) .Arestat īn 1945, condamnat la 2 ani
executaţi la īnchisorile din Dej şi Aiud .
Moşier , n.1900 ,
Săcele (Braşov ).Arestat īn august 1949 ,condamnat la 20 ani de
muncă silnică , a murit īn temniţă pe 1 sept.1961.
Industriaş.Arestat īn martie
1947,īn acţiunea de pregătire a naţionalizării
industriei
Comerciant din Bucureşti
.Īmpuşcat de ostaşi din Divizia "Tudor Vladimirescu
" , īn timpul manifestaţiei din 8 nov.1945 , din Piaţa Palatului
Regal.
Viticultor renumit.Arestat,
condamnat şi īnchis la Aiud.
Agricultor , n.1921,
Ludeşti ( Dāmboviţa ).Condamnat īn 1951, īncarcerat la Jilava şi
Canal.
A murit pe 14 dec.1952,īn
colonia " 5 Culme" .
Comerciant din Constanţa
, n. īn 1897. Arestat de Securitate īn 15 aug.1952, condamnat la 5 ani
temniţă grea, pentru "activitate anticomunistă"
.Īnchis la Ghencea şi Peninsulă .
Fost moşier, n.pe 17 apr.1893
la Tecuci .După expirarea pedepsei, deportat īn Bărăgan,
cu domiciliu obligatoriu , unde a murit īn 1962.
Proprietarul fabricii de pāine
din Şoseaua Ştefan cel Mare din Bucureşti .
Arestat după
naţionalizare ( 1948 ) şi aruncat de la etajul V al Prefecturii
Poliţiei Capitalei , īn timpul anchetei.
-Max Auschnitt -condamnat (
īn contumacie) la muncă silnică pe viaţă, degradare
civică pe viaţă şi confiscarea averii ,pentru < crimă
de īnaltă trădare, crimă de răzvrătire, complot īn
scop de trădare, de surpare a ordinii constituţionale şi īn scop
de răzvrătire > .
condamnat la muncă silnică pe
viaţă , degradare civică pe viaţă şi confiscarea
averii , pentru < crimă de īnaltă trădare, crimă de
răzvrătire,complot īn scop de trădare, de surpare a ordinii
constituţionale,uneltire contra ordinii sociale, crima de organizare
şi participare la organizaţie de tip fascist, politice şi
paramilitare, propagandă şi īntreprinderea de acţiuni īn
favoarea organizaţiilor de tip fascist ,politice şi paramilitare.>
Tribunalul Militar-Bucureşti. Completul
de judecată : prim-preşed, dr.Petrescu I.Alexandru col.Colceag
Gh.,Sārbu Eremia, lct.col.Zănescu Ion, lct.col.magistrat Stănescu
Simion ;
procurori : col.Stanciu Constantin
şi lct. magistrat Eftimie Călin.(1 nov.'48 )
Comerciant , n.īn 1906.Condamnat
, a murit pe 8 mai 1948, la Aiud .
Dir.al Societăţii
Lupeni .Ing din Bucureşti , n.īn 1898 .Arestat īn 1948
(īmpreună cu mama, fratele ,soţia şi copilul ).Judecat īn procesul
"lotului paramilitar " (Bujoi, Măcelariu, Pop) condamnat
la muncă silnică pe viaţă, cu confiscarea averii
, pentru <trădare>
şi intenţie de <răsturnare a regimului
> A ispăşit pedeapsa la
Jilava, Aiud,Minele de plumb şi Piteşti.
A murit īn 1958,la 10 ani după
īntemniţare ,la Piteşti .
Agricultor, n.īn 1909, propritar
a 50 ha de pămānt īn com Alimpeşti ( Gorj ) .
Arestat īn noaptea de 3
martie 1949, īmpreună cu soţia ( Banu Aurelia ),fără
să li se permită să-şi ia vreun lucru,deportaţi la
Tg.Jiu cu domiciliu obligatoriu,pānă īn 6 iunie 1963.
Agricultor din Bozovici (
Caraş-Severin ) Arestat īn 1949, chinuit de Securitatea din
Timişoara , īnchis la Jilava şi Tārgşor, expropriat
de avere .La "eliberare" , trimis cu domiciliu obligator la
Nehoiu ( Buzău ) .
Moşieri .Fraţi ,n. īn
Bucureşti (primul, căsătorit cu Flavia ,sora lui Corneliu Coposu
). Īn 1949, au fost arestaţi
şi anchetaţi de Securitatea din Tārgovişte şi
Piteşti .
Director la Societatea
Lupeni ,n.īn 1891.Arestat , anchetat la Prefectura Poliţiei
Capitalei , omorāt pe 6 dec.1947,
prin aruncare pe fereastră .
Comerciant.Condamnat īn 1948
, īnchis la Aiud , unde a murit pe 15 dec.1950 .
Bancher evreu .Arestat şi
condamnat īn 1949, pentru "īnaltă trădare " .
Anchetat şi īnchis la MAI şi Jilava .
Chiabur. Hărţuit
pentru īnscriere īn colectivă, īn 1960 a fost condamnat la 10 ani īnchisoare
cu confiscarea averii ."Graţiat " īn 1964 .
Negustor din Turnu Severin.
Arestat īn 1947, pentru deţinere de aur, condamnat la 3 ani īnchisoare,ispăşiţi
īn lagărele de la Poarta Albă , Cernavodă şi Colonia-5
Culme
Director la o fabrică
de pāine. Arestat īn 1948, īnchis la Ocnele Mari , a lucrat sub teroare la
ateliere.
Inginer, prof.univ.īn Bucureşti
, n.īn 1904 la Ploieşti .Īn conducerea grupului anticomunist
"Pop-Bujoi " .A sprijinit grupul condus de Diamandi Ionescu , care
acţiona pe Valea Iarei . Arestat īn 1948, condamnat la muncă
silnică pe viaţă ( sentinţa din 1 .XI.1948 ) .A trecut
prin īnchisorile din MAI, Jilava şi Aiud.
Avocaţi şi
moşieri -fraţi cu Ilie ( locotenent condamnat īn procesul "Sumanelor
Negre " ),arestaţi īn 1949, condamnaţi şi cu
averea confiscată , luānd drumul puşcăriilor din Jilava,
Aiud, Oradea, Minele de plumb din Cavnic.
Negustor din Craiova (
tatăl cāntăreţei Mia Braia ) A fost arestat īn 1958 , pentru
"discuţii duşmănoase la adresa guvernului comunist
" ,īnchis la Uranus şi Jilava, fiind eliberat īn 1960.
Morar, n.īn 1894 la
Trifeşti ( Neamţ ) .Arestat pe 15 aug.1952, a murit pe 20
mart.1953, īn lagărul de muncă forţată de la Bragadiru.
Comerciant din
Constanţa, n.īn 1902.Arestat īn 1949, condamnat la 12 ani muncă
silnică ( sentinţa nr 97 /
10 .III.1950 ) de Tribunalul Militar -Constanţa , pentru legături cu
mişcarea de rezistenţă din Babadag .
N.1866, la Florica (Argeş ) ,al doilea
fiu al lui Ionel I.C.Brătianu ,frate cu Ion şi Vintilă . Studii
liceale la Bucureşti ( "Sf.Sava" )şi Paris ( "Saint
Louis" );studii universitare la Şcoala Politehnică
şi Şcoala Naţională de Mine , din Paris, devenind
inginer ( 1891 ). Dir.al Societăţii Romāne ptr exploatarea
petrolului ;administrator al Societăţii "Bistriţa"
( 1895 ), dir.al fabricii "Letea" din Bacău ( 1897-1907
);director al Creditului Funciar Rural ( din 1911 ).
Cu partidul dizolvat īn 1947, cu averea
confiscată la naţionalizare , īn 1948 ,a fost arestat pe 5/6 mai
1950,īn "lotul demnitarilor" ,transportat īn dubă la
Sighet ,torturat şi batjocorit,a murit pe 20 august 1950 .
N.īn 1908, la Bucureşti (cel mai mare
din cei trei fii ai lui Dinu Brătianu ).Inginer ( Şcoala
Superioră de Mine din Saint Etičnne ), dir.al fabricii de hārtie din
Letea (pānă la naţionalizare ( 11 iun.1948 ). Īntre 1951-1954, īnchis
la Aiud, Oneşti, Peninsula şi Poarta Albă ;īntre1954-1959, i
s-a fixat domiciliu obligatoriu īn Bărăgan, unde a lucrat ca
muncitor la un GAS .
După 1960, a lucrat ca tehnician la
Cacica şi Filipeştii de Pădure , fiind mereu supravegheat ,
hărţuit şi anchetat ( bătut, poate şi otrăvit
). A murit pe 1 sept.1987.
N.īn 1908,īntr-o familie īnrudită cu
cea Brătienilor de la Florica ,din care, sub dictatura comunistă au
fost omorāţi 6 membri. Licenţiat al Facultăţii de Drept
,fost dir.comercial adj.la SAR-Telefoane .După '44,
īmpreună cu George Manu a scris lucrarea "Īn spatele cortine de
fier ", care , deşi nepublicată , a folosit
delegaţiei romāne ca documentar la tratativele de pace de la Paris (
printre altele ,era demonstrat că Romānia plătise , pānă īn
1946, de 4 ori datoria de război impusă prin armistiţiu ).
Arestat īn noaptea de 31
martie 1948 ,chinuit īn anchete la Malmaison , condamnat la 15 ani
muncă silnică ,īnchis la Jilava şi Aiud .Īntre 1963-'64, i s-a stabilit domiciliu
obligatoriu la Viişoara ( Bărăgan )."Eliberat"
,a părăsit ţara ,s-a stabilit la Zurich ,unde a murit pe 14
ian.1991.
Proprietar.Tatăl lui
Mihai Dan Brătianu. Expropriat şi trimis cu domiciliu obligatoriu
īn Bărăgan, unde a murit pe 10 ianuarie 1954, fără
a-şi mai vedea fiul.
N.īn 1894, la Bucureşti .Licenţiat
al Şcolii Naţionale de Mine ( Paris ) .Director general la Societatea
"Lupeni" şi "Petroşani "
;vicepreşedinte al UGIR şi al Asociaţiilor industriilor
metalurgice şi miniere ;prof .univ. la catedra Exploatări Miniere
(Şcoala Politehnică -Bucureşti ).
Ministru
"tehnician" la Industrie şi Comerţ ,īn guvernul de
alegeri Gh.Tătărăscu ( nov-dec.1937 ); membru īn Consiliul
Superior Economic ( 1938 ) ;
membru īn Consil de administraţie al Industriei Aeronautice Romāne
(1938 ) ; ministru al Economiei Naţionale ,īn guvernele
regimului carlist conduse de Armand Călinescu ( 7 mart-21 sept.'39 ),
g-ral Gh.Argeşanu ( 21-28 sept.'39 )şi C.Argetoianu ( 28 sept.-23
nov.'39 ).
După 23 aug.'44, intră īn nucleul
de conducere al Mişcării Naţionale de
Rezistenţă anticomunistă ( din dec.'45 ).Implicat īn
procesul " Sumanele Negre " ( 1946 ) , reuşeşte
să se ascundă un timp .
Arestat īn martie 1948,īn
"lotul Pop-Bujoiu " ,condamnat la muncă silnică
pe viaţă ( dosar nr.4066 / 2 nov.'48 )de Tribunalul Militar
Bucureşti (alături de Ioan Pop, George Manu ,Horia Măcellariu ,
Ioan Z.Gheorghe ş.a. ).Īntemniţat la Jilava, Aiud, Baia Sprie
şi Văcăreşti .
