21. MUNCITORI -
SINDICATE - VICTIME
[sinteză
Livia Dandara]
...26 aug-
"Romānia liberă" publică
un Apel adresat muncitorilor de a organiza sindicate şi
"comitete patriotice" de fabrică.
- Īn
şedinţa guvernului ( Bolintinul din Vale ), īn condiţiile
atacurilor germane asupra Bucureştiului şi a luptelor din nordul
Capitalei şi Valea Prahovei , Pătrăşcanu
protestează că Ministerul de Interne ( g-ral Aldea) pune
piedici propagandei PCR īn īntreprinderi pentru organizarea muncitorilor .
- Trecānd peste
dispoziţiile ministerului, PCR organizează precipitat sindicate la
CFR,Vulcan, STB, ş.a. şi
lansează un Apel către populaţie , īndemnāndu-i să
organizeze comitete de fabrică , sindicate , gărzi patriotice
de luptă contra <forţelor fasciste >
- 29 aug.'44: o
subunitate de avangardă sovietică trece prin Bucureşti ( spre
Giurgiu ).
Romānia liberă relatează
că pe şoseaua Colentina , īn īntāmpinare, <s-au adunat mii
de muncitori , īncolonaţi pe fabrici" > şi că Gh.Apostol
-īn numele CC al PCR - a transmis
< recunoştinţa
noastră glorioasei şi eroicei Armate Roşii eliberatoare >
Gh.Gheorghiu-Dej,
Chivu Stoica, Gh.Apostol ,Alex.Sencovici, M.Florea Ionescu , E.Angheliu ( din partea PCR )
,Iosif Jumanca, Victor Brătfăleanu, Gh.Stroia, Azriel Avram
şi C.Carcali ( din partea PSD ) -
hotărăsc organizarea de sindicate unice īn
īntreprinderi , pe baza principiilor marxist -leniniste ale luptei de
clasă şi ale internaţionalismului proletar.
- Īn perioada
următoare au loc īntruniri la īntreprinderi ,pentru a grăbi organizarea
de sindicate :uzinele Vulcan ( (1 sept) , uzinele Malaxa ( 5 sept
)ş.a. (Īn aceste campanii īşi
īncepea cariera politică Nicolae Moraru - promotorul "realismului
socialist" de mai tārziu )
Consiliul de
Miniştri , la care participă secretarii de Stat Iuliu Maniu, Dinu
Brătianu, C.Titel Petrescu
I.Gh.Maurer ( Pătrăşcanu fiind la Moscova )
şi Lothar Rădăceanu
(ministrul Muncii ), hotărăşte abrogarea legii breslelor
de lucrători ,funcţionari şi meseriaşi ( 11 oct.'38, legea
"Călinescu - Ralea" ) considerată de tip"fascist
" ,după model italian .
...īn aceeaşi
zi, se desfăşoară adunarea sindicatelor CFR -Bucureşti
,prezidată de Chivu Stoica, la care ceferiştii cer mărirea
de cinci ori a salariilor de bază.
-14 sept.Sindicatele
CFR -Bucureşti ,o primă adunare prezidată de Chivu
Stoica, la care ceferiştii cer mărirea de cinci ori a
salariilor de bază .
- 19 sept.O
nouă adunare sindicală la care se cere ca ,prin tratative cu guvernul - la care
să participe Chivu Stoica şi Ghorghe Gheorghiu-Dej - să
se obţină <īnlăturarea imediată a actualei
direcţiuni generale > a CFR
- 17 sept.Sindicatul
muncitorilor metalurgişti- la uzinele Malaxa- adunare prezidată
de E.Angeliu care promite mărirea salariilor cu 100% ,
subliniind rolul Armatei Roşii la dezrobirea ţării
şi aprecierea "tovarăşului
Stalin" că < sindicatele constituie avangarda
clasei muncitoare.>
-Primul mare miting
al sindicatelor nou create. Gheorghiu Dej ţine un discurs īn
care cere demisia guvernului BND (format din cele patru partide )
şi īnlocuirea sa cu un guvern FND din care să facă
parte şi alte formaţiuni ( Uniunea Patrioţilor, Frontul
Plugarilor-Groza, Partidul Socialist Ţărănesc-Ralea
)
- Īn Rezoluţia
adoptată , printre altele , se cerea <purificarea conducerilor
īntreprinderilor şi instituţiilor > .O delegaţie alcătuită din Gheorghiu-Dej,
Gh.Apostol , Chivu Stoica ( membri ai CC al PCR ) urma să prezinte
guvernului, rezoluţia.
Din partea Comisiei,
participă E. Angheliu ( PCR ) care incită muncitorimea
direct :
<Trebuiesc
pedepsiţi pānă la exterminarea lor acei care au jefuit
, au masacrat şi au dus ţara pe marginea prăpastiei.>
Īn finalul
mitingului, se adoptă o Moţiune-angajament īn care se
exprimă hotărārea sindicatului de a lupta pentru <popularizarea şi īndeplinirea
platformei elaborate de PCR [...] pentru constituirea unui guvern
expresie a FND. >
Mecanici de
locomotive, şoferi de autobuze, muncitori din alimentaţia
publică, din construcţii .
- Pe stadionul
Giuleşti, adunarea personalului de tracţiune din depourile
de locomotive din ţară .Din partea Comisiei, participa Chivu
Stoica ; s-a votat o Moţiune īn care se accepta
Platforma PCR ,cerāndu-se ca Gheorghe Gheorghiu -Dej să
facă parte din viitorul guvern .
Īn Moţiune
, printre altele, se cerea <curăţirea aparatului
administrativ de elementele fasciste şi hitleriste >,
alcătuirea unei comisii care să judece <pe schingiuitorii
şi asupritorii ceferiştilor >, arestarea şi
anchetarea <tuturor conducătorilor şi membrilor
consiliilor de administraţie de la 1937 īncoace .>
- Īn Piaţa
Universităţii, la mitingul Uniunii Patrioţilor (de
aderare la Platforma PCR ), īn numele Comisiei ptr .sindicate a
luat cuvāntul Gheorghe Apostol ( membru al CC al PCR ).
Pentru PSD semnează Th.D.Ionescu ,Lothar
Rădăceanu şi Ştefan Voitec ;
Pentru PCR ,
semnează Const.Pārvulescu, Gh.Gheorghiu Dej ,Vasile Luca şi Ana
Pauker ( ultimii doi ,veniţi din URSS, apar pentru prima oară īn
presă ) .
Īn Rezoluţia
adoptată se specifică
că membrii partidelor lor <sunt obligaţi să conlucreze
, īn modul cel mai strāns, īn toate chestiunile care privesc mişcarea
politică şi sindicală muncitorească.> ( Scānteia,
Romānia liberă, 3 oct.'44 )
PCR a iniţiat
formarea acestor sindicate ca <detaşamente revoluţionare
> īn sate.
Ion Popescu -
Puţuri (PCR ) a reuşit să facă un atare sindicat īn
com. Drăghiceni, Iliceni , Grozăveşti ( jud.Romanaţi )
, prezentānd la şedinţa de constituire Platforma-program a
PCR privind agricultura( īn special reforma agrară )
Participă muncitori
de la CFR, STB, Malaxa, Grozăveşti ş.a. Iau cuvāntul Chivu
Stoica (PCR, Sindicate) , Nicolae Ceauşescu ( UTC) , V.Brătfăleanu
( PSD ) ş.a. care cer răsturnarea guvernului.
Comuniştii
scot muncitorii īn stradă .Demonstranţii pătrund īn prefectură şi impun ca prefect
şi primar FND: dr.Orsu
,respectiv Ilie Gheorghe.
- 1-3 nov. :
Consiliul local al FND din Constanţa , iau cu asalt Primăria
, īnlocuind primarul.
G-ral Aldea
ordonă prefectului să pună primăria sub pază
militară şi să trimită provocatorii dezordinii īn faţa
Curţii Militare.A doua zi,"gărzi patriotice",
sindicalişti,muncitori portuari,
iau cu asalt Prefectura ,instalānd ca prefect pe Victor
Duşa ( PCR ).Īn cursul confruntărilor - cu schimburi de focuri -
sunt victime de ambele tabere.
- Pe 16 nov.,
ministrul de Interne Penescu anunţă "acordul " PNŢ
- PNL-FND privind schimbarea prefecţilor şi primarilor la
propunerea guvernului , nu prin mişcări anarhice,
şi organizarea
de alegeri locale .Cu toate acestea, comuniştii vor continua asaltul prefecturilor
şi primăriilor , punāndu-şi oamenii lor :la Deva (21 nov ), Braşov ( 23 nov ) ,
Piteşti şi Tārgovişte (28 nov. ) , Arad şi Timişoara
(29 nov. )
.[ LD: După naţionalizare - 11
iunie '48 - uzinele se vor numi "23 august " ;
după dec.'89, se vor nimi "
Faur" ]
- Comuniştii
din sindicate instigă şi conduc acţiunea muncitorilor
de schimbare a conducerii uzinei
- Ministru al Comunicaţiilor
, Gheorghiu -Dej se adresa muncitorilor de la CFR-Bucureşti
:
< naţionalizarea
principalelor industrii , naţionalizarea principalelor bănci,
reforma agrară pentru ţărani > - sunt singurele īn
măsură să redreseze economia naţională .
- Ana Pauker,cuvāntānd īn
faţa muncitorilor de la Uzinele de Gaz şi Electricitate,
transmitea un mesaj către legionari :< Muncitorul
, funcţionarul, ţăranul , care , căutānd binele a mers
pe o cale greşită, lăsīndu-se īnşelat, acela este
fratele nostru al tuturor [...] şi cu el īmpreună distrugem pe
cei īnşelători şi răufăcători fascişti.
>
[LD:era un īnceput - care ,preluat de Securitate ,
s-a permanentizat - prin
care delaţiunea a devenit o "īndatorie patriotică"
.]
Se cerea comitetelor
de fabrică şi celor sindicale să
īntocmească liste de sabotori , hitlerişti,
nazişti şi profascişti :<Arătaţi īn dreptul
fiecăruia dovezi prin care să puteţi demonstra necesitatea īndepărtării lor din īntreprinderi
şi īnaintaţi-le , prin Comisia de organizare , Ministerului de
Interne şi Preşedenţiei Consiliului de Miniştri .>
( Scānteia , 13 dec.'44 )
[LD: deoarece PNŢ propusese
īnfiinţarea sindicatelor libere ( diferite de cele aflate sub
influenţa PCR ) a fost şi acesta un īnceput -preluat ulterior de Securitate
: ameninţarea cu condamnarea şi īnchisoarea
. ]
Avertismentul era adresat
tuturor celor ce īncercau "să spargă" unitatea
sindicală : <Aceştia vor
fi trecuţi īn rāndul criminalilor de război şi al
trădătorilor de neam >
( Scānteia, 11 ian.'44 )
Prima vizită
ca ministru ( Comunicaţii ) La īntoarcere , este īntāmpinat la Ploieşti
de Emil Bodnăraş şi Iosif Rangheţ, iar īn Gara
de Nord , de Ana Pauker şi Vaile Luca.
Īn faţa
gării, este īntāmpinat de cāteva sute de muncitori - mobilizaţi
de sindicate - şi rosteşte
o cuvāntare: <viitorul ţării noastre depinde
de hotărīrea de a urma linia unei sincere prietenii faţă de
popoarele Uniunii Sovietice >( Scānteia , 16 ian.'44
)
Comisia de
organizare a Sindicatelor Unitare a trecut la unificarea sindicatelor sub
programul şi lozincile FND. Congresul a durat zece zile.
- Pe 20 ian., īn
sala din Giuleşti - pavoazată cu portretele lui Lenin, Stalin, Ilie
Pintilie, Gheorghiu Dej , Chivu Stoica, Constantin Doncea - s-au
desfăşurat lucrările Uniunii
Sindicatelor CFR .Īntrunirea a fost
condusă de Chivu Stoica, I.Gh.Maurer ( secretar g-ral la ministerul Comunicaţiilor
condus de Gheorghiu Dej ), ing.Bernacki ( dir.g-ral la CFR ) ş.a. Īn sala clubului CFR s-a desfăşurat conferinţa Sindicatelor
Metalo-Chimice (condusă de Alex.Sencovici ) ; la sala STB,Sindicatul
din Porturi şi Transporturi ; la sala Camerei de Muncă,
Sinticatul Arte Grafice La ele participă Gh.Apostol, Teohari
Georgescu, Brătfăleanu , M.Cruceanu, Tudor Ionescu .
- Pe 26 ian., īn
sala Camerei Deputaţilor, a avut loc congresul general ,la
care au participat reprezentanţi ai Guvernului - g-ral Rădescu, Petru
Groza şi Gheorghiu-Dej - ai Comisiei Aliate de Control şi
delegaţi ai sindicatelor din URSS şi Bulgaria.
- Pe 27 ian.,Gh.Apostol
( membru al CC al PCR ) declară printre altele : <una din cele mai
importante sarcini ce trebuiesc puse este de a zdrobi cīt mai curīnd inamicul principal al clasei muncitoare >
, ceea ce <nu se va putea realiza īn mod hotărāt decāt numai
dacă īn fruntea ţării noastre vom avea un guvern FND
.>
- Pe 30 ian., s-a
creat CGM .Īn CC, sunt aleşi : Gh.Apostol ( secretar general
) ,
Chivu Stoica, Alex.Sencovici, Liuba
Chişinevski, ş.a. ş.a.
/ Rezoluţia adoptată -
formulă camuflată a controlului comunist īn raporturile de
muncă - sindicatele īşi
propuneau :abrogarea legii ptr. reglementarea conflictelor de muncă
( considerată <reacţionară
şi antimuncitorească >
) ; modificarea legii sindicatelor profesionale ( pe baza
principiilor <unităţii sindicale > ) ; preluarea oficiilor de plasare de
către reprezentanţii CGM .
- Īn īncheierea
congresului, Gh.Apostol ( ales secretar general al CGM ) se angaja :<
Vom şti să lucrăm īn cadrul FND , pentru real izarea programului de guvernămānt al FND
.>
( Scānteia,
Romānia Liberă, 20 - 31 ian.'45 )
[Vezi context :criza de guvern ;
audienţele lui Vāşinski la Rege ; alerta trupelor sovietice ;
ş.a. ş.a la Cronologie
-genocid ]
- Pe 24 febr."masacrul
" lui Rădescu - o diversiune-pretext pentru debarcarea guvernului
.
Īn centrul
Capitalei , la demonstraţia FND din
Piaţa Naţiunii , sunt
mobilizate sindicatele Capitalei .Gheorghiu -Dej şi Teohari
Georgescu ş.a. rostesc discursuri furioase ,chemānd "poporul"
la răsturnarea guvernului <reacţionar ,fascist> .
Toată
săptămāna mobilizarea s-a
menţinut , luānd aspect de război civil.
- Īn diverse
oraşe din ţară au fost
instalaţi, īn forţă, prefecţi comunişti :
Nicolae Celac (Craiova, 24 febr.), Ilie Olteanu ( Caracal, 3 mart.),
V.Todoran( Tg.Jiu , 3 mart.)ş.a. ş.a
- Pe 1 martie , la
mitingul FND din Piaţa Naţiunii , se cere constituirea unui guvern
prezidat de dr.Petru Groza. Printre vorbitori, Teohari Georgescu
"demască" :< Rădescu trebuie adus īn faţa
Tribunalului Poporului pentru a-şi primi pedeapsa pentru
faptele lui criminale. Īn banda din jurul lui Rădescu au făcut
zid aproape toţi criminalii de război, foştii legionari
şi banda reacţionară a lui Maniu .> .
- 5 martie
.Īn diverse īntreprinderi , săli, stadioane şi pieţe din
Bucureşti , au loc īntruniri organizate de FND la care - la
īndemnul unor lideri PCR sau PSD, veniţi īn acest scop - se cere imperativ
constituirea de urgenţă a unui guvern sub preşed. lui Petru
Groza.
-La uzinele Malaxa
,ia cuvāntul Em.Angheliu şi Anton Alexandrescu ; pe stadionul
Giuleşti -cuvāntează Alexandru Doncea ( PCR ) ; la STB
- Lotar Rădăceanu şi Lob Pătraşcu ; la sala
Tomis- Th.Iordăcescu ( PSD ) şi Petre Constantinescu-Iaşi
( PCR ) ;la uzinele Lamaitre- Teohari Georgescu ; la uzina
Grozăveşti - Miron Constantinescu (PCR )
Īntr-o formă
sau alta , oratorii "demască duşmanii poporului "
, mai ales miniştrii de Interne
din guvernele de pānă atunci şi pe Iuliu Maniu :<Maniu
şi camarila sa au sprijinit pe Aldea ,Penescu şi Rădescu şi
au de răspuns īn faţa poporului.> ( Miron Constantinescu )
La
ameninţările liderilor sindicali comunişti , activitatea
īn īntreprinderi fusese īntreruptă
, muncitorii fiind scoşi īn stradă.Cum la ora deschiderii
mitingului, guvernul Groza fusese aprobat de Rege, iar mulţi dintre
oratorii de la mitinguri deveniseră miniştri , īntrunirea
īşi schimbă scopul imediat :
Gheorghiu -Dej rosteşte un discurs ameninţător (aplaudat cu
lozinca <moarte lor !
> ) :
< Să nu
vă faceţi iluzia că, odată dobāndit guvernul de
concentrare a forţelor democratice , lupta s-a terminat.
Dimpotrivă, lupta contra duşmanilor poporului , agenţii
lui Hitler īn ţara noastră, trebuie să fie intensificată
cu şi mai mare vigoare şi să ducă la nimicirea lor
definitivă. >
Petru Groza (Frontul
Plugarilor- preşed. ), Teohari
Georgescu ( PCR,Interne ) , Lucreţiu Pătrăşcanu ( PCR, Justiţie
), Şt.Voitec ( PSD,Ed.Naţională ) ,M.Ralea
( Fr.Plug., Arte ), pr.C.Burducea ( Preoţi Democraţi ,Culte
) ,g-ral Vasiliu -Răşcanu (Uniunea Patrioţilor
,Război) , Romulus Zăroni (Fr.Plug. Agricultură )
,Gheorghiu-Dej ( PCR ,Comunicaţii şi Lucr.Publice ), Tudor
Ionescu (PSD ,Mine şi Petrol ) , Anton Alexandrescu
(dizidenţă PŢ, Cooperaţie ) , Lotar
Rădăceanu (PSD, Muncă ), P.Constantinescu
-Iaşi ( PCR, Propagandă ) .
La
conferinţă participă "conducerea de stat şi de
partid "( cum s-a īncetăţenit ulterior īn limbajul de
lemn ) :Petru Groza , Gheorghiu Dej,
Chivu Stoica , Gh.Apostol.
Atrage atenţia
o frază rostită de I.Gh.Maurer ( subsecretar de stat la
Comunicaţii ,subalternul lui Dej ) : <Ultimele poziţii ale
reacţiunii īn Romānia sīnt poziţiile economice pe care
ea īncă le mai deţine [...] Pentru ca noi să putem
cāştiga bătălia definitivă , stăpānirea politică
a poporului īn ţara romānească , e nevoie să
obţinem o victorie şi īn acest domeniu .>
( Scānteia, 22 iun.'45 )
Semnată de Teohari
Georgescu ( PCR ) şi Mişa Levin ( PSD ) - se alătură CGM-ului- condus
de Gh.Apostol - īn acţiunea
de īncheiere a contractelor colective de muncă, pe
ramuri industriale .
-Ziaristul Tudor
Savin publică (īn serial ) articolele de "demascare"
a unor societăţi industriale conduse de liberali : Societatea
Letea şi editura Cartea Romānească erau acuzate
de <colaborare strānsă cu nemţii (
Scānteia, 26- 28 nov.'45 )
-
Continuāndu-şi "serialul " , Tudor Savin acuză Fabrica
"Letea" că < alimentează bursa
neagră a hārtiei.> ( Scānteia , 18 ian.'46 )
/Pe 2 nov.'45 , au
fost īndepărtaţi din Consiliul de Administraţie
al "Societăţii
Petroşani" aşa-zişii
"sabotori ", fiind īnlocuiţi cu elemente fidele
guvernului .
/ Pe 2 ian.'46, Petru
Groza şi Petre Constantinescu-Iaşi ( ministr.Propagandei
) , primesc o delegaţie de 40 de mineri din Valea Jiului
care aduce mulţumirile muncitorilor
pentru schimbarea conducerii īntreprinderilor miniere . Petru Groza
ţine să sublinieze că ţara şi străinătatea
trebuie să afle că <acest guvern este susţinut de
masele muncitoare .>( Scānteia,3 ian.'46 )
3 febr.'46.
Printr-un Comunicat al FUM ,semnat de Teohari Georgescu ( PCR ,
ministru la Interne ) şi Ion Burcă ( PSD , subscrt. la Interne
) : candidaţii la alegerile sindicale vor
fi desemnaţi de FUM.( Scānteia, 3 febr.'46 )
- PNŢ acuză CGM că, prin
instrucţiunile remise către īntreprinderi ( ca la alegerile sindicale
votul să se facă "pe faţă" , nu " secret"
) <loveşte īn
īnsăşi temelia şi existenţa sindicalismului>(Dreptatea,
8 febr.'46 )
- "Teroare īn alegerile
sindicale" - titrează
oficiosul PNŢ ,care deplānge lipsa de libertate şi neputinţa de
a se exprima a celor ce nu-i votează pe comunişti.
<Iar vor
pune oameni de-ai lor şi iar vor īncepe persecuţiile
>declară un muncitor de la Malaxa ( Dreptatea, 9 febr.'46 )
- PNŢ
publică Manifestul muncitorilor
naţional-ţărănişti , care se declară
īmpotriva faptului că
<sindicatele
profesionale, īn ultimul timp au devenit trambuline politice[...]
creānd vrajba īntre clasele muncitorilor manuali şi intelectuali
. > Muncitorii erau īndemnaţi să susţină şi
să rezolve problemele profesionale pe calea "democraţiei
adevărate" ( Dreptatea ,10 febr.'46 )
-Īntr-un Memoriu
al muncitorilor de la rafinăria "Vega " privind
desfăşurarea alegerilor sindicale , se reclamă faptul că numeroşi
ingineri, funcţionari şi muncitori au fost arestaţi şi
īnaintaţi Siguranţei , fiind socotiţi "hitlerişti,
fascişti " ,iar preşedintele sindicatului a fost numit un şofer ce suferise o
condamnare de 12 ani pentru tālhărie. ( 15-febr.'46 )
- Un muncitor de la Filatura Dacia
a fost ridicat de "mai mulţi indivizi" , dus la
Cotroceni, īn cāmp , şi īmpuşcat īn ceafă pentru că discutase
cu alţi muncitori " despre sistemele comuniştilor de a
induce lumea īn eroare prin tot felul de lozinci afişate pe toate
zidurile "
( Dreptatea ,
21 febr.'46 )
- 24 febr.'46.Miting
comemorativ : un an de la <asasinatul īn masă
> al lui Rădescu. La sala Aro,
iau cuvāntul reprezentanţi de partide şi asociaţii coalizate :
prof.univ.N.Bărbulescu ( PSD ), Al.Iorgulescu ( primar,
PNŢ-Anton Alexandrescu ) , Elena Livezeanu ( PCR -femei ) dr.I.Constantinescu
( PNP-Mitiţă ),Chivu Stoica ( PCR , vice CGM ) , C.Doncea
( secretar .judeţean FND -Ilfov )
- 26 febr.'46. :miting
CFR .La iniţiativa FUM, miting al muncitorilor CFR-işti
-Bucureşti ,organizat sub deviza <Forţele muncitoreşti
se unesc şi fac un bloc de care toate manevrele
reacţiunii se vor lovi şi se vor sfărāma >
Iau cuvāntul :Chivu
Stoica ( CGM ), Miron Constantinescu ( PCR, Scānteia ), C.Doncea
( FND-Ilfov ), Ilie Popa ( secretar PCR la CFR )Se scandează: Partid
unic ! Trăiască FUM ! ( Scānteia, 26 febr.'46 )
- 4-14 apr.'46 .Procesul
unor saşi din Mediaş, membri PNŢ .Procesul se judecă la
Sibiu.
