15.
INVĂŢĂTORI, PROFESORI - VICTIME
[sinteză Livia Dandara]
[LD:7 nov.2007 :considerăm potrivit să nominalizăm miniştrii de
la Īnvăţămānt , din guvernele regimului comunist
.Dincolo de răspunderile care pot fi puse pe seama regimului comunistøīn
ansamblu, pe seama PCR , a guvernelor, a Securităţii , miniştrii
acestui Departament au fost solidari , complici şi vinovaţi de
persecuţiile ce s-au abătut asupra slujitorilor şcolii
romāneşti. Iată-i :
1.Guv.Sănătescu I
(
23 aug.-3 nov.'44 )
G-ral Ion Boiţeanu -ministru la Cultură
Naţională şi Culte -Şcoala
2.Guv.Sănătescu
II (
4 nov.-5 dec.'44 )
Ştefan Voitec ( PSD) - ministrul Educaţiei
Naţionale ( despărţit de Culte )
3.Guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5
mart.'45 )
Ştefan Voitec - ministrul Educaţiei Naţionale
4.Guv.Petru Groza I ( 6 mart.'45-30
nov.'46 )
Ştefan Voitec - ministrul Educaţiei Naţionale
Aurel Potop - subsecrt.de Stat la Educaţie
Naţională
5.Guv.Petru Groza II ( 1 dec.'46-29
dec.'47 )
Ştefan Voitec - ministrul Educaţiei Naţionale
Miron Nicolescu - subsecrt.de Stat la Educaţie
Naţională
Const.Ţigăneanu (PNL-T? ) - subsecrt.de Stat la Educaţie
Naţională( demisionat 5 nov-'47 )
Gh.Vasilichi -subsecrt.de Stat la Educaţie
Naţională ( din 5 nov.'47 )
6.Guv.Petru Groza III ( 30 dec.'47-14
apr.'48 )
Lothar Rădăceanu - ad.int.la Educaţie
Naţională
Gh.Vasilichi - subsecrt.de Stat, apoi ministru
Miron Constantinescu - subsecrt.de Stat la Educaţie
Naţională
7.Guv.Petru Groza IV ( 15 apr.'48-2
iun.'52 )
Gh.Vasilichi - ministru la Educaţie
Naţională
Nicolae Popescu-Doreanu - ministru ( din 23
apr.'49 )
Ion Nistor- ministru ( din 26 sept.'52 )
8.Guv.Gheorghe Ghorghiu-Dej
(
28 ian' 53-4 oct.55 )
Ion Nistor- ministru Īnvăţămāntului
Public
Ilie Murgulescu- ministru Īnvăţămāntului
Superior , apoi al ministerului contopit ( 6 oct.'53 )
9. Guv.Chivu Stoica ( 4 oct.'55-rocada
- 20 mart'57-20 mart.'61 )
Miron Constantinescu - ministru Īnvăţămāntului
(din 24 nov.'56 )
Miron Constantinescu - ministru Īnvăţămāntului şi Culturii (contopite din 20 mart.'57 )
Athanase Joja - ministru
Īnvăţămāntului şi Culturii ( din 15 iul.'57 )
Ilie Murgulescu -ministru Īnvăţămāntului şi
Culturii ( din 16 ian.'60 )
10.Guv.Ion Gh.Maurer I ( 21 mart.'61-17
mart.'65 )
Ilie Murgulescu -ministru Īnvăţămāntului
şi Culturii
Ilie Murgulescu -ministru Īnvăţămāntului
( despărţit iar de Cultură , din 9 iun.'62 )
Ştefan Bălan - ministru Īnvăţămāntului
( din 16 apr.'63 )
11.Guv.Ion Gh.Maurer II ( 18 mart.'65-20
aug.'65 )
Ştefan Bălan - ministru Īnvăţămāntului
12.Guv.Ion Gh.Maurer III ( 21 aug.'65-8
dec.'67 )
Ştefan Bălan - ministru Īnvăţămāntului
13.Guv.Ion Gh.Maurer IV ( 9 dec.'67-12
mart.'69 )
Ştefan Bălan - ministru Īnvăţămāntului
Ion Iliescu -ministru ptr.Problemele Tineretului
( prim-secretar UTC)
14.Guv.Ion Gh.Maurer V ( 13 mart.'69-27
febr.'74 )
Ştefan Bălan - ministru Īnvăţămāntului
Miron Constantinescu - ministru Īnvăţămāntului
( din 19 aug.'69 )
Mircea Maliţa - ministru Īnvăţămāntului
( din 25 nov.'70 ), apoi al Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului ( din 17 nov.'71 )
Ion Iliescu -ministru ptr.Problemele Tineretului
( prim-secretar UTC)
Dan Marţian- ministru ptr.Problemele
Tineretului ( prim-secretar UTC) ( din 17 mart.'71 )
Paul Niculescu-Mizil - ministru Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului ( din 13 oct.'72 )
Ion Traian Ştefănescu - ministru ptr.Problemele
Tineretului ( prim-secretar UTC)( din 23 oct.'72 )
15.Guv.Manea Mănescu ( 27 febr.'74
-remaniere ; 18 mart-'75 -28 mart'80 )
Paul Niculescu-Mizil -viceprimministru şi
ministru Ministerului Educaţiei
şi Īnvăţămāntului
Dumitru Popescu -preşed. Consiliului Culturii
şi Educaţiei Socialiste
Ion Traian Ştefănescu - ministru ptr.Problemele
Tineretului ( prim-secr. UTC )
Suzana Gādea- ministru Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului ( din 16 iun.'76 )
Miu Dobrescu - preşed. Consiliului Culturii
şi Educaţiei Socialiste ( din 4 nov.'76 )
Pantelimon Găvănescu - ministru ptr.Problemele
Tineretului ( prim-secr.UTC )( din 12iun.'79 )
Aneta Spornic - ministru Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului ( din 28 aug.'79 )
Suzana Gādea -preşed.Consiliului Culturii
şi Educaţiei Socialiste ( din 28 aug.'79 )
16.Guv.Ilie Verdeţ ( 30
mart.'79-rocada - 29 mart.'80-20 mai '82 )
Aneta Spornic -ministru Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului
Suzana Gādea -preşed.Consiliului Culturii
şi Educaţiei Socialiste
Pantelimon Găvănescu - ministru ptr.Problemele
Tineretului ( prim-secr.UTC )
Ştefan Voitec - preşed.al Consil.Superior
al Educaţiei şi Īnvăţămāntului ( din 28 apr.'80 )
Ion Teoreanu - ministru Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului ( din 8 mart.'82 )
17.Guv.Const.Dăscălescu ( 21 mai'82- 28
mart.'85 )
Ion Teoreanu - ministru Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului
Suzana Gādea -preşed.Consiliului Culturii
şi Educaţiei Socialiste
Nicu Ceauşescu-ministru ptr.Problemele
Tineretului ( prim-secr.UTC ) ( din 12 dec.'83 )
18.Guv.Const.Dăscălescu ( 29 mart.'85-22 dec.'89 )
Ion Teoreanu - ministru Ministerului Educaţiei şi
Īnvăţămāntului
Suzana Gādea -preşed.Consiliului Culturii
şi Educaţiei Socialiste
Nicu Ceauşescu-ministru ptr.Problemele
Tineretului ( prim-secr.UTC )
Ioan Toma - ministru ptr.Problemele Tineretului (
prim-secr.UTC ) ( din 17 oct.'87 )
REVOLUŢIA din dec.'89
1.Guv.proviz.Petre Roman ( 26 dec.'89-27
iun.'90 )
Mihai Şora - Ministru Īnvăţămāntului ( din 30 dec.'89 )
Andrei Pleşu - Ministrul Culturii
( din 28 dec.'89 )
2.Guv.Petre Roman ( 28 iun.'90- 16
oct.'91 )
Gheorghe Ştefan- ministrul Īnvăţămāntului
şi Ştiinţei
Andrei Pleşu - ministrul Culturii
Bogdan Niculescu-Duvăz- interimar la Ministerul
Tineretului şi Sportului ( din 30 apr.'91 )
Lazăr Vlăsceanu . secr.de Stat la Ministerul
Tineretului şi Sportului ( din 10 iun.'91 )
Alexandru Roşu - secr.de Stat
la Ministerul
Īnvăţămāntului şi Ştiinţei ( din 9 sept.'91 )
3.Guv.Teodor Stolojan ( 1 oct -remaniere
; 16 oct.'91-18 nov.'92 )
Mihail Golu - ministrul Īnvăţămāntului
şi Ştiinţei
Emil Tokacs -secr.de Stat la
Ministerul Īnvăţămāntului şi Ştiinţei
Ioan Moldovan, Cornel Dinu,
Cristian Gaţu ( succesiv ) miniştri ai Tineretului
şi Sportului
Liviu Maior - ministrul Īnvăţămāntului
şi Ştiinţei ( din 19 nov.'92 )
Sorin Cristea- secr.de Stat la Ministerul
Īnvăţămāntului şi Ştiinţei
4.Guv.Nicolae
Văcăroiu ( 4 nov.'92-rocada ; 20 nov-'92 - nov.'96 )
Liviu Maior -ministru Īnvăţămāntului
Ioan Hārjoabă, Romulus
Pop, Gh.S.Ionescu- secr.de Stat la Ministerul Īnvăţămāntului
Doru Dumitru Palade- ministru Cercetării
şi Tehnologiei
Gheorghe Angelescu,
Alex.Mironov, Nic.Mărăşescu,
( succesiv ) - miniştri ai Tineretului şi Sportului
5.Guvernul
Nic.Văcăraoiu II ( 12 mai-1995- nov ? '96 )
Liviu Maior - ministru Īnvăţămāntului
Alex.Mironov- ministru al Tineretului
şi Sportului
g-ral I.Boiţeanu (Cultură
Naţ şi Culte ) .
Īnscrişi sau nu īn PNŢ-Maniu ,
PNL-Brătianu ,PSD-Titel
Petrescu ,PNC- Goga-Cuza, G de F
ş.a ş.a cadrele didactice , unele mobilizate pe front ( ca
ofiţeri rezervişti combatanţi ), altele īn
localităţile de baştină , au traversat perioada antrenaţi īn
confruntările politice locale.
[ Vezi tabloul Cronologie
generală,context , legislaţie - genocid ]
Asociaţia
centrală a aderat la PSD, după ce acesta intrase īn FND
şi, īmpreună cu PCR , intraseră īn bătălia
finală pentru cucerirea guvernului (C.Titel-Petrescu, Lotar
Rădăceanu , Şt.Voitec ).
Ştefan Voitec - ministru Educaţiei
Naţionale
Este prima şedinţă
comună a "comitetelor sindicale "
īnvăţătorilor, prof.din īnv.liceal şi profesional, al prof.
universitari. E.Angheliu (din partea "Comit.ptr-organizarea
sindicatelor unite" , aflat sub influenţa PCR ) critică
faptul că< au rămas īn urmă cu sindicalizarea
> , pledānd ptr. "sindicate unice" .Este susţinut de Eduard Mezincescu,
Petre Constantinescu-Iaşi , Mihai Cruceanu ( comunişti şi
militanţi pe toate fronturile īn FND ).
Şt.Voitec ( PSD ) Ed.Naţională
Congresul profesorilor
secundari şi universitari hotărăşte crearea Uniunii Sindicatelor
Profesorilor ( afiliaţi la CGM ) şi
hotărīrea de a adera la Platforma -Program BPD.
La congres au participat Al.Rosetti (
rector Univ..Bucureşti ),Andrei Oţetea ( rector Univ-Iaşi
) şi Chivu Stoica ,Al Sencovici ( CGM )
Ştefan Voitec (Ministru
Ed.Naţ ) trasează "linia " :<a desăvārşi
epuraţia profesorilor , dar şi a elevilor şi
studenţilor > ( Romānia Liberă, 16-18
iun.'46 )
-Decanii Universităţii din
Bucureşti, īn frunte cu rectorul Al.Rosetti , solicită audienţă
la ministru de Interne , Teohari Georgescu , pentru a
cunoaşte motivele arestării unor profesori şi studenţi.
Ei află de la ministru că īn facultăţi au loc < acţiuni
şovine şi antisemite, se iau atitudini deschis īmpotriva guvernului şi a regimului
democrat şi se găsesc unii profesori care sprijină aceste
manifestări.> Faţă de aceştia ,a īncheiat
ministrul, < nu poate exista
nici o toleranţă " ( Scānteia, 20 iunie'46 ).
Congresul īnvăţătorilor se
transformă īn Sindicatul Īnvăţătorilor (
afiliat CGM ) şi raliat Platformei -program a BPD.
Īn prezidiu, patru miniştri - Petru
Groza, Teohari Georgescu , Ştefan Voitec ,Lothar
Rădăceanu - şi intelectuali "democraţi" - Mihail Sadoveanu , ş.a.
ş.a
Ştefan Voitec anunţă mita
electorală : acordarea a 1 miliard lei ( plata orelor
suplimentare şi gratuitatea cărţilor şcolare ) ( Romānia liberă, 22-24 iul.'46
).
Legea este
publicată īn MO nr 195 , din 5 sept , īn plină vacanţă
universitară, fără
consultarea cadrelor didactice din īnv. superior .Legea īnlocuia criteriul
de selecţie profesional cu cel politic şi Pe fond , suprima
autonomia universitară.
Ştefan Voitec ( PSD ) Educaţie Naţională
/14 sept.Prof.Traian Săvulescu ,
P.Constantinescu -Iaşi , C.Daicoviciu , Miron Niculescu şi
Tigăneanu ,-memmbri ai Comisiei Ministeriale speciale - propun
epurarea unor colegi
<care
au desfăşurat o activitate profascistă , au avut manifestări
reacţionare notorii īn trecut, activităţi pe care le au
şi acum de la īnălţimea catedrei > :Gheorghe
Brătianu ,Gheorghe Strat ,V.Gruia , I.Hudiţă , ICPetrescu
,Gh.Leon, Gr.Popa, I.Bordeianu .
/ Prin decizii de "pensionare din
oficiu " sau "la
limită de vārstă " ,sunt disponibilizaţi
cca 100 prof.univ. din centrele universitare din Bucureşti,Cluj,
Iaşi .