Implicat īntr-un nou proces ,la 11 iulie
1949 ( "dosire de aur şi devize " ) , mai primeşte o
condamnare de 25 ani īnchisoare .A murit la spitalul īnchisorii
Văcăreşti ,pe 30 mai 1956.
Moşier din Craiova - cu
moşie la Breasta -Dolj.Arestat īn 1949 de Securitatea din Craiova,
īn campania de confiscare a moşiilor. A murit īn 1950, la Gherla .
Mery ( sora )a fost arestată
şi torturată , īnchisă la Mislea , unde a murit.
Directorul rafinăriei "Romāno-americana"
.Arestat şi condamnat īn 1949.Īntemniţat la Jilava
şi Aiud.
Fraţi moşieri din Galaţi .Ion
,arestat īn iunie '48 , pentru "propagandă anticomunistă
" , a murit īn timpul anchetei ; Nicolae , arestat īn martie'49 , a
murit īn domiciliu obligator.
Negustor, ex-primar
PNŢ., n. īn Dor Mărunt ( Călăraş ).Arestat la 15
aug.1949, ţinut la Jilava 6 luni ( fără judecată ) .Rearestat
la 15 aug.1952,condamnat la 2 ani muncă silnică ,
executaţi la Ghencea, Galeş şi Peninsula .
N.īn 1882, īn Bucureşti , īntr-o
familie de mari proprietari.Licenţiat īn Drept ( Paris ).Membru al
P.Conservator ,ministru la Culte şi Instrucţie ( 1906-1907 );
iniţiator al constituirii P.C.-Democrat takist (febr.1908 ) ;Prefect
de Durostor ( 1913-1918) şi Covurlui-Galaţi ( 1918-'19 ) .
Deputat de Durostor (
1919-1933 ).
Din 1922, intră īn PNR apoi, după
fuziunea cu PŢ, activează īn PNŢ.Preşedintele Uniunii
Camerelor Agricole ( 1928-1930 ).Arestat īn noaptea de 4 / 5 mai 1950 ,
īn "lotul demnitarilor",transportat īn dube la Sighet ,unde a murit
la 25 martie1953, fiind aruncat la groapa comună.
Moşier şi industriaş.N.īn
1990, la Bucureşti (frate cu I.Cămărăşescu ) .Arestat
, condamnat , cu averea confiscată, īn 1949.A murit pe 7 apr.1960, īn
domiciliu obligatoriu .
Directorul Uzinei de
vagoane -Arad, membru fondator al Asociaţiei de Prietenie
Romāno-Americane .A fost pus sub urmărire de Securitate , din 1948
.Arestat īn 1949, pentru legături cu SUA.Rearestat la 22
febr.1952.Condamnat la 4 ani īnchisoare , de Tribunalul Militar -Cluj,
fiind īnchis la Cluj, Jilava, Oradea, Canal, Balta Brăilei .Eliberat la
1 iunie 1955.
Bancher, n.īn 1909 la
Paris.Licenţiat īn Drept ,la Oxford.Dir.g-ral al "Băncii
Chrissoveloni ",dir.la "Luceafărul" ,membru īn
direcţia "Băncii de Control" .
Arestat .Condamnat .A trecut prin
penitenciarele Jilava , Aiud şi Piteşti.
După eliberare , a reuşit să
plece īn Grecia.
[LD:Un "caz" construit pe o procedură
juridică practicată īn "epoca Ceauşescu"
, prin aşa numitul "recurs
īn supraveghere sau extraordinar " declarat de
procurorul general al Romāniei , după ce inculpatul fusese condamnat
şi executase pedeapsa īn "epoca Dej".
Nu cunoaştem valoarea juridică a acestei "casări"
şi "achitări " , nici dacă fostul"duşman"
a supravieţuit regimului
penitenciar sau şi-a recăpătat averea confiscată, deoarece
sentinţa Tribunalului Suprem nu o spune.]
Croitor īn Iaşi, n.īn
1906 īn Huşi, jud.Vaslui.
Condamnat īn 1949 ,la 4 ani
īnchisoare , pentru "uneltire contra ordinii sociale " .
Rearestat īn 1959,deoarece < s-a
menţinut pe aceeaşi poziţie duşmănoasă,
şi după ispăşirea pedepsei, şi, īn repetate rānduri ,
īn atelierul său de croitorie din Iaşi a făcut diferite
afirmaţii duşmănoase[...]a elogiat acţiunile
contrarevoluţionare din Ungaria [...] a adus calomnii la adresa
URSS [...] a făcut comparaţii ostile īntre modul de
viaţă din trecut şi cel de după eliberare > ; condamnat
la 15 ani muncă silnică şi confiscarea averii
( Sentinţa nr. 462 / 12 august 1959 ) de Tribunalul Militar
M.U.-Iaşi , pentru infracţiunea de "uneltire contra
ordinii sociale".
Īn 1973, Tribunalul Suprem ,Secţia
Penală ,Complexul Militar, cu Decizia nr.161 din 25
decembrie 1973, decidea :<Admite
recursul extraordinar declarat de Procororul General īmpotriva
sentinţei nr.482 din 12 august 1959 a Tribunalului Militar- Iaşi şi Decizia nr.2463 din
15 septembrie 1959 a Tribunalului Militar a regiunii a II-a Militară.Casează
hotărīrile atacate .
Īn baza art.11
pct.2 lit.a şi art.10 lit d.c.pr.pen., achită pe
inculpatul Cioloacă Ion pentru
infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale prev.de art.209
pct.2 lit.a comb. cu art.209 pct.2 lit.b.din codul penal anterior. > [
Semnează : preşed.-g-ral mr. de Justiţie, Apostoliu Alexandru ;
procuror- lct.col.Virca
Vasile ;judecători-col.de justiţie Catană Alexandru şi Bramovici Ioan.]
Moşier.Avocat , membru
PNL . N.īn 1885 , īn Năgheruşi -Seini (Maramureş ).Arestat la 2 martie
1949 , īn "lotul moşierilor" .Expropriat ,
condamnat cu domiciliu obligatoriu īn Bărăgan. A murit pe 12
dec.1956.
Moşier.N.īn 1885, īn Beba
Veche ( Timiş ) .Arestat la 18 iunie 1951.Expropriat, cu
domiciliu obligatoriu , a murit pe 3 iul.1956, īn timpul executării
pedepsei.
Agricultor din Calnia -Satu
Nou (Constanţa ).Condamnat la 8 ani īnchisoare şi confiscarea
averii de Tribunalul Militar
-Bucureşti (sentinţa nr 2.214 /21 oct .1954 -preşed.lct.mj.de Justiţie, Ambru
Dumitru ) , pentru "uneltire contra ordinii publice "
Inginer petrolist , fost dir.la Societatea
Romāno-americană. Condamnat īn 1950, pentru relaţii cu
străinii .Īncarcerat la Jilava,Aiud,Piteşti.Bolnav de
glaucom,deşi a adresat un Memoriu lui Gheorghiu Dej, nu a fost
operat."Eliberat" īn 1964 ( Decretul 411,de "graţiere"
),a ieşit grav bolnav şi orb .
Negustori din Cāmpia Turzii
( Cluj ).Daţi afară din case īn 1945 (rechiziţionate de sovietici ) ;arestaţi pe 14 mai 1948
,cu averea confiscată , torturaţi la Securitatea din Sibiu
,judecaţi şi condamnaţi .Dumitru -la 14 ani muncă
silnică , Ion -la 8 ani īnchisoare, "plimbaţi" prin
īnchisorile exterminatoare:Aiud, Galaţi, Suceava, Sighet, Alba Iulia
,bălţile Dunării, Văcăreşti
Mama lor -Elena - dată
afară din casă (rechiziţionată de autorităţile
sovietice ,īn 1945 ). Administra , īn arendă, 400 ha (de la grofii unguri
Boross ), avea stānă şi prăvălie.Arestată īn 1948
, a fost īnchisă la Tismana , unde a murit īn 1949.
9 membri din aceeaşi
familie .
/Eliza , n.īn 1897, īn
Craiova (Dolj ).Proprietăreasă -deci cu avere
.Arestată īn 1948, condamnată , averea confiscată,
trecută prin Jilava , moartă la Mislea , din cauza
tratamentului inuman , la 8 apr.1949.
/ Mihai , n.īn 1922,
Craiova .Luptător pe front , apoi student la Drept.
Arestat īn 1949 (după
moartea mamei ) de Securitatea din Craiova , torturat de Oancă ,
eliberat Rearestat īn 1957, condamnat la 6 ani īnchisoare de
Tribunalul Militar -Craiova ( sentinţa nr.212 /1957 ) , pentru "uneltire
contra ordinii sociale" .Īncarcerat la Craiova, Jilava şi
Aiud. Eliberat pe 19 apr.1963, rămas fără avere .
/4 unchi o
mătuşă , doi veri - probabil şi ei cu
oarece avere -arestaţi, īnchişi, cu averea confiscată.
Industriaş , n.īn 1888 ,Tudor
Vladimirescu-Cogealac (Constanţa ) Arestat la 2 martie1949, īntr-un lot
de moşieri.Averea confiscată .A murit īn 1961, īn domiciliu obligatoriu
.
Moşiereasă .N.īn 1886, la
Sārbi ( Bihor ) .Arestată la 3 martie 1949.Averea
confiscată, trimisă cu domiciliu obligator īn
Bărăgan , unde a murit, īn 10 iul.1956 .
Oameni īnstăriţi din Valea
Nucarilor (Tulcea ).Īn noaptea de 2/3 martie 1949, "ridicaţi"
pentru faptul că aveau o casă frumoasă, de gospodari .
Comerciant din Domneşti (
Muscel ) .Arestat.Condamnat .A murit īn 1954, īn penitenciarul
Focşani .
Moşiereasă (?) N.īn 1896 ,la
Caracal (Olt ), domiciliată la Slatina .Arestată la 2 martie
1949, ca "exploatatoare" .,i s-a confiscat averea
şi i s-a stabilit domiciliu obligatoriu . A murit īn timpul
executării pedepsei .
Directorul Băncii Romāne din Craiova (Dolj
).Arestat īn 1949, condamnat la 5 ani īnchisoare ,pentru legăturile
cu mişcarea de rezistenţă condusă de g-ralul
Carlaonţ .
/Marin -arestat īn
oct.'48 ,condamnat la 2 ani īnchisoare, petrecuţi la Peninsula.
/Soţia , arestată ,
torturată la Securitatea din Craiova , să-şi denunţe
soţul şi fiul .
/ Radu ,arestat cu mama,
să-şi denunţe tatăl şi fratele
Negustor din Turnu Severin (
Mehedinţi ) .A găzduit şi ajutat pe cetăţeanul
francez Dullac, proprietarul fabricii de ulei din valea Arinilor (
Mehedinţi ) să fugă din ţară .
A fost condamnat la 9 ani īnchisoare
, pentru "crimă de īnaltă trădare " , fiind
īnchis la Gherla, Poarta Albă ,Peninsula şi Aiud ( unde şi-a
pierdut vederea ).
/ Ioana (soţie )a primit 7
ani de īnchisoare , cu aceeaşi motivaţie.
Moşier din com.Puchenii
Mari -Prahova.L-a ascuns īntr-o colibă de pe moşie pe Petrescu
Marinaru (PNŢ ) , urmărit de Securitate .Prins de securitate şi
torturat, Petrescu l-a denunţat. A fost condamnat la 18 ani
īnchisoare , fiind eliberat īn 1964 ( Decretul 411 )
Negustor īn Braşov (
magazin de tehnice şi electrice ).Arestat īn mai 1948, torturat la
Securitatea din Braşov, condamnat la "īnchisoare
administrativă ", trimis īn lagărele de muncă
forţată .