24 persoane sunt acuzate de
< agresiune huliganică asupra sediului sindicatelor
unite >, pentru că folosiseră sediul PNŢ. Pe 11 apr.
se dă sentinţa: 3 condamnări la 3 ani īnchisoare ; 8
condamnări la 2 ani ; 13 condamnări la 1 an
- 9 apr.'46: Clubul
PNŢ -Făgăraş este ocupat ilegal de Uniunea
Sindicatelor ( filiala locală )
- Pe 19 mai
'46,muncitorii de la fabrica Letea, instigaţi de comunişti,
īnaintează un Memoriu către primul ministru , īn care acuză
fam. Brătianu şi dir.fabricii de "sabotaj" şi cer naţionalizarea fabricii.
[Vezi cronologie şi context la Tabloul
PCR şi colaboratori ]
- 7 iun.CC Electoral al BPD intră
şi Gh. Apostol ( CGM )
- 3
iul.'46.Gh.Gheorghiu Dej participă la conf. Uniunii
sindicatelor din CFR ,vorbindu-le de forţa pe care o au
sindicatele īn BPD ( implicit PCR ) : <sindicatele , armată
disciplinată , gata să sară la primul semnal . >
Atrage atenţia că greutatea trebuia să cadă pe latura
politică , nu cea social-economică. ( Scānteia, 4
iul.'46 ) .
- 2-5 aug.'46.Predeal. Conferinţa pe
ţară a salariaţilor
comunali se transformă īn Sindicatele
salariaţilor , afiliat CGM , aderānd la Platforma
-program BPD . ( Romānia liberă, 3-7 aug.'46 )
- Silviu Brucan
continuă seria "demascărilor" :
naţional-ţărăniştii Ioan V.Pop şi Victor
Gheţie ( candidaţi PNŢ īn Sălaj , membri īn Consiliul
de administraţie a Băncii
din Sălaj) , sunt caracterizaţi ca "gangsteri"
, acuzaţi de evaziune fiscală, afaceri īn detrimentul micilor
depunători ( Scānteia, 4 oct.'46 ) ;Ghiţă Popp
, principal acţionar al fabricii de produse chimice "Mărăşeşti"
din Valea Călugărească <sabotează
producţia şi īnfometează
pe muncitori > ( Scānteia , 5 oct.'46 )
- 12 oct. Era
anunţat <un succes muncitoresc"> : Ghiţă
Popp era īnlăturat din Consiliul
de administraţie de la "Mărăşeşti"
fiind anunţată anchetarea sa de o "comisie mixtă
" ,formată din autorităţi şi muncitori
, sub īnvinuirea de sabotaj.( Scānteia , 12 oct.'46 )
[LD: "demascarea" lui
Brucan , urmată de "succesul muncitoresc" , departe de a fi o simplă coincidenţă , a fost
materializarea unui scenariu care, multiplicat , va lua proporţii
īngrijorătoare Ministrul
Justiţiei ,Lucreţiu Pătrăşcanu anunţa
pregătirea unei legi speciale pentru
combaterea speculei .]
/ 17 oct.'46:
Prezentānd pr.de lege, Pătrăşcanu ţinea să precizeze
că pedepsele prevăzute trebuiau să fie severe , rapide
şi masive :de la munca
silnică pe viaţă şi amendă īntre 10
milioane şi 10 miliarde ."Speculanţii
" urmau să fie judecaţi de "instanţe
speciale" propuse de sindicate .Constatarea
infracţiunilor putea fi făcută atāt de organele oficiale cāt
şi ale populaţiei civile.( Scānteia, 18 oct.'46 )
Cum CGM este
afiliat BPD, muncitorii participă prin partidele din coaliţie
şi sindicate la diverse acţiuni electorale .Sunt
folosiţi ,mai ales īn "echipele de şoc" pentru
zădărnicirea activităţilor opoziţiei . Noul
parlament , spun statisticile , după
compoziţia economico-socială , ar fi avut 77 muncitori , 56
plugari , 202 intelectuali ,12 meseriaşi , 11 comercianţi , 11
funcţionari , 2 industriaşi , 7 militari activi .
Ministrul Muncii
şi Asigurărilor Sociale - Lothar Rădăceanu ( PSD
) ;
Subsecretar de Stat
- Const .Daicoviciu ( PCR ), Ioan Popescu ( din 5 nov.'46 )
La introducerea
raţionalizării pāinii - 250
gr.de persoană - muncitorii industriali primesc suplimente : 650
gr. -minerii ; 375 gr.-alte munci grele .
[ LD: Practicată la īnceput cu
entuziasm de reconstrucţie postbelică,munca voluntară se
va transforma ,treptat , īn muncă obligatorie,cuprinzānd toate categoriile :
copii, elevi, studenţi, funcţionari, ostaşi, ţărani
.Diferită de "munca forţată "
aplicată deţinuţilor politici , ea avut partea ei de
contribuţie la lehamitea
romānilor faţă de
activităţile "obşteşti" . ]
Sindicatele din Capitală
hotărăsc extinderea muncii voluntare , care să contribuie
la <īntărirea unităţii muncitoreşti > ,
a <colaborării dintre muncitori şi tehnicieni> şi a <disciplinei īn muncă.>
Doi ani de la
crearea CGM .Preşed. Gh.Apostol - la şedinţa festivă
de la teatrul Giuleşti - exprimă recunoştinţa
faţă de guvernul democratic şi prieteniei cu URSS care au
garantat libertatea sindicală .Printre realizări, este
subliniată contribuţia CGM, a muncitorilor sindicalişti ,
la răsturnarea "guvernelor reacţionare" de
după 23 august şi instaurarea regimului democratic de la 6 martie
1946 .
[LD: īn condiţiile dominării
comuniste īn sindicate ( care
făceau imposibile organizarea de şedinţe şi manifestaţii de stradă ) ,
PNŢ īşi desfăşoară din ce īn ce mai greu
activitatea īn organizaţiile muncitoreşti , organizānd şedinţe
la sediul partidului . ]
- Nicolae Carandino, luānd cuvāntul la
şedinţa organizaţiei muncitoreşti PNŢ -
prezidată de prof.univ.Virgil Veniamin - explica că ziariştii din
opoziţie simt nevoia de a vorbi, atunci cānd nu pot scrie <din
cauza condiţiilor severe impuse de cenzură > ( 11 febr.'47
)
Īn Parlament, sunt
comemorate luptele din febr.'33 .
- Gh.Apostol ( CGM )
:demască <rolul mārşav >al Parlamentului
naţional-ţărănesc din 1933 ,<reacţiunea
manisto-brătienistă > , care a făcut uz de
<metodele fasciste> īmpotriva mişcării
muncitoreşti şi democratice .
-Gh.Vasilichi ( PCR ):poporul
<şi-a dat seama că Maniu şi Brătianu [...] acum
ca şi atunci vor să arunce toate greutăţile
dezastrului provocat de ei ,pe spinarea celor mulţi > ( Scānteia
, 17 febr.'47 )
- Pe 12 martie ,la
sediul partidului , Iuliu Maniu
primeşte o delegaţie a organizaţiilor muncitoreşti
din toată ţara - fabrici, uzine şi instituţii - care īi
semnalează presiunile la care sunt supuşi de către sindicate .
- Pe 18 martie, tot la sediul partidului ,
īntr-o consfătuire a meseriaşilor şi micilor industriaşi
, la care participă Iuliu Maniu
şi Ion Mihalache, se hotărăşte reluarea
activităţii cercurilor profesionale (
iniţiate din 1930 ) pe lāngă partid.( Dreptatea, 12, 19
mart.'47 )
Oficiosul PCR cere īnlăturarea
social-democraţilor independenţi, deoarece īn unele
īntreprinderi aceste <elemente
duşmănoase clasei muncitoare >, <năpārci
titeliste au scos capul pe alocuri
> ( Scānteia, 5 iul.'47 )
[LD: incontestabil, sindicatele "revoluţionare
" au făcut furori īn rāndul clasei muncitoare dāndu-i iluzia supremaţiei
clasei lor īn noul regim.
Instigaţi la
<preluarea controlului >
īn fabrici şi īntreprinderi, promovaţi īn funcţii
administrative şi de ordine publică ( după sumare pregătiri
ideologice ),muncitorii au devenit
"masele populare" de presiune īn lupta de clasă.
"Implementate" - īn diverse contexte şi
diverse forme - pe parcursul unei
jumătăţi de veac, ele
au modelat "mentalitatea poporului " .]
[ Vvezi pe larg la Cronologia
genocidului şi PNŢ-victimă ]
-"Masele populare "
īntāmpină la aeroport Delegaţia romānă - Groza şi Dej - ce
se īntoarcea de la Sofia , cu pancarte
īn care se cerea :<Cerem pedepsirea exemplară a trădătorilor!
>
,<Arestarea
lui Iuliu Maniu ! >,<Nici o milă pentru duşmanii
patriei noastre ! >
Petru Groza le răspundea :guvernul şi poporul sunt
hotărīţi <să lichideze toate
rămăşiţele fasciste şi reacţionare din
ţară >. Gheorghiu- Dej īntărea şi
adăuga :<nu e suficient să realizăm ceea ce cereţi
voi : arestarea lui Maniu, noi trebuie să lovim
fără cruţare īn tot ce s-a strāns īn jurul steagului lui
Maniu .PNŢ trebuie dizolvat, şi această
obligaţie corespunde Tratatului de Pace.>( Scīnteia , 17
iul.'47 )
-Cu litere de-o
şchioapă , pe prima pagină : <Fierbānd de mānie
īmpotriva vānzătorilor de ţară, zeci de mii de muncitori din
Capitală ,īntruniţi īn mari mitinguri, au cerut : aspra pedepsire
a trădătorilor ; arestarea complicilor : Mihalache, Penescu, Lazăr
,Carndino ; arestarea lui Maniu ; interzicerea Dreptăţii .Īn zeci
de moţiuni şi telegrame adresate tov.Teohari Georgescu
, clasa muncitoare īşi exprimă satisfacţia faţă de
arestarea trădătorilor naţional-ţărănişti. Muncitorii
cer ziarului Scīneia să continue demascarea duşmanilor poporului
.>( Scānteia, 18 iul.'47 )
-Pe prima
pagină , un reportaj redă situaţia din morărit şi
panificaţie : <Morile
Capitalei şi ale regiunilor lipsite macină grīul
sovietic şi īn acelaşi timp īntre pietrele morii se spulberă
minciunile antisovietice ale complicilor lui Mihalache.
Moţiuni
iscălite de mii de muncitori din toate īntreprinderile cer
sancţionarea drastică a calomniatorilor de la Dreptatea.> (Se reproduce Moţiunea
de la Moara Herdan : <...poporul va lovi fără milă
şerpii care vor să se īngraşe sugānd sāngele poporului .Nu
este loc īntre noi pentru duşmanii poporului , care vor să
vāndă ţara clicilor imperialiste de la noi şi din
străinătate > ) (Scīnteia, 19 iul.'47 )
-30 iul.'47 .Scānteia
şi Romānia Liberă publică sute de "moţiuni
cetăţeneşti "care cer dizolvarea PNŢ,
arestarea trădătorilor ;"mitinguri spontane"
īn īntreprinderi cer să fie lichidaţi <vānzătorii de
ţară > ;
/ Pe 28 aug.'47, īn
raportul diplomatului american Roy
Melbourne despre starea de spirit īn Romānia (după arestarea fruntaşilor PNŢ) el avea oarecari
dificultăţi de apreciere ,
considerānd că atāta vreme < cīt vor avea suficientă māncare
pentru ei şi familiile lor , nu este de prevăzut vreo reacţie
īmpotriva regimului ori vreo reţinere de a sluji ca membri
loiali ai partidului comunist. >
Vezi pe larg la tabloul PCR şi colaboratorii
]
Pe 27 sept.'47,
Birourile Politice ale PCR şi PSD hotărăsc
să pună īn discuţia membrilor lor īnfăptuirea unităţii
politice, ideologice şi organizatorice ale clasei muncitoare , īn
cadrul unui partid unic muncitoresc .
La congres ,
alături de conducătorii PSD, participă o delegaţie a
"greilor" din PCR - Gh.Gheorghiu Dej, Ana Pauker,
Gh.Vasilichi, Miron Constantinescu, Lucreţiu Pătrăşcanu,
I.Gh.Maurer, Iosif Rangeţ .
De la
CGM,participă Gh.Apostol şi
Al.Sencovici.
Īn discursul
său, Petru Groza face bilanţul colaborării īn BPD
şi trasează ţelul
comun : <Duşmanilor poporului din interiorul
ţării, trădătorilor de ţară, le-am dat lovituri
directe şi le vom mai da fără nici o cruţare ,
pīnă cīnd vom nimici complet rămăşiţele fasciste
şi agenturile imperialiste . >
Noul CC al PSD şi cei doi
secretari generali - Ştefan Voitec şi Lotar Rădăceanu
- sunt īmputerniciţi de congres să trateze cu CC al PCR realizarea unităţii politice a clasei muncitoare .
Convocate īn
congrese speciale , 22 de uniuni sindicale -Bucureşti, Timişoara
, Cluj, Petroşani, Constanţa ş.a.- cer unitatea
politică şi organizatorică a clasei muncitoare .
La congresele
"detaşamentelor de
īncredere " ale clasei
muncitoare ,iau cuvāntul liderii de frunte ai PCR : Gheorghiu Dej (
industria metalo-chimică ) , Chivu
Stoica ( CFR ),Gh.Apostol
( metalurgişti
) ş.a ş.a
La indicaţiile
PCR, UTM organizează īn toată ţara , simultan, "conferinţe"
- īntruniri politice cu o anume
ţintă programatică - cu tema <Imperialismul ameninţă
viitorul tinerei generaţii >.
Conferenţiază
de la centru : Virgil Trofin ( Ploeşti ),Paul Cornea (
Iaşi ), Petre Lupu ( Reşiţa ), Ion Marinescu (
Timişoara ), Ianoş
Fazekaş ( Sfāntu Gheorghe ), Ilie Drăgan ( Cluj )
,ş.a. ş.a
[LD: pe etape , pe ţinte foarte
precise , se pregătea naţionalizarea .]
Sub directa
īndrumare a ministerului Economiei Naţionale - echipa Gheorgiu
Dej, I.Gh. Maurer, Bucur Şchiopu - īn toată ţara comisii
speciale - din care fac parte şi delegaţi ai sindicatelor
- sunt puse să facă inventarierea tuturor īntreprinderilor
industriale, de comerţ , de transport şi a atelierelor de
meseriaşi.
Pe 10 nov.'47, se
desfăşoară o Consfătuire īn care se dezbate proiectul
de platformă pentru unificarea organizaţiilor de femei īn UFDR
.Consfătuirea este prezidată de Florica Mezincescu iar
Platforma este prezentată de Alexandra Sidorovici ( secretar general
al organizaţiei ).
Participante active
: Emilia Bunaciu , Elena David, Maria
Solomon, Maria Păcuraru, Suzi Cun, Tamara Mureşan ş.a.
/ Īn deschidere ,Gheorghe
Apostol ( preşedintele CGM ) subliniază ţelul congresului : aportul mişcării
sindicale la <crearea partidului unic muncitoresc >
şi <crearea premiselor de trecere a Romāniei pe calea
socialismului. >
Pe 30 nov.'47 sunt publicate comisiile mixte
( PCR, PSD, CGM, UFDR ş.a, ş.a ) - judeţene, locale şi de sectoare -
īnsărcinate cu pregătirea organizatorică a īnfăptuirii partidului unic muncitoresc
.
/ Pe 9 dec.'47, comisiile
mixte din Capitală şi 12 judeţe se īntrunesc la Bucureşti pentru
pregătirea constituirii Partidului Unic Muncitoresc . Gheorgiu Dej ( PCR )şi Ştefan Voitec
( PSD ) expun Platforma P.U.M ,
trasānd o serie de sarcini imperative : curăţirea PCR de "elementele
duşmănoase"
;verificarea fiecărui membru ; supravegherea deosebită asupra
compoziţiei sociale , muncitorimii revenindu-i sarcina istorică
<de a ajuta intelectualitatea să-şi
īnsuşească īnvăţămintele lui Marx, Engels , Lenin,
Stalin > ; un singur "stat
major" care să creeze condiţiile trecerii Romāniei spre
orānduirea socialistă ( Scīnteia, 9,10 dec.'47 )
[LD: Dar la Decretul de
īnfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48 ) această
instituţie consfinţea "o realitate istorică şi
obiectivă " consacrată de această Plenară
.]
Īn perioada de
trecere de la capitalism la socialism , lupta de clasă se ascute
şi , ca o consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze
şi reacţionare vor īntrebuinţa orice mijloace prin care
speră să īntoarcă īnapoi roata istoriei , prin care speră
să-şi recāştige poziţiile pierdute .
[ Vezi tabloul PCR
şi colaboratorii ]
[LD Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului ) către lct.col. K.Ambruş
(şeful Securităţii Timişoara )şi mr. Aurel
Moiş (şeful Securităţii la Caransebeş
).Conţinutul Planului Operativ urma a fi prelucrat ulterior de g-ral Ion Bejenaru (comandantul zonei
IV-Timişoara )
Ordinul a fost transmis
către toate unităţile teritoriale ale
Securităţii .
Pe baza lui s-au
alcătuit "Comandamentele
Unice" Documentul este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor īntreţesute
īntre structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate -
Justiţie -Armată.
[ Vezi la tabloul Genocidul comunist-
cronologie, context, etape ]
<
Direcţiunea generală a securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă
facem cunoscut că īncepānd cu ziua de 22 ian.1949, se formează
īn oraşul Caransebeş un Comandament Unic.Īn
faţa acestul Comandament Unic ,se pun o serie de sarcini ,pe
care D-ta Tov.Ambruş le cunoşti de cānd s-a discutat la
Bucureşti, sarcini ce revin atāt trupelor Jandarmeriei MAI
cāt şi organelor de securitate.>[...]
Tovarăşul
General Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de
acţiune ,pe care va trebui să-l prelucraţi
īmpreună.>[.....]
<Comandamentul Unic
este organul care conduce īntreaga operaţiune de pe teritoriul
fixat
Nici o
operaţiune nu va putea fi luată , atāt de organele de
securitate cāt şi de celelalte organe, fără să
ştie una de cealaltă, atāt īn ce priveşte
operaţiunile pentru prinderea bandelor teroriste, cāt
şi celor de evacuare a chiaburilor , a
deblocaţilor ,a elementelor
suspecte etc.>
< Īn ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor īntocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales īn această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<Īn ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cāt mai strānsă, o īnţelegere cāt mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă īn sānul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cāt
mai strānsă cu secretarul judeţean PMR ,īn aceste
probleme şi mai ales īn problema de evacuare ,amintită mai
sus. Partidul vă poate ajuta deopotrivă atāt pe voi
cāt şi pe celelalte organe.>
<De felul cum
vă veţi īndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul
operaţiunilor ,iar reuşita lor nu va avea decāt să ridice
prestigiul Securităţii ,bastionul īnaintat
,apărătorul libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care
luptă pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
- Ex- primari şi
funcţionari arestaţi ; īn
locul lor au fost numiţi muncitori , scoşi din producţie.
[ LD: Hotărārea prevedea construirea unui canal de 70 km.,
traversānd Dobrogea, conceput de comunişti ca <un mormānt al
burgheziei romāneşti > , deoarece 80 % din māna de lucru trebuia
asigurată prin munca forţată a deţinuţilor politici .
S-au ţinut de cuvānt ! Canalul a devenit mormānt pentru
mii de oameni care şi-au
găsit sfārşitul acolo, īn cei 4 ani de funcţionare.
Īn iulie 1953, şantierele s-au īnchis
, după ce , pentru a-şi ascunde eşecul, īn sept.'52 au fost
declanşate cīteva procese de sabotaj, soldate cu condamnări
la moarte şi execuţii.
[Vezi Genocidul comunist -
cronologie, context, etape ]
[LD: Īn viziunea PCR , Canalul trebuia să constituie < mormāntul burgheziei romāneşti >
Noi īl considerăm mormāntul prigoniţilor
de urgia comunistă. Proiectul a demarat la sfārşitul anului'49
şi va căpăta consistenţă
juridică , organizare administrativă , populare cu <duşmani
-sclavi >, īn primele luni ale anului '50 şi īn anii ce au urmat. De bolnavi,
de morminte n-au avut nici o grijă , dimpotrivă, urmele
trebuiau să dispară : şanţurile , gropile,
taluzele au īnghiţit cadavrele.
O dovadă că acest procedeu a fost deliberat aplicat , este faptul că "sintezele
" , "rapoartele" de uz intern ale Consiliului
Securităţii Statului ( 1953,1955,1958 ), făcute pentru
conducerea PCR, erau făcute numai pe baza evidenţelor de la ieşirea
din detenţie , nu pe baza listelor de la intenare .Zecile de
mii de liste , au dispărut .]
[ Vezi
Cicerone Ioniţoiu, Dicţionare,volumele
sau www.procesulcomunismului.com. ]
O sintetică şi adecvată concluzie privind
Canalul Dunărea-Marea Neagră, o datorăm lui Romulus Rusan : <Procedura
copiată după originalul NKVD ...>
[Vezi Genocidul comunist/ cronologie,
context, etape ]
[LD: Pe baza
acestei Hotărāri de Guvern, , Ministerul de Interne
a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe ( cu o procedură copiată după un "model" NKVD ) pe baza
cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau īncearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
īn Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM.
:Extrăgāndu-şi
legitimitatea din HCM-ul din 3
ianuarie, Decretul şi Ordinele următoare au
stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni īnchişi fără mandat şi
fără proces,pe baza "listelor negre "
īntocmite de organele puterii .
- Pentru
arestarea rudelor demnitarilor a
urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea
celor īnchişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări
"uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
) [Vezi tablourile ,pe categorii de victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărāt pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii īntocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixānd durata pedepsei ( īntre 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni īnchişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " īntocmite de
organele Securităţii .
- Pentru
arestarea rudelor demnitarilor a
urmat un Ordin īn aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea
celor īnchişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări
"uşoare" , a existat Decizia MAI nr.
708/1952,conform căreia ,cel eliberat urma să facă a doua condamnare ,
ca pedeapsă administrativă.
[ LD: mărturie personală : īn com. Miorcani ( Botoşani ) fusese numit preşedinte Acatrinei (muncitor
petrolist din Valea Prahovei. ) care obliga īnvăţătorii să
meargă din poartă-n poartă ,să scoată
ţăranii la semīnat, la recoltat , la treierat ] [ Vezi tabloul
Ţărani-victime ]
Pentru a-şi
asigura "controlul" īn lumea satelor, PMR a scos din
producţie mii de muncitori.
Peste 8000 de
muncitori fuseseră scoşi din producţie şi numiţi īn funcţiile de preşedinţi
şi secretari la Sfaturile Populare pentru a veghea la aplicarea "liniei
partidului ".
- 85 % din aparatul
de partid de la raioane era format
din muncitori industriali , cu stagiu īn producţie de cel
puţin 5 ani , care nu erau ataşaţi de proprietatea
agricolă.
- Pe 26 sept., s-a
emis o Rezoluţie a PCR şi Guvern , vizānd consolidarea organizaţiilor de partid comunale.
Organizarea şi
funcţionarea acestor facultăţi
- cu durată redusă la 2 ani şi cu programe de
īnvăţămānt ajustate -
urmărea sporirea rezervorului de cadre al partidului şi
statului şi fidelizarea celor cu "origine
sănătoasă " .
Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" īn
care erau demascate cultul
personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.*
----------------------------------------
* Īn Romānia,
după moartea lui Stalin ( '53 ) şi condamnarea stalinismului īn URSS( '56
) Dej s-a folosit de "destalinizare",
pentru a elimina din conducerea PMR rivalii politici.