Deloc īntāmplător, majoritatea
"pensionaţilor" au avut şi o traiectorie politică ,sau
guvernamentală , sau diplomatică , īnainte de 23 august '44. Printre
cei "pensionaţi " -īn fond epuraţi - au fost :Al Oteteleşanu ,Enric
Otetilişanu , Saucuic Săveanu ,NAConstantinescu ,T.Gane, Anibal
Teodorescu , CGAntonescu ,D.Gusti (
Bucureşti ) ; P.Porouţiu , Tr.Pop ,Emil Panaitescu ,Romul Vuia,
Silviu Dragomir , Alex.Borza,Al.Ştefănescu-Goangă ,Iuliu
Moldoveanu, Balogh Ernest ,Boga Ludovic, Kiss Geza ( Cluj ) ;Al.Boldur,Agricola Cardaş (
Iaşi )ş.a.ş.a. ( M.O, 4
oct.'47
Cele două uniuni de sindicate
existente , hotărăsc fuziunea. La congres participă membri
marcanţi ai guvernului , ai partidelor din BPD şi ai CGM :Petru
Groza , Ştefan Voitec, Traian Săvulescu, C.I.Parhon, Ana Pauker,
Gh.Vasilichi, Maria Rosetti ş.a.ş.a
Īn cuvāntările rostite, dacă Gh.Apostol
( preşed. CGM )punea pe planul īntāi al muncii sindicale <lupta
de clasă şi internaţionalismul proletar >,Al.Sencovici
( secretarul gral al CGM ) aducea la
cunoştinţa cadrelor didactice că profesorii şi īnvăţătorii trebuie
să fie <elevi la şcoala marilor dascăli ai omenirii
,Marx, Engels, Lenin şi Stalin pentru īnsuşirea celei mai īnalte
īnvăţături >.Congresul a ales CC al UCD :
īnvăţătorii M.Roşianu, G.Simionescu, Maria Pop ; profesorii
Tudor Ionescu, M.Nanu , Gr.Agopian ; prof. univ. V.Mārza, N.Bărbulescu .
Lothar Rădăceanu -ad.int.Ed.
Naţională .
Gh.Vasilichi -Educaţie
Naţională
Ministru - Gheorghe Vasilichi (
schimbat peste cāteva luni cu Nicolae Popescu- Doreanu )
[LD: prin această reformă
,īnvăţămāntul a fost naţionalizat,
centralizat, laicizat ,unificat ,după modelul
sovietic.Prin destructurare organizatorică, prin eliminări
de discipline, prin schimbări
de programe şcolare,
prin concedieri şi arestări de profesori "indezirabili" , prin exmatriculări de elevi şi
studenţi,şcoala romānească,- şi, prin ea,instrucţia
şi educaţia generaţiilor surprinse
īn acel genocid cultural -a fost distrusă
.
- Anul şcolar 1948 / '49 īncepea īntr-un haos
total şi o atmosferă de teroare.
Īn primul an , dintre discipline,
dispărea Istoria Romāniei, Geografia, Religia ; īn schimb erau
introduse L.rusă, Istoria URSS .Numai de la Universitatea din
Bucureşti, au fost exmatriculaţi 13.000 studenţi (din 37.000
) Pe la toate facultăţile, sute de profesori au fost epuraţi ca "indezirabili
" ( la Facultatea de Filozofie,
90 % din profesori epuraţi )
[LD:o dată cu adoptarea noului Cod Penal prevederile Legii 312-"legea
Pătrăşcanu " - privind urmărirea şi
pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de
război ( 21 apr.'45 )
sunt
introduse īn cāteva articole din Codul Penal .]
LD: rezumă şi fă
trimitere la Justiţia comunistă ]
Pentru majoritatea sentinţelor
politice se va invoca art.209 din Codul Penal (īn
vigoare īntre 1948-1968 ) :<Constituie delictul de uneltire contra
ordinei sociale şi se pedepseşte cu īnchisoare
corecţională ;
I.De la 6 luni la 3 ani şi interdicţie corecţională de la 1 la 3 ani , fapta de a propovădui prin viu grai
schimbarea formei democratice de
guvernămānt al statului .
II.De la 3 la 7 ani şi
interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani , a)faptul de a
face propagandă pentru răsturnarea īn mod violent a ordinei
sociale existente īn stat ;
b)faptul de a constitui sau organiza
asociaţii secrete cu scopul arătat precedent , fie că au sau
nu caracter internaţional ;
c)faptul de a lucra prin mijloace violente
pentru a produce teroare ,teamă sau dezordine publică cu scopul de a
schimba ordinea economico-socială a Romāniei ;
III.Se pedepsesc cu muncă
silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică de la 5 la 10
ani ,cei ce iniţiază,
organizează ,activează sau participă la organizaţii de tip
fascist ,politice,militare sau paramilitare .
IV.Se pedepsesc cu īnchisoare
corecţională şi interdicţie corecţională de la 1
la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din
organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă ori
īntreprind acţiuni īn favoarea acelor organizaţii, a membrilor ori a
scopurilor urmărite de ele .>
Īn anii următori , pedeapsa de la
al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani ( 1957 ), apoi s-a introdus
pedeapsa cu moartea ( 1959 ) .
Pe linia legiunilor de jandarmi , s-a
cerut autorităţilor locale să īnainteze "liste
nominale" cu persoanele din aceste categorii de "duşmani
" .
Prin care īnv. a fost laicizat ,unificat
,reformat , după modelul sovietic
[LD
Ordin confidenţial transmis de Gh.Pintilie
(g-ral lct la Direcţia Generală a Securităţii Poporului
)către lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii
Timişoara )şi mr.Aurel Moiş (şeful
Securităţii la Caransebeş ).Conţinutul Planului
Operativ urma a fi prelucrat
ulterior de g-ral Ion Bejenaru
(comandantul zonei IV-Timişoara ) Ordinul
a fost transmis către toate
unităţile teritoriale ale Securităţii .
Pe baza
lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice".
Documentul este o dovadă explicită şi argumentată a legăturilor īntreţesute
īntre structurile de putere ale regimului : Partid -Securitate -
Justiţie -Armată.
[
Vezi la tabloul Genocidul comunist- cronologie, context, etape
]
< Direcţiunea generală a
securităţii poporului.
Cabinet.Nr.11.816/21
ian.1949.[...]
< Vă facem cunoscut că īncepānd
cu ziua de 22 ian.1949, se formează īn oraşul Caransebeş
un Comandament Unic.Īn faţa acestui Comandament Unic
,se pun o serie de sarcini ,pe care D-ta Tov.Ambruş le
cunoşti de cānd s-a discutat la Bucureşti, sarcini
ce revin atāt trupelor Jandarmeriei MAI cāt şi organelor de
securitate.>[...]
Tovarăşul General
Bejenaru ,Comandantul zonei, va aduce un plan de acţiune
,pe care va trebui să-l prelucraţi īmpreună.>[.....]
<Comandamentul Unic este organul care conduce
īntreaga operaţiune de pe teritoriul fixat
Nici o operaţiune nu
va putea fi luată , atāt de organele de securitate cāt şi de
celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă,
atāt īn ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor
teroriste, cāt şi celor de evacuare a chiaburilor
, a deblocaţilor ,a elemntelor suspecte etc.>
< Īn ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor īntocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales īn această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<Īn ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cāt mai strānsă, o īnţelegere cāt mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care
să dea greş sau să producă īn sānul populaţiei
agitaţii contra organelor ce execută aceste operaţiuni
,datorită acestor lipsuri.>[.....]
< Pentru aceasta trebuie să
aveţi grijă de a ţine legătura permanentă cāt
mai strānsă cu secretarul judeţean PMR ,īn aceste
probleme şi mai ales īn problema de evacuare ,amintită mai
sus. Partidul vă poate ajuta deopotrivă atāt pe voi
cāt şi pe celelalte organe.>
<De felul cum vă
veţi īndeplini sarcinile trasate depinde rezultatul operaţiunilor
,iar reuşita lor nu va avea decāt să ridice prestigiul
Securităţii ,bastionul īnaintat ,apărătorul
libertăţilor clasei muncitoare din RPR, care luptă
pentru făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii
socialiste.> General Locotenent
de securitate, Pintilie Gh.>
[ LD:
Hotărārea prevedea
construirea unui canal de 70 km., traversānd Dobrogea, conceput
de comunişti ca <un mormānt al burgheziei romāneşti
> , deoarece 80 % din māna de
lucru trebuia asigurată prin munca forţată a
deţinuţilor politici .
S-au
ţinut de cuvānt ! Canalul a devenit mormānt pentru mii de
oameni care şi-au găsit
sfārşitul acolo, īn cei 4 ani de funcţionare. Īn iulie 1953,
şantierele s-au īnchis , după ce ,pentru a-şi
ascunde eşecul, īn sept.'52 au fost declanşate cīteva procese de
sabotaj, soldate cu condamnări la moarte şi execuţii.
[Vezi
Genocidul comunist - cronologie, context, etape ]
[LD:
Īn viziunea PCR ,
Canalul trebuia să constituie < mormāntul burgheziei romāneşti >
Noi īl
considerăm mormāntul prigoniţilor de urgia comunistă.
Proiectul a demarat la sfārşitul anului'49 şi va căpăta consistenţă
juridică , organizare administrativă , populare cu <duşmani
-sclavi >, īn primele luni ale anului '50 şi īn anii ce au urmat. De bolnavi,
de morminte n-au avut nici o grijă , dimpotrivă, urmele
trebuiau să dispară : şanţurile , gropile,
taluzele au īnghiţit cadavrele.
O
dovadă că acest procedeu a fost deliberat aplicat , este faptul că "sintezele
" , "rapoartele"
de uz
intern ale Consiliului Securităţii Statului ( 1953,1955,1958 ), făcute pentru
conducerea PCR, erau făcute numai pe baza evidenţelor de la ieşirea
din detenţie , nu pe baza listelor de la intenare .Zecile de
mii de liste , au dispărut .]
[
Vezi Cicerone Ioaniţoiu, Dicţionare,volumele sau
www.procesulcomunismului.com. ]
O
sintetică şi adecvată concluzie privind Canalul
Dunărea-Marea Neagră, o datorăm lui Romulus Rusan : <Procedura
copiată după originalul NKVD ...>
[Vezi Genocidul comunist/ cronologie,
context, etape ]
[LD: Pe baza
acestei Hotărāri de Guvern, , Ministerul de Interne
a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe ( cu o procedură copiată după un "model" NKVD ) pe baza
cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau īncearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
īn Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM. :Extrăgāndu-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul
şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor
de mii de "reţineri administrative
" ,oameni īnchişi fără
mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre
" īntocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor īnchişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
).
[Vezi tablourile ,pe categorii de
victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărāt pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii īntocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii poporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixānd durata pedepsei ( īntre 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni īnchişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " īntocmite de
organele Securităţii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin īn aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor īnchişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
,
a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
De la organizarea modernă, arhivele au
fost īn subordinea Ministerului
Īnvăţămāntului
Organizarea şi funcţionarea
acestor facultăţi - cu durată
redusă la 2 ani şi cu programe de īnvăţămānt
ajustate - urmărea sporirea
rezervorului de cadre al partidului şi statului şi fidelizarea celor cu "origine
sănătoasă " .
[ LD: reformă avānd ca motivaţie īnlăturarea "exceselor
latiniste" şi ca mobil real, apropierea de "substratul
slav" .Ar fi fost de rās o astfel de reformă - incultă,
artificială,inutilă -
dacă n-ar fi relevat
pānă unde mergea slugărnicia faţă de ocupantul slav
.
Īnlocuirea lui " ā"
cu "ī " , inclusiv īn numele ţării - " Romīnia "( se va
reveni la Romānia abia īn 1963 ) ;
"sīnt ", nu "sunt " ş.a ş.a
[ LD:Pe baza acestui articol din Codul
Penal ,au fost judecaţi şi condamnaţi īn anii 1955-'56
foştii angajaţi ai Poliţiei
Siguranţei şi Serviciului Secret de Informaţii
, arestaţii din anii 1948-'50 ] Decretul a avut un caracter
secret , nefigurānd nici īntr-o ediţie a Codului Penal ,instituind
o normă de drept penal cu caracter retroactiv.
Art.193 (indice 1 ),avea următorul conţinut
:<Activitatea
intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării
revoluţionare desfăşurată īntr-un post de
răspundere īn aparatul de stat sau īntr-un serviciu secrete ,pe timpul
regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe
viaţă şi confiscarea totală a averii .
Dacă fapta
prevăzută īn aliniatul precedent a fost săvārşită
īntr-un alt post decāt unul de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la
25 ani şi confiscarea totală ori parţială a averii
.>
Prezidiul MAN a emis Decretul nr 421
prin care au fost graţiaţi cei cu condamnări pānă
la 10 ani , īn baza Legilor nr.312 / '45,nr.291/'47şi a Decretului
nr.207/'48 .
A prevăzut graţierea celor cu
pedepse mai mari de 10 ani , dacă au participat la războiul
antihitlerist .Nu
beneficiau de graţiere,īnsă , membrii guvernelor "fasciste"
, din perioada sept'40 -23 august'44.
[LD:După
moartea lui Stalin ( 1953 ) şi
condamnarea stalinismului īn URSS, manifestările
antistaliniste nu mai erau considerate "crime īmpotriva
umanităţii "şi cei ce fuseseră condamnaţi
pentru atari manifestări , au fost "graţiaţi " ]
Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" īn
care care erau demascate cultul
personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.*
----------------------------------------
* Īn Romānia, după moartea lui
Stalin ( '53 ) şi condamnarea
stalinismului īn URSS( '56 )
Dej
s-a folosit de "destalinizare", pentru a elimina din
conducerea PMR rivalii politici.
- Raportul lui Hrusciov
şi Comunicatul congresului PCUS de condamnare a cultului
personalităţii a fost publicat de " Scānteia" cu
īntārziere ( 3 iul.'56 )
- Ar fi existat şi un Decret de
graţiere pentru "manifestări
antistaliniste " care nu mai erau
considerate <crime
īmpotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră
condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi (Criticul literar
Alex.Ştefănescu vorbeşte despre aceste graţieri ca
fiind rezultatul unei īnţelegeri de la Geneva.
Printre cei eliberaţi atunci - afirmă el -fiind şi Ovidiu
Papadima )
Īnăbuşită sāngeros de
către Armata Roşie . Instalarea regimului Ianos Kadar
Īn Plenară, PCR au dezbătut
consecinţele revoluţiei maghiare īn rāndul studenţilor,
intelectualilor şi membrilor de partid..