Comerciant īn Bucureşti
.N.īn iul.1899.Arestat la 30 iunie 1948 .Condamnat īn 1949.A murit la 1
august 1952,la penitenciarul Aiud.
Fiul fostului
proprietar al restaurantului "Cireşica" din
Bucureşti .Arestat .Condamnat .
Īnchis la Jilava şi
Poarta Albă .
Moşier.N.īn 1901 ,īn
Colelia -Cocora ( Ialomiţa ).Arestat
la 2 martie 1949.Averea confiscată, el deportat cu domiciliu
obligatoriu īn Bărăgan, unde a murit la 4 oct.1961.
Comerciant,proprietarul unui
magazin de lumānări pe str.Lizeanu .Arestat īn sept 1949 , sub
pretextul că sprijină o organizaţie "subversivă
".
Fost proprietar al Fabricii
de ciment din satul Saligny-Constanţa.
Cu fabrica naţionalizată, arestat
,condamnat , cu confiscarea averii şi īnchisoare .
"Eliberat" , a murit la
puţin timp.
Fost director financiar la Uzinele
Reşiţa.Arestat īn 1948, folosit ca martor al acuzării
īn procesul lui Ion Pop ( īnvinuit de sabotarea economiei şi legături
cu străinii ).După terminarea procesului Pop -Buşoiu,a fost
şi el judecat şi condamnat ,īnchis la Jilava şi Aiud.
Morar īn Popeşti-
Urecheşti , n.īn 1926 , īn Gura Galiţei (Vrancea ).
Arestat īn 4 oct. 1958,
pentru infracţiuni "contra securităţii statului "
( speculă ).
A murit īn penitenciarul
Galaţi, la 19 iunie 1960.
Cārciumar īn com.Tārguşor ( Constanţa ) , n.
īn 1901 , Īn Rm.de Jos (Constanţa ), implicat īn rezistenţa
anticomunistă din Dobrogea. Arestat la 13 iul.1949, judecat īn
"lotul Topan " ,condamnat la 25 ani temniţă
grea + 10 ani īnchisoare corecţională + confiscarea averii +
amendă ş.a.de Tribunalul Militar -Constanţa ( sentinţa
nr.557/21 oct.1949, preşed. col.magistrat C.Pavelescu ).Īmpuşcat
pe 10 mart.1950, īn "trenul morţii" , care transporta
deţinuţii īntre Aiud şi Timişoara.
Proprietarul unei fabrici
de īncălţăminte. Fost primar PNŢ, īn Calafat -Dolj.
Arestat de trei ori :īn
1945-la Caracal ;īn 1947 -īn timpul procesului Maniu-Mihalache ;
īn 1948.A fost īnchis la
Craiova, Caransebeş şi Chirnogi .
Proprietar de magazin de
īncălţăminte*, pe Calea Victoriei .N.īn 1884 , la Olteniţa
( Călăraş ).
Membru al PSocialist din 1903 , apoi al
PSDR, īn interbelic.
Īn perioada aşa -zisei "dictaturi
regale (1938-1940 ),alături de Titel -Petrescu ,Flueraş, Gherman
,şi alţi cāţiva socialişti (sprijinindu-i pe Ralea,Gusti
,Vianu şi alţi intelectuali de "stānga" ) ,a devenit un lider
activ al organizării muncitorilor īn bresle ,īn cadrul regimului Frontului
Renaşterii Naţionale,ajungānd deputat din partea
breslei micilor industriaşi şi a meseriaşilor ,īn parlamentul
FRN.(Discurs parlamentar la Mesaj, īn M.O.
nr. 6 . D.A.D .şed. din 24 iun.'39
)
După 23 august 1944, a urmat
"linia C.Titel-Petrescu " ( alături de
Grigorovici,Gherman Flueraş ) ,făcānd parte din structurile de
conducere şi suportānd hărţuielile
care au marcat īnghiţirea PSD de către PCR , pānă la
unificarea PMR ( 1948 )şi represiunile ce au urmat pentru
"nesupuşi" .Īn 1949, i s-a naţionalizat magazinul.La
13 iunie 1949, a fost arestat .
Anchetat timp de doi ani
şi jumătate. Īn 1952 a fost judecat şi condamnat
: 15 ani temniţă grea (pentru "crimă de īnaltă
trădare" ) ;7 ani īnchisoare corecţională
(pentru "uneltire contra ordinii sociale" )şi īncă 10
ani temniţă grea (pentru "complot cu scop de trădare
şi surpare a ordinii constituţionale şi răzvrătire
" .
Recursul fiindu-i respins (Decizia
nr.1844 din 13 martie 1952 ),a rămas īncarcerat.
Peste doar cāteva luni, ca urmare a
tratamentului la care a fost supus, a murit īn penitenciarul Tārgu Ocna,pe
21 august 1952.
Din Vatra Dornei -Suceava .Director general
al Trustului Sovrom -lemn .
Arestat .Condamnat de Tribunalul
Militar -Iaşi .
A fost deţinut la
penitenciarele din Suceava şi Gherla.
Din Bucovina.Arestat .Condamnat la
īnchisoare administrativă .
Īn perioada 1952-'54 , muncea pe
şantierul de exterminare de la Bicaz.
[LD: poate aflăm din arhive cānd a fost arestat ; cāte ha de
pămānt a avut ; cine a intrat īn casa şi averea sa .Dacă a fost condamnat
sau a stat īnchis pur şi simplu ]
Moşier, n.īn 1899 , īn
oraşul Craiova-Dolj.Arestat .A murit la 14 martie 1959, īn timpul
detenţiei .
N .īn 1946 īn sat Severineşti ,
com.Căzăneşti -Mehedinţi.
Īntre 18 iunie 1951- 1 martie 1956 , cu domiciliu
obligatoriu īn Bărăgan ( la Dropia ) ,cu membrii familiei .
Moşiereasă .N.īn 1920 , īn
sat Sārbeşti ,com.Alpineşti -Gorj.
Domiciliu obligatoriu la
Tg.Jiu , īntre 2 mart'49-12 oct.'56 .
Proprietar din jud
Dolj.Arestat la Craiova , īn 1949.
Fruntaş PNL.N.īn 1888 , la
Galaţi .Fost preşed.al Camerei de Comerţ .
Deputat , apoi senator al PNL īn
legislaturile interbelice.
Arestat la 15 apr.1952,
trimis īntr-un lagăr de muncă forţată , apoi cu domiciliu
obligator la Miercurea Ciuc, pānă īn 1954. Īn timpul detenţiei, familia
a fost dată afară din casă .
Arestată īn "lotul
moşierilor" , cu averea confiscată , dusă cu domiciliu
obligatoriu la Deva , īntre 2 martie 1949-29 august 1964.
Moşier din Lunca de
Jos-Harghita , n.īn 1900 .Arestat ,cu averea confiscată , a murit īn
timpul detenţiei, la 1 apr.1963.
Moşier din
Alimpeşti-Dolj.Arestat īn toiul nopţii ( īmpreună cu
soţia ) , la 3 martie 1949 ,īn baza Decretului nr.83 .
Duşi cu domiciliu obligatoriu la Tg. Jiu .
Notar, om īnstărit, din
com.Drăgăneşti -Giurgiu .Dat afară din servici la 1
oct.1945.
Arestat de mai multe ori, obligat să cedeze 45 ha
teren agricol.
Fiul său, Constantin - medic īn
Constanţa - a fost arestat de mai multe ori , deţinut la Poarta
Albă ( la secţia "specială " , unde s-a
īmbolnăvit grav ) şi la Jilava. Īn urma protestelor din
străinătate şi a demersurilor făcute de rude, a fost
lăsat să plece īn Germania .
[LD: din materialele consultate , se pare că această arestare
este printre ultimele arestări din timpul regimului ceauşist
.]
Inginer īn Bucureşti ,
n.īn
1950, īn com.Traian ( Bacău ).Arestat la 13 nov.1989 , pentru manifestări
ostile regimului comunist. Eliberat īn timpul evenimentelor din 21
dec.1989 , de la sediul Securităţii din Şoseua
Alexandriei .
Moşier din Măxineni -Brăila, n.īn 1889.I
s-a impus domiciliu obligatoriu īn Rāmnicu Sărat ( Buzău ) pe
3 martie 1949.A murit īn timpul executării pedepsei , la 5 apr.1960.
Ministru Īnzestrării
Armatei , īn guv.g-ral
Sănătescu ( 1 sept.-4 nov.'44 )., apoi consilier īn Consiliul
de Administraţie al Īntreprinderilor Malaxa.
Arestat .Judecat īn unul din loturile
mişcării de rezistenţă "Pop-Bujoi "
.
Condamnat la īnchisoare , īn 1948 .
Morar īn com.Bogaţi
-Dāmboviţa.Arestat şi condamnat īn 1950.Īnchis la Jilava
şi īn lagărul de la Poarta Albă .
Industriaş , n.īn 1902 la
Bucureşti .Arestat īn 1948,
condamnat la īnchisoare, īnchis la Jilava şi Aiud .
Ginerele şi fiica Marthei Bibescu .9
ani domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeş( 1947-'56 )
"Eliberaţi" la 2 august
1956
- adică cu toată averea confiscată - au reuşit să plece īn
străinătate, stabilindu-se īn Franţa.
[LD: printre puţinele cazuri īn care , prin grija familiei , īn
1995, s-a declarat recurs īn anulare şi s-a hotărāt casarea ,
achitarea şi īnlăturarea pedepsei complementare ( Cf.
C.Ioniţoiu, op.cit )
Probabil,
pentru a servi la recuperarea averii pierdute. ]
N.īn 1909 , la Bucureşti .Din 3 martie
1949,domiciliu obligatoriu la Piatra Neamţ.
Arestat cu un grup de 10
persoane de Securitatea Bacău , torturat īn anchete , judecat pentru
"discuţii duşmănoase şi ascultarea de posturi de
radio străine " , condamnat la 25 ani muncă silnică
( sentinţa nr.328 / 28 mai 1959 ) ,de Tribunalul Militar -Iaşi ,
pentru "uneltire contra ordinii sociale" .
Gospodari ( "chiaburi"
) din jud.Timiş ( satul Babda -com Cenei şi Gătaia), strămutaţi
pe 18 iunie 1951,cu familiile, cu domiciliu obligatoriu īn satul
Valea Viilor ( Ialomiţa ).
Moşier.Arestat īn 1959 ;anchetat
la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ),īn legătură cu "discuţiile duşmănoase"
purtate cu Păstorel Teodoreanu ;condamnat .
Proprietarul firmei "Miertoiu
şi Goga" , vestit negustor de mobilă din Craiova. Arestat, condamnat de
Tribunalul Militar-Craiova, cu averea confiscată, īnchis la Jilava
şi Aiud.
Moşier , n.īn 1896,
din Braşov.Averea confiscată, domiciliu
obligator īn Rāmnicu -Sărat ( Buzău )A murit īn timpul
executării pedepsei, la 17 ian.1961.
Moşier n.īn 1912, la Zlatna ( Alba ).Arestat
la 2 martie 1949. Domiciliu obligatoriu la Blaj. "Eliberat"
după 14 ani ( 8 martie 1963 ).
Negustor de cereale din Brăila.Arestat īn 1949.Īnchis īn
beciurile Securităţii din Bucureşti şi la Jilava.
Negustor de cereale din Brăila .Arestat
īn 949 .Anchetat la Securitatea -Rahova.Īnchis la Jilava.