- Raportul lui Hrusciov
şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului
personalităţii a fost publicat de " Scānteia" cu
īntārziere ( 3 iul.'56 )
- Ar fi existat şi un Decret de
graţiere pentru "manifestări
antistaliniste " care nu mai erau considerate <crime
īmpotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră
condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi (Criticul literar
Alex.Ştefănescu vorbeşte despre aceste graţieri ca
fiind rezultatul unei īnţelegeri de la Geneva.
Printre cei eliberaţi atunci - afirmă el -fiind şi Ovidiu
Papadima )
Īnăbuşită
sāngeros de către Armata Roşie .
Instalarea regimului
Ianos Kadar
Īn Plenară, PCR
au dezbătut consecinţele revoluţiei maghiare īn rāndul
studenţilor, intelectualilor şi membrilor de partid..
Emil
Bodnăraş ( apoi Dumitru Simulescu )- Transport şi
Comunicaţii ; Ştefan Voitec ( apoi Alexandru Sencovici
) - Industria Bunurilor de Consum ; Gherasim Popa ( apoi
Carol Lancear ) - Industria grea ;
Mihail Florescu - Chimie ; Ioan
Mineu - Minerit ;
Mihail Suder - Construcţii
şi Materiale de construcţii
La ministerele
economice ( mereu desfăcute sau contopite iar miniştri rotiţi )
:
C.Tuzu - Metalurgie
şi Construcţii de Maşini (īnlocuit pe 31 oct.'63 cu Gh.Rădoi
) ;
Bujor
Almăşan - Mine şi Energie Electică ;M.Florescu -Petrol
şi Chimie , Alex.Sencovici - Industr.Uşoară ; Janos
Fazekaş -Industrie Alimentară ; D.Simulescu -Transporturi
şi Comunicaţii , D.Mosora
- Industria Construcţiilor-
[ LD:privind aceste "gărzi
muncitoreşti " folosite de PMR şi sindicate
īn diverse confruntări-
electorale,greve, colectivizare,
ş.a. - deocamdată nu se
ştiu prea multe. Există o reticenţă izvorātă din grija de a nu culpabiliza o
clasă īn numele căreia s-au săvārşit multe
nedreptăţi şi atrocităţi īn regimul comunist. Acest complex trebuie abandonat,
pentru a se cunoaşte adevărul
- care a fost cu totul altul - despre muncitorimea romānă ]
[LD: .
Lămureşte , caută ! Probabil au fost mai multe
decrete .La unii găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la
alţii Decretul 410 din
16 iun'64 ; la alţii Decretul 310 din 16
iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI ) La
majoritatea foştilor deţinuţi ,este indicat Decretul 411 din 24 iul.'64 ,
căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [
Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]
- Romulus Rusan
vorbeşte despre cca 17.000 de graţieri acordate
deţinuţilor politici din lagăre, īnchisori şi domicilii
forţate , īn perioada februarie- august '64. El subliniază
faptul că , toţi cei eliberaţi au rămas cu cazier penal
şi au continuat să fie ţinuţi sub supraveghere de Securitate
şi Miliţie.( Cf. Romānia īn timpul războiului rece )
[ LD: Rog să fiu iertată pentru insistenţa cu care īncerc
să explic mecanismul puterii īn dictatura
ceauşistă. Asumāndu-şi cele două funcţii -
de partid ( PCR ) şi de stat (Consiliul de Stat) - Ceauşescu "inovează"
- sau "implementează " - noi reguli pentru
funcţionarea originalei "democraţii
socialiste ", schimbānd pur
şi simplu "puterile īn stat " :Partidul şi Consiliul de Stat hotărăsc;Marea
Adunare Naţională şi Guvernul
execută. ]
-"Comitetele de direcţie" au
devenit "pilonii de putere",
"cureaua de transmisie " alcătuind " nomenclatura
tehnico-administrativă" a partidului
[ LD: nu cunoaştem modificările aduse, īn detaliu Nu
cunoaştem să fi apărut
, după 1989, vreun studiu comparativ privind modificările Codului Penal
īn regimul totalitar comunist. Īn schimb , cunoaştem motivarea noilor
abuzuri de arestare şi condamnare
a opozanţilor după "marea
graţiere" ('64 ) şi străduinţele regimului
de a arăta străinătăţii o "schimbare
la faţă " Recomand pentru exemplificare ,"cazul
Vasile Paraschiv " şi al Revoltei de la Braşov
Īntr-o serie de
lucrări se spune că a cuprins unele măsuri punitive īmpotriva
dizidenţei politice
şi că art.114 prevedea
aplicarea tratamentului psihiatric atunci cānd <făptuitorul
este bolnav mintal sau toxicoman şi se află īntr-o
stare care prezintă pericol pentru societate >
[ Vezi la
tablourile cu categoriile- victime ]
-Pe 19 iunie,
proiectul a fost adoptat de Plenara
CC al PCR
-Pe 21 iunie,
MAN l-a votat .
[ Vezi context
şi motivaţie tabloul Cronologia genocidul ]
- Folosite īn faza impunerii
regimului comunist īn luptele interne, ele fuseseră
desfiinţate de Gheorghiu -Dej īn '62.
- Īn '68, se
reīnfiinţează ca, īn colaborare cu armata ,să apere
localităţile, īntreprinderile, instituţiile, īn cazul unei
intervenţii străine .
-Vasile
Paraschiv demisionase din PCR īn 1968, considerānd că partidul
nu mai reprezintă
muncitorimea.
- Īn iul.'68, a
fost arestat şi internat īn Spitalul de boli mintale din
Urlaţi
[ LD: document elocvent pentru a
demonstra esenţa statului totalitar comunist (prin exclusiva
asumare de sarcini de
către partidul - stat ) şi rolul de conducător ( pretins şi acordat ) unui
singur om , investit astfel cu puteri dictatoriale A fost aplicat
acest <plan de măsuri > ? A contribuit la
făurirea <omului nou> ?
Răspunsul nostru este : DA . ]
Comitetul Executiv al CC al PCR adoptă <Propunerile de măsuri>
iniţiate de Nicolae Ceaşescu privind creşterea rolului conducător
al PCR :
īmbunătăţirea
īnvăţămāntul de partid ; intensificarea educaţiei
cultural-ideologice īn organizaţiile de tineret ;
participarea tineretului la muncă patriotică pe marile
şantiere;munca politică de masă; lărgirea propagandei
ateiste ; preponderenţa artei amatorilor asupra celei profesioniste ; promovarea muzicii romāneşti; programe
radio - T.V , repertorii teatrale
şi cinematografice orientate īn această direcţie.
Prin sistemul
adoptat , apărarea naţională urma să fie asigurată de două categorii : armata permanentă ( MApN şi MAI ) şi armata nepermanentă (
gărzile patriotice, detaşamente de tineret şi
formaţiuni de apărare civilă ) .
/ La grevă
participă cca 35.000 de mineri , revendicānd condiţii de
viaţă şi de muncă
optimizate.
Ilie Verdeţ prim-vicepreşed.
Guvernului , sosit īn Valea Jiului , este luat ostatic de
către mineri. Nicolae Ceauşescu merge la faţa locului, promiţānd
satisfacerea integrală a revendicărilor .După plecarea
sa, Securitatea şi Miliţia operează arestări şi
strămutări
Participă Vasile Paraschiv ( Romānia ) ,V.Fainberg ( URSS ) , A.Smolar ( Polonia ) , Ian
Letcinschi ( Cehoslovacia ) [ Vezi tabloul Muncitori- victime
]
Oameni
curajoşi şi revoltaţi de formalismul şi subordonarea mişcării sindicale din Romānia de
către PCR , īn frunte cu dr.Ionel
Cană, organizează SLOMR , cu filiale īn Muntenia,
Banat şi Transilvania. Iniţiatorii mişcării sunt urmăriţi şi arestaţi
.
Ajuns la Paris, la invitaţia
sindicatelor franceze, a fost expertizat de o comisie de psihiatri,
care a infirmat diagnosticul pseudomedicilor "securişti
" .
[ LD: Nu mai curg Decretele de
arestări şi condamnări pentru diversele culpe politice.
Doar Īn Romānia se produsese " graţierea
" delictelor politice ! Decretele cu pseudo-
diagnostice medicale, au
fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "organe" īmpotriva
adversarilor regimului
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri indicānd explicit
obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet
asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru
infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi īn
ţară şi străinătate. > ( Cf. Romuluus Rusan, op. cit
)
[ LD: Planul acesta de măsuri
dezvăluie cāteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea celor care, după anii
grei de puşcărie - cu proprietăţile confiscate, cu
familiile persecutate, cu carierele distruse , stigmatizaţi şi
bolnavi-au continuat să fie urmăriţi, interceptaţi,
interogaţi, plimbaţi pe la Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de "lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rāndul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de īnchisoare) care să+-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă īn
Rapoartele făcute ( transformată īn tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
Muncitorul clujean
a transmis o scrisoare de solidaritate către sindicatul polonez
din Gdansk. Pentru gestul său, a fost
arestat şi condamnat la 8 ani īnchisoare
[ LD:
completează cazul ]
[LD: a aflat ceva opinia publică
despre această grevă ?
S-a solidarizat
cineva cu greviştii ? De aceea s-au făcut iar rotiri la aceste ministere ?*
]
- La minele "de
suprafaţă " Leurda, Lupoaia şi Horăşti , din zona
Motru, muncitorii intră īn grevă.
-------------
*7 sept.'81: 3
miniştri , īn loc de 1 : Ion Lăzărescu - Mine, Gh.Vlad-Petrol, Ion Folea
-Geologie ( īn locul lui Virgil
Trofin, pānă atunci )
:[ LD: Īn conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste īmprumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărāt să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus romānilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , īn realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare. Statistici pentru a dovedi această realitate , nu
avem.
Avem īn schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare": reducerea
produselor alimentare din comerţ - pāinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - pānă la stadiul de
īnfometare , atāt īn oraşe , cāt
şi īn mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,pānă la īngheţarea caloriferelor ( acasă , la
serviciu , īn spitale, īn creşe, īn şcoli,īn căminele
studenţeşti , īn instituţiile publice, īn sălile de
spectacol ) ; reducerea energiei
electrice , pānă la oprirea sursei
( cf. unor programe speciale ) ; reducerea mijloacelor de transport īn comun -
trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea
īntre localităţi , dar şi īn oraşe , devenind o mare
problemă ; reducerea programelor TV - pānă la ridicolul celor
2 ore de transmisiune ; ş.a.,
ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
- Datoria
externă a Romāniei ajunsese la 11 miliarde dolari .
Ceuşescu
hotărăşte achitarea
acestei datorii exorbitante .
[ LD: Peste 50 de miniştri ,
subsecretari de stat , preşed. de
departamente .
Notăm cāţiva dintre ei, pentru
a sugera răspunderea
lor ( sau meritul, sau complicitatea
; sau vinovăţia ) īn degradarea
vieţii economice, sociale, culturale a ţării
- Elena
Ceauşescu, Gh.Oprea, Ion Dincă-
prim-vice-preşedinţi - Guvern
- Alexandrina
Găinuşă , Gh.Petrescu, Ludovic Fazekaş, Gh.Stoica- vice-preşed.
Guvern ;
- George
Homoştean - Interne ; Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului
- Gheorghe
Chivulescu - Justiţie ;- Maxim Bergheanu - Muncă
; Eugen Proca - Sănătate ;
- Ion Teşu - Ministru Agriculturii
şi Industriei Alimentare ;
-Peste 20 de
miniştri la ministere economice
şi industriale : Ion
Păţan şi Richard Winter
( Aprovizionare
tehnico-materială ) ; Neculai
Agachi ( Industrie Metalurgică ) , Ioan Avram
( Industria
Construcţiei de Maşini ) , Alexandru Necula ( Industria de Maşini Unelte şi
Electronică ) ,Gh.Caranfil ( Industria Chimică ) Trandafir
Cocārlă ( Energia Electrică ) , Ion Lăzărescu
( Industria Minelor ) , Gh.Vlad ( Industriia Petrolului ) ,
Ioan Folea ( Geologiei ),Ion Iliescu ( Consiliul Naţional al
Apelor ) ;Dumitru Popa (Construcţii Industriale ) Vasile
Bulucea ( Transportruri şi Telecomunicaţii ) , Ioan
Florea ( Economie Foresterieră şi Materiale de
Construcţii ) , Lina Ciobanu ( Industrie Uşoară
) , ş.aş.a
[ LD: Īn vederea construirii "Centrului Civic"
, a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria
Socialismului " , īncep marile demolări ale "micului
Paris " : străzi , monumente
istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici , linii de tramvaie, colinele de pe cheiul Dāmboviţei , cad sub asaltul
buldozerelor, la simpla arătare
cu degetul a "tovarăşului " , care
vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de
activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..
[LD: o altă mostră de
ipocrizie şi manipulare grosolană .Cu o pretinsă grijă
pentru sănătatea populaţiei - susţinută cu "argumente ştiinţifice
medicale " , o drastică raţionalizare a
alimentelor de bază (
trimise masiv la export , pentru
"plata datoriei externe" ).
[LD: datorăm valoroasei arhive
orale iniţiate de Academia Civică , aceste secvenţe de curaj individual .Presupunem
că au existat multe alte cazuri de acest gen īn Romānia,
păstrate la "strict secret " - la Miliţie sau
la Securitate .
( Cazurile
enumerate, cf.Romulus Rusan, op. cit )
-
Bucureşti.Ion Bugan -condamnat pentru protest cu pancarte .
Cu pancarte
anti-Ceauşescu confecţionate de el, Ion
Bugan ( din Galaţi ) defilează cu maşina īntre
Pţa Unirii şi P-ţa Universităţii. Este arestat
şi condamnat la 10 ani
īnchisoare
[ Vezi cazul Bugan pe
www.procesulcomunismului.com )
- Bucureşti .
Gheorghe Năstăsescu - condamnat pentru protest cu manifeste . Năstăsescu ( din Iaşi ) este condamnat la 10
ani īnchisoare pentru că , urcat pe o schelă pe Lipscani, clamează
şi īmprăştie manifeste anti-Ceauşescu
- Ploieşti. Nicolae
Liţoiu şi 3 prieteni -
condamnaţi pentru răspāndire de manifeste.
Liţoiu (
Mălăeşti-Prahova ) ,ajutat de trei prieteni , aruncă manifeste
şi plănuieşte să producă o explozie - ca īn filme !
- īn faţa sediului PCR din Ploieşti.
Sunt arestaţi,
judecaţi şi condamnaţi .
[ LD: Īn
goana după noi surse de finanţare a proiectelor
industrialiste sau de sistematizare a localităţilor , īn seria măsurilor de austeritate şi
abuzuri asupra populaţiei , a fost şi această
lege prin care "oamenii muncii " din unităţile
economice de stat au fost
obligaţi să contribuie cu <părţi sociale >
la constituirea unui aşa-zis<
fond de dezvoltare economică. >
[ LD : Īn acea perioadă , circulau
tot soiul de poveşti despre prinderea şi pedepsirea "speculanţilor"
din diverse oraşe,răspāndindu-se
ideea că ei ar fi fost vinovaţi pentru penuria de alimente. Nu
ştim de o lege nouă privind condamnarea la moarte
( scoasă la un moment dat din Codul Penal ), probabil a fost
reactualizată. Cāt despre decretele care s-au emis
privind infracţiunea de <sabotarea economiei naţionale >,
ele au fost numeroase .Dacă
pe baza lor s-au făcut arestări , procese şi condamnări
, Justiţia de astăzi ar trebui să ne vorbească de
ele. ]
Un Tribunal
militar ar fi condamnat la moarte -
sub acuzaţia de "subminare
a economiei naţionale " , un "grup de infractori " dintr-o fabrică
de industrializare a cărnii din Tārgovişte, care ar fi sustras
cantităţi mari de carne .
[ LD: fără exagerare : este
iarna cānd īn case, şcoli, birouri ,spitale ,la teatru sau īn biserici
oamenii au fost siliţi să stea īmbrăcaţi īn
paltoane, cu căciuli īn cap, cu mănuşi şi pāslari , iar, la respiraţie, le ieşeau
aburii din gură. Iar la citit, au fost la mare căutare lămpile cu gaz şi
lumānările .Cum
au supravieţuit bătrānii, copiii şi bolnavii ?Statisticile
sunt mute. ]
Programul pretins
de <asigurarea producţiei de energie şi folosirea
ei raţională >, a prevăzut măsuri
drastice şi obligatorii pentru economisirea energiei electrice .
Printre altele ,
programul a pretins: reducerea
iluminatului public cu 50 % ( străzi şi oraşe īn īntuneric )
; interzicerea aparaturii electrice pentru īncălzire sau
gătit ( īn birouri şi
apartamente fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea
consumului pe 3 schimburi ; dumineca
lucrătoare ; īnchiderea localurilor publice la ora 21 (
cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea
firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )
- Pe 18 oct.'85,
prin Decret prezidenţial, s-a instaurat stare de necesitate
īn regim militarizat īn sistemul energetic naţional.
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat , preşedinţi de
comisii şi comitete .
Deasupra acestor " executanţi " -
pe care Nicolae Ceauşescu īi rotea cānd şi cum vrea - trebuie
avută īn vedere piramida nomenclaturii PCR : centrală, judeţeană ,
municipală, comunală .Cei
ce-am trăit atunci , nu putem uita "secretarul BOB " omnipotent īn
instituţii, īntreprinderi economice ,CAP, şcoli , academii,
universităţi ş.a ş.a
.
Subordonānd discreţionar celorlalte "puteri - legislativă şi juridică - şi instituţiile
publice
- administrative ,economice,
financiare,militare, culturale
ş.a . ş.a. se poate evalua
imensul mecanism birocratic pe care s-a sprijinit regimul
totalitar comunist.
[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului
-context, legislaţie, etape ]
-4
preşed. şi vice la Consiliul Naţional ptru
Ştiinţă şi Tehnologie : Ioan Ursu, Mihail Florescu ,
Emilian Dobrescu ; Cornel Mihulecea (Comitetul de Stat pentru Energia
Nucleară ),
-16 miniştri, subscret.de Stat la ministerele
industriale şi economice :
V.Bulucea( Transporturi şi Telecomunicaţii ),Dumitru
Bejan ( Aprovizionarea Tehnico- Materială şi Controlul
Gospodăririi Fondurilor Fixe ), Ion C.Petre (Construcţii
Industriale ) ; Alex.Necula, Mihai Moraru , Ion Licu ( Industria Construcţiilor de Maşini ) ; Nicolae
Buşui ( Energie Electrică ) ,Gheorghe Dinu, Adrian
Stoica ( Industrie Chimică
), Marin Ştefanache ( Industria
Minieră ), Ilie Cāşu
(Industria Petrolieră ) , I.Folea ( Geologie ),
Richardt Winter ( Industrializarea Lemnului şi Materialelor de
Construcţii ), Ion Păţan ( Industrie
Uşoară ).
[LD:Se produceau la puţină
vreme, după formarea guvernului .Se petreceau fără explicaţii publice
, lăsānd pe seama zvonurilor şi bārfelor "īnălţarea"
sau "scăderea" cotei de īncredere
a "tovarăşului"
( sau a "tovarăşei " ) īn respectivii
demnitari. ]
-28 iul.' :Mihai
Moraru ( Utilaj greu ) , Marin Nedelcu - Construcţii de Maşini ( īn
locul lui Ion Licu ) , Alexandru
Necula (Industria Electrotehnică )
-17 oct.':Ion
Licu - Energie Electrică
( īn locul lui Nicolae Buşui )
-18 oct. :Ilie
Verdeţ - ministerul Minelor ( īn locul lui Marin
Ştefanache )
Marin Enache -Industria
Metalurgică ( īn locul lui Neculai Agachi ):
Prima parte din cea de-a doua
magistrală ( IMGB-Piaţa-
Muncii )
[ LD: Īn epocă, mass-media nu
relata asemenea evenimente .
Nu cunoaştem cum s-a rezolvat acest conflict
de muncă ]
Muncitorii de la Uzina
de Maşini Grele ( Cluj ) şi de la Fabrica de
sticlă (Turda ), li se redusese raţia de pāine ( 300
gr. / zi) şi salarul (cu 40
% ) pentru că nu se īndeplinise "planul de
producţie" .Din această cauză, au intrat īn
grevă.
- Ioan Avram-
ministru la Energie Electrică ( īn locul lui Ion Licu )
- Alexandrina
Găinuşă -ministru Industriei Uşoare ( īn locul
lui Ion Păţan- bolnav )
-Ion Folea- ministru Minelor
, Petrolului şi Geologiei ( reunificate
[ LD: Decretul este dat tot iarna şi
declanşează īndesirea controalelor, oprirea gazelor şi
īntreruperea curentului electric ,la ore imprevizibile ,din zi şi din
noapte.
Pe lāngă disconfortul zilnic, măsurile au afectat
şi folosirea aparaturii
casnice (congelator,
frigider, calorifer, televizor ş.a ), determinānd o stare de nesiguranţă şi revoltă ]
-Decretul, emis de Consiliul
de Stat , prevedea noi restricţii pentru consumul de gaze
naturale şi energie, īn
gospodării şi instituţii.
Īncălcarea "cotelor admise " era pedepsită
cu amenzi usturătoare.
- După 9 luni
( 11 nov. )Consiliul de Stat
emitea un nou Decret , cu norme mult mai drastice pentru
aşa-zisa "raţionalizare" ,declanşānd nemulţumirea
şi furia īntregii populaţii,
afectată, īntr-un fel sau altul, de
aceste măsuri.
Nemulţumirile
au fost declanşate de măsurile de "raţionalizare"
la gaze şi curent.
- Muncitorii de la
"Atelierele Nicolina" protestează la
locul de muncă ( nu pot munci ! )
-
Studenţii protestează īn
căminele studenţeşti ( nu pot īnvăţa ! ) .
- Īn semn de solidaritate cu mişcările anticomuniste de la
Braşov, Doina Cornea , īmpreună cu fiul ei , Leontin Iuhas,
distribuie manifeste īn jurul Universităţii
şi īn zonele industriale ale oraşului, īndemnānd clujenii la
revoltă.
- A doua zi, sunt arestaţi
,anchetaţi,bătuţi la Securitate , fiind eliberaţi
după 5 săptămāni, īn urma protestelor internaţionale.
[ Vezi tabloul Profesori, īnvăţători- victime
]
[ LD: din guvernul II Dăscălescu ( instalat pe 29
mart.'85 ), nu mai rămăsese aproape nimeni pe post. Miniştri erau , pur şi simplu , mutaţi
de la un minister la altul, īn funcţie de dorinţele
cuplului Ceauşescu . Semnificativ este faptul că, nu s-a
semnalat opoziţia sau demisia unui ministru, faţă de
măsurile impuse de cei doi . ]
- 3 febr. Lina
Ciobanu - Industrie Uşoară ( īn locul Alexandrinei
Găinuşă )
- mai-sept..Şerban
Teodorescu -Construcţii de maşini ( īn locul lui Marin
Nedelcu ); Gheorghe Dinu-Industrie de Utilaj Greu ( īn locul lui
Mihai Moraru ) ; Gheorghe Constantinescu - Industrializarea Lemnului
şi Materialalelor de ( īn locul lui Gh.Dinu şi Adrian Stoica ) ;
construcţii ( īn locul lui Richard Winter- bolnav ) ; Ion M.Nicolae
- Industrie Chimică şi Petrolieră ; Marin
Ştefanache - Industrie Minieră ; Nicolae Amza - Industria
Petrolului ( īn locul lui Ioan Folea, la amāndouă ) ;Ion Folea-
la Geologie ( separat de Mine );
- 30 sept.- 30 oct.
Tudor Postelnicu -ministru de Interne ( īn locul lui
Homoştean ), Iulian Vlad -ministru secretar de Stat la Interne,
şef la Departamentul Securităţii Statului ( īn locul lui Postelnicu ) ; Maria
Bobu -ministru Justiţiei ( īn locul lui
Gh.Chivulescu ) , Ioan Toma
prim-secretar UTC -ministru ptru Problemele Tineretului (
īn locul lui Nicu Ceauşescu ).