Pentru cei care <prin fapte sau
manifestări īncearcă să primejduiască
regimul de democraţie populară >
Miron Constantinescu - Īnvăţămānt
şi cultură
Athanase Joja - Īnvăţămānt
şi Cultură ( 15 iul.'57,
īn locul Lui Miron Constantinescu )
Ilie Murgulescu -
Īnvăţămānt şi cultură ( 16 ian.'60, īn locul lui
Athanase Joja )
Īnvăţător, Membru al
Rezistenţei din Bucovina şi nordul Moldova , īn grupul condus
de Macoveiciuc, apoi īn grupul lui Constantin
Cenuşe ; condamnat la moarte īn 1956 ;
Executat ( īn penitenciarul
Botoşani, 29 iul.'58 ).
[ Vezi tragedia unei īntregi familiei din
Vicovu de Jos ( Suceava ) la tabloul Ţărani- victime
]
[LD:Un accent deosebit era pus pe īnvăţămāntului
seral şi f.f. pentru
tineret, motivat astfel
:
<Drumul cel mai sigur spre
īnvăţămāntul superior , spre o calificare profesională
īnaltă, trece prin şcoala muncii īn uzină, īn fabrică,
īn mină, īn gospodăria agricolă de stat , īn gospodăria
agricolă colectivă .>
Grupul ce acţionase 10 ani īn
M-ţii Făgăraş, fusese arestat de Securitate
īn 1958.
Judecaţi şi
condamnaţi la moarte, conducătorii grupului - fraţii Petre
ţi Toma Arnăuţoiu - au fost executaţi īn
īnchisoarea Jilava, īmpreună cu īnvăţătorii Gheorghe
Popescu, Ion Mica şi alţi 9 partizani.
[ Vezi la tabloul - Cronologia genocidului - context ]
[LD: . Probabil au fost mai multe decrete .La unii
găsesc Decretul 173 din 3 apr.'64 ; la alţii Decretul 410 din 16 iun'64
; la alţii Decretul 310 din 16 iun.'64 (pentru
condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI )La majoritatea
foştilor deţinuţi ,este indicat Decretul 411 din 24 iul.'64 ,
căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [
Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]
- Romulus Rusan vorbeşte despre cca
17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din
lagăre, īnchisori şi domicilii forţate , īn perioada februarie
- august '64.
El subliniază faptul că , toţi
cei eliberaţi au
rămas cu cazier penal şi au continuat să fie
ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.(
Cf. Romānia īn timpul războiului rece ).
-Aprobă
dezvoltarea īnvăţămāntului de cultură
generală, profesional, tehnic şi superior.
-Aprobă intensificarea educaţiei
comuniştilor ;
-Adoptă măsurile vizānd pregătirea politică
şi de luptă īn cadrul armatei ;
[NB:pe
13 mai. MAN votează legea
īnvăţămāntului şi educaţiei socialiste
-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de
Plenara CC al PCR
-Pe 21 iunie, MAN l-a votat .
[ LD: nu cunosc
modificările aduse. Trebuie obligatoriu să-l procur ]
[ LD: īntālnirile lui Nicolae Ceauşescu
cu diverse categorii socio-profesionale s-au statornicit şi au devenit , după
consumarea lor, "linia partidului " , "recomandarea
tovarăşului", "sarcina " , "datoria
" tuturor celor vizaţi . Din această categorie a făcut
parte şi noua īntālnire cu oamenii de artă şi
cultură, care abia răsuflaseră uşuraţi de promisiunile
anterioare ( ex.la īntālnirea din 19 mai'65 )
-La această īntālnire , Ceauşescu
atrage atenţia că < datoria scriitorilor şi
artiştilor este aceea de a contribui activ la făurirea
omului nou >
[ LD: document elocvent pentru a demonstra esenţa statului
totalitar comunist (prin
exclusiva asumare de sarcini de către
partidul - stat ) şi
rolul de conducător (
pretins şi acordat ) unui singur om , investit astfel cu puteri
dictatoriale A fost aplicat
acest <plan de măsuri > ? A contribuit la
făurirea <omului nou> ? Răspunsul nostru este : DA .
]
Comitetul Executiv al CC al PCR adoptă <Propunerile de măsuri>
iniţiate de Nicolae Ceaşescu privind creşterea rolului conducător
al PCR .Pentru domeniul educaţiei şi
īnvăţămāntului , erau preconizate : īmbunătăţirea
īnvăţămāntul de partid intensificarea educaţiei
cultural-ideologice īn şcoli şi facultăţi, īn
organizaţiile de copii , tineret şi studenţi ;
participarea
tineretului la muncă patriotică pe marile şantiere;
lărgirea propagandei ateiste ;
programe radio - T.V , planuri
editoriale , repertorii teatrale
şi cinematografice orientate
īn această direcţie.
/Cuprinde copiii īntre 4- 7 ani .
Funcţionează sub īndrumarea Organizaţiei Pionierilor
( elevi
īntre 7-14 ani )
Se introduce principiul intergrării
īnvăţămāntului cu producţia.
Unele licee şi facultăţi au fost puse sub tutela unor uzine,
fixāndu-li-se "planuri de producţie.
[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi
condamnări pentru diversele culpe politice. Doar Īn Romānia se produsese "
graţierea " delictelor politice !Decretele cu pseudo-
diagnostice medicale, au
fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "organe" īmpotriva adversarilor
regimului
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicānd explicit
obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet
asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru
infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi īn
ţară şi străinătate. > ( Cf. Romulus Rusan, op. cit
)
[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie cāteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea
celor care, după anii grei de puşcărie - cu
proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele
distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie
urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la
Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de
"lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rāndul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de īnchisoare) care să-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă īn
Rapoartele făcute ( transformată īn tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
:[ LD: Īn conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste īmprumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .
Voluntarist şi
dictatorial a hotărāt să grăbească achitarea
lor .
Pentru a reuşi acest lucru, a impus romānilor un regim de strictă
austeritate , pe care l-a denumit
<raţionalizare > dar care , īn realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare.Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem.
Avem īn schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ - pāinea,
laptele, carnea , ouăle, ş.a. - pānă la stadiul de
īnfometare , atāt īn oraşe , cāt
şi īn mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,pānă la īngheţarea caloriferelor ( acasă , la
servici , īn spitale, īn creşe, īn şcoli,īn căminele
studenţeşti , īn instituţiile publice, īn sălile de
spectacol ) ;
reducerea energiei electrice , pānă la oprirea sursei (
cf. unor programe speciale ) ;
reducerea mijloacelor de transport īn comun -
trenuri, autobuze, tramvaie- deplasarea
īntre localităţi , dar şi īn oraşe , devenind o mare
problemă ;
reducerea
programelor TV - pānă la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a.
Rezultatul acestor măsuri ? : radicalizarea
nemulţumirii populare . ]
[ Vezi la Bibliografie
: Memorii şi Jurnale ]
- George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;
Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului
Maxim Bergheanu - Muncă ; - Suzana Gādea-
Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste ; Ion Teoreanu - Īnvăţămānt
[ LD: Īn vederea construirii "Centrului Civic"
, a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria
Socialismului " , īncep marile demolări ale "micului
Paris " : străzi , monumente
istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici , linii de tramvaie, colinele de pe cheiul Dāmboviţei , cad sub asaltul
buldozerelor, la simpla arătare
cu degetul a "tovarăşului " , care
vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de
activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..
[LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare
grosolană .Cu o
pretinsă grijă pentru
sănătatea
populaţiei - susţinută
cu "argumente ştiinţifice medicale " ,
o drastică raţionalizare a alimentelor de bază ( trimise masiv la export , pentru "palata datoriei externe"
).
[ LD: fără exagerare : este
iarna cānd īn case, şcoli, birouri ,spitale ,la teatru sau īn biserici
oamenii au fost siliţi să stea īmbrăcaţi īn
paltoane, cu căciuli īn cap, cu mănuşi şi pāslari , iar, la respiraţie, le ieşeau
aburii din gură.Iar la citit, au fost la mare căutare lămpile cu gaz şi
lumānările .Cum
au supravieţuit bătrānii, copiii şi bolnavii ?Statisticile
sunt mute. ]
Programul pretins de <asigurarea
producţiei de energie şi folosirea ei raţională
>, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea
energiei electrice .
Printre altele , programul a pretins: reducerea iluminatului public cu 50 % (
străzi şi oraşe īn īntuneric ) ; interzicerea aparaturii
electrice pentru īncălzire sau gătit ( īn birouri şi apartamente
fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea
consumului pe 3 schimburi ; dumineca
lucrătoare ; īnchiderea localurilor publice la ora 21 (
cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea
firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .
[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului
- legislaţie, etape ]
- Ion Teoreanu - Educaţie
şi Īnvăţămānt
- Suzana Gādea- Consiliul
Culturii şi Educaţiei Socialiste ;
-George Homoştean - ministru Interne
;
- Tudor Postelnicu (Departamentului
Securităţii Statului );
- Gh.Chivulescu ( Justiţie );
[ LD: Decretul este dat tot iarna şi declanşează īndesirea
controalelor, oprirea gazelor şi īntreruperea curentului electric ,la
ore imprevizibile ,din zi şi din noapte.
Pe
lāngă disconfortul zilnic, măsurile au afectat şi folosirea
aparaturii casnice (congelator, frigider, calorifer, televizor ş.a ),
determinānd o stare de
esiguranţă şi
revoltă ]
-Decretul, emis de Consiliul de Stat
, prevedea noi restricţii pentru consumul de gaze naturale şi energie, īn gospodării
şi instituţii.
Īncălcarea "cotelor admise " era pedepsită
cu amenzi usturătoare.
- După 9 luni ( 11 nov. )Consiliul
de Stat emitea un nou Decret
, cu norme mult mai drastice
pentru aşa-zisa "raţionalizare"
,declanşānd nemulţumirea
şi furia īntregii populaţii,
afectată, īntr-un fel sau altul, de
aceste măsuri.
- Īn semn de solidaritate cu mişcările anticomuniste de la
Braşov, Doina Cornea , īmpreună cu fiul ei , Leontin Iuhas,
distribuie manifeste īn jurul Universităţii
şi īn zonele industriale ale oraşului, īndemnānd clujenii la
revoltă.
- A doua zi, sunt arestaţi ,anchetaţi,bătuţi
la Securitate , fiind eliberaţi după 5
săptămāni,
īn urma protestelor internaţionale.
[ Vezi tabloul Profesori, īnvăţători- victime
]
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strāngere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să īngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesulcomunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECI
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
romān.Ca orice bibliotecă, ea va fi īmbogăţită pe
măsură ce arhivele - īncă ferecate - se vor deschide.]
Īnvăţător ,n.1923 la
Polovragi ( Gorj ) .Membru PNŢ .Īnchis īn campania
electorală din '46 , a evadat din īnchisoarea din Tg.Jiu ( aug.'48 ) Rearestat
pe 30 nov.1950, condamnat la 10
ani muncă silnică de Tribunalul Militar ,pentru <activitate
īmpotriva clasei muncitoare> .
A ispăşit pedeapsa īn
puşcăriile din Tārgu Jiu, Craiova, Gherla, Botoşani şi
Galaţi .
Īn 1960,a fost condamnat administrativ
la īncă 3 ani , fiind eliberat abia pe 10 febr.'63.
Īnvăţător, n
.1884,jud.Vaslui, luptător la Mărăşeşti alături
de I.Mihalache .
Preşed. org.PNŢ
din Vaslui, senator de Tutova īn legislatura PNŢ .
Arestat pe 16 august 1952, trimis īn lagărul
de muncă forţată de la Midia, unde a murit după 5
luni, din cauza condiţiilor de exterminare .
Īnvăţător , n.īn 1880, īn
Cornăţelu ( Olt ) ,membru PNŢ.Arestat pe 15 aug.1952, īnchis
la Ghencea, Galeş, Peninsula şi Piteşti ,unde (după datele
SRI ) , ar fi murit īn 1956 .
Prof. de fraceză din
jud.Dāmboviţa.Arestat prin 1950 , īn ziua nunţii , judecat şi condamnat
la 6 ani īnchisoare , executaţi la Jilava şi Aiud.
Profesor ,n. īn 1888 ,Bucureşti
.Arestat ,a murit īn 1959,īn īnchisoarea din Gherla
Director al şcolii
generale din Bogdăneşti ( Suceava ).Arestat īn 26 dec.1951 de
Securitatea din Suceava , chinuit , condamnat şi trimis īn lagărul
de muncă forţată de la
Bicaz , unde a murit pe 17 apr.1953, din cauza condiţiilor de
exterminare .
Profesor, dr īn Filozofie,
originar din jud.Vālcea.A īnfiinţat īn 1949 ,Partidul Social
Democrat din clandestinitate şi a stabilit legături cu
Legaţia Italiei .Arestat şi schingiuit la Ministerul de
Interne ; judecat şi condamnat la muncă silnică pe
viaţă.
A trecut pe la Jilava , Aiud,
Bălţile Dunării şi Minele de plumb de la Cavnic.
Eliberat īn 1964 ( Decretul 411
), grav bolnav de silicoză, s-a stabilit la Geneva , unde a scris o carte-mărturie
despre viaţa īn temniţe. A murit īn 1990.
Profesor de Filozofie, n
Mihălceni ( Vrancea ) .Condamnat īn 1950 , trimis la Peninsula de
unde, pentru că a refuzat să muncească , a fost īncarcerat la
Aiud.Eliberat īn 1959, rearestat īn acelaşi an, deoarce a
sfătuit pe oameni să nu se īnscrie la colectivă.
Eliberat prin Decretul 411 /
1964.
Profesor de matematică , liceul "Petru
Rareş" din Piatra -Neamţ , n.īn 1911. Condamnat pentru
că a confecţionat un aparat de radio -recepţie īn laborator
.
Dispărut prin īnchisori, abia după
1989 SRI i-a găsit un act de deces :1981.
-Amzărescu
,Constantin,I
Īnvăţător īn com.Gliganu de
Sus ( Argeş ) , membru PNŢ.Pe 9 aug.1946 , īn timpul campaniei
electorale, a fost bătut īn
cabinetul preşed.Tribunalului din Piteşti , de banda comunistă
condusă de Dorobanţu ( viitor colonel şi director al
īnchisorii de la Aiud ) ,īn prezenţa lui Nicolae Ceauşescu şi
C.Doncea .
-Andreescu ,Mihail Gh
Īnvăţător, n. 1887 la Dochia
( Neamţ ) .Arestat pe 14 august 1952, a murit pe 14 martie 1953, īn
lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă .
Prof. din Gura
Humorului.Arestat īn 1956 , condamnat la 15 ani muncă silnică
, īntr-un "lot de tineret "
Profesor ,
n.1911,Ciuperceni ( Gorj ) .Condamnat administrativ la 3 ani īnchisoare
pentru " ostilitate manifestată faţă de comunism "
( 4 iul.1959 ).Īnchis la penitenciarul din Craiova pānă pe 6
iul.1962.
Prof.de Istorie ,n.1927, la
Cāmpuri ( Vrancea ) .Arestat īn 1952 de Securitate , condamnat la 20 ani
muncă silnică ,eliberat īn 1964 ( Decretul 411 )
Prof. univ. la Iaşi .Arestat
pe 15 aug.1952,ispăşind īn lagărele de muncă
forţată de la Midia şi Bicaz .
Prof.din Cernavodă
.Condamnat īn 1950, īn urma unei īnscenări realizate de inspectorul
Lazăr Ştefănescu .
[LD: Regretăm că nu avem Memoriile sale,
publicate după 1989.Cf. Cicerone Ioniţoiu , constituie un document preţios īn analiza
sistemului concentraţionar. ]
Īnvăţător īn Constanţa. Arestat
īn ajunul alegerilor din 1946 , pentru că n-a vrut să colaboreze
cu prefectul comunist Victor Duşa.A fost denunţat de
inspectorul Lazăr Ştefănescu .
Rearestat pe 6 iun.1951; torturat īn
anchetela Securitatea din Constanţa ; judecat īn "lotul
Antohi" (lot cu mulţi confraţi ) ; condamnat la 25 de ani muncă
silnică ( Sentinţa nr 138 / 4 martie 1952 )."Eliberat"
din Aiud pe 26 mai 1964 ( Decretul 411 -graţieri ) .
Prof. de matematică la Facultatea de
Ştiinţe din Iaşi .Arestat īn 1949, īmpreună cu
soţia, deţinut īn īnchisoarea Jilava .
Prof.univ. de Drept
la Academia Comercială , n.īn 1903, la Tuşnad.
Arestat pe 18 aug.1955, condamnat la 8 ani
de īnchisoare ; a murit la Aiud,
pe 6 iunie 1959.
Prof.de latină din Piteşti ,
n.pe 25 febr.1905 la Şuici ( Argeş ) .Conducătorul unui grup de
rezistenţă de pe Valea Topologului , avānd legături cu
partizanii de la Arnota .
Arestat pe 21 mai 1949,condamnat
la 25 ani muncă silnică .
După proces, īn dec.1949 ,a fost ridicat
din īnchisoarea Piteşti de căpitanul securist Cārnu , şi īmpuşcat la marginea
comunei natale .Moartea sa a fost anunţată īn 1972.
Īnvăţător şi revizor
şcolar , n.īn 1887 īn com.Nucşoara ( Argeş ) ; lct de
rezervă onorat cu multe medalii īn primul război mondial. Membru
PNŢ .S-a implicat īn mişcarea de rezistenţă " Haiducii
Muscelului " , īmpreună cu fiii săi, Toma şi Petru .
Arestat īn 1949 , condamnat şi īnchis pānă īn 1956 .
Rearestat īn 22 iun.1958 , īn aceeaşi
perioadă cu fiii săi ,condamnat la 18 ani muncă silnică (
sentinţa nr.119 , din 4 iun.1959 ) de Completul de judecată a
Tribunalului Militar din Bucureşti
(compus din lt.col.Ion Brancovici,lt.col.Gh.
Dihocescu ,col.Horaţiu Bob, mr. Fănică Munteanu şi
col.Iancu Chimirel. ) A murit pe 4 august 1962, īn penitenciarul din
Focşani .
Īnvăţător din Teţcani . n.īn 1900 la Poduri ( Bacău ) .Membru īn
comit.judeţean al PNŢ. Arestat pe 15 august 1952, a murit la
Midia ( sau Poarta Albă ) la 4 iul.1953.
Profesor din Turnu Severin.Torturat
de Securitate, condamnat de Tribunalul Militar din Craiova , īnchis la
Gherla, unde a murit īn 1958, īn urma torturilor la care a fost
supus după revolta deţinuţilor (iul.1958 ) īmpotriva
condiţiilor inumane īn care trăiau .
Prof de Istorie īn jud.Vrancea.Condamnat
de două ori īn perioada 1949-1964 , a fost īnchis la Peninsula, Aiud
şi Gherla.
După eliberare (Decret 411 ),a ajuns
īn SUA īncercānd să facă cunoscut calvarul romānesc.
Grav bolnav, a murit la
New-York, fiind īnmormāntat lāngă generalul Nicolae Rădescu .
N.la Rezeni (Lăpuşna - Basarabia
).Licenţiat al Facultăţii de Geografie şi Teologie.
Numit īn 1937, consilier cultural al
Eparhiei din Hotin ( Bălţi )
Īn 1940 , cānd a fost pierdută
Basarabia,s-a refugiat la Bucureşti ;
īn 1941,cānd a fost eliberată
Basarabia, s-a īntors la datorie, la Hotin ; la 23 aug.1944,a luat
iar drumul ţării .La 4 apr.1949, a fost arestat de Securitate
,condamnat la 27
ani muncă silnică,pentru "activitate anticomunistă
".A trecut prin īnchisorile din Jilava şi Gherla. A fost
"graţiat" īn 1964 ( Decretul
411 )
N.la Rezeni ,r.Lăpuşna.
.Licenţiat al Facultăţii de Geografie şi Teologie.Numit īn
1937, consilier cultural al Eparhiei din Hotin ( Bălţi ).Īn 1940 ,
cānd a fost pierdută Basarabia,s-a refugiat la Bucureşti ;īn
1941,cānd a fost eliberată Basarabia, s-a īntors la datorie, la Hotin
;la 23 aug.1944,a luat iar drumul ţării .
La 4 apr.1949, a fost arestat de
Securitate ,condamnat
la 27 ani muncă silnică,pentru "activitate
anticomunistă ".A trecut prin īnchisorile din Jilava şi
Gherla. A fost "graţiat"
īn 1964 ( Decretul 411 )
[ LD:
După 9 ani de la proces
,după executarea condamnărilor,Tribunalul Suprem (Colegiul
Militar ) prin Decizia nr.87 /14 sept.68 a luat īn
examinare recursul īn supraveghere declarat de procurorul
general, īmpotriva Sentinţei nr.3888 din 29 mart.1959 a Tribunalului Militar-Iaşi şi
a Deciziei nr.1631 /12 iun.'50 a Curţii Militare de Casare
şi Justiţie.
Dacă
īn sutele de cazuri similare s-ar fi declarat "recursuri īn
suspendare", statisticile privind procesele
cu "legionari" s-ar fi subţiat considerabil.
Cum
īnsă Tribunalul Suprem , afară de "casarea"
sentinţei şi "achitarea" inculpaţilor, nu a
considerat potrivit să prevadă nici o "reparaţie"
faţă de victime, nici o tragere la răspundere
a Completelor de judecată care au dat sentinţele,
această sentinţă pare a fi destinată unui singur scop: să
se "scuture" de crimele "regimului Dej" ,
fără a renunţa la cei care l-au servit .
Din cei 9
inculpaţi din lot, 5 erau cadre didactice din Băseşti,
Caşin,Berzunţi, Racova, Clipiceşti ( Bacău şi Vrancea ) .
Doc.publicat
de Lupu, Nicoară, Onişoru, Sentinţe comentate
...pag.25 şi urm. ]
Preşed. -col.Apostoliu Alexandru ; procuror- lct.col.Virca Vasile
; judecător - lct.col.Varga Vasile ; consultant - col Răileanu Ion .
Inculpaţi :Barna Ion (īnv.īn
Băseşti-Bacău ), Simion Ion ( īnv.īn
Caşin-Bacău ),Maftei Constantin ( funcţionar -Bacău
), Turnea Victor ( pedagog ,din Buhuşi ), Florea Ştefan
( elev din Berzunţi-Bacău ), Şerban Tudor (agricultor din
Racova -Bacău ),Chivu Petre ( īnv. Clipiceşti-Vrancea ),Cīrţu
Gh.( brutar din Bacău ) Şavin Ilie ( prof.īn Bacău )
- condamnaţi īntre 7 -1 an īnchisoare ,pentru "uneltire
contra ordinii sociale" şi "favorizarea infractorului
" (pedepsită de art 209 C.P ). Īn sarcina inculpaţilor
se reţinuse faptul că unii
s-au īncadrat īn org. legionară din Bacău, alţii că
nu l-au adus la cunoştinţa autorităţilor deşi au
cunoscut acest lucru ;şi că
Barna şi Turnea deţinuseră la
domiciliu cāteva publicaţii "cu caracter fascist "
iar Savin Ilie, contribuiseră la
"ajutorarea elementelor fasciste din īnchisori " .
Iată
motivarea recursului īn supraveghere din '68: <Inculpaţii
Barna Ion ,Simion Ion şi Maftei Constantin [...] nu au
făcut parte din organizaţia legionară din Bacău sau
din vreo altă organizaţie legionară şi că totdeauna
au respins propunerile ce le-au fost făcute [...]astfel că faptele
dovedite īn sarcina lor nu īntrunesc elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute īn art.209 ,partea a II-a c.p. pentru
care au fost condamnaţi.[...]
Īn fine, hotărīrile sīnt
netemeinice şi nelegale īn ce priveşte condamnarea
inculpaţilor Barna Ioan şi Turnea Victor pentru infracţiunea
prevăzută de art.325 litc.c.p. , deoarece din probele
administrate īn cauză nu rezultă ce conţine broşura
găsită la domiciliului [...]
se consideră că ambele
hotărīri sunt neīntemiate şi nelegale, cu privire la
inculpaţii respectivi; se solicită casarea acestor
hotărīri şi achitarea lor , susţināndu-se că ,prin aprecierea
incompletă şi injustă a probelor administrate īn cauză
instanţele au reţinut o situaţie de fapt ce nu
concordă cu realitatea şi au pronunţat īmpotriva
numiţilor inculpaţi o soluţie nedreaptă. [...] >
Iată decizia : < Casează
menţionatele hotărāri , īn ce priveşte condamnarea
inculpaţilor BARNA ION , [....]SIMION ION şi MAFTEI CONSTANTIN pentru
infracţiunile de uneltire contra ordinii sociale [....]TURNEA VICTOR
[...] FLOREA ŞTEFAN ,ŞERBAN TUDOR ; CHIVU PETRE , CĪRŢU GHEORGHE
pentru infracţiunea de favorizare a infractorilor [...]iar īn baza
art.4 c p. achită pe aceşti inculpaţi pentru
infracţiunile arătate .>
Originar din Basarabia,profesor īn
Bucureşti, membru īn conducerea TUNŢ , luptător pentru
drepturile romāneşti asupra Basarabiei .Urmărit de NKVD , īn
1948 a trecut graniţa īn Iugoslavia, unde, după suferinţe
īngrozitoare ,a fost extrădat .Tribunalul Militar
-Bucureşti l-a condamnat la 8
ani īnchisoare. Internat la Jilava, apoi la Peninsula. După
eliberare, a avut o atitudine demnă şi curajoasă , īnaintānd
īn 1978 , un Memoriu către CC al
PCR şi Congresului SUA , īn care cerea repunerea īn drepturi a
deţinuţilor politici .
Prof.univ. la catedra de
Economie Politică a Fac. de Drept din Bucureşti .Arestat , condamnat
şi īnchis la Jilava şi Gherla
-Băcilă , Mircea
Asistent univ.la Univ. din Cluj
.Arestat pe 15 mai 1948, a murit īn 17 mai 1950, la temniţa
din Aiud.
Īnvăţător īn Ciucea , apoi
la Arefu ( Argeş ),n.īn 1907.Membru PNŢ. Īn campania electorală
din '46,a fost rănit īn incinta Tribunalului din Piteşti ,de
echipa de bătăuşi a lui Costică Dorobanţu A fost
urmărit de Securitate, dat afară din
īnvăţămānt,arestat pe 15 august 1952,şi trimis īn
lagărul de la Midia, de unde a ieşit cu sănătatea
zdrobită.
-Bădia,Vasile
Director al Şcolii
Normale din Bacău .Arestat īn 1951, trimis īn lagărul de la
Midia .
Prof. de Fizică , cercetător
la Instit.de Fizică Nucleară, n.īn 1922 , la
Călăraşi .
Arestat pe 3 oct.1956,condamnat la 25 ani
muncă silnică şi confiscarea averii (sentinţa nr
56 /11.02 1957 ) pentru "uneltire contra ordinii sociale ".Graţiat
pe 24 iul.1964 ( Decret 411 ).
-Băldescu, Marin
Inspector general ptr īnv.primar ,
n.īn 1894, la Mihăeşti ( Olt );fratele g-ralului Radu Băldescu ( mort īn Jilava ) şi al preotului Ioan
Băldescu ( mort la Galeş ) .Arestat īn noaptea de 15 / 16
aug.1952, īnchis la Ghencea , apoi la muncă forţată la
Galeş şi Peninsula.
Īnvăţător din Fundu
Răcăciuni ( Bacău ).Īmpuşcat pe 10 martie 1949, īn
văzul satului,īn momentul cānd a īnfruntat Securitatea venise să
aresteze pe preoţi .
Prof.de l.romnă
şi greacă .N.īn 1883 , la Făcăeni( frate cu Aurelian
Bentoiu). Fost senator PNŢ, fost primar al Constanţei .
Arestat pe 15 aug.1952, grav bolnav, a
murit īn acelaşi an la Văcăreşti .
-Blendea A.Grigore I.
Īnvăţător, n.īn 1904, la
Peştişani ( Gorj )Arestat pe 14 aug.1958,anchetat cu brutalitate de
Securitate, condamnat la 10 ani īnchisoare şi confiscarea averii (
sentinţa nr 491/ 1958 ) , fiind cuzat că s-a opus colectivizării
şi a acordat ajutor partizanului Grigore Brāncuş. Eliberat pe 16
apr.1964( Decertil 411 ) , din īnchisoarea de la Gherla.
-Boitos ,Olimpiu şi
soţia
Prof.univ. la Academia Comercială din
Braşov.Dat afară de la catedră īn 1948, s-a sinucis
,īmpreună cu soţia, cānd a venit Securitatea să-l aresteze (
1959 ).
Prof univ., decan al
Facultăţii de Medicină -Bucureşti .N.īn 1896, la
Dimăcheni ( Botoşani )
Scos din
īnvăţămānt, īn iun.1947,arestat şi īnchis la Craiova
,a murit la Bucureşti , pe 19 aug.1952.