Viticultor din
Vrancea.Arestat īn 1950.Īnchis la penitenciarul Ocnele Mari şi
lagărul de muncă forţată de la Capu Midia.
Baron de origine austriacă,
dir.filialei din Transilvania a unei firme elveţiene de maşini de
calcul.Arestat ; judecat īntr-un "lot
romāno-american" ;condamnat ;prin 1954, era la Jilava.
Proprietarul unor ateliere
fotografice şi al unei fabrici metalurgice.N.īn 1880, īn
Lancrăm-Alba.Absolvent al Academiei de Arte din Viena.
[ Īn 1920,fusese numit consulul Romāniei la
Sankt Petersburg, dar a fost arestat şi expulzat] . Arestat īn 1946
internat īn lagărul de la Caracal. Eliberat după 10 luni,
fără proces.
Comerciant īn Deva. Arestat
īn 1958 , de Securitatea din Deva.Condamnat la īnchisoare ca membru al
unei organizaţii inventate
de un bolnav
psihic ( "Garda Albă ") , īn care au fost
inculpate peste 100 de persoane, judecate şi condamnate la ani grei de
puşcărie ( 4 condamnări la moarte! ).Ulterior, şi
"denunţătorul" a fost executat .
Proprietarul renumitei fabrici
de pāine īn Bucureşti ( confiscată la naţionalizare )
Arestat imediat , la 11 iunie 1948
.Fratele său, Sever,a fost arestat şi condamnat
odată cu fratele său .Fiul său, Ion, a fost arestat
pentru "origine socială nesănătoasă " , fiind
persecutat după eliberare (a trăit din traduceri din şi īn
franceză şi engleză ) .
Proprietarul unui atelier de
pălării ,īn Bucureşti.Arestat īn 1958 ;anchetat la
sediul Securităţii din Uranus ;condamnat la īnchisoare de
Tribunalul Militar Bucureşti ( sentinţa nr.1053/21 oct.1958 ) pentru
"discuţii duşmănoase la adresa regimului " .
Moşier din jud.Prahova
.Arestat la 12 nov.1948 ; īnchis la Ploeşti, Jilava şi Gherla ;
mort la 25 mai 1953,īn experimentul de
"reeducare" , la Gherla.
[LD: Īn acest fel au lovit comuniştii īn sectorul
atelierelor mici -cizmari, croitori,
ceasornicari, fotografi ş.a. -
pentru că , o dată cu arestarea meşterului ,atelierul era īnchis şi confiscat.
]
Cizmar īn Arad , n.īn 1910.Arestat
īn 1949, condamnat la 3 ani īnchisoare de Tribunalul
Militar-Timişoara, pentru "uneltire contra ordinii sociale"
.
Īnchis la Timişoara
, Arad , Aiud, Gherla şi
lagărul Poarta Albă.
[LD: unul din miile de exemple prin care regimul comunist a
lichidat economic , juridic şi fizic
"chiaburimea" .
Ţăran din Ilva
Mare-Bistriţa
Năsăud.Arestat şi condamnat īn 1950 ,pentru că nu-şi
putea plăti impozitele după ce i se confiscase toată
averea ( moară, 26 ha pămānt, animale , atelaje ).
Proprietarul unui mare magazin
alimentar de pe Calea Victoriei -Bucureşti.
Membru PNŢ ( preşed. de
circumscripţie )Arestat la manifestaţia din 8
nov.1945.Eliberat. Rearestat īn 1949, după naţionalizare .
Comerciant īn Tārgovişte-Dāmboviţa,
n.īn 1888 .Arestat īn 1952.A murit pe 6 oct.1963, īn lagărul
de muncă forţată de la Poarta Albă .
Proprietar de pămānt īn Teiul din
Vale,Topoloveni -Argeş, cunoscut ca binefăcător al comunei,
tatăl scriitorului Vladimir Streinu .Arestat īn martie 1949 , la 80 de
ani , ca să mărturisească unde a ascuns o presupusă
comoară. Casa confiscată ( a devenit sediul CAP). Bătut
cu cruzime ( i-au scos dinţii de aur din gură cu patentul ), a
decedat la scurt timp după
"eliberare" .
Croitor din Turda -Cluj .Arestat
la 15 iunie 1948 ; condamnat la 10 ani īnchisoare şi confiscarea
averii ( sentinţa nr.525 / 3 martie 1949 ) de Tribunalul Militar
-Cluj, pentru "uneltire contra ordinii sociale" .A murit la
30 oct.1949 , īn temniţa Aiudului .
Moşier ,membru PNL, din Caracal-Olt,
n.īn 1890.
Arestat , a murit īn timpul
detenţiei , la 23 apr.1958 .
Moşier cu averea
confiscată ,īn com.Prigor -Caraş Severin.Ridicaţi de
Securitate la 2 martie 1949, cu domiciliu obligatoriu īn oraşul
Tārgu Jiu ."Eliberaţi" pe 15 august 1963.
Medic chirurg, n.īn
Bucureşti, īn 1913. Arestat īn 1959 , īmpreună cu
soţia,acuzat de nedeclararea monezilor
de aur primite de la socri (
industriaşul Cassasovici din Brăneşti-Dāmboviţa ) .Condamnat
la 15 ani īnchisoare corecţională şi confiscarea averii ( 13 mai 1959 ) ;īnchis la
Văcăreşti ;eliberat după 40 zile de la confiscarea
averii.
Administrator la o proprietate forestieră [ de unde ? ] , n.īn 1888 .
Arestat pe 29 sept.1952.A
murit īn timpul detenţiei, la 11 febr.1954.
Născut īn Bucovina, emigrat īn SUA
īnainte de primul război mondial, s-a īntors īn ţară īn 1930 cu
o avere considerabilă. După 1947, a īncercat să se
reīntoarcă īn SUA.
A fost arestat şi condamnat
pentru "trecere frauduloasă de frontieră " .
Descendent al familiei de boieri Lambrino ( fratele lui Zizi Lambrino - soţia morganatică
a ex-prinţului Carol II ,īn 1917 ),
n.īn Iaşi .Arestat īn 1956 ; condamnat şi cu averea
confiscată ; detenţia īn lagărele din bălţile
Dunării.
Director al Băncii
Ardeleana din Orăştie , inspector al sucursalei BNR-Deva.Nīn
1901, īn com.Beriu -Hunedoara. Arestat la 3 martie 1959, pentru că
a refuzat să semneze o declaraţie mincinoasă despre protopopul
de Orăştie.Condamnat la 8 ani īnchisoare , pe baza unui dosar
cu probe şi mărturii mincinoase , pentru "uneltire contra
ordinii sociale" . Īnchis la Jilava şi Aiud , unde a murit pe
15 ian.1962.
Comerciant din Galaţi,
n.īn 1905, īn Tulcea.Arestat pe 20 nov.1958 , pentru "agitaţie
anticomunistă " .Condamnat la 10 ani īnchisoare de
Tribunalul Militar-Constanţa ( īn deplasare la Galaţi ) .A murit
īn 1961,īn timpul detenţiei, la Gherla.
Comerciant din
Bucureşti. Arestat şi condamnat la īnchisoare īn 1950 ; īncarcerat
la Jilava, Gherla şi Baia Sprie.
Director la Serviciul relaţii externe pe
probleme petroliere ) la Rafinăria Ploeşti.
Arestat īn 1949 ;judecat
cu "lotul petroliştilor" ; condamnat Detenţia la penitenciarele Jilava, Aiud
şi minele de plumb din Baia Sprie.
[LD: documentul ( cf. Lupu, Nicoară, Onişoru, Sentinţe
comentate ) este un extras dintr-un Răspuns
dat de arhiva Tribunalului
Militar-Iaşi, la o cerere ( nr. 1204 din 12 mai 1976 ) a
petentului Liţu Dumitru ( sau familia ) .Īn el apare un tribunal despre
care nu luasem la cunoştinţă :Tribunalul Militar pentru
Unităţile MAI .Ce
atribuţii şi ce speţe erau īncredinţate acestui
tribunal ? Angajaţi ? soldaţi īn stagiu militar ? ]
Fiu de moşier
expropriat, n.īn 1937, īn Breaza (raion Cāmpulung, reg.Suceava )
Condamnat la 18 ani
muncă silnică (Sentinţa nr. 647 / 1954 )
deTribunalul MilitarTeritorial-Iaşi ,pentru " crima de uneltire
contra ordinii sociale " ( art.209 C.P. )
<Īn fapt: Liţu Dumitru ...nu
poate privi cu ochi buni transformările social-politice din ţara
noastră şi astfel īn luna iunie 1952, se īncadrează īn organizaţia
contrarevoluţionară "grupul tinerilor partizani" , al
cărui şef era acuzatul Rotărescu Ioan ...a fost ales īntr-o
şedinţă ajutor şef ...
a depus jurămāntul de
credinţă ...a cotizat cu bani ...Īn scopul procurării de armament
..a participat la o serie de furturi ... a luat parte la toaate
exerciţiile de tragere ... >
Sentinţa a rămas definitivă
prin Decizia nr.2526 /20 dec.'54
a Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI
, care i-au respins recursul. A fost graţiat cu Decretul 310
/ 16. 06.1964.
Proprietar de
moară,brutărie, darac ,casă şi acareturi , din
Bumbeşti Jiu (Gorj ) , n.īn 1904.
Ridicat īn 1948 de Miliţia
din Tg.Jiu ;3 luni reţinut şi bătut pentru că "s-a
opus regimului ".
Rearestat la 24 iul.'50 de
Securitatea din Constanţa ;trimis la muncă silnică īn
lagărul Cernavodă. Eliberat la 25 aug.'51 . Īn timpul
arestării, soţia şi copilul au fost alungaţi din casă, iar averea
confiscată.
Proprietar al unui mic atelier
de cazangerie ,īn Bucureşti .
Pe 11 iunie '48 ,a fost "naţionalizat"
,i s-a confiscat averea şi a fost arestat puţin.
Rearestat īn 1949 ; īnchis
īn penitenciarele Bucureşti- Piteşti- Slatina- Craiova -Jilava ;
Implicat īntr-un proces īn 1950 ( care s-a īntrerupt )a continuat
să fie īnchis la Poarta Albă, Peninsula şi Coasta Galeş.Eliberat
după 5 ani, fără condamnare.
Comerciant īn Cluj, n.īn 1889, īn Valea
Drăganului ( Cluj ) .Arestat pe 2 martie 1950 ; condamnat la
īnchisoare administrativă cu confiscarea averii ; trimis la muncă
forţată la Canal .Eliberat īn 1951.
Director la Banca de
Credit -Bucureşti ( ? ), n.īn 1898, la Tg-Jiu ( Gorj ) .După naţionalizarea
din 11 iunie 1948, nu şi-a mai putut găsi un loc de
muncă. Arestat īn august
1952 ;pedepsit la muncă forţată īn lagărele Chilia
Veche şi Periprava ; grav bolnav, a fost transferat la Jilava, unde a
murit pe 4 mai 1953 ( aruncat la groapa comună ) .
-Macovei ,Ion
Negustor īn oraşul
Braşov.Arestat la 15 mai 1948; torturat īn anchete la
Securitatea din Braşov şi Codlea ;judecat cu "lotul Radu
Şuţu" ;condamnat la īnchisoare de Tribunalul Militar
-Braşov.Detenţia la Codlea şi Gherla.
Proporietarul unei mine din Munţii
Apuseni.Arestat de Securitate īn 1958 ; omorāt īn timpul anchetei
.