Va trebui să găsesc forma cea mai sintetică
, lucidă şi nuanţată privind această categorie de
victime. O abordare istorică
mi-ar īngădui să punctez evoluţia acestei categorii
profesionale eclectice din Romānia , inclusiv a organizării
ei sindicale.
Fără cosmetizări inutile, să creionez profilul
, mentalitatea , ipostazele politice şi sociale ale muncitorului
romān , īn momentul cānd a aflat că , īn Romānia , clasa sa a
ajuns la putere !
Cu o istoriografie inflaţionistă , falsificată
conjunctural, exacerbată īn timpul regimului totalitar comunist, īn
care "mişcarea muncitorească" ( īn frunte cu
PCR , avānd īn Sindicate un pivot ,
avānd īn ţărănimea săracă aliatul principal , etc. etc.
) a fost prezentată drept FORŢA CEA MAI - pozitivă, conştientă ,
dinamică, progresistă,
eroică,combativă,revoluţionară, patriotică - este greu să i se găsească locul
firesc īn evoluţia Romāniei din sec. XX.
Ea există , istoria ei
trebuie scrisă-rescrisă
, ea trebuie cunoscută , pentru ca muncitorului să i se
redea locul, rolul şi
demnitatea īn societatea romānească.
Deocamdată,acest lucru nu se īntrevede. Īn demersul de faţă,noi introducem un segment
din acest ADEVĂR , pentru a ilustra faptul că muncitorii
au plătit şi ei tributul de luptă, jertfă şi
lipsire de libertate . ]
Se pare că parlamentarii de azi nu văd cu ochi
buni statutul muncitorilor revoltaţi īn nov.'87 la Braşov. Ei
au avut oarece "drepturi" - ca recunoaştere a luptei lor -
pe care acum Parlamentul le-a anulat. Ies la rampă cu proteste şi
explicaţii Oprea şi Stejărel Olaru care explică
nedreptatea ce li se face;care propun să fie asimilaţi drepturilor
foştilor deţinuţi politici ]
[LD: cred că īn perioada regimului
comunist , V.P. este victima-simbol a muncitorimii din Romānia, fără ca
muncitorimea - atunci şi acum - să ştie de el. Lupta lui a fost
individuală, personală, nefiind urmată , secondată sau
apărată īn vreun fel de solidarităţi muncitoreşti
manifeste. Trebuie găsită o explicaţie la acest fenomen .
Supralicitată ideologic, promovată şi
avansată demagogic la rang de "clasă conducătoare
" -avānd chiar unele privilegii īn promovarea
profesională şi politică - muncitorimea din Romānia a traversat epoca Dej aparent
fără represiune directă. Ea a fost afectată doar de
nivelul precar de viaţă care a dominat anii postbelici şi de
solicitarea masivă şi excesivă
a muncii - "hei-rupul",
munci voluntare ,īntreceri socialiste, "eroii muncii" , ş.a.
ş.a ]
-Roşca
Stănescu :Dar vreau să-l īntreb altceva
:d-le Paraschiv, avem sindicate
libere astăzi ?
-Paraschiv :Teoretic, sunt
libere. Practic , mulţi din conducătorii lor au trecut de partea
diferitelor partide politice şi au folosit sindicatele ca o
trambulină de unde să sară īn diferite funcţii
īnalte şi bine plătite. Un exemplu concret, este exemplul lui Miron
Mitrea care s-a dus la Palatul Victoria să discute cu primul ministru
revendicările muncitorilor , dar el īn loc să discute acolo
revendicările , a discutat condiţiile īn care el poate să
treacă de cealaltă parte a baricadei .
[explică
sarcinile pe care şi le asumă
liderii de sindicat ]
/////////////////////////////
-Paraschiv:Securitatea
mi-a dat paşaportul īn nov. 1977, īn 24 de ore de la formularea cererii.
[...] ei
aflaseră că eu am semnat Scrisoarea deschisă a
scriitorul Paul Goma, adresată Conferinţei post-Helsinki ( de la
Belgrad ) , şi, ca să scape de mine, ca să nu mai
influenţez muncitorii din jurul meu, mi-au dat paşaport[...] am plecat de acasă cu 4 idei īn cap.
Īn primul rānd, să
iau legătură cu sindicatele franceze, şi să le
arăt situaţia īn care muncesc şi trăesc muncitorii romāni ,lipsiţi
total de cele mai elementare drepturi , şi libertăţi democratice.
-Braia :La acest prim punct,
iată semnalez şi o carte scrisă de dl Paraschiv, "Lupta
mea pentru sindicate libere īn Romānia", o carte īn care d-sa
relatează amănunţit , ce a īnsemnat a dori şi īn Romānia -
ce se declara democratică - ce īnsemna lupta pentru a īnfiinţa un
sindicat liber . Pānă şi comuniştii din Franţa
ştiu că v-au sprijinit īn această acţiune, şi-au
exprimat solidaritatea cu dvs.
-Paraschiv :
Muncitor la Combinatul petrochimic de la Brazi . Am fost muncitor de
la vārsta de 12 ani .Am fost prima dată băiat de
prăvălie,pe urmă am intrat la poştă, am fost factor
la Poşta Centrală din Bucureşti - Oficiul poştal
nr. 3 din Şoseaua Ştefan cel Mare... [....]
-Braia : Despre
acţiunile d-lui Paraschiv īn timpul regimului Ceauşescu, d-sa a mai
scris o carte , " Aşa nu se mai poate tovarăşe
Nicolae Ceauşescu" , apărută nu de mult la Editura Curtea
Veche. Este o carte pe care d-sa a scris-o
īn colaborare cu scriitoarea şi editoarea Doina Jela...Eu am citit-o
pe nerăsuflate o carte care mi-a dezvăluit , mi-a redezvăluit ce
īnseamnă a avea demnitate, ce īnseamnă a fi pe baricada
moralităţii şi a dreptăţii .[......]
Mărturisesc dilema īn care receptez poziţia
acestei profesii faţă de genocidul comunist.
Ideologic, doctrinar, propagandistic, epoca comunistă s-a instaurat şi a guvernat
Romānia īn numele clasei muncitoare . Dacă se are īn vedere
"originea socială" a nomenclaturii de partid (
centru şi activişti ) , a
miniştrilor, a securiştilor, a militarilor etc etc , numeroşi muncitori şi-au schimbat spectaculos
profesia , devenind miniştri,
parlamentari, diplomaţi, ofiţeri,prefecţi, primari , gazetari,
directori de fabrici, ş.a.ş.a
Pornind de la mai -marii regimului - Gheorghiu -Dej,
Chivu Stoica - atāţia comandanţi şi ofiţeri
anchetatori securişti,atāţia comandanţi de penitenciare,atāţia diplomaţi,
atāţia asesori din completele de judecată, atāţia prefecţi
şi primari ,atāţia directori de fabrici ...au fost
recrutaţi din rāndul clasei muncitoare . Vezi Tablourile PCR, GUVERNE ,SECURITATE ,JUSTIŢIE
]
...Scriitorul şi regizorul polonez
X ( autorul autoromanului "Pădurea fortăreaţă "),
īntr-un interviu preluat de TVR-Cultural
īn această zi, spune ( parafrazez ) :<Nu am mare
admiraţie pentru proletariat ... Īn 1968, cānd studenţii s-au
revoltat pentru scoaterea din repertoriul Teatrului Naţional a unei
piese poloneze clasice, muncitorii
din fabricile Varşoviei , au fost aduşi īn camioane la Universitate , cu
ciomege şi pietroaie , şi au distrus tot.
Cu "Solidarnosci", a fost prima dată cānd muncitorii
polonezi au făcut CEVA , īmpreună cu ceilalţi...
Nemulţumirile lor ar fi fost , īn majoritate , de natură
economică ( s-a scumpit
cārnatul; mărire de salar ! etc. ) şi nu s-au solidarizat cu victimele represiunii
comuniste. >.
Extrapolānd afirmaţia polonezului - căruia īi port un gānd de admiraţie pentru curaj şi
luciditate - oare vom
spune ,şi noi, că abia din 1977( Valea Jiului ) , din 1987
( Braşov ) , din dec.1989 (
revoluţie ) , muncitorimea romānească s-a identificat cu
destinul poporului ?
Dar ce facem cu
mineriadele ( după 1990 ) ?
Sărindu-se ( parcă ) de la o extremă la
alta, istoriografia post-decembristă īntārzie să propună o istorie autentică a
mişcării muncitoreşti şi sindicale īn regimul comunist.
Prin dispariţia PCR şi a sindicatelor satelite
dinainte de 1989, sindicatele par a fi rămas fără busolă
, fără legitimitate motivată,cu lideri dintr-o
aparentă "generaţie spontanee" ,
Pentru īnţelegerea exactă a epocii , această
istorie ar lămuri locul şi rolul muncitorimii īn
confruntările politice şi ar oferi "cheia" pentru
unele aspecte specifice .
Pentru a nu cade īn meteahna de a īntoarce "pe
dos" sutele de
lucrări consacrate acestei tematici ( semnalate īn toate
bibliografiile genului ), ne mărginim să selectăm cāteva
semnale dispersate īn suita
lucrărilor privind
rezistenţa anticomunistă. Dintre ele, de un real folos ne-a fost
lucrarea Instaurarea totalitarismului comunist īn Romānia ,
datorată lui Ş.Rădulescu-Zoner, D.Buşe şi B.Marinescu
, care are meritul unei prezentări contextuale. ]
Concluzia lui
Stoenescu īn convorbirile cu Cristoiu : clasa muncitoare din Romānia a avut un şoc enorm īn dec.'89.
Īn loc de "clasă conducătoare" - cum fusese flatată - s-a trezit
marginalizată, apoi s-a trezit...
la patron ! ]
[LD:A fost o tactică a tuturor
partidelor comuniste de a se erija īn partide ale "clasei
muncitoare" , lărgind gradual acest
concept spre cuprinderea tuturor "celor ce muncesc" ,
cu "braţele şi cu mintea" .
Propaganda şi acţiunea PCR īn numele
"clasei muncitoare" a fost ostentativ demagocică, ea nefiind ,īntre
cele două războaie mondiale , decāt un paravan sub care se ascundea
conspirativ "coloană a V-a" Kominternului īn
ţările limitrofe URSS .
Recrutaţi mai ales din rāndul minorităţilor
naţionale centrifuge - evrei,
maghiari, ucraineni, bulgari ş.a. -un Vasile Luca, Elek Kobloş,Vitali
Holostenco , Iosif Chişinevschi , Ana Pauker,Iacubovici , ş.a - ea a avut foarte puţini comunişti
romāni ,intelectuali sau funcţionari - un Pătrăşcanu,
o Elena Filipovici şi
foarte puţini muncitori.
Chiar dacă originea
multor comunişti ajunşi la guvernarea Romāniei a fost "muncitorească"
-un Gheorghiu Dej,
Chivu Stoica, Gheorghe Vasilichi , un Doncea, ş.a., sau mai tinerii
Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Apostol ; chiar dacă această categorie socială
a fost "rezervor de cadre" pentru ierarhiile de partid ,
sindicate şi noile structuri ale statului (administraţie ,
justiţie, armată, miliţie, securitate ş.a. ) ; chiar dacă anumite
"detaşamente " -ceferiştii,
petroliştii, minerii -au
putut fi atrase prin nişte privilegii. Īn această postură de
"clasă conducătoare" , muncitorimea din
Romānia a cunoscut una din cele mai crāncene exploatări din partea partidului-
stat. [ Vezi pe larg la tabloul PCR şi colaboratorii
]
La emisiunea talk-şok -Doru Braia -
de la TV 24 N .Are invitaţi pe Emil Constantinescu,
Marius Oprea şi Nestor Rateş , care īi elogiază viaţa, caracterul,
acţiunile exemplare. ]
-Oprea:
īn '87, s-a solidarizat cu muncitorii braşoveni .Īmpreună cu
fiul ei, au īmprăştiat 100 de manifeste .Mare curaj la amāndoi . "
A fost o conştiinţă lucidă īntr-o lume tulbure
".
-Iulius
Filip ( luptător anticomunist , telefon din Cluj ) :Ţăranii,
muncitorii şi sindicaliştii au un mare respect pentru D. C.,pentru
că s-a solidarizat cu ei. Īn perioada comunistă , īn lupta lor pentru
libertate şi dreptate , ea le-a fost alături . A īndurat persecuţiile
cu mare curaj , īn anchetele de la securitate şi miliţie ... " De lupta noastră , acum,
beneficiază impostorii "
-Emil
Constantinescu : D.C. nu a prevăzut ( nu s-ar fi aşteptat ) la tot ce a urmat
după căderea comunismului ; noianul de minciuni , de injurii , de
lături , de zvonuri , căldări de gunoaie ... despre D.C.
Securitatea a manipulat īncontinuu.
[ Īn acest context evocă felul cum au
fost primiţi la Topoloveni- localitatea care a datorat atāta lui Ion
Mihalache ! - īn 1990 ,Coposu şi Diaconescu :
huiduiţi, alungaţi cu pietre ]
-Oprea:
Institutul nostru face nişte deshumări de gropi comune. Cu bani
puţini, ne-au ajutat oamenii , ţăranii. Procurorul Iacob
cheltuie miliarde pentru căutarea Elodiei , dar a dat NUP pe dosarele
securiştilor ce l-au răpit pe Paraschiv.
[ La Antena 3
se intră īn dialog cu Miron Cozma. ]
[ LD:Miron Cozma apare in faţa unei clădiri de zidurile
căreia se văd mari coroane de flori (aranjate tricolor ), īn care
explică ce intenţionează să facă cu al său sindicat
"Sfānta Varvara" ca să comemoreze asasinarea minerilor īn
aug'29.Īmcerc să reproduc cāteva pasaje din motivările sale
şi intervenţia polemică a d-nei Marieta ( sau Miruna ) Savin şi un alt
gazetar din studioul Antenei .Este atāta confuzie şi
incoerenţă - din ambele părţi - īn acest dialog , incāt
este imposibil să-l redau . ]
-Miron Cozma: "Sindicatul
meu" va īncepe o serie de
acţiuni pentru rememorarea istoriei şi reluarea unor
anchete a evenimentelor adevărate ale
Romāniei , de la 1907 , īncoace.
Astăzi vom
comemora masacrarea minerilor de la Lupeni din 1929,īn timpul
guvernului ţărănist condus de Maniu , ministr.Internelor fiind
Alex.Vaida, cānd au fost īmpuşcaţi 29 de mineri şi peste
100 de răniţi.Trebuie redeschisă ancheta , şi vinovaţii
să fie pedepsiţi...
-M.Savin :De
ce vă războiţi cu evenimente petrecute acum 80 de ani ,care sunt
prescrise ? ; oamenii aceia nici nu mai
există... şi nu de mineriadele din 1990 ? De ce vă
ascundeţi cu asemenea pretexte ? De
ce nu se judecă evenimentele din 13-15
iunie '90 ?
-Miron Cozma :Nu mă ascund
deloc. Mineriada din 13-15 iun. a
fost făptuită de armată , soldaţi
īmbrăcaţi īn uniforme de la IMGB , conduşi de Cuky
Borislavski ( cumnatul lui Petre Roman )...minerii au fost aduşi īn
trenuri la ordinul ministrului Băsescu ... toate s-au petrecut din
ordinul şi cu ştiinţa lui Ion Iliescu...
-M.Savin+
ziaristul :faceţi campanie electorală ...mineriada a dat Romānia
cu 20 ani īnapoi .
Din cauza asta
Romānia n-a fost primită īn UE , cu primul val...Cine plăteşte
suferinţele victimelor mineriadei ? Asociaţia d-lui Ene care a
cerut...
-Miron Cozma
( īn contratimp acustic ) : VOM CERE CONDAMNAREA MORALĂ A CELOR VINOVAŢI
DIN 1929 ŞI A ĪNĂBUŞIRII
GREVEI DE LA lUPENI ' 77.
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strāngere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să īngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri , Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
romān.Ca orice bibliotecă, ea va fi īmbogăţită pe
măsură ce arhivele - īncă ferecate - se vor deschide.]
Muncitor -sudor.(n.īn 1896, Grecia
) Arestat pentru spionaj , īn urma unei īnscenări făcute pe lāngă
Legaţia Turciei .Chinuit īn anchete şi condamnat .Mort la 12
iul.'56 , īn urma torturilor, la īnchisoarea Văcăreşti .
Mecanic din Bucureşti
(Calea Moşilor ) Arestat pe 8 nov.1945 ,pentru că a participat
la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
CFR-ist -Oradea.Arestat
de cāteva ori , īn 1945-'46 ,pentru atitudine anticomunistă. Mutat la
Brăila, īn 1947 a fost rearestat şi condamnat la 6 ani
muncă silnică , pe care i-a executat la Aiud, Gherla, Ocnele Mari
, Midia.A murit după eliberare, de cancer generalizat .
Maistru , īn
Bucureşti .Īn 1951 , a fost condamnat (īntr-un grup ) īntr-o īnscenare pusă la cale de Securitate
,pe seama Legaţiei Marii Britanii la
Bucureşti .
Muncitor din Piatra
Neamţ. Arestat īn sept.1949 , īmpreună cu membrii
organizaţiei anticomuniste "Gărzile Decebal "
.Condamnat de Tribunalul Militar -Iaşi
Căruţaş, n.1901 ,la
Bucureşti .Trimis la muncă forţată la Canal,a
murit la 11 martie 1952, īn colonia 5 Culme.
Tāmplar din com Baia (
Tulcea ) , n.īn 1922 īn Epir ( Grecia ) .Arestat pe 15 iul.1949,
īmpreună cu alţi 4 luptători (executaţi pe 16 dec.'49 pe
malul lacului Sutghiol ).El a fost
condamnat la 20 de ani muncă silnică de Tribunalul
Militar Constanţa ( Sentinţa 544 / 7oct.'49 ) ca părtaş la
lupta de rezistenţă din codrii Babadagului .Chinuit īn ancheta
Securităţii din Constanţa
- condusă de N.Doicaru - a fost transferat la Piteşti , apoi
-din ordinul lui Alexandru Nicolschi - la Timişoara unde a fost
asasinat prin īmpuşcare īn febr.-martie 1950.
I s-a
confecţionat un act de deces fals , datat 1953.
Cizmar din Ştiubieni
( Botoşani ).Arestat ca membru al unei organizaţii anticomuniste ,
a murit pe 4 nov.1961 īn temniţă .
Mecanic ,n.1929, Crivina (
Mehedinţi ).Arestat pe 15 ian.1954,condamnat la moarte şi
executat īn acelaşi an .
Muncitor din Braşov.Arestat pe 15 nov.1987
, cu ocazia grevei şi mişcării
din centralele industriale.Chinuit de Securitate , pedepsit cu domiciliu
obligatoriu .
Muncitor .Arestat
pe 7 nov.1987,īn timpul revoltei muncitoreşti din Braşov.A fost anchetat
şi chinuit de Securitatea ceauşistă şi trimis cu domiciliu
obligatoriu la Slatina
Muncitor din
Braşov. Arestat īn nov.1948 (īn legătură cu ancheta pentru
īmpuşcarea a doi securişti de către Ioan Dumitru ) .Torturat
de Securitatea din Braşov, condamnat
la 7 ani īnchisoare ,īn urma unui proces īnscenat .A trecut prin
puşcăriile din Braşov, Gherla şi Peninsula.
Croitor ,n. īn 1914, īn
Glodeni .Arestat pe 4 iun.1948 , la Reghin , pentru "activitate
īmpotriva regimului comunist ".Bătut la Securitate de
plut. Alexandru Anca , judecat şi condamnat de Tribunalul Militar
din Braşov( 21 ian.1949 ).A murit īn temniţa din Aiud, pe 25
oct.1951 , īn urma torturilor la care a fost supus.
Lăcătuş
, n.īn
1912 la Movliţa ( Vrancea ).A fost condamnat de două ori:prima
condamnare de 5 ani , a doua de 25 ani muncă silnică.
Muncitor, arestat īn timpul revoltei
din Braşov din 15 nov.1987.Chinuit de Securitate , deportat
la un CAP din Gropniţa ( Iaşi )
[LD: de remarcat că acest proces are
loc īn 1970, īn "epoca Ceauşescu" Prin procedură, limbaj şi
condamnare, nu se deosebeşte de procesele din "epoca Dej "
Documentului extras -aflat īn Arhivele Ministerului
Apărării Naţionale, preluat din vol. Sentinţe adunate
şi comentate , - īntāmplător sau nu, īi lipseşte Completul de
judecată ]
Muncitor, operator chimist
la o īntreprindere din Oradea , n.īn 1947, īn com.Vānători jud.Iaşi .
Condamnat la 4 ani
īnchisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor civile (Sentinţa
nr. 582 / 14 oct.1970 ) de Tribunalul Militar M.U.-Cluj pentru
infracţiunea de "propagandă īmpotriva orānduirii socialiste
"( art.166 C.P. )
< ĪN FAPT - se
specifică īn sentinţă - Inculpatul [...] la data de 10
iul.1970, a conceput , redactat şi expediat pe adresa Consiliului
Popular al Municipiului Oradea o scrisoare anonimă. [...] aduce o serie de injurii şi
ameninţări la adresa comuniştilor şi activiştilor de stat
, preconizānd schimbarea regimului din ţara noastră ,
inculpatul ameninţă pe comunişti cu moartea provocată
prin chinuri. [...] aduce o serie de calomnii la adresa orānduirii
din ţara noastră īn legătură cu sistemul electoral
afirmānd totodată , că la noi īn ţară ar exista exploatarea
omului de rānd , exploatare exercitată de comunişti.
Calomniază
armata despre care afirmă că nu ar fi alături de īntregul
popor şi care , alături de unii cetăţeni care au
făcut armata şi cunosc dispersarea unor depozite militare , le vor
smulge din māinile comuniştilor şi vor trece la acţiunea
armată , īmpotriva statului nostru , sprijiniţi de afară
...>
Muncitor din Urziceni .A
fost condamnat īn 1949, īnchis la Tīrgşor, unde s-a īmpotrivit
sistemului de reeducare instituit de Nicolski , fiind trimis la Jilava.
Participant la
revolta muncitorească de la Braşov, pe 15 nov.1987.Arestat ,
schingiuit la Securitate ,transferat forţat la o īntreprindere din
Huşi.
Miner din Lupeni ,din grupul celor 22
de semnatari ai unui Memoriu cu
revendicări muncitoreşti, conceput īn timpul grevei din Lupeni ,pe
6 august 1977.
Din
organizaţia muncitorească a PNŢ .Arestat pe 2 aug.1947,īn "lotul
Veteleanu ". Īn ancheta de la MAI , a fost bătut .Judecat şi
condamnat la 5 ani īnchisoare , executaţi la
Văcăreşti şi Aiud.
Din
organizaţia muncitorească a PNŢ, ostaş pe ambele
fronturi ale războiului. După război,angajat la Atelierul CFR
-Timişoara , a fost arestat pe 18 mai 1952.
Chinuit la
Securitate,condamnat la 10 ani muncă silnică de Tribunalul
Militar-Timişoara , īnchis la Jilava, Midia, Aiud şi Baia Sprie .
Din
organizaţia muncitorească a PNŢ."Ridicat" de
"gărzile patriotice ", īmpuşcat la Chitila ,pentru că
s-a ridicat contra sindicatelor comuniste. Īngrijit la sediul PNŢ din
Bucureşti, s-a vindecat .Ulterior a fost arestat .
Muncitori fraţi din Braşov, membr ai org. anticomuniste
"Tānărul Patriot " ( denumită ulterior "Cutezătorii"
), condusă de Mihai Boicu ( īşi juraseră credinţă ,
făcāndu-se "fraţi de sānge" ).