/Ion -Jean ( fratele său
) , prof. la Braşov, arestat īn 1948 ca legionar, a murit īn 1952
la Midia .
/Andrei ( fiul său )
a fost urmărit , hărţuit şi arestat de trei ori ( īntre 1952-1961 )
Prof.univ.,preot
greco-catolic,n.īn 1887, īn Alba Iulia.Licenţiat īn Filozofie ( Budapesta )
şi Ştiinţe ( Breslau şi Berlin ) ,dr īn Ştiinţele
Naturale.
Director al Institutului de
Botanică Sistematică (cu o revistă de specialitate ),al Muzeului
Botanic(cu a sa monumentală publicaţie "Flora Romāniei
" ) şi al Grădinii Botanice din Cluj.
Savant recunoscut pe plan internaţional
,membru al numeroaselor Societăţi botanice din lume. Senator īn legislatura
PNŢ ( 1932-'33 )
Acest savant venerabil, a fost arestat
şi a pătimit regimul puşcăriilor comuniste, pentru
loialitatea faţă de biserica sa şi apartenenţa la PNŢ.
[LD: un caz aparte dezvăluind comportamente umane de
excepţie (securist -victimă-turnător - camarad ) īn īmprejurări
excepţionale. Chiar dacă
au un oarecare " iz de roman poliţist" ,ele
au fost reale. Cāt priveşte limbajul, el este presărat cu etichetele
de rigoare: bandit , criminal , spion,
duşman etc. Vezi pe larg la Tabloul-Legionari ]
Īnvăţător īn
Viştea de Jos ,r.Făgăraş,
reg.Stalin[Braşov] ,n.īn 1921( fost legionar īn anii '38-'41, ca elev
īn org."Mănunchi de
prieteni" a Şcolii Normale din Sibiu ).
Arestat şi condamnat la moarte prin
īmpuşcare ( Sentinţa nr.1369 / 15 iul.'57 ) de Tribunalul Militar al
Reg.a III-a Militare-Cluj ( īn deplasare la Sibiu ), pentru "complicitate
la crima de acte de teroare şi constituire de bandă īn
scop terorist " (
pedepsită de art.121 Cod Penal combinat cu art.1 şi 6 al Decretului
163 /1950) şi pentru " delictul de deţinere ilegală
de armă militară "( pedepsit de art.14 Decret 163 /
1950 ).
N. īn 1892,la Chişcăreni (
Iaşi ) Licenţiat īn Ştiinţe Naturale din Iaşi ( 1918
), doctorat la Paris ( 1926 )Prof .univ.de Antropologie şi
paleontologie la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi . Membru al
Delegaţiei Permanente a PNŢ , deputat īn cāteva legislaturi din
interbelic
Īnlăturat din
īnvăţămāntul superior , arestat pe 15 aug.1949. Rearestat
pe 15 mai 1952, trimis īn lagărul de muncă forţată de
la Midia , unde a murit pe 23 ianuarie 1953.
N.īn 1882, la Bālca (Rădăuţi
) .Dr.īn Filozofie ( 1905 ), prof. univ.de Etică, sociologie
şi politică (din 1921 ),decan al Facultăţii de
Litere şi Filozofie din Cernăuţi( 1931-'33 ).
Ministru al Educaţiei,Artelor
şi Cultelor ,īn primul guvern Ion Antonescu ( 14 sept'40-26 ian.'41 ).
Arestat imediat după
23 august'44, judecat īn primul "lot al criminalilor de
război " ( mai 1946 ) de Tribunalul Poporului ,condamnat
la muncă silnică pe viaţă.
A murit pe 3 oct.1947, la
Aiud.
Prof. de Istorie ,īn Bucureşti
.Arestat īn 1948, schingiuit la Securitate , condamnat la 5 ani īnchisoare
, pe care i-a ispăşit la Jilava şi Peninsula.
Īnvăţător īn Bughea de Jos (
Cāmpulung -Argeş ).Fost inspector şcolar, candidat pe lista PNŢ
īn alegerile din 19 nov.'46 .Arestat şi īnchis la
Văcăreşti şi Jilava.
Īnvăţători din Rupea şi
Viştea de Jos( Braşov ) . Arestaţi pe 11 dec.1956, anchetaţi cu sălbăticie la Securitatea din
Sibiu ( col.Gh.Crăciun ) ,condamnaţi
la moarte , respectiv la muncă silnică pe viaţă
,ca membri ai mişcării de rezistenţă .Īnchişi la
Sibiu, Jilava ,Aiud .
[LD :va
răspunde,vreodată ,cineva ,pentru această viaţă
frāntă ?Sau...de cāte asemenea vieţi frānte ar fi fost
"nevoie" pentru a se admite realitatea genocidului īn Romānia ?
Şi ce cāntar de măsurat suferinţa,ar putea indica urmele criminalităţii
regimului ?
N.īn 1888, la Vārlezi (Galaţi
).Licenţiat al Facultăţii de Litere -Iaşi, cu doctorat
susţinut īn Cracovia. Din 1938,
prof.univ.la Catedra de Slavistică a Universităţii
ieşene.
Anchetat īn 1947 de
ofiţeri NKVD , pentru afirmaţiile sale privind drepturile Romāniei
asupra Basarabiei şi Bucovinei ;"luat la ochi" ,
pentru că a refuzat să promoveze la un examen un ofiţer securist
; arestat īn noaptea de 30 / 31 dec.1947( īntāmplător sau nu , īn
ziua abdicării regelui Mihai ). După "eliberare",
nevoit să-şi cāştige traiul ca descărcător de vagoane
,īn gara Socola. Lăsānd īn manuscris peste 10.000 pagini de studii de
folclor comparat, a murit la 9 ian.1980.
[LD:vezi cartea lui la http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/gcaraza/aiud/ sau prezentarea organizaţiei de la Ioniţoiu - "Morminte
fără cruci" şi Dicţionare
]
Īnvăţător ,n.īn 1929, īn
Poiana Teiului ( Piatra Neamţ ).Membru al org anticomunste "Gărzile
Decebal " .Arestat pe 31 august 1949 ; judecat şi
condamnat (Sentinţa nr.166
/18 febr.1950 )
la 8 ani īnchisoare
corecţională , 6 ani interdicţie corecţională pentru "crima
de uneltire contra ordinii sociale " (art. 209 C.P.)şi la 3
ani īnchisoare pentru delictul de"deţinere de material
interzis "( art.325 C.P. ) de Tribunalul Militar-Iaşi , ca membru
al unei org.anticomuniste de pe Valea Bistriţei şi a Ozanei
(Neamţ ).
Īntemniţat la Jilava şi
Aiud,după ispăşirea pedepsei (1957 ),i s-a fixat domiciliu
obligatoriu la Răchitoasa, pe Bărăgan.
Rearestat pe 20 sept.1959;condamnat
la 23 de ani muncă silnică (Sentinţa nr.19 / 1959 ), īntemniţat
la Aiud , īn regim de "izolare " , deoarece a refuzat "reeducarea"
. "Eliberat" īn 1964 ( Decretul 411-de graţiere ).
Īn 1970, i s-a īnscenat al
treilea proces, fiind condamnat la 10 ani muncă silnică.Reīncarcerat
la Aiud, a fost eliberat -cu reducerea pedepsei . Īn 1977,a părăsit
ţara , devenind cetăţean american.
După
1989,s-a reīntors īn ţară şi s-a dedicat strāngerii de
dovezi pentru a se putea judeca genocidul comunist.
Īnvăţător din com.Dobroteasa
( Olt ) .Membru īn Delegaţia Permanentă a PNŢ .
Deputat īn cāteva
legislaturi din interbelic, ca
reprezentant al jud Olt.
Subsecretar de Stat la Ministerul
Educaţiei Naţionale īn guvernul Nicolae Rădescu (4 nov.'44-6
mart.'45 ).Arestat la 16 august 1952, īnchis la Sighet , apoi cu domiciliu
obligatoriu īn Bărăgan , unde a murit .
Prof. de
Ştiinţe Naturale īn Cluj, n.īn 1921, la Berivoi ( Braşov ) .Arestat
īn 1948, a reuşit să evadeze. S-a alăturat partizanilor
din Făgăraş, conduşi de Ion Gavrilă .
Arestat īn 1955 , cānd ,
īnşelat de Securitate, a acceptat să fugă īn Grecia. A fost
torturat īn timpul anchetei, la Securitatea din Bucureşti şi
īncarcerat la Sibiu .
Judecat īntre 14iul-2
aug.1957, de Tribunalul Militar Braşov ( preşed.Dragoş
Cojocaru ) şi condamnat la moarte. La 6 aug.a fost dus la sediul
Securităţii Bucureşti (Uranus ) , apoi mutat la Jilava , fiind executat
la 20 nov.1957 de un pluton de execuţie comandat de Gh.Sălceanu .
Prof.univ.la Academia
Comercială -Bucureşti , n.īn 1912, la Veria (Grecia ).Condamnat la
7 ani īnchisoare corecţională şi confiscarea averii , de
Tribunalul Militar -Bucureşti ( sentinţa 1/ 5 ian.1953,
preşed.G-ral Alexandru Petrescu ) ,pentru "uneltire contra ordinii
sociale "
Prof.de filozofie şi
franceză la licee de mare reputaţie ( Sf.Sava,Mihai Viteazu,. Matei
Basarab, Gh.Lazăr ) īn Bucureşti, īn interbelic.
Profesor univ.la catedra de Logică
şi Sociologie din Iaşi ( din 1941 ).
Membru īn conducerea PSD-Titel Petrescu
,doctrinarul partidului .N.īn 1898,la Cernavodă ( fiul generalului
Claudian, frate cu Ion "partizanul ").Arestat
īmpreună cu soţia , īn 1948 .Condamnat .Īnchis la
Peninsula, Poarta Albă.
A murit īn 1962
Īnvăţător īn com.Liteni (
Fălticeni ).Dat īn urmărire de Securitate ,pentru că a cāntat
"Trăiască Regele ".A stat ascuns .Arestat īn 1964,
condamnat la 1 an īnchisoare .
Născută īn 30 mai 1929, la
Braşov. Licenţiată a Facultăţii de Filologie
(franceză );din 1953,asistentă la Facultatea de Filologie din Cluj
(dată afară īn 1983 ).
Din 1982, a promovat o curajoasă
acţiune de clarificare filozofică,politică ,socială,
educaţională, privind regimul totalitar din Romānia, fie cu articole
de atitudine la "Europa Liberă "(peste 30 de articole
), fie trimiţānd scrisori şi proteste la Consiliul Europei
,Comisia Drepturilor Omului, fie punānd īn circulaţie literatură
interzisă,fie īntreţinānd legături cu sindicatele
clandestine (din Cluj,
Zărneşti, Braşov '87).A fost īn permanenţă urmărită
de Securitate, amendată, anchetată, hărţuită ,
supusă la tot felul de presiuni şi umilinţe.
A participat la manifestaţiile
anticomuniste din decembrie 1989, la Cluj ,şi adusă la
Bucureşti ,
a fost prima persoană inclusă
pe lista provizorie a CFSN..( cf. C.Ioniţoiu )
*[LD:31 ian.2008 ]
Am avut o
lungă convorbire cu doamna Doina Cornea, autentică şi
consecventă dizidentă anticomunistă īn regimul ceauşist.
Voiam să-mi vorbească despre rădăcinile morale ale unei
asemenea tării,la o femeie atāt de plăpāndă şi aparent
fragilă.
Mi-a
vorbit despre bunicii paterni şi materni;despre părinţi,despre
tată ( funcţionar administrativ ) ,plin de īnţelepciune )şi
mamă (autodidactă ,dārză şi curajoasă ); despre primul
său confesor,care a fost Alex.Todea ), despre şcoală , despre
primii ani de după război .
Īncercānd
să-şi cerceteze "trecutul" īn varianta
consemnată de Securitate,a descoperit că pe numele său , la
CNSAS , există cāteva zeci de dosare. Cu emoţie a deschis dosarul
nr.84.755 /ian.1949 -cānd, studentă īn an I la Cluj , la 19 ani, a fost,
pentru prima oară ,"vizitată" de
securişti,"dusă" la sediul
Securităţii,"anchetată" sub presiune ,obligată
să scrie declaraţie după declaraţie, "obiectul
incriminant" fiind o predică a episcopului greco-catolic
Suciu,care īndemna enoriaşii să nu-şi părăsească
credinţa. Peste 40 de ani,persoana sa făcea subiectul de interes pentru mai marii
Securităţii - Iulian Vlad, Postelnicu ,Pleşiţă , Raţiu ş.a.Amănunte despre lupta sa pot fi aflate
din cele cāteva cărţi
apărute ]
** [LD: 27 aug. 2008 ]
Am o
lungă convorbire cu d-na Cornea.Īi explic ce fel de documentar fac,
şi cum īnaintez .
Īmi spune
părerea sa. Mă īmbie să merg la CNSAS să-i văd
cele peste 50 de dosare , din care voi extrage multe date despre
metodele folosite de Securitate .
Īmi evocă iar perioada cānd ,īn 1949,
la 19 ani , timp de cāteva luni a fost hărţuită la Securitatea
din Cluj să dea declaraţi ; īmi spune că a găsit īn dosare
:plicurile şi corespondenţa adresate ei ( pe care nu le-a primit
niciodată ) fiind reţinute la
Securitate,explicāndu-şi astfel de ce Securităţi din alte
judeţe ( īn care ea nu fusese niciodată ) dau relaţii despre
ea , fiind pe urmele celor care-i scriau ; stenogramele unor convorbiri
telefonice (pe care ea nu le-a avut nici o dată , deoarece telefonul
ei fusese tăiat, mut , timp de 2 ani )īn care o femeie se dădea
drept Doina Cornea şi vorbea cu diverse persoane ce au căzut īn
această palsă ;că , de la Securitate, Iulian Vlad, Postelnicu, Pleşiţă
,Raţiu au făurit toată această plasă .
Mi-a spus cum, īn anii '88-'89, ea a fost la
procuratură să reclame cum a fost bătută la
Securitate şi i-au cerut "dovezi
" şi că a vrut să le arate vānătăile de
pe fese , şi nu au lăsat-o , dar că, īn schimb, ambasadorul
Franţei a vrut să i le arate ...
Mi-a mai
spus că, la recomandarea lui Marius Oprea, a făcut o
procură pe numele unui tānăr istoric, Moraru, să studieze
dosarele ei şi să publice o carte şi că ... au trecut
doi ani de atunci şi nu a făcut nimic. Facem un schimb de păreri despre
cauza acestui dezinteres, şi ea īmi vorbeşte despre lipsa IUBIRII
şi a CREDINŢEI la romāni .