Patronul unei mici
īntreprinderi ( atelier ) īn Braşov .Condamnat la 7 ani īnchisoare,
pe 2 iulie 1957, de Tribunalul Militar -Cluj (preşed.Dragoş Munteanu ), īn deplasare
la Braşov , pentru "acţiuni duşmănoase contra regimului"
.Atelierul confiscat ."Corpul delict " ?- un pistol ruginit
pus de cineva sub streşina casei sale.
Comerciant, n.īn 1911, īn
Drăgoeni-Gorj.Membru PNL.Arestat īn ian.1948 ;īnchis la
penitenciarele Tārgu Jiu , Craiova şi Gherla ; cu averea confiscată
;"eliberat" īn 1949.
Cārciumar īn oraşul
Tārgovişte., n.īn 1890, membru īn Delegaţia Permanentă a
PNŢ. Īn 1946, cānd sediul partidului a fost distrus, el a fost bătut
zdravăn ( de oamenii lui Dorobanţu ) .Arestat īn 1947 ;condamnat
;īnchis la Piteşti, Braşov, Bicaz şi Oneşti.Eliberat īn
1961.
Moşier , n.īn 1895,
domiciliat īn Bucureşti. Expropriat pe 3 martie 1945.Arestat ;
condamnat la īnchisoare pentru "propagandă contra regimului
" .După expirarea pedepsei, dus cu domiciliu obligatoriu īn
Bărăgan , unde a murit īn 1960.
Negustor din
com.Melineşti-Dolj.Arestat la 15 aug.1952 ;condamnat la 2 ani īnchisoare
administrativă ; A murit īn timpul detenţiei .
Podgorean īn
com.Străoane -Vrancea.Arestat īn aug.1950, ca participant la
revolta ţărănească. Omorāt prin tortură ,īn
timpul anchetei , la Securitatea din Galaţi .
Croitor īn Bucureşti, n.īn 18994, īn
satul Gura Ialomiţei, com.Mihail Kogălniceanu -Ialomiţa. Arestat
la 28 oct.1952 , pentru "instigare publică " ; condamnat
la 6 ani īnchisoare . A murit la 3 nov.1954, īn timpul
detenţiei .
Podgorean din
Odobeşti-Vrancea, n.īn 1893.
Arestat pe 15 aug.1952 ; a murit pe 20
febr.1953, īn lagărul sinistru de la Capu Midia.
Comerciant īn Roşiorii
de Vede -Teleorman, n.īn 1892, īn satul Slăveşti ,
com.Tătărăştii de Jos-Telorman .Arestat pe 15 aug.1952
;mort pe 11 dec.'52, īn lagărul de muncă forţată
Peninsula.
Proprietarul unui
restaurant īn Piaţa Vasile Lascăr. Membru PNŢ (
preşed.circ. )
Arestat pe 20 iul.1947 , pe
durata procesului Maniu-Mihalache.Eliberat.
Rearestat pe 15 aug.1959,
reţinut 6 luni la Jilava.
Proprietarul unui
restaurant īn Bucureşti .Arestat , judecat şi condamnat īn 1951, īn
unul din procesele īnscenate pentru compromiterea reprezentantului
Vaticanului la Bucureşti . Detenţia īn penitenciarele MAI, Jilava
şi Gherla.
Proprietarul abatorului
Burdujeni -Suceava (descendent al primului domnitor fanariot ,Nicolae
Mavrocordat, ctitorul mănăstirii Văcăreşti ) .Arestat
; condamnat la īnchisoare şi confiscarea averii ; detenţia
la Jilava şi Aiud.
Moşier ,n.īn 1893. Moşia
expropriată īn 1945 ; arestat ,cu domiciliu obligatoriu din
martie 1949 [la Piatra Neamţ sau Cāmpulung -Muscel ? ] .A murit īn 1958,
īn această deportare.
Moşier , n.īn 1912 īn Bucureşti.
Moşia expropiată īn 1945 ;Arestat īmpreună cu soţia
; condamnaţi ,cu averea confiscată .El a murit pe 2
sept.1955 ; ea şi-a executat condamnarea la Jilava şi
Miercurea Ciuc.
Moşier ,fost ofiţer.Expropiat
īn 1945 , dus cu domiciliu obligatoriu īn Cāmpulung Muscel (1949-1958 ),
unde se afla cu domiciliu obligatoriu şi Constantin Noica .
Arestat şi anchetat īn 1958, cu "lotul Constantin
Noica " ( peste 300 persoane implicate ), format din intelectuali
din Muntenia ,lărgit cu moşierii moldoveni aflaţi cu
domiciliu obligatoriu (Dinu Sighireanu, Ion Lambrino ş.a. ).Condamnat .
[LD:1 mai 2009.Astăzi mă sună fiul acestui om
( pe care l-am cunoscut la simpozioanele PNŢ din anii'90 ) să-mi
semnaleze un art. despre tatăl său , care a apărut īn rev.
Justiţiei .
Are 78 ani ( deci născut
prin 1930 ) ,are şi el pe suflet povestea familiei sale, a tatălui
său,a mamei, a īnchisorilor lor, a proprietăţilor pe care
luptă cu justiţia romānă
să şi le recupereze .
Din cauza dosarului, nu a putut studia,
fiind muncitor la uzinele " 23 august " .
Este o "enciclopedie " ( aşa precum sunt mulţi
din cei ce au trecut prin iadul comunist şi purgatoriul postdecembrist
) de īntāmplări, oameni ,
situaţii, culise , frustrări, ranchiune, interpretate prin filtrul personal.Nume şi
īntāmplări din trecutul īndepărtat şi apropriat se
perindă īn evocările lui - tatăl , mama, mătuşi
şi unchi ; moşiile ,proprietăţile, acţiunile la sonde
şi rafinării de petrol ; Alexandru Marcu ( ultim manuscris ), Pamfil
Şeicaru ,Adrian Brudariu ;
Eftenie Pop , Alec şi Domniţa Ştefănescu, Banu
Rădulescu (odiseea articolelor
sale) ; Dinu Patriciu ( "recuperatorul petrolului ) , ş.a.ş.a]
N.1885, Broşteni -Vrancea .Deputat
conservator -junimist ( 1918 , īnainte de război ); decorat cu Coroana
Romāniei pentru fapte de arme īn primul război mondial.
Īn 1918,īn Parlamentul refugiat la Iaşi
,deputat junimist-conservator al ţărănimii ,īn Colegiul 3
Profesor la şcoli militare şi la liceul "Spiru Haret" din
Bucureşti ( 1919-1923 ), avāndu-l printre elevi pe Mircea Eliade.
Membru al P.Ţ condus de
Mihalache ( 1919-1926 ), secretar al dr.Lupu ( pe care l-a urmat īn
disidenţă (1926-'33 ) fiind ales şi deputat ; revenit la PNŢ (1934 ).
Contestatar al regimului Antonescu ,retras
la o fermă din Periş ( 1941-'44 ).
Arestat la 2 martie 1949 ( la 64 de ani )
cu domiciliu obligatoriu īn
Focşani.
Rearestat īn martie
1952.Detenţia īn lagărele de muncă forţată de la Coasta
Galeş şi Peninsula.Eliberat īn iulie 1954.
Inginer , absolvent al Instit.Politehnic
din Freiburg, director general la societatea petroliferă "Steaua
Romānă " . N.īn 1880, la Ruginoasa -Iaşi.Arestat după
naţionalizare, la 31 oct.1948; judecat īn "lotul
petroliştilor" ; condamnat la muncă silnică pe
viaţă .
Īnchis la Jilava şi Aiud, a murit īn
detenţie, la 20 martie 1953.
[LD: Trei bărbaţi din aceeaşi familie,din com
Ileni-Braşov, distrusă fizic,cu averea confiscată.
Dacă
īn familie au mai fost şi alţi membri (soţiile ) ...Dumnezeu cu
mila !
]
/Gavrilă - moşier ,n.īn
1887.Arestat ,bătrān şi bolnav, i s-a fixat domiciliu
obligatoriu din 3 mart.'49.A murit īn deportare, pe 10 mai 1960.
/Victor V.(nepot ) - student
, partizan īn "grupul Ion Gavrilă" ;arestat
la 15 aug.1955 ( căzut īn capcana Securităţii ) ;torturat īn
anchetă ; condamnat la moarte īn iul.1957; executat la
penitenciarul Jilava ,pe 21 apr.1958.
/Victor S.( frate,
tatăl partizanului-student ) - ţăran, arestat īn 1956 ; torturat
īn anchetă ; a murit īn penitenciarul Botoşani, īn 1962.
Fraţi din
Orăştie, n.īn com.Vinerea -Alba.
/Cornel-n.īn 1903,
licenţiat al Acad.Comerciale din Manheim , dir.băncii
"Ardeleana" din Orăştie.Membru PNŢ.Arestat
şi anchetat īn aug.1947( īn
timpul procesului Maniu -Mihalache ) ;
Rearestat pe 15 aug.1952 ;
fără judecată şi condamnare, īnchis la Aiud, Jilava şi
lagărele de muncă forţată de la Bicaz şi Oneşti .
eliberat īn mai 1954 .
/Nicolae-n.īn
1905,licenţiat al Facultăţii de Drept-Cluj, avocat
īn Orăştie.
Arestat, judecat şi
condamnat o dată cu fratele.
Inginer, moşier.N.īn 1888 , īn
Vultureşti-Vaslui.Arestat pe 28 nov.1948, pentru a i se confisca
averea.Condamnat la 6 ani īnchisoare pentru "uneltire contra
securităţii statului " (art.209 C.P.)
A murit la spitalul Panduri , pe 28 aug.1952,
bolnav grav după regimul de exterminare la care a fost supus.
Proprietarul unui magazin
de īncălţăminte , renumit cizmar de lux din
Bucureşti.
Atacat
īn presa comunistă ca fiind un "mare exploatator " , i s-a īnscenat un control
al Miliţiei Economice şi a fost arestat.
La percheziţie, i-a fost confiscată toată marfa ( "valorificată
" prin magazinele speciale destinate protipendadei comuniste ). Condamnat la 18 ani
īnchisoare , de un Tribunal din Bucureşti ( probabil cf. Decretului
1993 /10 aug.'48, privind sabotajul şi specula economică ).La Recurs
,a fost găsit nevinovat şi achitat . Marfa
confiscată fiind epuizată, Completul de judecată
care l-a achitat a fost suspendat , iar "nevinovatul"
a rămas īn īnchisoare.
Comerciant īn oraşul
Alexandria-Teleorman , n.īn 1919.Arestat pe 12 ian.1952;torturat īn
anchetă ; condamnat la 15 ani īnchisoare cu confiscarea averii ( pe
baza unui dosar contrafăcut de
Securitate ) A murit la Aiud, pe 2 sept.1963.
[ LD: El sau tatăl lui a fost deputat sau senator īn Parlamentul
FRN / Carol II ( '39-40 ) .
Fiul marelui
industriaş Dumitru Mociorniţă *, n.īn 1894 ,īn
Băicoi -Prahova.
Continuator a activităţii industrial-economice a familiei (specializat
īn industria pielăriei īn Germania );īn conducerea fabricii "Dumitru
Mociorniţa " din anii '30 ; acţionar şi
colaborator la societăţi petroliere americane .
Arestat după naţionalizarea din iun.'48, pentru
a i se putea confisca restul averii . Torturat īn timpul anchetei la
Securitatea din Bucureşti ( Uranus
) ; condamnat la 8 ani īnchisoare ,
cu confiscarea averii , de Tribunalul Militar -Bucureşti
,īncadrat la art .209 C.P. cu acuza
de " luptă īmpotriva clasei
muncitoare ", pe baza unui
dosar contrafăcut la Securitate .