Arestaţi īn febr.1958 ; acuzaţi că ar fi plănuit
sabotarea producţiei de la uzinele Steagul Roşu
; judecaţi īntr-un lot de 7-8 persoane - Augustin Pop, Ioan Pop,
Alexandru Toader Titu Pascu ,ş.a.;torturaţi īn anchete la
Securitatea din Braşov ; condamnaţi la īnchisoare īntre 5-25 ani ( Sentinţa nr. 39 / 23 mai 1958 )
de Tribunalul Militar-Cluj , cf. art. 209 ,alin.1- 4 , introdus īn 1952
īn Codul Penal , despre "sabotajul contrarevoluţionar" .
"Eliberaţi" prin Decizia
310 / 16 iul.1964 ( cf. Decretul 411 -graţieri )
Şofer din Cluj, membru al
organizaţiei "Regele Mihai " .Arestat īn 1949, condamnat
la 7 ani īnchisoare , trimis īn
lagărele de muncă forţată de la Peninsula , Cernavodă
şi Gherla.
Muncitor .Arestat
la 15 nov.1987, īn timpul revoltei de la Braşov .Deportat la
Paşcani , cu domiciliu obligator.
[LD: pare a fi printre puţinii dizidenţi (
opozanţi ) de pe vremea lui
Ceuşescu .
[SLOMR
] Arestat pe 28 nov.1969, după o anchetă barbară
condusă de g-ral Nicolae Doicaru.
Condamnat la 7 ani
īnchisoare , după un proces īnscenat , īnchis la Peninsula,
Văcăreşti , Aiud şi Gherla, de unde , prin reducerea
pedepsei ,a fost eliberat īn 1971.
Rearestat īn acelaşi an
,īnchis la Văcăreşti , Jilava şi Gherla , pānă
īn 1974..
Arestat din nou īn 1976,chinuit
īn anchetă de mr.Dogaru şi col.Zickceac şi Croitoru, īn
legătură cu Manifestele sindicatului liber (SLMOR )pe care-l fondase.
Īntre 1980-1988 , a
fost hărţuit de peste 60 de ori , cu scurte arestări (
9-15 zile ). Arestat īn nov.1989 , de Securitatea din Timişoara
,stālcit īn bătaie, eliberat ca un mutilat .
După
revoluţie,īn 1990 , īn trecere pe str. Eforiei din Capitală, recunoscut ( probabil ) de foştii
călăi, a fost bătut, aducāndu-l īn stare de comă şi aruncāndu-l īntr-un
container.
Arestat ca participant la revolta
muncitorească din 15 nov.1987, din Braşov.Anchetat şi
chinuit la Securitate - bătut de Vlad - trimis cu domiciliu obligatoriu
la Miercurea Ciuc.
Electrician din
Tecuci .A traversat Bucureştiul ( īn maşină ) , cu portretul
lui Ceauşescu ,pe care a scris :<Nu te vrem,
călăule >Arestat , chinuit şi condamnat la 10 ani
īnchisoare, pentru "propagandă īndreptată īmpotriva
statului ".
Muncitor c.f.r.-ist
,n.īn 1910.Arestat īn 1950 ,ca membru al org. "Sindicatele
galbene" , a murit la Jilava , īn 1952.
Croitor din Bucureşti
.Arestat īn 1950 -īmpreună cu Cristescu "Plăpumaru"
- pentru activitate social-democrată ,īnchis la Jilava şi Gherla
.
Rearestat īn 1958 , a stat īnchis
pānă īn 1964( Decretul 411 )
Electromecanic din Vatra Dornei .Arestat la 24 nov.1949,
torturat īn anchete, judecat cu lotul " Gărzile Decebal " conduse
de dr.Gh.Vasilache.Condamnat de Tribunalul Militar -Iaşi ( sentinţa
777/15 sept.1950,semnată de Gh.Constantin şi procuror Ion Puişor
)
Īnchis la penitenciarele
din Iaşi, Suceava şi Gherla.
Muncitor din
Sighişoara ( ? ) .Īn conducerea primului sindicat liber,
īnfiinţat la 6 martie 1945.
Arestat īn 1946 , la
Sighişoara, torturat la ( īncă )Siguranţa din Braşov
, condamnat la 19 nov.1946 , īntr-un grup de 20 muncitori ,pe
baza unui dosar contrafăcut de Securitate.
Muncitor forestier
din Brodina ( Suceava ) , n.īn 1914.S-a integrat īn org." Vulturii
" ,īn vara anului 1944,hărţuind armata sovietică
-care , īn īnaintare, devasta satele bucovinene.
Īn 1954, a fost arestat
şi condamnat la 3 ani īnchisoare de Tribunalul Militar Iaşi (
sentinţa nr.2.173 / 30 dec.1954 ,semnată magistratul Ilie Segal ).
N.īn 1930,īn
jud.Mureş.Miner īn Lupeni .Condamnat la 2 ani īnchisoare (
sentinţa nr.495 / 16 sept.1977, semnată de preşed.Aurel
Comşa şi procurorul Mircea Opreanu
)pentru că a participat la greva minerilor din august 1977( declanşată
de modificările regimului de pensionare şi asigurări sociale )
N.īn 1933 , la
Petroşani .Muncitor necalificat.Condamnat la moarte de Tribunalul
Militar -Cluj ( sentinţa nr.982 / 25 iul.1958 , pronunţată de
mr.Lazăr Tudorache , cerută de procuror col.Constantin Milea ).Executat
la 2 sept.1958 , la Gherla ( plt.de excuţie condus de cpt.Şerban
Constantin , asistat de procuror mr.Mureşan Gavril şi lt.mj.Istrate
Constantin ) .
Mecanic de
locomotivă .Arestat īn 1949, pentru că a refuzat să denunţe doi
studenţi care trecuseră frontiera. Torturat la Securitatea din
Timişoara , condamnat la 2 ani īnchisoare, executaţi la
Jilava, Văcăreşti , Poarta Albă .La expirarea pedepsei , īn
loc de eliberare, a fost trimis 3 ani īn lagărul de muncă
forţată de la Midia -unde deţinuţii erau torturaţi
de Radu Borcea .
Inclus īn
"brigăzile disciplinare " , bătut cu bestialitate de
comandantul lagărului şi ofiţerul politic Lupu, pentru
că ajuta deţinuţii.
Muncitor, n.īn 1929,din
Găeşti ( Dāmboviţa ) .Pe 24 oct.1956, a intrat īn Atelierele
Griviţa strigānd lozinci anticomuniste ,īndemnānd muncitorii să
se solidarizeze cu revolta din Ungaria.
Arestat, torturat īn anchetă, condamnat
la 8 ani temniţă grea ( sentinţa nr.363 /26 mart.1957 )
,īnchis la Jilava, Gherla, şi Periprava .Eliberat īn 1964 ( Decretul
411 ) , a fost rearestat īn 1972, pentru tentativă de trecere a
frontierei. După eliberare, a reuşit să plece īn SUA .
[LD: Īn epocă, "cazul"
a fost identic (īn procedură
şi consecinţe) cu mii şi mii
de asemenea condamnări. El evidenţiază "al
treilea cerc concentraţionar " care plana asupra
cetăţenilor romāni :"lagărul socialist"
. Īnconjuraţi la toate graniţele de ţări cu acelaşi
regim represiv.
- URSS,Bulgaria,Iugoslavia,Ungaria - īnchisese
posibilitatea de a evada. Pe lāngă omorārea prin īmpuşcare sau
īnec īn Dunăre pe fāşia de frontieră,au existat
acorduri reciproce de extrădare .]
Mecanic auto īn Iaşi, n.
īn 1936, la Costeşti-Tg.Rumos-Iaşi. Condamnat la 6 ani īnchisoare
şi confiscarea averii personale ( Sentinţa nr. 156 / 22
mai 1958 , semnată de cpt. de just. Gadje Tiberiu ) a Tribunalului Militar
-Timişoara pentru delictul de "trecere frauduloasă a
frontierei" (art.267 I.C.P. ). Cităm din sentinţă :<
Īn ziua de17 februarie a plecat de la domiciliu cu trenul pānă la
Jimbolia [...] s-a angajat ca lucrător la CFR [...]īn seara zilei de 1
martie 1958 a luat un cearceaf cu care s-a īnvelit şi fiind
zăpadă şi viscol a reuşit să treacă fraudulos frontiera
īn RFS Jugoslavia ,mergānd pānă īn com.Kikinda ,unde s-a prezentat
organelor de grăniceri din Jugoslavia care l-au ţinut pānă
la data de 19 martie 1958, cānd l-au predat organelor de grăniceri din
RPR . >
Hotărīrea a
rămas definitivă, prin respingerea recursului de către Tribunalul
Militar de Regiune Militară-Cluj ( Decizia nr.799 /25 iun.'58 )
[LD: pe 17
apr.2008, la TVR1,
Stejărel Olaru a realizat un documentar -reconstituire despre episodul
ocupării Legaţiei Romāniei la Berna ,avāndu-l ca erou
-martir pe Ovidiu Beldiman,care a fost arestat īn Germania, adus īn
Romānia, anchetat, judecat ,condamnat la moarte şi executat,īn
febr.1960(vezi la Tabloul Diplomatice )
Supravieţuitor al acelui act "terorist" ,"bătrānul"
Stan Codrescu ,chiar īn faţa clădirii īn
care s-a produs atacul ,a evocat acele momente,fără emfază ,cu
oarecare amuzament, subliniind curajul pe care īl dădea tinereţea
şi faptul că ştiau că nu vor reuşi, dar au vrut
să semnalizeze Occidentului ceea ce se petrecea īn Romānia şi
īn sediile legaţiilor comuniste. A vorbit şi despre "personalul
diplomatic" comunist : īnfricoşat, fricos şi laş
. ]
Mecanic auto, n.īn com.Maluri -Rāmnicu
Sărat, īn 1928.
Īmpreună cu
Ovidiu Puiu Beldeanu ,Dumitru Ochiu , Tudor Ciochină şi
Chirilă Ion, au ocupat Legaţia Romāniei la Berna ( 14
febr.1955 ), cerānd eliberarea lui Gh.Brătianu , Ilie Lazăr şi
episcopului Ioan Suciu .Arestaţi de poliţia elveţiană,
judecaţi de Tribunalul federal ( 11 iunie 1956 ) , a fost achitat .S-a
stabilit īn Elveţia, de aceea a supravieţuit.
Tāmplar din
Buzău .A luptat pe front īn al doilea război mondial. Arestat īn
1959 , şi torturat ca să recunoască că era
şeful unei organizaţii clandestine. La proces a declarat īn faţa
instanţei că a fost bătut şi silit să semneze
declaraţii ce nu-i aparţin .Judecătorul-preşedinte a
suspendat şedinţa şi l-a trimis să mai
"mediteze.".A fost bătut straşnic, īn beciul
tribunalului .
Reīntors īn sala de
judecată a relatat ce a păţit .A fost condamnat la 25 de ani
muncă silnică , ca şef de organizaţie inexistentă "Eliberat"
(bolnav ) , īn 1964, prin "graţiere" (Decretul 411
)
Maistru
electrician.N.īn 1930, la Petroşani .Arestat la 30 mai 1958, condamnat
la 25 ani muncă silnică ,pentru sabotarea
manifestaţiei de 1 mai din Petroşani "Graţiat"
īn 1964( Decretul 411 )
Muncitor arestat īn
timpul revoltei anticomuniste din Braşov , de la 15
nov.1987.Condamnat la 1 an şi 6 luni īnchisoare (sentinţa nr.2.823 /3
dec.1987 ) semnată de Pană Ştefan (preşed. ) şi
Comşa Dumitru ( procuror )
N īn 1882,
socialist din tinereţe, care ,după 1917,a fost influenţat de
ideile revoluţiei bolşevice,de aripa Bujor-Racovski .A ajuns īn
parlamentul Romāniei Mari ,deputat de "stānga" (1919 ).
Īn 1920, la
Moscova, a promis afilierea necondiţionată la Komintern, ceea ce a
şi realizat la Congresul I PCR ( 8-12 mai 1921 )
A fost exclus
din PCR , īn 1926 , iar după diverse īncercări de a crea un nou
partid socialist, s-a apropiat de PSD-Titel Petrescu.A rămas cu
Titel Petrescu şi īn 1948 , cānd această formaţiune a fost
scoasă īn afara legii de comunişti .
La 13 iunie 1949,
atāt el cāt şi Titel Petrescu şi alţi fruntaşi ai PSD-ului persecutat , au
fost arestaţi.LD:Nu
ştiu prin ce īnchisori a trecut .Īn aceeaşi perioadă a fost
arestat şi fratele său, Ianos (patizan īn Caransebeş ) ]
A fost eliberat īn
1956,
la intervenţia laburistului englez Hugh Gaitskell pe lāngă Hrusciov.
Īn timpul regimului Ceauşescu ,a fost
"recuperat" de PCR,care
l-a prezentat drept "veteranul " său .A murit īn
1973.
Muncitor, participant la
manifestaţia din 15 nov.1987, de la Braşov. Arestat şi
torturat īn timpul anchetei .Din iniţiativa lui Iulian
Vlad, īn dec.1987 , i s-a īnscenat un proces şi a fost
condamnat la 2 ani şi 6 luni īnchisoare ( sentinţa nr.2823
/ 3 dec.1987 ) ,semnată de Pană Ştefan , Comşa Dumitru şi Roman Ştefan .
Miner la Lupeni .N.īn 1935, la
Stăneşti (Gorj ) .Condamnat la 3 ani īnchisoare de
Judecătoria Petroşani ( sentinţa nr.495 /16 sept.1957 ), pentru
declanşarea grevei minerilor din 2 august 1957, faptă negată de
acuzat .
Maistru-lăcătuş la Atelierele
CFR"Ilie Pintilie" -Iaşi, n.īn 1910 ,la Tudora (Botoşani ).Arestat
la 29 iul.1959 de Securitatea din Iaşi ; condamnat la 7 ani īnchisoare
şi confiscarea averii personale de Tribunalul Militar
-Iaşi (Sentinţa 593 / 13 oct.1959 ) pentru că a comentat
ştiri de la posturile de radio străine ,a purtat discuţii duşmănoase
privind colectivizarea, considerānd necesară o revoluţie
similară cu cea din Ungaria (1956 ).
Eliberat īn 1964 (Decretul 411 de
"graţiere " )
Cizmar īn
com.Criş (Arad ).Urmărit de Securitate din apr.1948.Arestat īn
1951.Condamnat la 20 de ani muncă silnică .Eliberat din Aiud,
īn 1964 ( Decretul 411 ).
Miner din Valea Jiului ,
n.īn 1934, īn Bodoc (Covasna ) .Condamnat la 4 ani īnchisoare de
Judecătoria Petroşani (sentinţa 495 / 1977 ) pentru participare
la greva din Valea Jiului , din 2 august 1977.
Muncitor din Braşov.Arestat
pentru participare la revolta din 15 nov.1987.Torturat la Securitate de col.Calistru şi de
lct.mj.Dinică Valeriu , la indicaţiile g-ralului Iulian Vlad.Condamnat
la 2 ani şi 6 luni īnchisoare (sentinţa 2.823/3 dec.1987
),semnată de judecătorul
Pană Ştefan.
Ospătar īn
Braşov.N.īn 1911,īn Cheud-Năpradea (Sălaj ).Arestat la 22
mai 1948, torturat la Securitatea din Braşov, condamnat la 10 ani
muncă silnică ( sentinţa 23 /1948 ) .
Īnchis la Gherla, a fost supus
tratamentului de "reeducare", chinuit şi bătut .
Īn seara de 6
oct.1950, după stingere , i s-a pus un căluş īn gură
şi a fost torturat cu bestialitate. A murit īn timpul acestei
bătăi .
Cizmar din Arad, n.īn
1928.Arestat īn 1950.Condamnat la 18 ani īnchisoare , de Tribunalul
Militar-Timişoara. Īnchis la Arad, Timişoara, Jilava, Aiud, minele de
plumb Baia Sprie.
Croitor din
Găeşti ( Dāmboviţa ).Pe 21 oct.1944, ora 19,30, a fost
īmpuşcat mortal, īn atelierul său , de un soldat sovietic , pentru
că nu-i terminase de cusut pantalonii .
Mecanic de
locomotivă la Canal .N.īn 1913,īn satul Valea rea -Dobromir ( Constanţa )
Arestat īn nopatea de 29
iulie 1952 de
cpt.Căruţaşu ,din dispoziţia g-ralului de Securitate
Gheorghe Pintilie , īn vederea īnscenării unui proces al "sabotorilor"
de la Canal .Anchetat şi bătut de securistul Florea Dumitru .Procesul
fiind clasat, Dimancea a fost eliberat īn 1955. Dar , īn timpul anchetei , unii
deţinuţi au fost executaţi ,iar alţii au murit după
tortură .
Muncitor-mecanic la
Urzica (Olt ),n.īn 1892,la Pārscovelu ( Buzău ).Membru PNL. Arestat la
25 febr.1959, pentru "propoagandă anticomunistă ". A
murit īn īnchisoare ,la 24 apr.1960.
Constructor , n.īn Dorna -Arini
( Suceava ), luptător īn org anticomunistă "Gărzile
Decebal " , condusă de dr.Vasilache Gh.Gheorghe .Arestat la
24 nov.'49, judecat īntr-un lot de 23 persoane , condamnat la
10 ani muncă silnică , de Tribunalul Militar -Iaşi (
sentinţa 777/16 sept.1960,semnată de col.Gheorghe Constantin ) ,pentru "uneltire
contra ordinii sociale" .
Electrician īn
Bucureşti.N.īn 1898, la Murflatar ( Constanţa ).Arestat la 31
iul.1952, pentru "denigrarea regimului comunist" .A murit
īn lagărul de la Capu Midia , la 23 martie 1953.
/Gheorghe: Muncitor īn
Braşov.Arestat la 15 nov.1987 ,pentru participare la
manifestaţia anticomunistă de la Braşov (considerat lider ).Adus
la Bucureşti la 17 nov. '87, bătut chiar de şeful Securităţii , Iulian Vlad.
Condamnat la 3 ani īnchisoare ( sentinţa 2.823 /3 dec.1987 ) , semnată de Ştefan
Pană .
/Radu : Muncitor īn
Braşov.Arestat la 15 nov.1987 ,pentru participare la
manifestaţia anticomunistă de la Braşov .Adus la
Bucureşti la 17 nov. '87, bătut chiar de şeful Securităţii , Iulian Vlad.
Condamnat la 2 ani īnchisoare.
Miner din Lupeni ,n.la 17
dec.1942,īn satul Racova -Bacău.Arestat .Condamnat la 2 ani īnchisoare (sentinţei
497 /17 sept.1977 ),pentru participarea la greva din 1977 a minerilor de la
mina Bărbăteni ( declanşată īmpotriva măsurilor
represive ale guvernului ) .
N.īn
1898, īn Şard ,Ighiu ( Alba ) .Membru īn org.de muncitori a
PNŢ-Bucureşti . Arestat la 9 apr.1946,pentru difuzare de
manifeste.
Mort
īn timpul anchetei,la Văcăreşti, la
5 mart 1948.
Muncitor la uzinele
"Malaxa" , n īn 1926, la Bucureşti.Arestat la 21
iulie 1948, cu "lotul muncitorilor anticomunişti"
din Uzina "Malaxa" .Condamnat la 2 ani īnchisoare, fiind
īnchis la Jilava, Văcăreşti, Gherla şi lagărul de
muncă forţată Poarta Albă.
Eliberat la 15
ian.1951,cu obligaţia de a se prezenta la poliţie , la viză,de
2 ori pe lună.
Muncitor,n.īn 1925,
la Marghita -Bihor.Arestat īn 1951, condamnat la muncă silnică , a
murit īn lagărul de la Poarta Albă ,la 22 martie 1953,din cauza
condiţiilor de exterminare .
Muncitor, arestat pentru participare
la revolta muncitorească de la Braşov, la 15 nov.1987. Torturat
la ancheta de la Securitate .Condamnat la 2 ani īnchisoare , prin
sentinţa nr.2.823 /1987( judecător - Pană Ştefan )
Muncitor de la
Cluj care a fost condamnat la 8 ani īnchisoare ( 12 iun.'81) ptr că
s-a solidarizat cu mişc. sindicală din Gdansc.
Maistru rotar ,n.īn 1882 , īn
Chereluş -Şicula (Arad ).Autodidact. Aderent la mişcarea
socialistă din 1902 , īnscris din 1903 īn Secţia Romānă a PSD
- din Ungaria. Alături de alţi social-democraţi romāni ,a
militat īn mişcarea unionistă , fiind membru al Consiliului Naţional Romān
care a pregătit actul Unirii şi succesul Marei Adunări
Naţionale de la Alba Iulia .
Deputat īn Marea Adunare de la Alba
Iulia care a hotărāt Unirea cu Romānia ( 1 dec.1918 ) Deputat PSDR, ales
pe listele PNŢ (1928-'30;1931-'33),apoi deputat al breslelor ,pe
listele FRN (1939-'40 )
Preşedinte al Confederaţiei
Generale a Muncii (1938-1940 )
Arestat īn vara
1945.Condamnat
la 3 luni īnchisoare , neeliberat .
Omorāt la 13 iunie
1949, īn penitenciarul Jilava ,de Rek Ludovik (comunist condamnat ) unul din torţionarii
echipelor de "reeducare" conduse de Ţurcanu .
Muncitor din Mediaş
-Sibiu . Arestat īn mai 1947 .Condamnat la muncă silnică
. Īnchis la Aiud.
Muncitori la fabrica de
armament "Voina" -Braşov .Colaboraseră un
timp cu mişcarea de rezistenţă .Arestaţi la 15 mai
1948 de Securitatea din Braşov,
condamnaţi de Tribunalul Militar.
-Alexandru - condamnat la
3 ani īnchisoare , īnchis la Piteşti,bătut cu
sălbăticie de brigăzile de "reeducare"
studenţeşti ( conduse de Cerbu Ion , Popa Ţanu , Livinschi Mihai
) pentru a-şi face "demascarea ".-Ion - condamnat la 7
ani īnchisoare , īnchis la Gherla, a fost omorāt īn timpul acţiunii
de "reeducare"
-Tereza şi
Victoria - condamnate la 2 ani īnchisoare , ispăşite la
Mislea.
Electrician
tānăr din Drăgăneşti -Argeş, n.īn 1939. A
participat la revolta ţărănească din comună ,
īmpotriva colectivizării, īn 1959 ( activiştii au fost
bătuţi ) .
Arestat ,condamnat
la 5 ani muncă silnică ( 1960 ) ,ispăşiţi īn lagărele
din bălţile Brăilei .
Muncitor .A participat la manifestaţia
anticomunistă din Braşov de la 15 nov.1987.
Arestat , torturat
īn timpul anchetei la Securitatea din Braşov şi Bucureşti . Condamnat
la 3 ani īnchisoare .
Tāmplar īn Cāmpulung (
Argeş ) , n.īn 1928 , īn Voineşti-Lereşti.
A strāns şi
ascuns arme şi muniţie pentru partizanii conduşi de fraţii
Arnăuţoiu .
Arestat la 15 nov.1949, de
Securitatea din Piteşti ; torturat īn anchetă de lct.mj.Popescu Ilie .
Condamanat la 10
ani īnchisoare ( sentinţa nr.1.183 /20 dec.1950 ) de Tribunalul Militar
-Bucureşti .A executat pedeapsa la Jilava şi Gherla.
Lăcătuş
mecanic īn Ineu -Arad, n.īn 1951,īn Vulcan-Hunedoara .
Prin anul 1985-'86,
a iniţiat un sindicat independent -" Unitatea Poporului "
- a redactat un "Apel " şi un "Program"
, trimiţānd şi scrisori la "Europa Liberă "
Arestat īn urma
unei trădări, a fost arestat şi condamnat la 4 ani īnchisoare
( 1986 )
Muncitor īn
Braşov.Participant la revolta anticomunistă din 15 nov.1987.
Arestat , condamnat
la 1 an şi 6 luni īnchisoare .
Maistru la īntreprinderile
Malaxa.Arestat la 8 nov.1945 , de la manifestaţia
promonarhistă din Piaţa Palatului Regal.