***[LD: 30 mai 2009 : aniversară . Doina Cornea la 80 de
ani ]
La
emisiunea talk-şok -Doru Braia
- de la TV 24 N .Are
invitaţi pe Emil Constantinescu, Marius Oprea şi Nestor Rateş , care īi elogiază viaţa,
caracterul, acţiunile exemplare. ]
-Braia: īn dec.'88 , era
īn arest la domiciliu , supravegheată- urmărită pas cu
pas - anchetată- umilită- bătută ( citeşte din
scrisoarea către fiul ei, TimTim ...)
-Oprea:īn '87, s-a solidarizat cu
muncitorii braşoveni .Īmpreună cu fiul ei, au
īmprăştiat 100 de manifeste .Mare curaj la amāndoi . " A fost
o conştiinţă lucidă īntr-o lume tulbure
".
A avut o viziune mult deasupra noastră.
A fost sinceră şi directă īn totdeauna. Lui i-a deschis
ochii despre Ion Iliescu .D.C. a ajutat mult la crearea Instit. ptr. Cercetarea
Crimelor Comuniste ( este membru fondator )
-Iulius Filip ( luptător
anticomunist , telefon din Cluj ) :Ţăranii, muncitorii şi
sindicaliştii au un mare respect pentru D. C.,pentru că s-a
solidarizat cu ei. Īn perioada comunistă , īn lupta lor pentru libertate
şi dreptate , ea le-a fost alături . A īndurat
persecuţiile cu mare curaj , īn anchetele de la securitate şi
miliţie. " De lupta noastră , acum, beneficiază
impostorii "
-Emil Constantinescu : D.C. nu a
prevăzut ( nu s-ar fi aşteptat ) la tot ce a urmat după
căderea comunismului ; noianul de minciuni , de injurii , de lături ,
de zvonuri , căldări de gunoaie ... despre D.C. Securitatea a
manipulat īncontinuu.
-Nestor Rateş: Evocă
formidabilele scrisori pe care le trimitea la Europa Liberă, din
ţară ; pe plan mondial , D.C.
este recunoscută şi
respectată ...
-Braia:īn timp ce este
doctor Honoris Causa la Bruxelles , decorată cu Legiunea
de onoare la Paris, şi Vaticanul i-a acordat o
distincţie, īn ţară a rămas tot cu titlul de " conf.univ."
Doar Emil Constantinescu a decorat-o cu Steaua
Romāniei şi ...
-Rateş: Memoria la
romāni este defectuoasă . Uită . De ce nu a fost apreciat şi
valorificat curajul acestei femei ?Memoria
istorică la Romāni ... este o problemă .
-Emil Constantinescu : Există o
coaliţie de expulzare a memoriei .Toţi īşi dau māna
să se facă aşa, să se aştearnă uitarea. Astfel se
realizează evacuarea valorilor, a modelelor . Intelectualii nu
au apărat-o pe Doina Cornea.Au dat dovadă de mare
laşitate .
De aceea avem nevoie de Doina Cornea
, care este vie , trăieşte .
[LD:percheziţiile.Corpurile
delicte.
Īnvăţător,n.īn 1931, la
Bacău .Īmpreună cu alţi colegi,a proiectat o organizaţie
anticomunistă.
Descoperită īn 1957, a fost perchiziţionat
de Securitate ,ocazie cu care i s-a găsit un pistol
(aparţinānd ofiţerului Prăjescu,stabilit īn SUA
,lăsată spre păstrare preotului Ion Huştiu -paroh la
biserica Răzoarele ,din Drumul Sării-Bucureşti
).Corniţă Ion şi preotul Huştiu au fost duşi la
Securitatea din Bacău,bătuţi de securistul Procopoi (ajuns
din criminal de drept comun,colonel ) Judecaţi, au fost amāndoi condamnaţi
la moarte , pentru spionaj , īntr-un lot mai mare de
"trădători " Transportaţi la Jilava,īn macabra "cameră
0 " ,pedeapsa a fost comutată īn muncă silnică
pe viaţă.A fost eliberat īn 1964 ( Decretul 411 ).
...După 1990, a fost deputat PNŢCD
Profesor-diacon de Religie şi
L.romānă la liceul "Emanoil Gojdu" din Oradea.
N.īn 1919 ,la Cotiglet -Ceica ( Bihor ) .Arestat
īn 1959, torturat la ancheta de la Securitatea din Oradea.Condamnat
la 10 ani īnchisoare de Tribunalul Militar-Cluj .Īnchis la Oradea, Jilava
şi Aiud. Eliberat īn 1964.( Decretul 411 ).A murit īn 28 mai 1995 .
Prof.de istorie ,dir.al liceului
"Traian " din Turnu Severin. N.īn 1888,la Costeşti -Balta (
Mehedinţi ) Preşed.org.judeţene a PNŢ -Mehedinţi,
fost deputat .
Arestat la 16 iulie 1947, anchetat
la MAI, internat la Văcăreşti , pānă la terminarea
procesului .
La 18 iun.1951 a fost deportat la Dropia
( Bărăgan ) , unde a rămas pānă īn 1956 .
Rearestat īn 1956, i s-a
īnscenat un proces , fiind condamnat la 18 ani muncă silnică. După
2 luni, a murit la 13 nov.1959, din cauza tratamentului barbar la care a
fost supus.
Īnvăţători, fraţi,īn
com.Bogdana (Teleorman ) .Arestaţi īn 1952,judecaţi
īmpreună , condamnaţi la 7 ani īnchisoare,pentru sprijinirea
deţinuţilor politici .Au fost īntemniţaţi la Jilava
şi Aiud .
Profesor.N.īn 1917, īn
Mitocul Drgomirnei (Suceava ).Licenţiat īn Litere , doctorat īn
Litere şi Teologie.Fost legionar,
īn studenţie.Arestat pe 18 august 1948 , condamnat la muncă
silnică pe viaţă , pentru "uneltire contra ordinii
sociale" .A murit la 19 apr.1950, la Aiud.
Īnvăţător īn
Păuşeşti -Măglaşi ( Vālcea ) .Arestat pentru
că a cāntat la o nuntă... Deşteaptă-te romāne .Condamnat
la 10 ani temniţă grea , pentru "acte provocatoare
" .
Īnvăţător.N.īn 1884,īn
Presaca -Păuca (Sibiu ).Arestat īn 1950, condamnat la
īnchisoare administrativă ( 2 ani ) ,trimis īn lagărele de la Canal .Īmpuşcat
īn noaptea de 13 oct.1950 , la Cernavodă (bolnav, mergea la WC-ul
īnchisorii )
Īnvăţător, n.īn 1911,la
Bădiceni -Peştişani ( Gorj ) .Arestat pe 17 apr.1959.Condamnat
la 17 ani muncă silnică (sentinţa nr.389 / 1959 ), pentru
īmpotrivire la colectivizare ."Eliberat" la 16 apr.1964 ( Decretul
411 -graţierea ).
Profesor de Istorie la Turnu Severin,
n.īn 1899 , la Pietrari -Bărbuleţu (Dāmboviţa). Fruntaş
PNŢ la Mehedinţi .Arestat īn timpul procesului Maniu
-Mihalache .Rearestat īn 1952 şi
1959 .A murit īn timpul detenţiei la penitenciarul din Botoşani ,
la 30 dec.1961.
Profesor.Directorul
Şcolii Normale din Piatra Neamţ.A murit īn 1963, īn timpul domiciliului
obligatoriu , īn Bărăgan.
Īnvăţător īn Argeş ,din grupul de rezistenţă
condus de Dumitru Apostol . Omorāt īn mai 1949, la Şuici (
Argeş ).
Īnvăţător īn
Cărpiniş (Braşov ), din grupul de rezistenţă condus de
Dumitru Apostol. Arestat , īmpuşcat īn mai 1949 ,īmpreună cu
factorul poştal Sia Nicolae, lāngă primăria din Şuici .
Īnvăţător īn satul
Comisoaia, com.Zărneşti -Buzău . La 15 martie 1954, a fost
bătut īn propria-i casă de securiştii Badea şi Farago,
şi a fost dus la Securitatea din Ploieşti, cu capul spart şi cu
cătuşe.După o lungă serie de bătăi, a fost trimis
īn judecată pe baza unui dosar cu mărturii mincinoase.
Pentru că martorii şi-au retras acuzaţiile īn timpul procesului,
a fost eliberat īn mai'55.Rearestat la 26 nov.'59, judecat pe baza
altui dosar fals, condamnat la 6 ani īnchisoare , pe care i-a
petrecut la Aiud şi lagărele din bălţile Dunării.
Īnvăţător, director de
şcoală .N.īn 1905, īn Vlăsāneşti ( Botoşani ).Īn 1950,
s-a mutat la Tg.Mureş, ,la fiica sa, dr.Cornea. Īn 1956, sub
influenţa revoluţiei din Ungaria,a īnfiinţat organizaţia
anicomunistă "Comitetul Naţional de Eliberare
",elaborānd o proclamaţie către popor şi planul unei
manifestaţii .Trădat , arestat,anchetat şi torturat la
Securitate de mr.Bartoz
, cpt.Bihoary, lct.C.Oprea şi Mocanu , īn prezenţa lui Nicolae
Ceauşescu .
Judecat de Tribunalul
Militar -Cluj ( la Sibiu , pe 17 mai-2 iunie 1957 ) ,de un complet de judecată avānd
ca preşedinte pe Paul Finichi -īntr-un lot de 70 de
persoane- a fost condamnat la moarte
(sentinţa nr.1.203 /1957 ) , pedeapsă comutată apoi la
muncă silnică pe viaţă .
A murit la penitenciarul
Gherla, īn 1963.
Īnvăţători īn satul
Dunărea, com.Seimeni -Constanţa .
/Ioan-n.īn Pantelimon
(Constanţa ) -membru PNŢ, implicat īn mişcarea de
rezistenţă din zona Babadag.Arestat la 24 aug.1949 , judecat
īn "lotul Topan" , condamnat la 15 ani muncă
silnică (sentinţa nr.557 /21 oct.1949 ),de Tribunalul Militar
Constanţa, pentru "uneltire contra securităţii statului "
.Dus la Aiud. Din
dispoziţia lui Nicolschi ,ridicat de la Aiud īmpuşcat īn trenul ce-l
transporta la penitenciarul din Timişoara (9/10 martie'50 ).
Decesul nu a fost comunicat familiei , decāt
īn 1957.
/Soţia sa, cānd a realizat
că-l aştepta zadarnic de 15 ani , s-a spānzurat (1964 ).
Prof.greco-catolic, dr.īn filozofie (
la Roma ) şi Teologie ( Lemberg ),n.īn 1902,īn Petrova -Baia Mare.O vreme
, primar de Sighet ( 1933-'38 ).Autor a numeroase lucrări de istorie a
Transilvaniei.
Dat afară din
īnvăţămāntul superior ( 1947 ),mutat de colo colo cu catedra, arestat
pe 15 august 1952 īn com.Poiana Ilvei .
Fără a fi judecat , a fost trimis
la lagărul de exterminare prin muncă de la Galeş şi
Peninsula.
A murit la 20 dec.1950 , fiind aruncat la
groapa comună, fără a se
comunica familiei.
Īnvăţător īn com.Osmanu (
Unirea ) -Brăila.Rănit īn războiul din Răsărit ,
decorat cu ordinul "Mihai Vitezul" pentru fapte de arme. Arestat
.Condamnat la īnchisoare.
"Plimbat" prin īnchisorile
de la Galaţi,Baia Sprie şi Aiud.
Ajuns īn 1951, la Capu
Midia (lagăr condus de comandantul satrap Liviu Borcea ) ,era pus
să muncească īn brigada de "pedepsiţi" .
Prof. de l. franceză, autor de manuale
, directorul rev. "Arhivele Olteniei " din Craiova .
Arestat īn 1956 , īntr-un lot de intelectuali , īnvinuiţi de
practicarea "spiritismului" ( după denunţul unui prof.
delator ) .Īnchis la Craiova, Jilava şi Gherla ,unde a murit , din cauza condiţiilor de
exterminare la care a fost supus.
Profesor, n. īn 1913 ,
membru şi luptător īn organizaţia" Cruce şi
spadă " condusă de Gheorghe
Gh.Mărăşeşti. După ce au fost surprinşi de
Securitate īn timp ce construiau o cabană īn zona Huedin( martie'49
),prof. Forţu a fost urmărit şi arestat īn seara de 11 / 12
aprilie'49. Silit de
securişti , i-a condus la ascunzătoarea lui
Mărăşeşti
(care s-a predat fără luptă ) . La proces, Tribunalul
Militar-Cluj l-a condamnat la 25 ani muncă silnică (
sentinţa nr.1545 /23 sept.1949 ).A fost ridicat din īnchisoare
-īmpreună cu īncă 3 deţinuţi - dus īn com.Sāncrai şi īmpuşcat de
şeful Securităţii Cluj , col.Patriciu Mihai (Weis ) la 7
oct.1949.
-Galinescu, Constantin
Īnvăţător. Arestat īn
1948, judecat cu "lotul răzleţilor" .Condamnat
la īnchisoare de Tribunalul Militar -Iaşi ( sentinţa nr.334 / 18
mart.1949 ) .
Profesor īn com.Şemlac
-Arad.Arestat la 15 aug.1952 , īnchis la Galeş şi Peninsula.
Eliberat īn 1954.
Profesor īn Ploeşti (
Prahova ) .Arestat , a murit īn timpul detenţiei.
Īnvăţător īn Cernavodă
( Constanţa ) , fost inspector şcolar.Arestat īn 1951, īn "lotul
Lazăr Ştefănescu ", īn urma delaţiunii unui coleg .Condamnat la
12 ani muncă silnică ( sentinţa nr.138 /4 martie 1952 ) de
Tribunalul Militar-Constanţa. Īnchis la Jilava, Aiud şi
lagărul Periprava.
Īnvăţător īn com Rosova
-Constanţa., n.īn 1908.Arestat, condamnat la muncă silnică pe
viaţă de Tribunalul Militar -Constanţa."Graţiat"
īn 1964 ( Decretul 411 ) .
Īnvăţător īn com.Mihai
Vodă-Călăraşi, n.īn 1889, īn com.Sudiţi (
Ialomiţa ) . Arestat, a murit īn lagărul de la Poarta Albă
, la 22 aug.1952, din cauza condiţiilor de exterminare.