Īnchis la Jilava, Făgăraş
şi Gherla. Eliberat īn 1964,la "graţiere" , grav bolnav.
Īntreaga familie a fost
sărăcită,persecutată, hăituită.
/ Constantin (student ) a
fost exmatriculat din facultate.
Au emigrat īn Canada ( cānd şi cum ? )
*Notă.Dumitru
Mociorniţa, n.īn 1883 la Ţintea ( Prahova ) . A făcut Şcoala
Superioară de Comerţ īn Bucureşti şi Scoala
Superioară de Industrie la Paris.Membru al Uniunii Generală a
Industriaşilor Romāni - UGIR .Liberal, deputat ( 1927 ,
1928 ) şi senator de Ilfov .
* * Notă : Marie Rose
Mociorniţa ( fiica lui Nicoale sau a lui Constantin ? ) s-a īntors īn
2001 īn Romānia şi se luptă cu
justiţia romānă pentru a-şi recupera o parte din
averea confiscată.
Este o tānără foarte inteligentă, cultivată,
interesantă, cu atitudine ( şi voce ) civică,
invitată de cāteva televiziuni
să-şi spună părerea...
[LD: după unii memorialişti, acest caz dezvăluie
reacţia unui om dispus la compromisuri , la minciună, la sperjur
- din frică, laşitate şi
egoism- pentru a-şi salva viaţa.
Nu ne
putem pronunţa, iar dezvăluirile arhivelor Securităţii nu
pot fi decāt din specia celorlalte īnscenări monstruoase ,pe care
regimul l-a aplicat "colaboratorilor"
pasageri .
"Cazul" este,
totuşi , special, avānd īn vedere că a făcut parte
dintr-un proces īnscenat unuia dintre principalii artizani ai
genocidului comunist - Lucreţiu Pătrăşcanu .
Īn lipsa
unei expertize competente ,ne īngăduim invocarea unui proverb popular :<Cine
sapă groapa altuia, cade sigur īn ea >
Cāt
despre fam.Mocsony , precizăm doar că era o familie
macedo-romānă foarte bogată ,fugită din Turcia ,
stabilită īn Ungaria secolului
XVII, cu descendenţi īn Ardeal şi Banat, care şi-au avut
partea lor de contribuţie la lupta de emancipare naţională a
romānilor din Transilvania .]
Moşier,
industriaş , licenţiat īn limbi moderne (Cambridge ) .N.īn 1909, la
Cernăuţi , a fost fiul adoptiv al lui Anton Mocsony de Foen- mareşal al Curţii Regale, cu
moşia īn satul Bulci,
com.Bata -Arad ).
Arestat pe 8 sept.1947 ( cu
cāteva luni īnainte de īnlăturarea Regelui MIhai ); judecat īn procesul
Maniu -Mihalache (oct.-nov.'47 ) ;condamnat la 2 ani īnchisoare
corecţională
( Sentinţa nr 1 988/ 11 nov.1947
)pentru "omisiune de denunţ" .
Īnchis la penitenciarul din Craiova,īn 1949 a fost folosit īn
procesul īnscenat lui Pătrăşcanu
- ca martor al acuzării - declarānd (
la sugestia Securităţii )că la moşia sa din Bulci ar fi
fost pregătită o organizaţie teroristă cu scopul de
a răsturna prin violenţă regimul.
Īn pofida acestei declaraţii
mincinoase, a fost condamnat la 15 ani īnchisoare (Sentinţa nr.
49 / 6 apr 1954 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti .
Īnchis la penitenciarul MAI, ar fi scris ,sub supraveghere , un
fel de Memorii , fiind apoi eliberat şi lăsat
să părăsească ţara , pe 5 sept.1964(
răscumpărat de soţie sa ) stabilindu-se īn Elveţia,trăind
izolat de exilul romānesc.
Moşier din
Nădlac-Arad . Arestat de mai multe ori de Securitate, pentru a fi
implicat īntr-un "lot anticomunist " . Pānă la urmă,
i-au confiscat averea ,fără proces şi condamnare.
Proprietarul unei fabrici de
şampanie din Bucureşti .Arestat īn 1949 ; judecat īn
"lotul Tetorian " ; condamnat la 10 ani īnchisoare
;detenţia īn penitenciarele MAI, Jilava, şi Piteşti. La
expirarea pedepsei, dus cu domiciliu obligatoriu īn Bărăgan, unde
a murit .
Directorul fabricii "Nivea"
-Braşov, membru PNŢ.Arestat īn iul.1947, īn timpul procesului
Maniu-Mihalache ;anchetat la MAI , īn legătură cu Iuliu Maniu,
a refuzat orice declaraţie. Rearestat īn 1952, īnchis 8 ani
la Văcăreşti, Piteşti, Aiud şi lagărele de la
Canal.
Comerciant īn Rădăuţi -Suceava, n.īn 1897,
īn com.Chirnogeni(Constanţa )
Prizonier de război īn URSS , revenit
īn ţară cu Divizia "Horia, Cloşca şi
Crişan " . Luptător īn organizaţia
anticomunistă " Salvarea Neamului " (
iniţiată de Nichifor Crainic ) .
Arestat īn 1948 ; judecat
īn "lot" cu Istrate Micescu, Nichifor Robu ş.a ; condamnat
la 8 ani temniţă grea ( Sentinţa nr. 1025 / 1
iulie'48 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti ( preşed. -col. Vasilescu, Mihai
; procuror- mr.Ştefănescu,
Mihai ) .Detenţia la Jilava şi Aiud.
Proprietar de pămānt,
n.īn 1884 , īn com.Poiana Mare -Dolj. Arestat la 18 febr.1952 , cu Decizia
nr.689 a MAI, pentru "lansare de zvonuri ostile regimului
"; dus la muncă silnică īn lagărul Bragadiru (
fără a fi judecat ) , unde a murit după cāteva luni ( 28
sept.1952 )
Dir.Băncii Comerciale-Craiova
(cunoscut pentru generozitate şi īnfăptuiri social-culturale,ctitor
de biserici ) Preşed.jud.PNL-Brătianu - Dolj.Arestat īn 1948 ;īnchis
la Văcăreşti şi Caransebeş ;
averea confisctă ; "eliberat
" grav bolnav,prin 1955 ,a murit la puţin timp.
/Cella (soţie )- arestată
pe 14 apr.1951 ; pedepsită īn "loturile soţiilor
şi copiilor foştilor demnitari" ( Decizia
nr.349 / 5 iul.'51 a MAI ) ; detenţia la Ghencea , lagărul
Popeşti Lordeni ( 1952 ), ferma Pipera ( 1953 ),
penitenciarul Dumnbrăveni (1954 ) .Eliberată pe 19 apr.1954.
/ Tudor- avocat īn Craiova; arestat
īn 1949 ; torturat īn anchetă ; condamnat la 5 ani īnchisoare de Tribunalul Militar-Craiova, pe baza unui
dosar cu probe false .
Īnchis la Jilava, lagărul Peninsula
şi penitenciarul Aiud.
Comerciant īn com.Adamclisi
-Constanţa.Arestat īn 1952 ,de Securitatea din Ostrov , pentru a
determina condamnarea şi confiscarea casei pentru sediul CAP. A fost dus
(fără judecată ) īn lagărul de la Poarta Alba.A murit
imediat după elberare.
[LD:caz insolit, petrecut īn "epoca
Ceauşescu" , dovedind "strāmtorarea ",
"stānjenirea " , acţiunilor represive ale Securităţii, faţă de
reacţia străinătăţii.
Preluat
din Dicţionarul lui Cicerone
Ioniţoiu ,necunoscānd profesia acestor
persoane, ne-am īngăduit s-o trecem īn Tabloul
"foştilor", plecānd de la descendenţa familială a
primului.]
N.īn 1950, la Bucureşti, fiul col.
Negrescu Aurel Mihai şi al
principesei Georgeta Şuţu .
La 26 mai 1977 , īmpreună cu cei
enumeraţi , au adresat un Memoriu forurilor
internaţionale , īn care cereau respectarea drepturilor omului īn
Romānia, a acordurilor
de la Helsinki , a Constituţiei Romāniei,
declarāndu-se cosemnatari ai scrisorii lui Paul Goma.
Arestaţi la 1 iunie 1977 ; torturaţi
la Securitatea din Bucureşti
timp de 5 zile ;condamnaţi la 1 an muncă silnică ( judecător Liviu Giurgiu
) ; trimişi la muncă pe un şantier la Canal.
La 23 august '77, au evadat, au ajuns
la Bucureşti, şi au declarat greva foamei īn faţa Hotelului
Intercontinental ( trimiţānd īncă un Memoriu īn
străinătate ).Arestaţi imediat şi duşi la
Canal.
La 1 sept.'77, au evadat a doua oară
;au revenit la Bucureşti , s-au baricadat īn apartamentul lui Radu
Negrescu (cartier Drumul Taberei ), au declarat greva foamei ,au pus afişe
pe balcon ,anunţānd acţiunea lor la radio "Europa
Liberă " ( care a comunicat ştirea pe 2 sept )
Pe 2 sept., la ora 10 dimineaţa, Securitatea
( mr.Cārnaru şi
col.Maxim ) au spart uşa apartamentului, i-a luat la
bătaie , i-a īncătuşat şi i-a dus cu două dube la
Medgidia ( unde au continuat bătăile ).Īn nov.1977, procesul a
fost rejudecat şi acuzaţii achitaţi.
Li s-au eliberat paşapoarte de
turism şi au fost urcaţi īntr-un tren spre Viena
.
Īncă reţinut şi anchetat
pānă īn 1978 , Dan Iosif Nuţu a fost lăsat să plece īn
SUA.
Fiu de diplomat şi
moşier , n.īn 1920 la Sofia,
licenţiat alColegiului american din Ankara.
Arestat īn centrul
Bucureştiului , de pe stradă, īn 1950 ; predat şi dus īn URSS
; condamnat la 25 ani muncă grea ( minele de cărbuni din
nordul Rusiei ) .
"Repatriat"
īn 1958 , fără casă, fără serviciu,a muncit ca
instalator de gaze,trăind ca un "paria". A murit īn anul 2000,
fără ca situaţia sa moral-juridică să se fi clarificat
vreodată.
Reprezentantul
firmei CIBA -GEGY īn Bucureşti .Arestat sub
acuzaţia de "divulgarea de secrete de stat " .Condamnat
la 2 ani īnchisoare administrativă ,pentru a nu se periclita
interesele statului faţă de firma străină .
Membru PNL (candidat la
alegerile parlamentare din 1937 ), liderul docherilor din Portul
Constanţa.N.īn 1892, īn oraşul Turnu Severin-Mehedinţi .
Arestat la 30 nov.'49; torturat
la Securitatea din Constanţa ( de Nicolae Doicaru ) ; judecat cu un lot
de 35 de persoane , membri ai organizaţiei de rezistenţă
" Regionala Mare " ; condamnat la 12 īnchisoare ( Sentinţa
nr.97 / 10 martie 1950 ),de Tribunalul Militar-Constanţa ,
pentru " uneltire contra securităţii statului "(
art. 209 C.P. )
Proprietar de pămānt (
"moşier"? ) īn satul
Vrăneşti, com.Călineşti-Argeş. Īn 1945, la reforma
agrară, a fost legat cu lanţuri de roata unei biciclete
şi tārāt pe drum pānă a murit .
Proprietarul Fabricii I.T.A -Arad.Arestat
īn 1946 ; şantajat şi ameninţat , pānă a
plătit sute de mii de dolari.A fost lăsat apoi să plece īn
Occident.