Muncitor
-lăcătuş, n.īn 1915, īn Cacova ( Livezile ) -Alba.Arestat
la 15 mai 1948 , condamnat la 10 ani muncă silnică de
Tribunalul Militar-Cluj,pentru "crima de uneltire contra ordinii
sociale "
Īnchis la
penitenciarele din Sibiu, Jilava, Deva şi Gherla.La expirarea pedepsei ,
īn 1958, dus sub escortă cu domiciliu obligatoriu īn satul
Lăţeşti, com.Borduşani ( Ialomiţa ) .
Rearestat la 12 sept.1059, trimis,
fără condamnare , īn lagărul Periprava. "Graţiat"
la 6 mai 1964 , cu Decretul 411 .
Muncitor-tinichigiu
īn Bucureşti, n.īn 1916 , la Zimnicea ( Teleorman ) .
Membru īn org.muncitorească
PNŢ ,condusă de ing.Ion Viţeleanu .
Arestat īn oct.1947, īn timpul
protestelor la arestarea liderilor PNŢ.
Torturat īn anchete la
Securitatea Rahova şi MAI .
Condamnat īn febr.1948 .Īnchis
la Văcăreşti şi Aiud.Eliberat īn 1952.
Muncitor arestat
la manifestaţia anticomunistă de la 15 nov.'87, din Braşov. Torturat
la Securitatea Braşov de o echipă venită de la Bucureşti , condusă de Iulian
Vlad.
Condamnat la 2 ani
şi 6 luni īnchisoare ( sentinţa nr.2 823 / 3 dec.1987 , judecător Pană Ştefan )
Tāmplar īn com.Buteni-Arad,
membru PSD .
Arestat īn 1948, pentru opiniile
sale "duşmănoase" faţă de comunism.
Cizmar īn
Rădăuţi -Suceava , n.īn 1904.Arestat īn 1948,condamnat
la 6 ani īnchisoare, pentru "uneltire
contra ordinii sociale" .Rearestat īn 1959,condamnat la 20
de ani muncă silnică ( sentinţa nr.434 / 23 iulie 1959 ) ,
pentru "discuţii duşmănoase la adresa regimului
"
Tipograf īn
Braşov.Membru al grupului Victor Jinga -Alexandru Herlea.
Arestat la 84 de
ani
,de Securitatea din Brşov ; condamnat la muncă silnică
;trimis īn lagărul de muncă forţată de la Peninsula.
Muncitor (zidar )
din Rădăuţi-Suceava, n.īn 1919.Arestat īn 1949 , condamnat
la 5 ani īnchisoare pentru "uneltire contra ordinii sociale"
.
Rearestat pe 21 apr.1959 ; torturat
la Securitatea din Iaşi ; condamnat la 18 ani muncă silnică de Tribunalul Militar -Iaşi (
sentinţa nr.434/ 23 iulie 1959 ) , pentru "discuţii
duşmănoase la adresa regimului comunist."
Lider socialist al muncitorilor
din Reşiţa.Arestat īn 1948, pentru că s-a opus
unificării PSD cu PCR , rămānānd fidel lui C.Titel -Petrescu .Eliberat
īn 1956 , īn urma intervenţiei laburiştilor englezi pe lāngă Nichita Hrusciov.
Lăcătuş
mecanic, din Hunedoara, n.īn 1890, tată a trei copii.
Arestat la 11 nov.1958, ca
membru al organizaţiei inexistente "Garda Albă "
( rodul imaginaţiei unui bolnav
psihic, care a implicat peste 100 de persoane īn acest proces ).
Torturat īn timpul anchetei
la Securitatea din Deva.Condamnat la muncă silnică pe
viaţă ( sentinţa nr.20 / 15 ian.1959 ) de Tribunalul
Militar -Cluj.
A murit īn timpul
detenţiei ,la 30 apr.1960, la penitenciarul din Aiud.
Arestat īn timpul revoltei
muncitoreşti de la 15 nov.1987.Torturat īn timpul
anchetei .
Condamnat la 2 ani īnchisoare ( sentinţa nr.2 823 / 3 dec.1987 ).
La expirarea
pedepsei, domiciliu obligatoriu īn Bucureşti , angajat la IMGB.
Muncitor. Arestat
īn timpul revoltei muncitoreşti de la 15 nov.1987.Torturat
īn timpul anchetei .
condamnat la 2 ani īnchisoare ( sentinţa nr.2 823 / 3 dec.1987 ).
Domiciliu
obligatoriu īn oraşul Dorohoi-Botoşani.
Muncitor
-lăcătuş īn Iaşi,Arestat , judecat şi
condmnat la 20 ani īnchisoare ( Decizie penală nr. 161 /
19 ian.'49 ) de Secţia 1 Penală -Bucureşti ( preşed.
de Complet, Ionescu Gh
; procuror Iancu
Cioară ) īn "lotul Ionescu Gheorghe " (fost
comisar de Poliţie īn Iaşi) , pentru că īn 1940, ar fi trădat (ajutānd la arestare şi
tortură )o grupare de tineri comunişti evrei .
Muncitor arestat
de la manifestaţia anticomunistă de la 15 nov.1987, īn
Braşov.
Condamnat la 6 luni
īnchisoare ( sentinţa nr.223 /3 dec.1987 ) de preşed..de complet, Pană Ştefan .
Muncitor.Arestat īn
1978,
pentru că a īncercat să organizeze un sindicat liber.
Arestat la 15
august 1952.Trimis īn lagărele de muncă forţată de la
Galeş şi Peninsula
Muncitor CFR -Paşcani .Arestat
īn sept.1959 , pentru "manifestări duşmănoase la adresa
regimului " .Condamnat la īnchisoare (sentinţa nr 29 / 3
febr.1960 )de Tribunalul Militar -Iaşi .
Fierar din
Feteşti -Ialomiţa , n.īn 911.Implicat īn mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea.
Arestat la 14 apr.1958.Judecat
cu "lotul Vătăşelu Nicolae" .Condamnat la 20
de ani muncă silnică , 10 ani interdicţie civilă
şi confiscarea averii ( sentinţa nr.13 / 2 febr.1957, preşedinte -col.magistrat
Dumitru Adrian ) de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a
Militare , pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale"
Muncitor CFR din
Reşiţa.Rănit īn războiul din Răsărit ( īn Crimeea
) , reīntors la Reşiţa, a organizat muncitorii īn campania
electorală din 1946.
Dat īn
urmărire de Siguranţă ,a fost arestat la depourile CFR ,
făcāndu-se uz de arme.
Torturat īn anchetă la
Siguranţa din Reşiţa ;īncarcerat la penitenciarul din Craiova (
5 martie 1947 ), unde şi-a ajutat colegii de suferinţă. Eliberat
īn 1948 , a fugit īn Iugoslavia ( unde a fost īnchis īntr-un
lagăr ) , apoi a ajuns īn Franţa.
Mecanic la Rafinăria
7-Brazi , n.īn 1925, īn Puchenii Mari-Prahova..Membru PMR .
Arestat īn 1957 de
Securitatea din Ploeşti ( lct.Băncilă şi lct.Socolevski Sergiu )pentru
sprijinirea partizanului Petrescu Dumitru Marinaru .
Petrolist
pensionar.Fruntaş socialist din generaţia lui C.Dobrogeanu -Gherea ,
n.īn 1878, la Ploeşti -Prahova .Arestat la 75 de ani (īn 1953 )condamnat
la 3 ani īnchisoare.
-A murit īn
acelaşi an,īn timpul detenţiei .
Muncitori din
Piatra Neamţ.Arestaţi īn sept.1949 ; judecaţi īn unul
din loturile"GărzileDecebal "
Condamnaţi la īnchisoare (
sentinţa nr.166 /18 febr.1950 ) de Tribunalul Militar-Iaşi . Īntemniţaţi la Aiud ,Suceava şi Gherla.
Muncitor
-lăcătuş īn Iaşi, fost UTC-ist īn ilegalitate .
Arestat , judecat şi condmnat
la 20 ani īnchisoare ( Decizie penală nr. 161 / 19 ian.'49 )
de Secţia 1 Penală -Bucureşti ,īn "lotul
Ionescu Gheorghe " (fost comisar de Poliţie īn Iaşi) ,
pentru că īn 1940, a trădat (ajutānd la arestare şi tortură
)o grupare de tineri comunişti evrei .
Muncitor n.īn 1920, īn Mediaş.Combatant īn
al doilea război mondial ca fruntaş mitralior.
Īn 1946 a participat
la revolta muncitorească anticomunistă din Mediaş.
Judecat īntr-un lot
de 23 de muncitori
Condamnat la 1 an
īnchisoare de Curtea Marţială din Sibiu .
Muncitor-şofer īn Iaşi ,
n.īn 1933.Judecat īn 1953 pentru "părăsire de domiciliu"
; condamnat la 2 ani īnchisoare corecţională de Tribunalul
Iaşi.
Rearestat la 10
aug.1957 de Securitatea din Iaşi ; condamnat la 6 ani īnchisoare
corecţională (Sentinţa nr. 528 / 31 oct.1957 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi, pentru delictul de
"uneltire contra ordinii sociale" ( pedepsit de art.
209 Cod Penal ,combinat cu art.304,463, CJM -Cod Justiţie
Militară ). Cităm din
motivarea sentinţei :<Inculpatul [...] ascultānd īn
repetate rānduri posturile de radio imperialiste care difuzau
ştiri duşmănoase şi calomnii la adresa lagărului
socialist , cu ocazia alegerilor de deputaţi īn sfaturile populare ,de
la 11 martie 1956, scrie un manifest [....] iar īn conţinutul
său debitānd o serie de injurii şi calomnii la adresa conducătorilor
partidului şi guvernului din ţara noastră şi a URSS
,manifest pe care l-a introdus īn urna de vot [...] după ce īn prealabil
īl citise concubinei sale Irimia Maria. >
A executat pedeapsa
īn lagărele de muncă forţată din bălţile
Dunării .
Magazioner la "Industria
Sărmei " din Cāmpia Turzii (Cluj ), n.1914, īn satul Muşca,
com.Lupşa -Alba.A īnfiinţat "Liga Apuseană a
Moţilor ", pentru sprijinirea cu alimente şi
īmbrăcăminte a partizanilor ;a tipărit şi răspāndit
manifeste anticomuniste;
Arestat de Securitate īn
timp ce urca īn munţi ,la fraţii Macavei (concomitent cu alte cca 150
de persoane );torturat cu bestialitate la Securitatea din Cluj ; condamnat
la 10 ani īnchisoare de Tribunalul Militar -Cluj ( 9 ian.1950 ) .Īncarcerat
la Gherla şi minele de plumb de la Cavnic, unde a murit pe 11 aug.1955
,epuizat de tortură, muncă ,foame şi boli.
Mecanic de
locomotivă din Arad, n. īn Pecica.Īn 1959, la comemorarea de un secol de la
Unirea lui Cuza , a pus la difuzoare Hora Unirii.A fost
arestat de Securitatea din Arad ; condamnat la īnchisoare ; purtat
prin puşcării ( prin 1960, era la Gherla )
Muncitor, n.īn 1929, īn
Dumitreşti -Vrancea.La 24 iul.1950, a participat la revolta
ţărănească din com.Bārseşti -Vrancea. Arestat ;
condamnat la īnchisoare de Tribunalul Militar Constanţa ( īn deplasare
la Galaţi ).A murit pe 31 iulie 1953, īn detenţie, la Gherla.
Muncitor īn oraşul
Cāmpulung Moldovenesc, n.īn 1900, īn com.Breaza ( Suceva ) .
Arestat pe 15 aug.1952; a
murit īn detenţie , pe 9 nov.1952, īn lagărul de la Galeş.
Muncitor la uzinele Malaxa
din Bucureşti.Arestat īn 1948 ,la "locul de
muncă" , deoarece era un bun profesionist.
Muncitor la Combinatul
Siderurgic Hunedoara , n.īn 1913, īn com Ghelari ( Hunedoara ).
Arestat la 23 iunie 1948,
īn urma unui denunţ al unui bolnav psihic (care se imagina şeful unei
grupări conspirative ).Torturat cu bestialitate
īn anchetă ; judecat pe 23-24 dec.'58 , cu "lotul Garda
Albă" ( 73 inculpaţi ), proces īn care procurorul a cerut 56 condamnări la
moarte , iar judecătorul
a hotărāt doar 6, ceilalţi -printre care şi Labonţ
- primind condamnări cu
īnchisoarea. Īnchis la Gherla, a fost "graţiat" īn
apr.1964, cu Decretul 411.
Muncitor īn Braşov
(absolvent al şcolii profesionale "Steagul Roşu" ),
n.īn 1939, īn Zărneşti.
Īmpreună cu
fratele geamăn şi alţi 14 colegi, au īnfiinţat "Garda
Tineretului Romān" care urma să lupte pentru eliberarea
ţării de sub ocupaţia sovietică ,pentru recāştigarea
demnităţii poporului romān ( au īntocmit un statut, au depus
un jurămānt şi intenţionau să ia legătura cu
partizanii din munţi ).Arestaţi īn iunie 1958 ; torturaţi
cu bestialitate la Securitatea din Braşov ,de maior Alexandrescu Stelian , Traian Urzică ş.a.;judecaţi
de Tribunalul Militar-Braşov ( sentinţa nr. 672 / 10 oct.1959 ) :
Eugen -la 20 de ani muncă silnică ; Tiberiu-15 ani
muncă silnică.
Īncarceraţi succesiv īn 7
penitenciare şi lagăre : Braşov, Gherla, Strāmba,
Stoeneşti, Salcia , Bacul 4 şi Grindu. "Graţiaţi"
īn 1964, cu Decretul 411 .
Muncitor (magaziner ) la Trustul
3 Ploeşti , n.īn 1907, īn satul Puchenii Moşneni , com.Puchenii
Mari ( Prahova ).Arestat şi torturat ,īn dec.1956,de Securitatea
din Ploieşti-de locotenenţii
Joiţa şi Ciolan - acuzat de "sprijinirea partizanului
Petrescu Dumitru Marinaru ".
Judecat şi
condamnat la īnchisoare, īn 1958.
Muncitor CFR -ist, īn Sebeş (
Alba ), n.īn 1922.Arestat īn 1951 ; condamnat la 5ani īnchisoare;
de Tribunalul Militar -Timişoara ,pentru "uneltire contra ordinii
sociale" .
Detenţia īn
penitenciarul Gherla şi minele Baia Sprie.
Muncitor CFR-ist (şef de tren
), din satul Pescari , com.Gurahonţ ( Arad ). Partizan īn "grupul
Gligor Cantemir " .Prins īn 1950 ,īn confruntarea cu
Securitatea de la moara com.Iosăcel ( Arad ) .Condamnat la īnchisoare
.
Muncitor, membru PNŢ,
n.īn 1921, īn com.Zagon ( Covasna ).După dizolvarea partidului [ pe 29 iul.'47 , prin Jurnalul Consiliului de Miniştri, pe baza Referatului MAI
,prin legea de dizolvare a
PNŢ votată
de Parlament ] a īnfiinţat
īn comuna sa organizaţia conspirativă "Vlad
Ţepeş II " īnscriindu-se formal īn Frontul Pligarilor
(1947 ).
La 7 oct.1948 , s-a
retras īn munţi , luānd legătura cu Dumitru Murguleţ (
conducătorul org."Oastea Domnului " ); īn iarna '48 / '49
, a redactat şi răspāndit Manifeste de
mobilizare la rezistenţă anticomunistă ; īn 1950 , a mers īn
Vrancea pregătind o revoltă ţărănească de
amploare ( la semnalul dat, doar ţăranii din satul Bārzeşti,
com.Ştefan cel Mare au trecut la acţiune , revolta fiind
īnăbuşită īn sānge , fiind urmată de sute de arestări
) .
S-a retras īn
munţii Piatra Craiului, īn iunie'51
fiind adăpostit la Rucăr , la Iosif Ţapu.
Judecat şi
condamnat la moarte , īn contumacie ( Sentinţa nr.694 / 25 iunie 1951 ) de Tribunalul
Militar - Galaţi( ? ).
S-a predat
Securităţii din Cāmpulung -Argeş , după 4 ani ,la 27
nov.1955.
A fost judecat
şi condamnat la moarte īn iunie 1956 ( la 31 de ani ! ), de acelaşi
tribunal.
Nu a făcut
recurs şi nici cerere de graţiere.Executat īn penitenciarul
Galaţi pe 3 dec.1956.
Muncitor , n.īn 1914,
com.Laza (Vaslui ) .Arestat pe 15 apr.1958, ca membru al org."Vlad
Ţepeş II" ( īntemeiată de Victor Lupşa ) Torturat īn anchetă la
Securitatea din Bucureşti ,
a murit īn
penitenciarul Văcăreşti , pe 29 mai 1959 .
Mecanic de
locomotivă la ecluza de la Cernavodă .Arestat īn martie 1953 , pentru
"trafic de corespondenţă" īntre deţinuţii
politici şi familiile lor.
Lăcătuş
mecanic īn Bucureşti , n.īn 1927, īn satul Zădăreni , com.Felnic
(Arad ) .
Condamnat la 3 ani
īnchisoare de Tribunalul Militar -Bucureşti, acuzat de " uneltire
contra ordinii sociale " .
Muncitor din
Braşov.Arestat pentru participare la revolta muncitorească
din 15 nov.1987.
Torturat īn timpul anchetei
; condamnat la domiciliu obligatoriu īn oraşul Dorohoi (
Botoţani )
Muncitor CFR-ist īn Teiuş ,
n.īn 1902.Arestaţi pentru sprijinirea grupului Nicolae Dabija.
Condamnaţi la
īnchisoare, īn 1949.
Muncitor din
Făgăraş -Braşov.Arestat īn 1949 ; īnchis la
Ocnele Mari unde, īn martie 1951, a fost supus "reeducării
" ( camera 10 ) de torţionarii Ştefănescu Grigore ,Samson Ion, Geniuc
Constantin şi Vlădăianu Liviu , veniţi de la Gherla.
Eliberat şi
rearestat īn 1959 ; condamnat la īnchisoare pe baza unui dosar alcătuit de
Securitatea din Braşov, cu probe şi mărturii false.
Mecanic de
locomotivă ,n.īn 1923 satul Stānceşti ,com.Mihai Eminescu-Botoşani .
Arestat la 14 martie 1948
īn Rădăuţi-Prut ; torturat la Securitatea
Botoşani şi Suceava( de Lungu şi Rukenstein
); judecat cu "lotul Mihai Puşcaşu" (din
Ionăşeni-Truşeşti )
;adus la tribunal īntr-o pătură ,īn urma schingiuirilor la care
fusese supus ; condamnat la 7 ani
īnchisoare (sentinţa din 351 /21 mart.'49 ) de Tribunalul Militar
Iaşi.
Detenţia la
penitenciarele Gherla şi lagărul Peninsula ( escavatorist pe
şantierul Ovidiu ), unde şi-a īntālnit fratele ( Vasile ), condamnat
şi el. Eliberat īn 1955.
[LD:privind "relaxarea"
represiunii īn "epoca Ceauşescu" ne-am mai
pronunţat.Privind metodele folosite pentru a-i reduce la tăcere pe
revoltaţi... ]
N.īn 1931, īn
jud.Suceava ; muncitor-miner la
I.M.Aninoasa , unul din conducătorii grevei de la 3 aug.1977. Arestat
de Securitate la 6 aug.'77 ;judecat pe 16 sept.1977 ; condamnat
la 3 ani şi 6 luni muncă īn folosul comunităţii la
Rāul Mare .
Īn timpul
executării pedepsei, s-a īmbolnăvit grav de inimă ;
după ispăşirea pedepsei, nu a fost angajat nicăieri ;depresiv
şi retras, a refuzat să relateze prin ce a trecut .
A murit la 27
ian.1987.
Muncitor din Braşov,
participant la revolta anticomunistă din 15 nov.1987.
Arestat ; torturat īn
timpul anchetei ;pedepsit cu domiciliu obligatoriu īn jud.Bistiţa
Năsăud.
Muncitor la Īntreprinderea Fieni
-Dāmboviţa.Membru PNŢ.Arestat īn timpul campaniei electorale
din nov.'46 ; eliberat .Rearestat la 7 ian.'47 de Siguranţa din
Tārgovişte ; eliberat īn oct.'47.Arestat pentru a treia oară ,
īn ian.'48; torturat īn anchetă ; condamnat la 5 ani īnchisoare , pentru
"uneltire contra ordinii sociale " (Art.209 C.P. )
[LD: prezint cu strāngere de inimă acest caz,
considerānd că ar trebui cercetat cu discernămānt .
Ca un muncitor -strungar să facă războiul ,
să cadă prizonier la sovietici , să fie
"reeducat" şi să
devie comunist , pare verosimil. Ca el să fie arestat şi
condamnat de justiţia comunistă , ar fi putut īnsemna o
trezire a conştiinţei . Ca
, īn puşcărie , să devină colaborator al
administraţiei şi torţionar -ridică deja mari semne de
īntrebare . Ca, īn final, să devină "martor al
acuzării" , te duce gāndul la un scenariu diabolic , ca o "sarcină
de partid " ]
Strungar , din
Ploeşti-Prahova.Combatant pe frontul de Răsărit ,căzut
prizonier la sovietici ( īn 1943 ) .Īntors īn ţară cu "Divizia
Tudor Vladimirescu" , membru PCR .
Arestat īn 1947 ; condamnat
la 25 ani muncă silnică pentru "crime de război
" ; īnchis la Gherla , apoi la Jilava şi MAI, readus la Gherla (
ian.'52 ).
A devenit colaborator
zelos al administraţiei ( cu reţea proprie de informatori ) ,
fiind "omul de legătură " īntre ofiţerul politic Sucegan
Gheorghe şi torţionari, introducānd "metodele
Piteştiului" la Gherla .Īn apr.'52, a fost adus la
MAI-Bucureşti, anchetat şi folosit ca martor al acuzării īn procesul īnscenat
torţionarilor ( oct-nov.'54 )
-Matrache ,Andrei
Şofer īn Bucureşti, n.īn Podenii Noi -Prahova.Membru
activ īn org.muncitorească
PNŢ.
Arestat īn dec.1947 ;
judecat īn "lot ing.Viţeleanu" ; condamnat la īnchisoare
; detenţia la penitenciarele Văcăreşti, MAI ,Aiud
şi Oradea .S-a opus abuzurilor administraţiei ,participānd la grevele
deţinuţilor .Eliberat pe 25 febr.1956.
[LD: unul din numeroasele cazuri care ilustrează absenţa
confruntărilor sindicale autentice de după 1944. Confiscate de
comunişti , organizate pe tipic sovietic, controlate ierarhic prin
CGM,sindicatele de factură independentă au fost anihilate din
faşă . ]
Economist, licenţiat al Acad.Comerciale
-Bucureşti,n.īn 1917, īn Mediaş-Sibiu .
Īn 1945, a
īnfiinţat primul sindicat al muncitorilor din Mediaş .
Īn 1947,a fost
arestat īmpreună cu comitetul sindical ( la birou, i s-a
strecurat un pistol ,pentru circumstanţe agravante );condamnat la
īnchisoare de Tribunalul Militar-Braşov ;īnchis la Piteşti .
Īn 1949 , a fost rearestat
pentru "activitate PNŢ " ; torturat īn anchetă
la Securitatea -Braşov ; trimis la muncă forţată īn
lagărele de la Canal ( Peninsula şi Poarta Albă ) .
Īn 1956, īn timpul
evenimentelor din Ungaria, rearestat . Torturat la Securitatea
din Mediaş şi Braşov ; condamnat şi īncarcerat . A
fost "eliberat" īn 1964 , după 17 ani de
hărţuire şi tratament exterminator, grav bolnav, cu familia
şi cariera distrusă.