Conf.univ. la Facultatea de Teologie
,dr. īn Teologie, exeget al vechiului Testament, specialist īn ebraică.Arestat
de sovietici īn 1945,deportat īn lagărele din Siberia.
Revenit īn ţară īn 1956,a fost dus
direct la īnchisoare (bătut
la lagărul "5 Culme" de Başpalian ). Eliberat
īn 1964 (Decretul 411 ) .
Īnvăţător īn
com.Bogaţi -Argeş.Membru PNL .
Arestat la 15 aug.1952, a
murit īn lagărul Capu Midia , la 31 aug.1953.
Īnvăţător īn com Mozăceni -Argeş.Implicat īn
mişcarea de rezistenţă de pe Valea Suici , condusă de
Dumitru Apostol.Rănit īn 1949 , īntr-o hărţuire cu
Securitatea. A murit īn acelaşi an, la Curtea de Argeş. Tatăl
său, a fost arestat , condamnat la moarte şi executat .
Profesor de Geografie la
Liceul "Carol I " - Craiova, n.īn Băileşti -Dolj.
Membru PNŢ ( Delegaţia Permanentă-Dolj ) Arestat
de Securitate īn 1949.
Īnvăţător īn com.
Păltiniş -Botoşani , n.īn 1912.Arestat la 15 mai 1948 ,
pentru că la percheziţie i s-au găsit Memoriile Regelui
Carol I şi un Calendar al Ostaşului , cu
fotografiile familiei regale .Torturat īn anchetă la Securitatea
din Iaşi , condamnat la 6 ani īnchisoare ( sentinţa nr.281 / 8
martie 1949 ,preşed.col.magistr.Gheorghe Constantin,; judectori :mr.Mihai Vasile, mr.Anastasiu
Petre, cpt.Bucşa Teodor
) de Tribunalul Militar -Iaşi , pentru "crimă de
uneltire contra ordinii sociale"( art.209 C.P. ) ; īnchis la Aiud
şi lagărul Peninsula.
Prof. de matematică īn Bucureşti
, n.īn 1895. Fruntaş PNŢ īn Bucureşti.
Arestat la 15 august 1949 ;torturat
la Securitatea din Rahova ; judecat īntr-un lot de 20 de persoane , pe baza unui dosar
contrafăcut , pentru "īncercare de reorganizare a partidului
".
Condamnat la 10 ani
īnchisoare, īnchis la Jilava şi Gherla, unde a murit la 14 febr.1954.
Prof. univ.de Pedagogie la Universitatea
din Cluj ( 1919-1945 ), n.īn 1882 īn Sălişte (Sibiu ).Cu studii
universitare la Sibiu ( Teologia ) ,Bucureşti , Budapesta ,Strasbourg
şi Iena (Filozofie şi Pedagogie ).Īn 1916, fusese condamnat la
moarte ( īn contumacie ) de regimul austro-maghiar. Preşed. al
secţiei şcolare a Astrei ; secretar general la Instrucţie
īn Consiliul Dirigent ( 1918-'20 ); membru corespondent al Academiei Romāne
( din 1919 ) ; fondatorul ziarului basarabean "Romānia Nouă
".Politic , l-a urmat pe Octavian Goga , fiind membru al P.P(Averescu ),
apoi P.N.Agrar (Goga), apoi al PNC (Goga-Cuza) .
Cu o vastă operă īn domeniul
istoriei Transilvaniei şi Basarabiei , a īnvăţămāntului
şi a organizării
bisericeşti.[ Ex: Deşteptarea moldovenilor de peste Nistru (
Chişinău, 1918 ); Universitatea din Cluj şi institutele
ei de educaţie, 1922 ;Cea dintāi statistică a
īnvăţămāntului din Romānia Īntregită ( 1925 );De la
Basarabia rusească la Basarabia romānească (1926 ) ;Cuvinte
către tineretul basarabean, 1927 ;ş.a.ş.a ].
Dat afară din
īnvăţămānt īn 1945 , pentru activitatea dusă īn 1917 īn
favoarea unirii Basarabiei cu Romānia. Arestat īn martie 1945 ,
internat la Caracal ( apoi eliberat ). Rearestat şi condamnat la 5
ani īnchisoare , īn 1948, de Tribunalul Militar-Sibiu.
"Graţiat
" īn 1958, a trăit pānă īn 1972.
Prof.ing. la Institutul
Politehnic ,subsecretar de stat la Ministerul Industriei,
Comerţului şi Minelor , īn guvernul Antonescu( 1942 ) .Arestat pe 18 mai
1946 ; condamnat la 8 ani īnchisoare
; īnchis la Jilava şi Aiud.
Prof. de Matematică
la Academia Comercială din Braşov.Arestat la 15 mai
1948 .Torturat īn timpul anchetei la Securitatea din Braşov. Condamnat
la muncă silnică, a murit īn timpul detenţiei , īn 1949,
īn lagărul Cetăţuia.
Prof. de Istorie ( cu specializare
la Roma ) , din Şerbeni , com.Beica de Jos-Maramureş.
Arestat , anchetat la Securitate , īnchis
la penitenciarul Ocnele Mari , īn 1951. Īngrozit de oroarea acţiunii
de "reeducare", s-a īmbolnăvit psihic.A fost omorāt de
"studenţii
reeducatori" conduşi de Mihai Strugariu .
Profesor
īn Ploeşti , n.īn 1900.Arestat
īn 1951 .A murit pe 17 ian.1953 , īn lagărul de exterminare de
la Capu Midia.
Īnvăţător īn Tulnic
-Vrancea.Arestat īn 1950, judecat cu un "lot de
ţărani" participanţi la revolta din comună. Condamnat
la īnchisoare , a murit īn timpul detenţiei .
Prof.,
director la liceul "Gheorghe Şincai" din
Bucureşti, n.īn 1907, la Piatra Neamţ.
Arestat la 17 apr.1950 ,
judecat cu un lot de elevi şi profesori , membri ai unei organizaţii anticomuniste
"Coloana a VI-a " .Condamnat la 6 ani īnchisoare ,
executaţi la Jilava, Aiud şi lagărul Peninsula.Eliberat īn
1955.
Conf.univ.la Facultatea de
Horticultură a Institutului Agronomic din Bucureşti ( din
1949 ) , n.īn 1910 la Păuneşti
( Bacău ) , cu specializări la Sorbona şi īn Elveţia .
S-a īnscris īn PMR, dar a fost exclus
după doi ani ;ing.şef al CAP-Lovrin-Timiş ( 1950
);laureat al Premiului de Stat( 1952 ). Arestat īn august 1954, īn
plină acţiune de stingere a unui incendiu .Soţiei i s-a spus
că s-a sinucis prin spānzurare. Īn realitate, fusese omorāt īn timpul
anchetei .
Asistent universitar la Universitatea
din Timişoara, n.īn Gurahonţ -Arad .
S-a solidarizat cu studenţii īn
manifestaţiile de simpatie faţă de revoluţia din Ungaria (
1956 ), cerānd scoaterea limbii ruse şi a marxismului din
īnvăţămānt şi retragerea trupelor sovietice din
ţară. Arestat la 30 oct.1956; torturat īn ancheta de la
Securitate Timişoara ,de
echipa col.Negrea.Condamnat la 8 ani īnchisoare , de Tribunalul
Militar-Timişoara.
A executat pedeapsa la penitenciarele Jilava
şi Gherla.
Prof. de Limba Romānă la liceul
"Mihai Viteazul" din Bucureşti,n.īn 1879, la
Călăraşi ( Ialomiţa (frate cu Vasile Haneş) pensionat
din 1939.Fruntaş PNŢ. Cofondator al unor reviste şi
asociaţii literare ,(rev."Preocupări
literare" , soc. "Prietenii istoriei literare"
),autor de studii şi manuale de istoria literaturii şi gramaticii
romāne.
Arestat īn 1957 (īmpreună cu
fratele său ), judecat īn unul din loturile PNŢ ; condamnat la īnchisoare ;īncarcerat la 79
de ani , īn penitenciarele Jilava, Galaţi şi Botoşani .
Eliberat īn 1964 ( Decretul 411
),a murit la 17 apr.1966.
[LD: 11 apr.2008 .Īn seara asta la TVR , s-a prezentat documentarul Luciei
Hossu-Longin despre "cazul teroriştilor din Deva " care au īncercat , pe 23 august 1981, să
părăsească ţara cu un autobuz īn care erau pasageri ,
ocazie cu care au fost morţi şi răniţi ( dintre
călători )....S-a vorbit despre Ceauşescu care ar fi dat ordin
ca cei trei "terorişti" să fie lichidaţi ... şi
de un doctor de la penitenciarul din Timişoara ( Garnic ) care l-a omorāt
pe unul din ei ,făcāndu-i
injecţii cu apă şi aer , iar īn final, ştrangulāndu-l .
Citiţi
īn Dicţionarele lui
Ioniţoiu şi īn Memoriile apărute .Astfel de cazuri
au fost cu nenumărate.
Prof dr. īn
Timişoara.Arestat īn 1951, condamnat la 6 ani īnchisoare ,
pentru "tentativă de trecere frauduloasă a frontierei
".Īnchis la Jilava şi Aiud.A murit īn timpul detenţiei .
Prof.de Ştiinţe
Naturale, director de şcoală. Membru PNŢ. Arestat la
15 august 1952. Dus īn lagărele de muncă forţată la Oneşti şi Bicaz.Eliberat īn
mai 1955.
Profesor īn Valea lui Mihai -Bihor.Arestat la 29
ianuarie 1958 ; condamnat la moarte . Executat la 2 dec.1958.
Profesor din Iaşi,
n.īn 1920, īn com.Costuleni -Iaşi .Arestat ,condamnat la 1 an
īnchisoare ( sentinţa nr.74 / 23 ian.1951 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi, pentru că nu l-a denunţat pe Adrian Marino (
care-i propuse reorganizarea PNŢ-Iaşi ) .
Īnvăţători īn com.Ştefan
cel Mare-Neamţ.Din 1950,membri ai organizaţiei anticomuniste
"Frontul Patriei " creată de Mahu
Constantin.Puşi sub urmărire , au stat o vreme ascunşi , dar au
fost prinşi şi arestaţi īn 17 iunie 1951.
El a fost condamnat la
muncă silnică pe viaţă şi trimis la Canal. (Sentinţa nr.100/13
martie 1953 ) de Tribunalul Militar -Iaşi .
Ea a fost condamnată
la 25 ani muncă silnică, īn acelaşi proces.
Īnvăţător īn Ciumuleşti
, com.Vadul Moldovei-Suceava, membru PNŢ. Arestat la 10 martie
1949, condamnat la 3 ani īnchisoare , a murit pe 9 martie 1951,
la penitenciarul Jilava , din cauza tratamentului la care a fost supus.
Īnvăţător īn satul Bogatul
Romān -Sibiu , n.īn 1910 īn com.Zagra
-Bistriţa Năsăud. Directorul şcolii (construită
de el ) .Arestat īn 1948.Condamnat la 7 ani īnchisoare.
Mort pe 4 ian.1950, īn lagărul de
exterminare de la Peninsula.
Profesor īn Suceava,
pensionar, n.īn 1888.Arestat la 15 aug.1952 .A murit după 2 luni
( 28 oct.1952 ) ,din cauza
condiţiilor inumane de muncă .
Īnvăţător īn
com.Chişloca -Arad. Arestat īn 1955;condamnat la 1 an
īnchisoare ; "plimbat" prin penitenciarele Arad, Jilava
,Gherla, Cluj şi Oradea.
-Iacob ,Ion
Īnvăţător ( probabil,īn
Iaşi ) .Arestat īn mai 1948.Judecat
īn "lotul răsleţilor" , īn martie 1949 , de
Tribunalul Militar -Iaşi .Condamnat la īnchisoare :Iaşi,
Galata, Suceava şi Aiud.
Profesor pensionar īn Dorohoi-Botoşani, n. īn 1887 , la
Bārlad -Vaslui .Arestat la 15 august 1952.Condamnat la
muncă silnică .Decedat pe 13 nov.1952, īn lagărul
Galeş .
Profesor īn Sighet
-Maramureş.S-a opus "autorităţilor" ucrainene aduse de NKVD, care pregăteau alipirea
Maramureşului la Ucraina. Arestat la 2 februarie 1945 ,
alături de alţi romāni , acuzaţi de "atitudine
antisovietică". Dus īntr-un lagăr din Ungaria .Eliberat īn
1946.
Profesor īn
Boghineşti-Vrancea, n.īn 1928.Arestat la 4 sept 1958 ; torturat
la Securitatea din Focşani , pentru a obţine declaraţii īn
vederea acuzării de "complot īmpotriva statului "
Mort la Securitate ,pe 28
nov.1958 , din cauza torturilor, cadavrul a fost transportat la penitenciarul
Văcăreşti , unde i s-a īntocmit certificat de deces ( nr.263
/198 )
Īnvăţător īn
Bogata, com.Călăraşi-Cluj.Arestat īn 1949; condamnat
la īnchisoare .
A murit pe 10 mai 1950, īn timpul
detenţiei, la Aiud.
Profesor la şcoala
normală "Ştefan Velovan " din Craiova.
Preşed.org.jud.PNŢ -Dolj.Ales deputat PNŢ īn
alegerile din 1946, īn pofida marii falsificări.
Arestat īn 1947, cu grupul
fruntaşilor PNŢ .7 ani īnchisoare la Aiud, Capu Midia şi
Poarta Albă .
După
expirarea pedepsei, i s-a fixat domiciliu obligatoriu la Sinaia ,
unde ,grav bolnav ( tuberculoză
şi diabet ) , a murit īn 1957.
Profesor de Istorie ,
inspector şcolar, la Curtea de Argeş , n.īn 1901,la Bucureşti .
Hărţuit pentru că a refuzat să semneze moţiunea de
condamnare la moarte a lui Iuliu Maniu .
Scos din īnvăţămānt īn 1952,
a intrat ghid la mănăstirea Curtea de Argeş. Denunţat
de un călugăr "supraveghetor" pentru
explicaţiile date unui turist american ( despre desfiinţarea cultului
greco-catolic ; despre acoperirea īnsemnelor şi portretelor regale ) , a
fost arestat īn februarie 1957. Torturat 6 luni la Securitatea
din Piteşti, Bucureşti şi Cluj.
Condamnat la 15 ani
muncă silnică (sentinţa nr.571 /1957 ) de Tribunalul
Militar-Cluj , pentru "īnaltă trădare ". Īnchis la
Jilava, Gherla, Galaţi, Aiud şi Botoşani, cu sănătatea
zdruncinată,
a fost "graţiat"
īn 1964 , cu Decretul 411.