Inginer, directorul Fabricii de
tutun din Bārlad.Arestat īncă din 1945 , pentru a se confisca
fabrica ; "internat" īn lagărul de la Caracal .
Proprietarul unei mori , n.īn 1892, īn
satul Nedelea, com.Ariceşti- Prahova, combatant īn primul război
mondial. Arestat pe 3 ian.1957, sub acuzaţia de "denigrare
a orānduirii socialiste" ; anchetat-torturat la Securitatea din
Ploieşti ; condamnat la 15 ani muncă silnică şi confiscarea
averii ( Sentinţa nr. 90
/ 31 iul.1951 )de Tribunalul Militar-Bucureşti , pentru "crima de
uneltire contra orānduirii sociale" ( art. 209 C. P. ) . Detenţia
la Jilava, Gherla şi īn lagărele din bălţile Dunării.
Proprietar de
tăbăcărie īn Focşani-Vrancea .Arestat de
Securitate īn 1949 .
A murit īn 1950, īn timpul
anchetei , din cauza torturilor.
Moşier,n.īn 1907,īn
Bucureşti. Arestat īn mart'49,i s-a stabilit domiciliu obligator
īn Cāmpulung- Argeş. Rearestat pe 17 dec.1958, pentru relaţiile
cu Constantin Noica şi participare la cenaclul literar ; torturat
īn anchetă la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ),de echipa lui Crăciun,
Cenuşe şi Enoiu ; judecat īntr-un lot anexat lotului Noica
; condamnat la 12 ani muncă silnică
( Sentinţa nr. 24 / 1 mart.1959 ; preşed. Adrian Dimitriu
), de Tribunalul Militar-Bucureşti , pentru "crima de uneltire contra
securităţii statului şi complot " ( art. 209 C.P.)
Folosit ca martor al acuzării īn procesul Noica (1 mart.'60 )
.Detenţia la Jilava şi Gherla . A murit īn 1961, īn detenţie.
Moşier .Din 3 martie '49, cu domiciliu
obligatoriu īn Cāmpulung -Muscel.Arestat īn 1959 din deportare ;judecat
īntr-un lot anexat lotului Noica ;condamnat la 12 ani muncă
silnică, pentru "discuţii duşmănoase"
cu "vărul Noica" ,
cf. art. 209C.P.
[LD: recomand pentru cei interesaţi vol. PRIGOANA.DOCUMENTE
ALE PROCESULUI NOICA..., Editura Vremea, Bucureşti , 1996.
[LD: Din grupul "moşierilor munteni" deportaţi īn 1949 ,cu domiciliu obligator īn Cāmpulung
-Argeş ( cu fam. Lambrino, Mavrodinenanu, Niculescu- Sighireanu
ş.a. )
"Moşierii moldoveni" fuseseră duşi , īn cea mai mare parte , la Piatra
Neamţ Propagandistic, erau consideraţi "vinovaţi"
pentru rezistenţa ţăranilor la colectivizare .Īn
realitate - aşa cum probează unele Hotărāri ale CC al PCR
- s-a urmărit deposedarea lor de pămānturi, case şi
acareturi , pentru crearea Gospodăriilor
Agricole de Stat .]
Iacob P.-n.īn satul Frăsinet
,com.Băbăiţa -Telorman - cu domiciliu obligatoriu īn
Cāmpulung -Muscel din 10 mart.1949. Arestat la 15 dec.1958 ( din
deportare ).
a.) Onea Mircea ( anchetator penal de securitate ) interogatoriu luat pe
4 dec.1959 )
Īntrebare: <Īn perioada anilor 1949
-1958 , la ce īntruniri clandestine ai participat şi ce s-a
discutat cu această ocazie ? >
Răspuns: <Īn anul 1949, după
ce mi-a fost stabilit domiciliu obligatoriu īn C.Lung Muscel, am
īntālnit īn acest oraş şi alţi foşti moşieri
cărora li se fixase domiciliu obligatoriu ca şi subsemnatului.
Īntre aceştia fiind şi rudele mele NOICA CONSTANTIN ( despre
care am declarat anterior ) Noica Iacovache, Noica Andrei şi Vlad Noica.De
asemenea am cunoscut pe foştii moşieri ROSETTI SCARLAT ,
ROSETTI RADU, LAMBRINO ION şi pe
SIGHIREANU DINU[...] Dat fiind situaţia tuturor celor
menţionaţi mai sus , de expropriaţi, ne-am īmprietenit
şi am īnceput să ne vizităm la domiciliu . [...] ascultam
posturile de radio imperialiste ca: "Vocea Americii" ,
"Europa Liberă" sau "Radio Paris" [...] se făceau discuţii pe
marginea "ştirilor"
transmise, cu care ocazie ne manifestam duşmănos contra
regimului democrat popular din RPR .De asemenea calomniam Uniunea
Sovietică , sub diverse forme, printre care arătam īn mod
duşmănos că aceasta ar duce o politică
"brutală" , că Romānia ar fi la
"dispoziţia" Uniunii Sovietice , că fac cu
Romānia "ce vreau " şi alte calomnii .Discutānd despre
posibilităţile de schimbare a regimului democrat popular din RPR , afirmam
īn mod duşmănos că acesta ar putea fi schimbat
printr-un război declanşat de SUA şi restul de state
imperialiste īmpotriva Uniunii Sovietice [...] noi īl īnvinuiam pe DALLES
de faptul că deşi vorbea mereu de o aşa zisă
"libertate" a statelor din Răsăritul Europei, practic nu
făcea nimic.[...] >
Īntrebări : < Cum a intrat Noica Constantin īn
posesia scrierii fugarului Cioran Emil ? >; <Continuă să
declari restul de scrieri ce ţi-au fost difuzate .> ; < ...căror
persoane le-ai mai difuzat aceste scrieri ? >
Răspunsuri : <Nu cunosc
felul cum a intrat Noica Constantin īn posesia acestor scrieri > ;
< ...Noica Constantin mi-a dat o
scriere a sa intitulată "Răspuns unui prieten īndepărtat
" ... > ;
<Conţinutul
acestei scrieri [...] era net duşmănos regimului
democrat popular din RPR [...] afirmă că unii scriitori ce
colaborează cu regimul ar fi "forţaţi" să
facă acest lucru şi deci ceea ce scriu este din
"constrāngere" , că īn RPR ar exista persoane
"exilate" , care trăesc "prost" şi
alte asemenea afirmaţii duşmănoase. >
b.).Īn CONCLUZIILE DE ĪNVINUIRE ( 10
febr.1960 ) cu care a īnaintat spre judecare Tribunalului
Militar al R.II -Bucureşti dosarul nr. 1523 / 1959 ,cpt.Onea Mircea ( īn
calitate de procuror militar ) reţinea īn sarcina lui :
<19/ NOICA IACOB , fost moşier
, nu a pregetat nici o clipă să uneltească īmpotriva clasei
muncitoare şi a orānduirii democrat populare instaurată īn
ţara noastră . Astfel, īn anul 1949, avānd domiciliu obligatoriu īn
C.Lung Muscel , a intrat īn contact cu foştii moşieri ROSETTI
RADU, LAMBRINO ION, ROSETTI SCARLAT, NICULESCU SIGHIREANU DINU , VETRA GHEORGHE
şi verii săi NOICA CONSTANTIN şi NOICA IOVANACHE ce se aflau īn
acest oraş cu domiciliu obligatoriu , īmpreună cu care au īnceput
să organizeze la domiciliul său şi al celorlalţi , īntruniri
clandestine cu care ocazie ascultau emisiunile posturilor de radio
capitaliste şi citeau scrierile contrarevoluţionare ale
lui Noica Constantin "Anti Goethe", "Povestiri despre
Hegel" ," Răspuns către un prieten īndepărtat"
şi cele ale trădătorilor de patrie CIORAN EMIL şi
ELIADE MIRCEA . [...] Īn toamna anului 1957, luānd legătura cu o
persoană de la Legaţia Franţei [...] a primit revista
franceză "Nouvelle Revue Franc,aise" ,īn care se afla articolul
lui CIORAN EMIL intitulat " Scrisoare către un prieten din
depărtare" ,pe care i-a transmis-o lui Noica Constantin
.Radactānd răspunsul, Noica Constantin l-a predat īnvinuitului Noica
Iacob, cu menţiunea să-l predea aceleiaşi persoane de la
Legaţia Franţei , pentru a-l transmite īn străinătate ,fapt
pe care cel īn cauză l-a executat . >
c.) La interogatoriul luat de jud.Dimitriu Adrian ( 25
febr.'60 ), Iacob Noica preciza :
<Īn 1949 la 10 martie am
sosit īn C.LungMuscel , īntre timp au sosit şi verii mei :Constantin Noica
şi Iovanache Noica , apoi Lambrino şi Sighireanu .Ne īntālneam la
Iovanache Noica [...] Nu prea făceam discuţii duşmănoase
, mai mult bārfeli erau [...] Nu s-a citit acolo din scrierile lui
Constantin Noica [...] > ;
c.) Īn apărarea
sa, av. Gheorghiu
Vintilă susţinea: <acest inculpat a intrat īn cercul
infracţional din cauză că Noica C-tin a avut
ascendenţă asupra sa şi l-a captat [...] >
< >
d.) Sentinţa nr 24/ 1martie 1960 , dată
de Tribunalul Militar al reg.a II-a militare ,acuzele au fost menţinute
: ĪN FAPT - se motiva īn sentinţă - <Inculpatul Noica Iacob fost moşier avīnd domiciliu
obligatoriu īn C.Lung Muscel, şi intrānd īn contact cu
ceilalţi foşti moşieri Radu Rosetti ,Ion Lambrino, Scarlat
Rosetti , Niculescu Sighireanu Dinu, Vetra Gheorghe şi verii săi
Noica C-tin şi Noica Iacovache care se aflau tot cu domiciliu obligatoriu
īn acel oraş , a participat la īntrunirile clandestine organizate
la domiciliile acestora cu care ocazie se ascultau posturile de radio
imperialiste şi făceau comentarii duşmănoase pe
marginea acestor ştiri. [...] citeau scrierile contrarevoluţionare
ale lui Noica C-tin [...] precum şi scrierile cu conţinut
duşmănos la adresa regimului [...] au calomniat politica de
pace a Uniunii Sovietice.[...] a difuza scrierile
contrarevoluţionare ale fugarilor Cioran Emil şi Mircea Eliade
[...] īn 1957 a primit de la o persoană de la legaţia Franţei
revista franceză "Nouvelle Revue Francaise" īn care se afla
articolul lui Cioran Emil "Scrisoare către un prieten din
depărtare" pe care i-a transmis-o lui Noica C-tin , de la care
a primit răspunsul īntocmit către Cioran , cu menţiunea
de a-l preda aceleiaşi persoane de la legaţia Franţei pentru a-l
transmite īn străinătate .[...]
tribunalul reţine ca dovedite īn sarcina inculpatului
Noica Iacob faptele ce i se pun īn sarcină .[......]
19 / Făcānd aplicaţiunea art.209
lit.a C.P. comb.cu alin.penultim al aceluiaşi art. şi art.25
pct.6 C.P.cu unanimitate de voturi condamnă pe NOICA P.IACOB la 13 (treisprezece ) ani muncă silnică ,6(şase
) ani degradare civică
şi confiscarea totală a averii personale pentru
infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale . >
Semnează preşed.-col. de Justiţie Dimitriu
D.Adrian ; judecător -maior de justiţie Petrescu Ion ;
col.Chimirel Iancu ; asesori- lct.col Bobb Horaţiu , mr
Cosmiţă Aurel ).