- Māşu, Ion
Muncitor CFR īn gara Ineu
-Arad, n.īn 1922.Arestat īn 1959 ; condamnat la 4 ani īnchisoare
de Tribunalul Militar-Timişoara pentru "uneltire contra
ordinii sociale" .Detenţia la penitenciarele din Arad, Jilava,
şi lagărele de muncă forţată Salcia şi
Stoeneşti.
Şofer īn
com.Schitu Duca -Iaşi , n.īn Ciorteşi-r.Vaslui , reg.Iaşi ,
militant īn asociaţia
religioasă "Oastea Domnului
" - desfiinţată īn 1956 de Patriarhul Iustinian .
Arestat şi condamnat la 3
ani īnchisoare corecţională ( Sentinţa nr. 102 / 26
febr.1957 ) de Tribunalul Militar-Iaşi.Cităm din motivarea
sentinţei: <Inculpatul a participat la adunările care s-au
ţinut īn localităţile Mogoşeşti, Prosălnici,
Voineşti ,Gorun, Uricani, Mironeasa şi altele, iar cu aceste ocazii inculpatul a
ţinut diferite predici ,a recitat poezii cu caracter naţionalist
şi antidemocrtatic şi a citit diferite fabule ca "
Birurile măgarului" ,"Lupii binelui şi dulăii"
,īn urma cărui fapt le-a comentat īn sens duşmănos
regimului democrat popular din ţara noastră . Fabula "Birurile
măgarului" [...] explicānd-o īn sensul că pe timpul
fanarioţilor din 7 vaci grase se lua cea mai slabă , pe cānd acum partidul şi guvernul din
două vaci grase o ia pe cea mai bună . [...] despre faptul
că regimul
democratic de la noi din ţară nu este altceva decāt
"Anticristul" despre care se vorbeşte īn Biblie [...]
Inculpatul īn activitatea lui s-a inspirat din diferite cărţi
fasciste cum este cartea "Iudeo-comunismul īn lumina
Evangheliei" din care inculpatul a copiat un articol care s-a
găsit la percheziţia domiciliară.>
Cantonier CFR ,
arestat la 30 aug.1949; condamnat la 15 ani temniţă grea ( Sentinţa
nr.1332 /1950 ) de Tribunalul Militar-Caransebeş .La recurs, i s-a
suplimentat pedeapsa cu 3 ani īnchisoare .Īnchis la penitenciarele
Văcăreşti, Gherla, minele Baia Sprie , Oradea, Galaţi .
Eliberat īn
ian.1960.
-Mihai ,Stelian
Şofer ,n.īn 1916, īn
satul Romāneşti , com.Bărcăneşti -Prahova.Arestat la 31
martie 1959, pentru că, īn 1954,ar fi sfătuit
consătenii să nu cedeze izlazul comunal la colectivă.
Condamnat la 8 ani
īnchisoare ( Sentinţa nr.779 / 1959 ) , sub falsa acuzaţie că "lansează
ştiri alarmiste cu privire la un nou război " .
Lăcătuş
mecanic īn oraşul Teiuş, n.īn 1914, īn com.Streamţ -Alba. Partizan
īn grupul Dabija.
Arestat īn 1949, īn timpul unei
confruntări cu Securitatea; torturat la Securitatea din Sibiu ;
condamnat la moarte ( 30 sept.'49 ) de
Tribunalul Militar-Sibiu ; executat la Sibiu ( 28 oct.'49 )
Muncitor īn Braşov.Arestat
īn 1948 ;condamnat la 5 ani īnchisoare de Tribunalul
Militar-Braşov ; detenţia la Aiud şi lagărul de muncă
forţată Peninsula.
Rearestat īn nov.1956 ;toturat
-anchetat la Securitatea din Braşov ;judecat cu un "lot de
23 persoane " , pe baza unui dosar contrafăcut ; condamnat la 15 ani
muncă silnică ( 2 iul.1957 )
"Graţiat"
īn 1964, cu Decretul 411 .
[LD:Pornind de la acest "caz"
, Securitatea a urzit scenariul
unui "complot", transformat īn "lotul Cezar
Falmură " (scriitorul Vasile Blănaru ), cu peste 24 inculpaţi, soldat
cu 4 condamnări la moarte ]
Muncitor tāmplar din Cāmpulung Moldovenesc -Suceava.S-a lăudat
către o cunoştinţă că deţine o armă
(găsită īn podul patronului ).Arestat īn 1957 ;anchetat
-torturat la Securitatea din
Cāmpulung şi
Suceava ; condamnat la 5 ani īnchisoare ( sentinţa nr 83/ 20.04.59
) de Tribunalul Militar -Bucureşti .
Muncitor, membru
PNŢ (circ.14-Dudeşti,Bucureşti
) Īn 1946, a trecut la PCR
, fiind păcălit că va fi propus pe listele de deputaţi. Arestat
la 15 aug.1949 ; rearestat īn 15 aug.'52 ; trimis la muncă
forţată īn lagărele Galeş şi Peninsula.
Muncitor la Şantierul
Naval Turnu Severin , n.īn Glagova -Gorj.Membru al Mişcării
de Rezistenţă Naţională ( condusă de Nicolae
Trocan )cu sarcina de atragere a unor elemente din PSDI-Titel Petrescu.Arestat
īmpreună cu alţi 150 de membri ai mişcării (două
loturi ) ;torturat īn anchetă la Securitatea din Craiova; condamnat
la moarte de Tribunalul Militar -Bucureşti ( īn deplasare la
Craiova ) .Executat la Craiova ,pe 30 iul.1953 , īmpreună cu Totir
Dumitru şi Trocan Nicolae.
Muncitori din Braşov. Participanţi la revolta din 15 nov.1987.Arestaţi
; torturaţi īn anchetă ; domiciliu
obligatoriu la Galaţi, respectiv Buzău.
Şofer īn Bucureşti. Īn
1983, īmpreună cu doi colegi [Viorel Roventu], ar fi pus la cale
un atentat īmpotriva familiei
Ceauşescu, cu prilejul unei "vizite prezidenţiale"
la un CAP din jud.Giurgiu.
Īn sept.'83, ar
fi sustras nişte arme de la un post de Miliţie . Arestaţi
īn urma unei trădări, judecaţi şi condamnaţi. Năstase
a fost condamnat la moarte , pedeapsă comutată ulterior la 20
de ani muncă silnică.
[LD: "Cazul" este
rarisim , nu pentru că n-or fi existat şi altele similare, ci pentru
că este printre puţinele cunoscute ( Informaţii preluate din
Cicerone Ioniţoiu, Dicţionar -N- , p. 33-34
) Ar fi o datorie morală
a MAI, a SRI , să facă
cunoscute asemenea cazuri. Pe de o parte, ilustrează felul cum s-au
recrutat ofiţerii de Securitate din rāndul "clasei muncitoare"
, pe de altă parte,ar salva reputaţia atāt de proastă a
"securiştilor" , demonstrānd că , īn materie de
responsabilitate şi moralitate , nu apartenenţa socială
contează , ci conştiinţa şi caracterul omului.]
Muncitor, n. īn 1926, īn
com.Zorleni - Vaslui; angajat de la 16 ani la Fabrica de pāine "Gagel"
din Bucureşti ;partizan antihitlerist īn Iugoslavia ( 1943-'44 )
;revenit la vechiul loc de muncă, īn
nov.'44.
Īn scris īn UTC īn
1950,viaţa
sa a luat o altă traiectorie fiind
numit "ofiţer politic"
la Securitatea din Hunedoara , apoi lucrător
la MAI ( din 1956 ), apoi pe diverse
şantiere de construcţii .Pensionat
īn 1982 ( de la staţia de betoane din Iaşi ).
Impresionat de mişcarea
sindicală din Polonia ; a devenit un contestatar al regimului
totalitar comunist. A difuzat prin diverse oraşe manifeste īn
care īndemna populaţia să se manifeste contra lui Ceauşescu ; īn
iul.1982, a venit la Bucureşti. s-a suit pe o schelă din faţa Băncii
Naţionale , de unde a īmprăştiat manifeste şi a strigat
că reprezintă sindicatul "Libertatea" .Arestat
imediat de un comando de securişti ; anchetat la Securitatea din
Bucureşti şi Iaşi ; condamnat la 9 ani īnchisoare de Tribunalul
Militar din Iaşi ; īnchis la penitenciarul Rahova ( secţia
specială ) ; amnistiat la 1 febr.1988.
Īn mai 1988, īn
numele său şi al deţinuţilor politici de la Aiud , a
transmis un Mesaj la radio "Europa Liberă"
şi Conferinţei Europene ( Viena ) .Supravegheat tot timpul de
Securitatea din Bucureşti şi Iaşi, a fost arestat la
Bucureşti abia īn septembrie 1988,deoarece el semnalase Ambasadei SUA că
este urmărit. Eliberat īn urma angajamentului că nu va mai
acţiona,a cerut paşaport de plecare din ţară. A
plecat pe 12 septembrie 1989 - sprijinit de Consulatul american - şi, ajuns
īn America , a făcut cunoscute ororile comunismului din Romānia
, cu relatări din culisele partidului şi securităţii. A
revenit īn ţară īn 1998.
Tapiţer īn Viişoara ,
com.Cobadin -Constanţa.Arestat pe 11 mart.1949 ; torturat la
Securitatea din Constanţa ; condamnat la 8 ani īnchisoare ( Sentinţa
nr. 200 / 5 apr.'49, preşed.
Pavelescu, Constantin ).A murit la scurt timp după proces,
din cauza torturilor la care fusese supus.
Muncitor la Fabrica de
bere Azuga ( Prahova ).Arestat īn 1949 ; anchetat la
Securitatea din Ploeşti şi Braşov ; condamnat la 15 ani
īnchisoare de Tribunalul Militar-Braşov
; detenţia la Braşov, Jilava şi Aiud.
[LD: pentru a sesiza caracterul criminal şi ilegal
al acestor procese - inclusiv īn raport cu legislaţia criminală
existentă - semnalăm faptul că īn Registrul Stării
Civile din Constanţa numele celor 3 condamnaţi la moarte ,executaţi
īn oct.1952,sunt trecute la 24 nov.1956 , fără să se
specifice că sunt decedaţi. Aşa se explică faptul că
,la rejudecarea procesului ( 25 nov.1968) Tribunalul Suprem i-a găsit pe
cei trei "nevinovaţi" dispunāndu-se eliberarea
lor ]
Mecanic de locomotivă , n.īn 1913, la
Constanţa. Arestat pe 30 iul.1952 ( ordinul lui Pintilie Bodnarenko ) ca sabotor
al lucrărilor de la Canal.Torturat la anchetă la
Securitatea din Constanţa ( echipa lui Doicaru ) ; judecat īn "proces public" pe şantierul de la Poarta Albă ,
unde au fost aduşi deţinuţi şi muncitori liberi ,
īncolonaţi ; condamnat la moarte
( Sentinţa nr. 1 / 1 sept.1952 , preşed. Alexandru Petrescu ) de Tribunalul
Militar-Constanţa.
Executat pe 10
oct.1952.
Frānar CFR .Arestat īn
1958 deSecuritatea din Cāmpulung Moldovenesc.Torturat īn anchetă
la Securitatea din Suceava de col.Feller ; judecat cu "lotul Blănaru
Flamură" ,a refuzat să recunoască declaraţiile
smulse prin tortură ;bătut pe culoarele tribunalului, a recunoscut
tot.
Condamnat la 16 ani
muncă silnică ( Sentinţa nr / 20 apr.'59) de Tribunalul Militar -Iaşi ( īn
deplasare la Botoşani ) .Detenţia la Botoşani,Jilava, Gherla.
"Eliberat" īn 1964, cu Decretul
411 -graţieri .
Mecanic īn Bacău , n. īn 1923.Arestat şi
anchetat īn 1949 de Securitate ; condamnat la īnchisoare de
Tribunalul Militar-Iaşi ; Detenţia la Gherla ( schingiuit īn camera
190 da echipa torţionarului
Livinschi Mihai ), Jilava şi Aiud. A murit īn detenţie, īn
1953.
Muncitor CFR , n.īn 1932 , īn
jud.Arad. Arestat īn 1951; torturat īn anchetă la
Securitatea din Arad ; condamnat la 5 ani īnchisoare pentru "uneltire
contra ordinii sociale" ( art.209 C.P. ) de Tribunalul
Militar-Timişoara.Detenţia īn penitenciarele din Arad,
Timişoara, lagărul Peninsula şi penitenciarul Gherla. Eliberat
īn 1955.
Muncitor.Participant
la revolta anticomunistă din 15 nov.1987, la Braşov. Arestat;
torturat īn anchetă ; domiciliu obligatoriu la Sfāntul Gheorghe
.
Muncitor īn Timişoara
, membru PNŢ .A ars de viu , aruncat īn cuptorul fabricii de activiştii comunişti
( 1945 )
Mecanic īn Bucureşti
, n.īn 1900, īn com.Piscu de Cāmp -Dolj.Arestat pe 18 iun.1949 ; torturat
īn anchetă la Securitatea din Bucureşti ( Uranus ) ; condamnat
la 10 ani muncă silnică de Tribunalul Militar-Bucureşti,
pentru " uneltire contra ordinii sociale" ( art. 209 C.P.
).Detenţia la Jilava şi Gherla. A murit īn detenţie, pe
30 martie 1953.
Muncitor, n.īn 1921,īn
com.Mānerău ( de pe Crişu Repede ) , lāngă Ineu . Arestat īn
noaptea de 25 oct. 1958 , de ofiţerii
securişti Vasile Frăţilă şi Zisman , care ,
după ce l-au torturat , i-au confecţionat un dosar şi
i-au īnscenat un proces . Condamnat la 9 ani īnchisoare ( Sentinţa
nr. 1993 / 15 ian.1959 ) de Tribunalul Militar-Cluj , pentru "omisiunea
demascării la crima de insurecţie armată" [ pregătită , chipurile , de org.Garda
Albă , condusă de Ion Nistor , acel biet schizofrenic
care a băgat īn puşcărie cca.100 de oameni , după care a
fost condamnat şi executat , pentru ca īnscenarea să fie
muşamalizată ] Detenţia īn beciurile Securităţii din
Deva şi la penitenciarul Aiud.
"Eliberat" īn 1964, cu Decretul
411 -graţieri.
Strungar, domiciliat īn
Bucureşti .Membru PCR din ilegalitate ( arestat pentru activitatea
sa īn regimurile trecute ).Arestat pe
26 iunie 1950 ; anchetat de către foştii"tovarăşi
", pentru că ar fi susţinut
- la un seminar al şcolii de partid urmată la Moscova- idei "social-democrate
" , concepţii "troţkiste" şi "teoria
neoiobăgiei" a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea.
Condamnat la 48
luni pedeapsă administrativă , trimis īntr-un lagăr de muncă
forţată .
Muncitor la atelierele
"Griviţa". Condamnat īn 1949. īn "loturile
pro- Regele Mihai"
Muncitor din
Braşov, participant la revolta din 1987. Deportat .
Muncitor la Rafinăria
1-Ploeşti , n. īn 1923 .Inclus īn unul din procesele cu peste 100
de persoane din "loturile Dumitru Petrescu-Marinaru
" ( fruntaşul PNŢ, primarul din Pucheni ,care pusese bazele unei
organizaţii de rezistenţă anticomunistă ), pentru că,
īn 1954, participase la unele consfătuiri organizate de acesta .Arestat
īn 1956 ; anchetat -torturat la Securitatea din Ploieşti ( de Constantin Ştefan şi Alexandru
Mareş ); condamnat .
[LD:Cazul acesta , conectat la altele
similare, ar trebui să fie cercetat pentru a clarifica una din manipulările
juridice cele mai odioase ale
Securităţii : īntr-o primă fază, folosirea unor tineri ( vānaţi,condamnaţi, torturaţi,
dezumanizaţi ) īn
scopul schingiuirii şi decimării celor īnchişi, ca īntr-o "maşină
infernală " ; īn faza a doua , pentru a induce īn eroare opinia publică
internă şi internaţională, īnvinuirea aceloraşi
tineri , pentru ca
"organele terorii"
să se disculpe. ]
Muncitor ( tinichigiu
şi lăcătuş ),cu 4 clase primare, n.īn 1915 , īn
com.Negru-Vodă , Constanţa.
Arestat şi
condamnat la 3 ani īnchisoare īn regimul Antonescu,după rebeliune ( 1941
).
Rearestat de comunişti
pe 30 oct.1948 ; torturat la Securitatea Constanţa ( de Nicolae Doicaru )
condamnat la 15 ani
īnchisoare ( Sentinţa nr. 814 /
20 dec.1948 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ( preşed.-col.Constantin
Pavelescu ; procuror, Nicolae Măldărescu ).
Dus la Gherla ( 4
mart.'49 ),a lucrat īn fabrica īnchisorii , după care a fost dat pe māna
torţionarilor pentru "reeducare".Īn camera 103 ,a
fost torturat cu bestialitate de studenţii-călăi
Aristotel Popescu şi
Adrian Lupescu, pānă la leşin ( lāngă el a murit prin
tortură deţinutul Vasile Dāmbu ).
A făcut tot
posibilul pentru a semnala "īn afară"
atrocităţile la care erau supuşi deţinuţii : a
spart un geam strigānd īn curte că este torturat ; şi-a
tăiat cartilagiile de la gāt cu o sticlă, fiind dus la
infirmerie ( 26 oct.'50-27 febr.'51 );
şi-a făcut o praştie cu care a aruncat bileţele
īn cimitirul "Roza Şandor" īn care ruga să fie
informate forurile statului şi ONU
că īn īnchisorile romāneşti sunt omorāţi īn bătaie
deţinuţii. După cca 3 luni, la Gherla a sosit o Comisie de
anchetă.
Īn 1954, Pangrate
a fost folosit ca martor al acuzării īn procesul lui Ţurcanu şi echipelor
sale de torţionari ; īn 1956, i-a fost redusă pedeapsa la 8 ani
, a fost eliberat din īnchisoare , dus cu domiciliu obligatoriu
īn com.Olaru ( Bărăgan ) ; īn 1957, a fost folosit ca martor al
acuzării īn procesul
unor ofiţeri -anchetatori de securitate care conduseseră
torturile reeducării.
/ Pangrate,Maria-soţie- a fost arestată
pe 15 mai 1948 , īnaintea soţului căutat , pentru nume (
făcea parte din fam. comandantului legionar Nicolae Şeitan , activ
anticomunist īn exil ) .
Maistru la Şantierul
Naval din Galaţi . Arestat īn iul.1946 ; anchetat-maltratat la
M.AI -Bucureşti ( i s-au rupt dinţii din gură ), pentru a
recunoaşte că făcuse parte din org.anticomunistă "Sumanele
Negre " .Eliberat după 2 luni
.
[LD:31 dec.2008.Există ceva imprecis şi
dubios īn relatarea personajelor implicate īn procesul "reeducaţilor" ( 1954 ) şi īn procesul "securiştilor
torţionari"( 1957 ) .
Din documentele acestor procese - interogatorii,
rechizitorii ,mărturii , sentinţe
- s-ar putea detecta unele
faţete ale decăderii umane
produse de universul penitenciar.
Īn faza actuală a cercetărilor , trebuie să
ne mărginim la crāmpeie de
mărturii ( subiective , discordante şi dispersate ) ale
"subiecţilor" ,
preluāndu.-le ca pe nişte
semnale.
Este şi cazul muncitorului forestier Gheorghe
Paraschiv, preluat din Dicţionarele Ioniţoiu .]
Muncitor forestier la ocolul
Gugeşti- Tecuci , n.īn 1910, īn com.Muncelu .Membru PCR .
Condamnat ( īn
lipsă ) la 15 ani īnchisoare .
Īnchis la Gherla,a trecut prin schngiuirile "reeducării"
, bătut de Livinschi,
PopaŢanu, Vasile Puşcaşu , Grigore Romanescu ş.a. (
obligat să bea urină , să mănānce fecale ş.a )
Pentru a scăpa de chinuri şi şi
de ameninţările cu moartea din partea ofiţerilor politici Constantin Avădanei şi
Gheorghe Sucigan ,a dat o declaraţie mincinoasă.
La procesul din
oct.1954 ( intentat grupului Ţurcanu ) şi la procesul din apr.1957
( intentat ofiţerilor politici
torţionari ) , a fost folosit ca martor al acuzării ,
descriind bestialităţile care se săvārşiseră din dispoziţiile lui Nicolski
şi Dulgheru.
Muncitor la īntreprinderea
Autocamioane-Braşov, n.īn 1959, la Epureni-Vaslui .Arestat īn seara
zilei de 16 nov.1987 ,pentru participare la revolta anticomunistă.
Torturat la
Miliţia şi Securitatea din Braşov ( lct.mj.Roată ) şi Bucureşti
( bătut de securistul
Ristea Priboi * ) ; condamnat la 2 ani īnchisoare ( Sentinţa
nr. 2823 / 3 dec.1987 ).
Cu pedeapsa suspendată , a fost trimis cu domiciliu
obligatoriu īn Bārlad (
muncitor la īntreprinderea "Rulmentul"
) .Fugind de mai multe ori la Braşov ( unde-i rămăsese
soţia şi fetiţa ) , a fost rearestat şi ameninţat ( de col.Zaharia ) că
va fi aruncat din tren dacă mai vine pe la Braşov. ( Cf.
C.Ioniţoiu , Dicţionare )
-----------
* După
revoluţia "anticomunistă" din '89, Ristea Priboi ajunge
general, iar īn anul 2000, deputat īn Parlamentul Romāniei .
[ LD : Vezi si cele 2 documente recente :refuzul
decoraţiei ( 1 dec.2008 ) ; declaraţiile
lui V.P. la emisiunea lui Stelian Tănase ( 6 dec. 2008 ) ]
a.) V.Paraschiv
la emisiunea din 6 dec. - 3x3
- Stelian Tănase, la care participă şi Sorin Roşca Stănescu.
-St.T.: pe 1 dec.
aţi refuzat decoraţia acordată de preşed. Băsescu -Steaua
Romāniei īn grad de ofiţer. Să redăm pentru īnceput filmul
evenimentului *
* Episodul filmat :Decretul de decorare pentru
V.P./refuzul decoraţiei de către V.P./ cuvāntul lui Băsescu (
aplaudat de cei prezenţi ) /
frānturi din schimbul de replici / ciocnirea paharelor de şampanie /
b.) Declaraţia
lui V. Paraschiv pe 1 dec.
[ LD:De 40 de ani protestatarul lucid al
clasei muncitoare, al poporului romān .
Cānd īşi īncepea calvarul - īn 1968 -mulţi
intelectuali (mă număr printre ei ! -) vedeau īn Nicolae
Ceauşescu, īn PCR , omul şi partidul providenţial < Īn timpul lui Ceauşescu - susţin nostalgicii regimului
- oamenii nu mai erau
īnchişi īn puşcării >.
Pentru cei care nu ştiu,pentru cei care s-au
făcut că nu ştiu , pentru cei ce au uitat ,recomandăm
cărţile lui Vasile Paraschiv: "Lupta mea pentru sindicate
libere īn Romānia" şi " Aşa nu se mai poate
tovarăşe Nicolae Ceauşescu" ( colaborare cu Doina
Jela )
După 1989, despre disidentul romān s-au scris cărţi
şi sute de articole , īn ţară şi străinătate
.
La 1 decembrie 2008, tulbura festivitatea de la Palatul Cotroceni - decorările cu
"Steaua Romāniei" - īntr-un episod penibil , īn care nu i s-a
acordat dreptul de a-şi motiva refuzul .
(Vezi
transcriptul episodului , declaraţia cenzurată, opiniile sale , īn
emisiunile lui Stelian Tănase -Realitatea TV şi Doru Braia - Naţional
TV pe situl www.procesulcomunismului.com
)
Pentru majoritatea romānilor , inclusiv pentru muncitori,
el este, totuşi, un "
necunoscut ".
De ce ? Cine este
Vasile Paraschiv ? ]
Muncitor la Combinatul
petrochimic de la Brazi , n.īn 1928
(V.P : < Am
fost muncitor de la vārsta de 12 ani .Am fost prima dată băiat de
prăvălie,pe urmă am intrat la poştă, am fost factor
la Poşta Centrală din Bucureşti >)
Membru PCR din 1946, la 24 oct. 1968 - avea 40 de ani
- a renunţat la carnetul de
partid
(V.P: < Īn timp de 22 de ani, cāt am fost
membru al PCR, eu am ajuns la concluzia că partidul m-a
īnşelat cu promisiuni demagogice pe care nu şi le-a
respectat niciodată cu privire la nivelul de trai şi la
drepturile şi libertăţile democratice cu care se
lăuda că le vom avea, atunci cānd va veni el la putere. > )
Gestul său a marcat īnceputul calvarului : a fost internat īn
azilurile psihiatrice de la Urlaţi, Voila şi Săpoca .
Īn 1977 , s-a
alăturat acţiunilor protestatare ale lui Paul Goma. Īn '78, a
reuşit să ia legătura cu el şi să-i transmită un
material īn care descria tratamentul la care era supus īn spitalele
psihiatrice. Mărturia sa a ajuns să fie cunoscută īn lumea
liberă şi organizaţii franceze de apărare a drepturilor
omului au īnceput să se ocupe de
cazul protestatarului romān.
La presiunile
internaţionale, īn 1978 V.P. a primit paşaport şi
a plecat
īn Franţa.
( V.P: < Da, ei aflaseră că eu
am semnat Scrisoarea deschisă a scriitorul Paul Goma, adresată
Conferinţei post-Helsinki de la
Belgrad , şi, ca să scape de mine, ca să nu mai influenţez
muncitorii din jurul meu, mi-au dat paşaport [....] am plecat de
acasă cu 4 idei īn cap. Īn
primul rānd, să iau legătură cu sindicatele franceze,
şi să le arăt situaţia īn care muncesc şi trăiesc
muncitorii romāni ,lipsiţi total de cele mai elementare
drepturi şi libertăţi
democratice. > )
Īntr-un Occident predispus la miopie
circumstanţială faţă de Ceauşescu,V.P. a vorbit
despre condiţiile inumane de muncă ale muncitorilor din ţara
sa, cerānd sprijinul sindicatelor .
La reīntoarcerea īn
ţară, īn febr.1979, a fost unul din fondatorii S.L.O.M.R.
- Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romānia - primul
sindicat liber din Estul Europei.
Persecuţiile
au reīnceput cu şi mai mare forţă : a fost concediat ;
răpit de pe stradă ;
bătut īn casele conspirative ale Securităţii ;
maltratat pānă la pierderea cunoştinţei
; silit sub ameninţarea cu moartea să semneze un "angajament"
de colaborare
( V.P.:< Uite
aşa se jucau doi ofiţeri īn faţa mea , iar şeful lor
şedea acolo, şi ei se jucau cu şişurile, cuţite
automate care se deschid. Iar şeful lor , mi-a spus că dacă
nu accept să semnez acest angajament, atunci la 18 metri , sub
apă, īn barajul alăturat , īmi va fi locul. Tăiat
bucăţele drept hrană pentru peşti. Sīnt convins că
aşa ar fi făcut , dacă eu nu aş fi acceptat
să semnez acel aşa-zis angajament. [...] Dincolo de barajul
Paltinul. Īntr-o cabană uitată, īn vārful muntelui , unde nici
păsările nu ajungeau. Nu m-au bătut .Nu mi-au dat nici o
palmă.[...] la 22 martie 1989,
atunci m-au maltratat rău de tot .[...] Da, m-au bătut timp de 7
zile şi 7 nopţi şi
cădeam pe banca pe care eram legat cu cătuşe şi cu un cablu
subţire de oţel, apoi aruncau o găleată de apă pe
capul meu, şi mă lăsau aşa pānă seara sau
dimineaţa, cānd supliciul īncepea din nou. Şi tot aşa, īn
fiecare zi, dimineaţa şi seara ,timp de 7 zile. Şi apoi, m-au
iradiat īn ultima zi .M-au pus să mă ridic īn picioare şi n-am
mai putut .Mi-au rămas picioarele blocate īn poziţia asta, la 90 de
grade. >
După ce a fost
iradiat, l-au internat īn azilul psihiatric de la Voila, medicul
avertizāndu-l : <Şi tu ştii cum e īn spitalele noastre:
bolnavii se acoperă cu pămānt, iar doctorii cu hārtii .>
Persoanele care
īncercau să-l contacteze , erau arestate şi bătute (cum a fost ,
spre ex., cazul ziaristului francez Bernard Poulet )
După 1989,
īncrezător īn idealurile pentru care s-au jertfit luptătorii din
rezistenţa anticomunistă ,a devenit un neobosit şi
intransigent luptător pentru cunoaşterea ( şi
recunoaşterea ) caracterului criminal al regimului genocidar comunist ,
pentru stabilirea răspunderilor şi pedepsirea
vinovaţilor. ( V.P.:
<...īn totalitate ,PCR -
conform Istoriei comunismului īn Romānia de Victor Frunză
- a arestat ,a judecat şi a
trimis la īnchisoare, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, şi īn
toate īnchisorile din ţară, peste 2 milioane de oameni
complet nevinovaţi ,pe bază de īnscenări politice, aşa cum
am fost şi eu catalogat ca un om beţiv, ordinar, care ,īn urma
ingerării de alcool, provoc scandaluri şi pun īn pericol viaţa
celor din jurul meu .> )
De 20 de ani apărător
a principiilor statului de drept īn
Romānia, s-a alăturat tuturor iniţiativelor menite să facă
lumină şi dreptate īn această cauză, avānd şi
numeroase iniţiative personale ( <V.P.: Nu
s-a realizat visul celor peste 1200 de eroi ai revoluţiei ,
care au luptat īmpotriva comunismului, nu
īmpotriva lui Nicolae Ceauşescu .Trebuia o schimbare de regim.
Īnsă dl Ion Iliescu
s-a grăbit şi a pus imediat māna pe frānele conducerii
ţării, şi a făcut viraj la stānga. [...] i-am
īnaintat 10 solicitări scrise, şi nu m-a primit niciodată
.Mi-a dat doar un răspuns, care era următorul : ţinānd
cont de faptul că ne aflăm īntr-un moment de graţie al reconcilierii
internaţionale , trebuie să
lăsăm istoricilor şi timpului să judece trecutul,
iar politicienii să se concentreze la realităţile
prezentului .Asta era īn 2003...Scopul
vieţii lui a fost [...] să salveze activiştii de
partid,pe criminalii , ofiţerii de securitate şi de miliţie, de
la răspundere īn faţa justiţiei. Acesta a fost scopul
urmărit de dl Ion Iliescu . Toată viaţa lui el a urmărit
acest scop īn aceşti 19 ani de zile.>
Cu speranţe renăscătute după
schimbarea politică din anul 2004 - cānd preşedintele Traian Băsescu a
condamnat regimul criminal comunist - ,
īn februarie 2008 i-a īnmānat personal un Memoriu īn care cerea să
se facă dreptate : ( V.P.:
< Īn Memoriul acela, eu īi ceream să facem un proiect de lege , ca fiecare victimă a dictaturii
comuniste să aibă posibilitatea să-i cheme pe
torţionarii săi direcţi
īn justiţie. Dar d-lui n-a fost de acord cu asta. > )
Īn 2006, el a
chemat īn judecată statul romān
( īn locul ofiţerilor de securitate care l-au maltratat ) şi īn
final, pe 14 decembrie 2008
,Tribunalul Bucureşti a dat pronunţarea : a primit 300.000
euro daune morale pentru
chinurile pe care le-a īndurat din partea regimului comunist. Nu a fost de
acord cu această decizie ( V.P: < Eu consider că viaţa unui om ,
care a fost torturat şi umilit īn modul cel mai īnjositor timp de 22 de
ani , nu este compensată cu 300.000 euro ...> )
Aceste deziluzii
majore , l-au determinat ca ,pe
1 decembrie 2008 - invitat la
Palatul Cotroceni să fie decorat cu "Steaua Romāniei īn grad de
cavaler" - să redacteze o Declaraţie
pe care să o citească la decorare. Nu i s-a īngăduit . Atunci
a refuzat decoraţia .
( V.P. :< D-le
preşedinte, vă mulţumesc pentru īnalta cinste ce aţi
hotărāt să mi-o acordaţi astăzi, dar eu sānt obligat
să refuz primirea ei de la un comunist ,la fel ca toţi
ceilalţi care ne-au condus ţara de la revoluţie şi
pānă azi, īmpotriva cărora eu am luptat din 1968 şi voi
continua să lupt pe cale legală şi democratică pānă la
ultima bătaie a inimii. Eu nu sunt ca un cāine căruia ,
dacă īi dai o felie de salam, el nu mai latră, tace din gură
şi te lasă să intri īn curtea stăpānului său şi
să furi totul.
Eu vreau de la dvs,
dle preşedinte, dreptate ; eu nu vreau de la dvs, d-le preşedinte,
decoraţii ,bani , funcţii etc.Eu vreau dreptate şi
adevărul pentru īntregul nostru popor , adică exact ceea ce
aţi promis d-vs poporului
nostru īn noiembrie 2004, care pe mine m-a atras ca un magnet ,dar din
nefericire nu v-aţi respectat promisiunea făcută. M-aţi
minţit şi m-aţi dus īn eroare şi pe mine, şi
īntregul nostru popor, cu promisiuni pe care nu vi le-aţi respectat
niciodată.>
Lupta lui Vasile Paraschiv
continuă .Pe 12 dec.2008, īntrebat ce intenţionează să mai
facă, declara : < intenţionez să trimit o Scrisoare d-lui
preşed. Traian Băsescu, dar şi celorlalţi 4 şefi ai celor 4 partide comuniste , cum am spus īn
Declaraţia mea, cu scopul de a ne īntālni cu toţii să
discutăm acolo , despre crimele şi nelegiuirile PCR pānă
la revoluţia din 1989 [...] Vreau să discut cu dumnealor
despre aceste crime, şi să ajungem la o īnţelegere , la
un punct de vedere comun, pentru că d-lor, respectiv dl Ion
Iliescu, dar şi dl preşedinte Traian Băsescu , au
tras cu buretele şi au şters toate crimele şi
nelegiuirile PCR .[...]
Acest drept nu este
al dumnealor , este al nostru , al victimelor . Dar nu putem face
asta pānă nu ne īntālnim să discutăm,cel puţin o
singură dată, de la revoluţie şi pānă astăzi .>
Cronică
săptămānală: 1-16 decembrie (Cf.Jurnalul literar,
nr.17-20, sept-oct.2008- apărut īn dec. '08 )cu citate şi informaţii luate din presa romānă .
-P.G .: Valeriu Turcan ( purtătorul de cuvānt al
preşedenţiei ) confirma pe 13
nov. decizia
preşed.Băsescu de a-l decora,
la propunerea lui Sorin Ilieşiu ( vicepreşed.Alianţei
.Civice ) şi a lui Vladimir Tismăneanu ( preşed. Comisiei
prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste īn Romānia )
-P.G. Institutul de Investigarea Crimelor
Comunismului īn Romānia a depus
pe 8 iul.''08 la Parchetul
de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Secţia Parchetelor Militare , o sesizare īn
legătură cu 67 persoane ( activişti de partid,
informatori, securişti ) care l-au cercetat şi torturat . Pe 3
nov.'08 , procurorii au comunicat soluţia NUP.
Pe 30 nov., Institutul
de Investigarea Crimelor Comunismului īn Romānia a depus la Īnalta Curte de Casaţie
şi Justiţie o plāngere īmpotriva rezoluţiei NUP
a procurorului.
N.īn 1922, la Turnu
Severin,stabilit la Tg.Jiu. Muncitor constructor , angajat īn 1948 la şantierul barajului de la
Văliug. Alături de alţi muncitori ( Ion Huiu, verii Boştinaru ) a ajutat pe partizanii din
Munţii Semenic.După terminarea barajului ( 1950 ) a fost transferat
la Divizia Mecanică -Medjidia , unde , īmpreună cu alţi
salariaţi, a tipărit şi răspāndit manifestele
organizaţiei "Vulturii Daciei " . Un agent infiltrat ( Ştefănescu )
i-a denunţat.
Arestat pe 10 mai
1951;torturat
la Securitatea din Constanţa ( echipa Doicaru ); judecat īntr-un lot de peste 180
persoane ; condamnat la 4 ani muncă silnică ( Sentinţa
nr.646 / 9 aug.1951 ) de Tribunalul Militar-Constanţa ; detenţia
la muncă forţată la Peninsula, Poarta Albă şi Stadion.
Eliberat pe 10 mai 1955.
Muncitor minier la Lupeni.Unul din
liderii organizatori ai grevei din 6 august 1977, din Valea Jiului. Numele
său apare pe lista celor 22 de muncitori arestaţi ,
publicată de ziarul francez Libération ( 12 oct.1977 ).
Muncitor din Braşov,
membru al org. anticomuniste "Tānărul Patriot " (
denumită ulterior "Cutezătorii" ), condusă de
Mihai Boicu. Arestat īn febr.1958
; acuzat că ar fi plănuit sabotarea producţiei
de la uzinele Steagul Roşu ; judecat īn " lotul
Mihai Boicu";torturat īn anchete la Securitatea din Braşov ; condamnat
la īnchisoare ( Sentinţa nr.
39 / 23 mai 1958 ) de Tribunalul Militar-Cluj , cf. art. 209
,alin.1- 4 , introdus īn 1952 īn Codul Penal , despre "sabotajul
contrarevoluţionar" ."Eliberat" prin Decizia
310 / 16 iul.1964 ( cf. Decretul 411 -graţieri )
Şofer din Bucureşti
.A făcut parte dintr-un grup care
a īncercat să arunce īn aer tribuna oficială ridicată
pentru 1 mai 1952, īn Piaţa Aviatorilor din Bucureşti .Tentativa a
eşuat.
Ulterior, au
aruncat o petardă fumigenă īn zona magazinelor din Piaţa
Obor. ( 5 nov.1952 ).
Urmărit
şi prins, a fost judecat īn "lotul tinerilor de la Obor"
( Nina Dombrovschi ,Vladimir Boutmy
,Gheorghe Cristof , ing. Gavrilă Beceanu
) Paşalău ,Cristof
şi Beceanu au fost executaţi la Jilava (17 iulie 1953 )
.
Muncitor din com.
Băleni -Dmboviţa.Arestat la 23 august1983, după ce
manifestase īmpotriva lui Nicolae Ceauşescu , purtānd o pancartă pe
piept . Condamnat la 7 ani īnchisoare .
Muncitor minier , n.īn 1884, īn
com.Schitu Goleşti .Arestat īn 1948 ; condamnat la īnchisoare
( Sentinţa nr. 61 / 5 iul.1958 ) de Tribunalul Militar
-Bucureşti , pentru "nedenunţarea " partizanilor
anticomunişti Ion Şerban şi Ion Voican ( art. 209 C.P: )
Muncitor -strungar īn Braşov,
n.īn 1921, īn com.Unirea-Ialomiţa. Arestat īn 1946, pentru "activitate
subversivă legionară" . A murit la Aiud, īn
acelaşi an, din cauza condiţiilor exterminatoare .
Muncitor la Īntreprinderea
de Autocamioane-Braşov , n.īn 1969, īn com. Andrieşeşti-Iaşi
.
Participant la
protestele anticomuniste din 15 nov.1987.Arestat şi
trimis sub escortă , spre a fi judecat la Tribunalul din Iaşi
.
Muncitor-mecanic īn Cāmpulung
Moldovenesc-Suceava .Arestat īn 1958 (de Hary Feller ) , torturat īn
anchetă la Securitatea din Suceava şi
Botoşani ( de lct.mj.
Vasile Nechita şi Traian Serseniuc ); judecat şi condamnat (
Sentinţa nr. 83 / 20 apr.1959 ) īntr-un proces īnscenat -"lotul Vasile
Blănaru " [ Cezar Flamură ,din C-lung ] - compus
din 24 persoane - de Tribunalul Militar -Bucureşti ( īn
deplasare la Botoşani ), avānd ca preşed. de complet pe col. Vucă Cuciureanu
.
Muncitor la Monetăria
Statului - Bucureşti . Arestat la 8 nov.1945, pentru participare la
manifestaţia pro-monarhistă din Piaţa Palatului Regal (
purta o placardă PNL )
Şofer n.īn 1914, īn
Bucureşti .Rănit la 24 febr.1945 īn faţa Ministerului
de Interne,īn timpul manifestaţiei īn favoarea premierului Nicolae
Rădescu. Maşina din care s-a tras - cu agenţi comunişti
- a dispărut īn noapte , lăsānd īn urmă 4 morţi şi
cca 30 de răniţi .
Muncitor, membru al Corpului
Muncitoresc Legionar , arestat şi condamnat īn regimul
Antonescian ; evadat din īnchisoare, a trăit īn clandestinitate.
Īn dec.'48,
după ce Securitatea a neutralizat cāteva grupări de
rezistenţă anticomunistă, la sugestia lui Ion Jijie (student la Institutul
Politehnic-Bucureşti ) a mers īn jud.Alba pentru a sprijini partizanii
din munţi . După decimarea grupării Dabija
(primăvara '49 ),după confruntările cu Securitatea ale grupării
Susman ,Pele a fost arestat īn
1950 . Torturat la Securitatea din Bucureşti (Uranus ) ;
judecat şi condamnat la 25 ani muncă silnică de Tribunalul
Militar-Bucureşti ( ian.'50 ) ; īnchis la Gherla.
Īn martie 1950, din
ordinul criminal al lui Alexandru Nicolschi( ca deţinuţii cu
pedepse mai mari de 15 ani să fie transferaţi la Timişoara) Ghiţă
Pele a fost transferat cu acel lot şi a fost īmpuşcat
la Timişoara ( probabil pe 3 martie '50 ) , īn cadrul masacrului
care a durat peste 6 săptămāni, īn care au fost asasinaţi
zeci de luptători anticomunişti .
[LD: Caz aparte , greu de īncadrat,
datorită tribulaţiilor politice ce i-au marcat viaţa.
Amănuntele acestui caz le datorăm nepotului
său, publicistul Gh.Penciu-Gorunescu
[ Vezi la Dicţionar
Ioniţoiu, liter P-Q ] ]
Şofer de taxi īn Bucureşti .N.īn 1902, īn com.
Veneţia de Jos-Făgăraş.Īnainte de război, fusese
implicat īn tentativa de asasinare a regelui Carol II ( complotul col.Precup )
şi condamnat la 10 ani īnchisoare , pe care i-a ispăşit
la Jilava, Văcăreşti, Doftana ( unde-l cunoscuse pe
Ghorghiu Dej şi alţi deţinuţi comunişti ).Eliberat īn
1940 ( la abdicarea lui Carol ).
După 1944,s-a
īnscris PNŢ , făcānd
parte din " Gărzile Iuliu Maniu " ( īn alegerile
din '46 a condus o secţie de vot )
După alegeri,
"grupul Precup " a trecut de partea
comuniştilor ( col. Precup,
īnaintat general, a fost numit primar de Cluj ; C.Cenuşă, a
ajuns lct. anchetator ).
Tudor Penciu a fost arestat
şi anchetat chiar de "unchiul Cenuşă", care
i-ar fi spus :
<Bine, banditule,
nu puteai urma şi tu exemplul unchiului tău ? Ai fi fost acum om
mare şi nu mai ajungeai pe māinile noastre >
După naţionalizarea
taximetrelor ( 1948 ),lui i-a rămas, totuşi ,taxiul īn proprietate
şi a primit şi o pensie de "ilegalist "
.
Şofer, arestat pentru tentativa de
asasinat a lui Ceauşescu şi ţinut īn īnchisoare pīnă īn
1999 - vezi http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/roventu/
Muncitor-
lăcătuş la
Atelierele CFR-Iaşi.N.īn 1915 ,Iaşi.
Arestat pe 5 nov.1958; condamnat
la 6 ani īnchisoare corecţională şi confiscarea averii
( Sentinţa nr.174 / 16 mart.1959 ) de Tribunalul Militar -Iaşi ,
pentru "uneltire contra ordinei sociale " ( art.209 C.P. )
<ĪN FAPT
-spune sentinţa- lucrānd īn cadrul Atel.CFR Iaşi, īn repetate
rānduri a īntreprins acţiuni de agitaţie
contrarevoluţionară īn rāndul muncitorilor, comentānd īn mod
duşmănos retribuirea muncitorilor, făcānd
comparaţie cu retribuirea muncitorilor īn trecut , cānd -afirma el-
erau mai bine plătiţi , nu ca astăzi ,cānd muncitorii depun
eforturi mari de muncă şi că primesc salarii mici , iar
viaţa este grea. [...] ţinea legătura cu foştii
legionari cu care de asemenea ducea
discuţii [...] a ajutat familia legionarului condamnat Obadă
Ştefan , acoperindu-i casa cu carton [...] >
[LD: acest caz ,avānd ca inculpat din
sānul "clasei muncitoare" ne īngăduie, pe de o parte , să
cunoaştem mecanismele de recrutare politică īn UTM şi PMR (de care depindea
īnceperea unei cariere ), pe de
altă parte, ne pune īn faţa a ceea ce numim a fi "limba de lemn"
care, din documentele şi
presa de partid ,pătrund īn argumentarea juridică.
N.B.: Pentru autenticitate , respectăm ortografia
şi punctuaţia documentului.]
Muncitor la fabrica "Ţesătura"
-Iaşi , n.īn 1930, īn Iaşi. Arestat pe 20 ian.'59; judecat
şi condamnat la 12 ani muncă silnică şi confiscarea
totală a averii ( Sentinţa nr.201 / 25 mart.1959 ) ,
dată de Tribunalul Militar M.U-.Iaşi pentru "crima de
uneltire contra ordinei sociale" ( cu aplicarea art. 25 , 58 şi
209 C.P. ) .
Īn
sentinţă ,condamnarea este astfel motivată :<Inculpatul ...īn anul 1947 se
transferă la UTM, iar īn anul 1948 este trimis la o
şcoală de ofiţeri de aviaţie , de unde după
opt luni este eliminat din
şcoală şi trimis să-şi completeze stagiul militar
la un detaşament de muncă.
Inculpatul pentru a
se eschiva de la o activitate politică simulează pierderea
carnetului UTM ,car net pe care de fapt l-a rupt īn faţa muncitorilor
cu care ocazie inculpatul s-a exprimat prin cuvintele :" Uniunea
Tineretului Muncitor, fără viitor "
Situīndu-se pe
această poziţie duşmănoasă faţă de UTM
, inculpatul a căutat s-o determine pe soţia sa de a nu mai activa īn
această organizaţie de tineret .Īn septembrie 1958 ,[...] īnşelānd
vigilenţa membrilor de partid, reuşeşte să
obţină calitatea de candidat de partid, dar fiind demascat la
timp, după 2 luni a fost exclus din PMR.>
Cazul ilustrează
şi "vānătoarea de antisemiţi "
grefată pe vehicularea acestei teme de către evreii
comunişti şi securişti ( numeroşi mai ales īn centrele
urbane moldoveneşti ):
<
Inculpatul...fiind predominat de concepţii naţionale şovine
şi antisemite , a desfăşurat din anul 1950 şi pānă
la arestare ,o activitate duşmănoasă īndreptată atāt īmpotriva
populaţiei evreieşti
[...]īn cursul anului 1958 , a afirmat că īn posturile de
conducere mai importante din īntreprinderi şi instituţii ar fi
numai evrei , folosind expresia cu caracter rasial :"Iţic
comandă , iar Gheorghe munceşte" . >
Īn fine, cazul este plasat īn contextul pericolelor
"imperialismului" generator de război şi
exploatare :<Ura sa īmpotriva regimului actual al RPR ,inculpatul şi-o
alimenta prin audierea posturilor de radio imperialiste şi īn
special prin ascultarea emisiunilor posturilor de radio
" Vocea
Americii " , a căror ştiri duşmănoase
le difuza şi comenta apoi īn rāndurile muncitorilor de la fabrica
"Ţesătura" [...] >
[de continuat]