Hotărīrea a rămas definitivă , ca urmare a
respingerii recursurilor (decizia nr.77 / 7 apr.1960 a Tribunalului Suprem
)
Arestat īn 1959 ,pentru
discuţii duşmănoase la adresa regimului ( art. 209 C.P. ) ,
purtate cu membrii grupului Constantin Noica .Condamnat. Īnchis la Piteşti
şi Jilava.
Proprietar
("chiabur" ) īn com.Brezoi
-Vālcea, n. īn 1902.Membru PNŢ. Arestat pe 16 nov.1951, sub
acuzaţia de instigare ; dus doi ani īn lagărul Mănăstirea. (
1951-1952 )
/Dumitru -cizmar īn oraşul
Rădăuţi-Suceava .Arestat īn 1955 ; condamnat la 3 ani
īnchisoare .
Rearestat īn 1958 ( imediat
după eliberare ) pentru un aşa -zis "ajutor legionar "
( i-a vāndut 3 căruţe cu pietriş şi 4 cu pămānt zidarului
Hāncu Gheorghe , arestat pentru "discuţii duşmănoase
" la adresa regimului ).Judecaţi īn acelaşi lot ; condamnat
la 22 ani muncă silnică ( Sentinţa 434 / 23 iul.1959
) de Tribunalul Militar- Iaşi ( preşed. Cazacu Gheorghe )
/ Petre -măcelar īn
Rădăuţi .Arestat sub
aceeaşi acuzaţie, judecat şi condamnat īn acelaşi lot.
Industriaş agricol din
Băileşti -Dolj, n.īn 1894.Emigrase īn SUA , din 1912 , devenind
cetăţean american ; combatant īn primul război mondial īn
armata americană. A muncit din greu şi, cu banii strānşi, a
revenit īn ţară īn 1927-renunţānd la cetăţenia
americană - a cumpărat pămānt şi a construit o
fabrică de ulei. Şi-a īntemeiat o familie - avea 6 copii.
Deposedat de fabrică pe 11 iunie 1948
( cf. Legii naţionalizării ) ; arestat pe 1
sept.1948 ; torturat īn anchetă
la Securitatea din Craiova ( Bădică Ilie şi Oancă ) ;condamnat la 15 ani muncă
silnică şi confiscarea averii ( cf. art.209 C.P. ) de Tribunalul
Militar-Constanţa , pentru "uneltire contra ordinii sociale"
( redusă la 10 ani, la recurs ) ; detenţia la penitenciarul
Caransebeş , lagărul Poarta Albă şi Capu Midia ( cu regimul
de exterminare "administrat " de Liviu Borcea
)
/ Copiii săi, au suportat toate
persecuţiile practicate īn
perioadă, nereuşind să-şi recupereze averea ,
nici după 1989.
[LD: unii dintre condamnaţii din primii ani ai regimului, au fost judecaţi şi
condamnaţi de Tribunalul Poporului ( cf. Legii 312 / 1945
şi a numeroaselor Decrete care s-au succedat pānă la
modificarea legilor organice şi trecerea lor īn noul Codul Penal )
Aflaţi īn puşcărie, au fost implicaţi şi
condamnaţi ulterior īn alte procese
fie de "Curtea Criminală " din
Bucureşti , fie de Tribunalele Militare īncāt este
greu de reconstituit traseul juridic-represiv pe care l-au
suportat Este şi cazul lui
Aurelian Pană. ]
Numit subsecretar
de Stat īn al II-lea cabinet Ion Antonescu ( ian.'41 ), a devenit ministrul Agriculturii īn
al III-lea cabinet , īn perioada războiului ( 14 mart.'42- 3 iul.'43 )
La fel ca
şi alte personalităţi "tehnocrate" din diverse alte domenii , astfel a ajuns
savantul agrarian īn "lotul
miniştrilor antonescieni" , vinovaţi de "crime
de război" sau "
distrugerea ţării ".
[LD: 22 mart.'09,la Realitatea TV se dă un reportaj
( reporter şi o doamnă īn vārstă ) din satul Sudiţi , ocazie cu care
este arătat şi fostul conac .
Conacul său, a fost sediul IAS , şi acum este īntr-o totală paragină. Lumea din sat
- sărăcită şi cu frica crizei - nu pare a şti de el.
Trei măicuţe, au făcut acolo un paraclis , şi
īncearcă să umanizeze locul. Nu există nici o
inscripţie, cruce , semn , că acolo a trăit şi a muncit
...savantul agrarian , Aurelian
Pană ]
N.īn sept.1880 , īn com.Marsilieni (
lāngă Sudiţi ) -Ialomiţa .Părinţii, "boieri"
(cu o moşie de cca 6.000 ha ) originari din Săcele-Braşov ,
stabiliţi īn Vechiul Regat īn secolul XIX .
Cu trei licenţe īn Ştiinţe
agrare şi economice ( la universităţi din Paris) ; combatant
īn războiul balcanic ( 1913 ) şi īn primul război mondial
(rănit īn luptele de la
Mărăşeşti ) .
Preocupat de ridicarea
satelor, de īmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
ale ţăranilor ; pasionat de optimizarea eficienţei agrare prin metode şi
tehnică avansată, şi-a consolidat o strălucită carieră
agrariană : a adus din America , īn două valize, "porumb
american" ( soi ce a căpătat un deosebit renume
); a adus primele 4 combine,
ferma sa devenind una model.
Pentru meritele sale, i s-au
īncredinţat diferite funcţii tehnocrate : preşed. Institutului
Naţional de Export ( 1935) , membru īn Consiliul
Permanent al Agriculturii (1939 ), preşed. al Academiei de
Agricultură , preşed. al Sindicatului Agricol
-Ialomiţa, membru al Institul de Ştiinţe Sociale (
condus de Gusti )
Arestat pe 20 mai'46, īntr-un
"lot al
miniştrilor antonescieni ( constituirea lotului s-a
desfăşurat paralel cu
judecarea recursurilor din procesul Antonescu ) , format din 27 demnitari ,īn mare parte din aparatul
economico-financiar ; judecat de către Tribunalul Poporului,
īn iunie '46, la categoria "vinovaţi
de dezastrul ţării " (cf. Legii 312 / 1945 ))
;condamnat .
Deşi īnchis, a fost
judecat īn 1948 īntr-un alt proces ;condamnat la 10 ani īnchisoare
şi confiscarea totală a averii, prin Decizia penală
123 / 19.01.1949 a Secţiei a IV-a Penală a Curţii Bucureşti
( I.V. Constantinescu-preşed.; Constantin Petre , Dumitru Dinu,
Gavrilă Hotăranu - asesori populari , Costache Bālcu - procuror .)
Īn rechizitoriul acuzării, A.P. era "demascat"
-printre altele- că participase la 59 şedinţe ale Consil.de
Miniştri , la 43 de
şedinţe ale Consiliului Economic , că aprobase Bugetul Naţional pe anul 1942
/ 1943 şi că a adus īn
ţară o plantă străină, inutilă : soia.
Martor īn proces , ţăranul
Costică Tănase ( membru al Comisiei de expropriere din
Marsilieni-Ialomiţa ) a declarat : < O fi el trădător da
ţară , dar el şi fiii lui au īnvăţat
plugăritul īn America. Ei ştiu a munci pămāntul mai bine
decāt noi .De aceea, cu toţii, am hotărīt
să le rămīnă 150 ha , drept fermă model .>
Īncarcerat la Jilava , dus la muncă
forţată la Cernavodă
( "rob la roabă " ) ; transferat la Gherla, unde a fost schingiuit
de echipa de "reeducaţi " adusă de la
Piteşti ( Ţanu Popa, Livinschi, Stoian, Juberian, Dumitrescu )
Un tovarăş de suferinţă
-Anastase Buciuneanu - evocă ziua a doua de Paşte, din 1950,
de la Gherla , cānd comandantul
Lazăr Tibo [Tiberiu
] lovea deţinuţii cu parul , obligāndu-i să
sară "ca broasca " şi să facă
culcări-sculări , pānă leşinau : <
Printre noi, un bătrān , fost ministru.
Aurelian Pană este pus īn
genunchi .Cincizeci de descreieraţi sar peste el, lovindu-l cu
picioarele īn cap. Nu peste mult timp , va fi ucis īntr-o celulă de
reeducaţi [...] Un jandarm, Panduru, planton pe culoar, i-a scos
dinţii de aur din gură , după moarte. >
Savantul agrarian a fost ucis pe 4 mai
1951, la Gherla.
/Soţia sa -Eufrosina - a fost arestată pe 15 apr. 1952 ( cf Deciziei M.A.I. nr 349 / 5
iul.'51,au fost pedepsiţi cu 2
ani īnchisoare membrii de familie a
celor īnchişi , existānd acea
"noapte" anume - 14/15 apr.1952 , cānd s-au operat
arestările ) ; la 62 de ani,
dusă la muncă forţată (la cărat pămānt cu targa, pe
terasamente ) ; eliberată īn 1954 din īnchisoarea Dumbrăveni .
A murit īn 1974, la Bucureşti.
/Aurel - fiul mai mare .Arestat pe 24
apr. 1954 ; condamnat la 2 ani īnchisoare (cf aceluiaşi Ordin al
MAI ) ; detenţia īn lagărul
de muncă forţată de la Oneşti-Bicaz.
[Pe 21 ian.1949, cf.Ordinului Nr.11.816 semnat de g-ral Gh.Pintilie , Aurel
Moiş fusese desemnat ca reprezentant al
Securităţii īn Comandamentul Unic din zona
Timişoarei.
Īncepānd cu 24 ian.'49,Aurel Moiş - alături de Băjenaru , Ambruş
şi Zoltan - declanşează marea
bătălie de prindere a
"bandiţilor " din zonă .]
Cārciumar īn Lugoj. Arestat īn noaptea de 7 /8
februarie 1949, după omorārea col. Ion Uţă. Inclus īntr-un lot
de 30 persoane - primul de acest fel
- au fost torturaţi la sediile
Securităţii din Lugoj şi
Timişoara .
Moşier, n.īn 1887 la
Cāmpulung-Muscel. După naţionalizarea moşiei ( 1948 ) , arestat
la 22 iunie 1958; condamnat la 10 ani īnchisoare , cu confiscarea
averii ( Sentinţa nr. 119 / 4 iul.1959 ) .
[LD: recomand pentru cei interesaţi vol. PRIGOANA.DOCUMENTE
ALE PROCESULUI NOICA..., Editura Vremea, Bucureşti , 1996.
La interogatoriu din proces ( 25 febr.'60 )
luat de jud. Dimitriu
Adrian, răspundea :
< Am fost şi eu la acele īntruniri
la C.Lung la Noica Iacovache , la care mai participau Lambrino, Noica,
Rosetti şi alţii . Ascultam şi posturile străine ca
Londra, Paris, Vocea Americii şi Europa Liberă. Făceam
şi comentarii pe marginea ştirilor de la radio şi cīte
odată aceste comentarii aveau caracter duşmănos la adresa
regimului nostru ,la adresa Uniunii Sovietice şi a lagărului
socialist .> ; < Noica
privea lucrurile de pe poziţii idealiste [...] Mi-a dat şi mie
Noica să citesc cartea lui Cioran "Ispita de a exista"
şi citind-o am văzut că avea un caracter antimarxist -
antinaţional .[...] Mi-a dat şi mie cartea "Pădurea
interzisă" de Mircea Eliade şi am văzut că are un
īntreg capitol care este īmpotriva regimului din RPR >
[de continuat]