Profesor īn satul Cuptoare ,
com.Cornea-Caraş Severin .Arestat īn 1948 ; condamnat la
īnchisoare ;īncarcerat la Jilava , Aiud şi lagărul Peninsula. La
expirarea termenului de pedeapsă , i s-a fixat domiciliu obligatoriu
īn Bărăgan.
Rearestat īn sept.1959 ( din
domiciliu obligatoriu ), condamnat la īnchisoare ; dus īn lagărul
de muncă forţată de la Galeş şi Culme."Graţiat"
īn 1964 , Decretul 411 .
Īnvăţător din Cegani
,com.Borduşani -Ialomiţa. Mobilizat īn război, decorat pentru
acte de vitejie .
Arestat īn 1948 ,de
Securitatea Braşov .Judecat īn "lotul comandorului Victor
Ciulei " . Condamnat , īnchis la Jilava şi Aiud.
[LD:consider acest "caz" emblematic pentru miile
de īnvăţători şi profesori ai Romāniei ,zdrobiţi profesional, economic şi moral de
regimul totalitar comunist."Dascăli modeşti" intrānd
īn statistici doar la număr,zdrobirea lor ( alături de preoţi ),
a semnificat echivalentul "stingerii luminii" din
case, a "pierderii busolei" pe mare, pentru
ţărani.Asta s-a şi vrut .
Īnvăţător din com.Caşin
-Bacău (fiul preotului Ion Ioaniţescu ,arestat şi el ).
Sublocotenent combatant īn primul
război mondial ( rănit pe cāmpul de luptă ).
Locotenent combatant īn al doilea
război ,īn Regimentul 27 Infanterie -Bacău ( grav rănit
).
Membru PNŢ ,a fost hărţuit şi arestat de mai multe ori ( peste
5 ani din viaţă ), fără a fi judecat sau condamnat
,īn penitenciarele Bacău, Iaşi, Aiud, Gherla, Poarta Albă
şi Peninsula.
Pentru a se īntreţine ,a lucrat ca
muncitor necalificat pe şantierul de la Oneşti, murind īn 1968.
Asistent univ.la Facultatea de
Agronomie -Cluj, n.īn 1916.Arestat pe 11 iunie 1948 de Securitatea din
Cluj.Torturat īn anchetă ; condamnat la 10 ani īnchisoare de
Tribunalul Militar-Cluj, pentru " uneltire contra ordinii sociale"
.A murit pe 29 mai 1950 ,la Aiud, din cauza condiţiilor de
exterminare , fără asistenţă medicală .
Prof. īn satul
Scărlăteşti , com.Largu -Buzău .Arestat , condamnat
, pentru " uneltire contra ordinii sociale" .Detenţia īn
penitenciarele Jilava, Gherla şi lagărele de muncă
forţată din Delta Dunării .
Īnvăţător, n.īn 1907, īn com
Andrieşeni-Iaşi .Membru PNL.Lct ( r.)mobilizat pe front, căzut
prizonier la sovietici ,īn luptele pentru eliberarea Basarabiei
şi Bucovinei .
Repatriat īn 1951, a povestit
consătenilor ororile din lagărele sovietice.
Īn 1956,după izbucnirea revoluţiei
din Ungaria, sfătuia ţăranii să fie pregătiţi
pentru un eveniment similar īn Romānia.Arestat la 7 martie 1959,
īmpreună cu mulţi consăteni ; torturat la Securitatea din
Iaşi ;condamnat la 18 ani muncă silnică ( sentinţa
nr. 227 / 31 martie 1959 )de Tribunalul Militar-Iaşi.Pedeapsa i-a fost redusă
la 3 ani muncă silnică, īn urma recursului īn supraveghere.
[LD: aviz ecologiştilor din ţara noastră :este un precursor ecologist care a plătit cu libertatea
preocuparea pentru protejarea
ecosistemului din Delta Dunării. ]
Prof.pensionar īn
Mahmudia-Tulcea.Arestat şi condamnat la 10 ani īnchisoare (
sentinţa nr. 812 /16 dec.1948 )de Tribunalul Militar Constanţa
, pentru că a făcut mai multe Memorii către CC. al PCR īn
care avertiza autorităţile privind decimarea pelicanilor din Delta
Dunării . Pelicanii -s-a spus la proces- nu trebuiau
cruţaţi pentru că <māncau peştele clasei
muncitoare > Nu ştim la
cāt a fost condamnat, dar a fost īntemniţat la Aiud.
Profesor de limba
romānă şi franceză la Şcoala nr 36 din
Bucureşti, n.īn 1917, la Cerăt -Dolj.
Arestat la 1 iulie 1961, anchetat
la Securitatea Capitalei ( Uranus ) ,īntr-un grup de profesori , judecat
cu "lotul prof.Muşu Gheorghe" .Condamnat la 5 ani
īnchisoare, pentru <discuţii duşmănoase la adresa
regimului > ."Trecut" prin Jilava şi lagărul
de muncă forţată de la Periprava .
Profesor īn Bistriţa
Năsăud, n.īn 1904, īn
satul Vadu Soreşti, com.Zărneşti-Buzău.
Arestat la 1 febr.1949
de Securitatea din Bistriţa Năsăud. Torturat īn anchetă
de şeful Securităţii, Gligor Mihai, ajutat de
ofiţerii Lothe Andrei, Pongraţiu Liviu ş.a.
Condamnat la 10 ani
muncă silnică ( suplimentată cu īncă 5 ani, īn
urma recursului ), de Tribunalul Militar Cluj.A murit īn timpul
detenţiei , īn 1962, īn lagărul de muncă forţată
de la Peninsula
Īnvăţător īn
com.Stăneşti -Giurgiu.Candidat PNŢ īn alegerile din 19
nov.'46 .Pus sub urmărire de Securitatea din Giurgiu , după
procesul şi dizolvarea PNŢ; arestat la 15 august 1949.
Īnvăţător īn satul
Sărand , com.Copăcel -Bihor , n.īn 1911.
Arestat la 21 mai 1948 ; torturat īn
anchetă la Securitatea Oradea ( de torţionarii Cseller şi
Retezan ) .Condamnat la 15 ani muncă silnică de Tribunalul
Militar -Cluj.
A murit pe 4 apr.1953, la Aiud.
Profesor la Blaj ( din 1941 )
şi Tg.Mureş ( din 1945).N.īn 1914, īn satul Olteţ ,
com.Viştea ( Braşov ). Arestat īn 1948 - īmpreună cu călugăriţele
de la Blaj - şi dus cu domiciliu
obligator la Mănăstirea Obreja.
Rearestat īn 1951,sub acuzaţia
de redactare a unor manifeste religioase. Torturat īn anchete la MAI ;condamnat
la muncă silnică pe viaţă (sentinţa nr.396 / 1952
)de Tribunalul Militar-Bucureşti, pentru " crima de uneltire
contra ordinii sociale" .
Īnchis īn puşcăriile
exterminatoare: Jilava, Sighet, Rāmnicu Sărat, Piteşti şi Gherla. "Graţiat"
pe 31 iulie 1964, cu Decretul 411 , după 16 ani de
temniţă grea.
Īnvăţător īn com.Bocsig (Arad
).Membru al org." Mişcarea Naţională de Eliberare"
.
Arestat īn 1951 ; torturat
īn anchetă la Securitatea din Timişoara ;condamnat la 25 ani
muncă silnică de Tribunalul Militar Timişoara."Graţiat"
īn 1964, cu Decretul 411 .
Profesor de Romānă şi Franceză,
membru PNŢ, reporter la "Dreptatea" .
Arestat la 15 aug.1949 ;condamnat
la 6 ani īnchisoare ;eliberat din penitenciarul Oradea pe 2 dec.1955.
Īnvăţător īn satul
Sudiţi , com.Ceptura ( Prahova ), n.īn 1915.Arestat īn 1945 ; judecat
cu organizaţia "Ciucaş " ; condamnat la 2 ani
īnchisoare .
Rearestat (1948-'51;1953-'55
;1958-'64 ),hărţuit īn anchete , transferat prin penitenciarele vremii la penitenciarele
din Bucureşti ( MAI şi Uranus
), Aiud, Ocnele Mari, Jilava, Gherla , Cetăţuia Braşov.
Prof.la Academia
Comercială din Braşov.Fiul istoricului Ion Lupaş .
Arestat la 15 august 1949
, de Securitatea din Braşov.
-Madan,Ion
[LD:dăm un asemenea caz pentru a releva degradarea
morală la care au fost coborāţi oamenii, īn regimul concentraţionar de
tip bolşevic.Acest profesor ar fi īmpuşcat chiar un deţinut
-Dumitrache- cu pistolul ofiţerului politic. Īn ce hal de dezumanizare a
trebuit să fie adus el , pānă a ajuns să devie din victimă,
călău. ]
Profesor de Teologie īn oraşul
Turnu Severin-Mehedinţi ,refugiat
din Basarabia .
Arestat şi condamnat, īn 1949 a fost
trimis īn lagărul Peninsula , unde a devenit "omul"
ofiţerului politic Chirian .Numit "prim-brigadier"
,a colaborat cu studenţii torţionari din brigăzile "13-14
" .Īn sept.1951, a fost trimis īn lanţuri la penitenciarul
Aiud , alături de Bogdănescu şi ceilalţi
torţionari.
Īnvăţător .Conducătorul
unui grup de partizani din Maramureş .Arestat ; judecat cu
"lotul partizanilor "din munţii Ţebleş (
1951 ) ; condamnat la īnchisoare.
Īnvăţător īn Piatra Olt, membru PNL.Arestat īn
nov.'46, īn timpul campaniei electorale, pentru intimidarea
simpatizanţilor .
Īnvăţător (? ), din Tārgu
Mureş-Mureş.Arestat īn nov.1956 ;judecat īn "lotul
Faliboga" ; condamnat la muncă silnică pe viaţă (
sentinţa nr.1 203 / 1958 ) de Tribunalul Militar -Cluj .
"Graţiat"
īn 1964, cu Decretul 411 .
Prof.univ.,istoric şi
critic literar, traducător de prestigiu din ( şi īn ) limba italiană .
N.īn 1894, la Burdujeni ( Suceava ) ;licenţiat
al Facultăţii de Litere ( 1919, Bucureşti ); dr. īn Litere ( Florenţa ) ;
cercetător la Şcoala Romānă din Roma ( 1923-'24 ); prof.
la Academia Comercială din Bucureşti ( din 1923 ) ; prof.(apoi
decan ) al Facultăţii de Litere -Bucureşti.
Arestat la 18 mai 1946 ,ca
fost demnitar īn regimul Antonescu, pe baza Legii 312 / 1945.
Judecat īn "lotul
III" al miniştrilor antonescieni ; condamnat la 12 ani muncă
silnică ; īnchis la Aiud.A murit īn dec.1954, la spitalul
penitenciar-Văcăreşti.
[Vezi
pe larg la tabloul 07.Guvernanţi, demnitari , ]
Īnvăţător īn com.Pārjol-
Bacău . Membru al Deleg.Permanente a PNŢ.Candidat pe
listele de deputaţi la alegerile din 19 nov.'46 .Arestat īn
1947,īmpreună cu fiul , īn valul de arestări pe timpul procesului
Maniu-Mihalache. Eliberat, dar mereu urmărit şi persecutat .
Īn 1952, auzind că i s-a pregătit un nou mandat de arestare,s-a
spānzurat ( 19 aug.'52 ).
Īnvăţător īn Priboeni
-Argeş ,fruntaş PNŢ , partizan īn munţi. Scăpat
dintr-o ambuscadă īn munţi, a stat acasă ascuns 5 ani īntr-un
butoi cu fund dublu .Īncercānd să fugă, a fost īmpuşcat
īn apropierea gării Călineşti -Argeş.
Īnvăţători īn satul
Dorobanţu, com.Nicolae Bălcescu -Constanţa.
/Gheorghe Şt.- arestat
la 22 iul.'48 ( īmpreună cu preotul Simion ) sub acuzaţia că au
instigat sătenii să ceară micşorarea cotelor agricole ;condamnat
la 3 ani īnchisoare ( sentinţa nr.458 / 20 aug.'48 ) , pedeapsă
redusă ulterior la un an.
/Gheorghe N.- arestat pe 9 oct.'49 ; torturat
la Securitatea Constanţa ( de Nicolae Doicaru ); condamnat la 8 ani
īnchisoare ( Sentinţa nr.22 / 12 ian.'50 ) de Tribunalul
Militar Constanţa ;
īnchis la
Jilava, Aiud, Peninsula.
- Virgil -
īnvăţător īn
com.Nucşoara-Argeş, membru PNŢ.S-a īntālnit cu
Gh.Arsenescu căruia i-a promis că va intra īn mişcarea de
rezistenţă , īmpreună cu cei doi fii .
Arestat la 15 nov.1949
(īmpreună cu soţia ) ;condamnat la 10 ani muncă silnică
( Sentinţa nr. 1183/20 dec.1950 ).La 10 oct.1959, Serviciul de
Evidenţă MAI ,( Adresa nr.10057 ) a anunţat
penitenciarul Piteşti că i s-a suplimentat pedeapsa cu īncă
6 ani īnchisoare .
"Graţiat " īn 1964, cu Decretul
411 .
- Ecaterina-soţia lui
Virgil, casnică, n.īn 1908, īn satul Brădetu,
com.Brăduleţ-Argeş.
Arestată pe 2 nov.'49 ,
īmpreună cu soţul , pentru sprijinirea col.Gheorghe Arsenescu
.Torturată īn anchetă la Securitatea Piteşti ; condamnată
la 4 ani īnchisoare ; īnchisă la Piteşti, Jilava şi Mislea ;
eliberată la expirarea pedepsei.
Rearestată īn 1959 ;condamnată
la 20 ani muncă silnică ;detenţia la Piteşti, Jilava
şi Miercurea Ciuc . "Graţiată" īn 1964,
cu Decretul 411 .
- Alexandru - student la Cluj .Īn
nov.'49 , după arestarea părinţilor, s-a alăturat
mişcării de rezistenţă .Arestat la 2 martie1950 ; torturat
īn anchetă la Securitatea din Piteşti ; condamnat la 4 ani
īnchisoare ; eliberat . Rearestat īn 1959 (de pe masa de
operaţie dintr-un spital din Cluj ); condamnat la 20 ani muncă
silnică ( Sentinţa nr.18 / 13 febr.1960 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti . "Graţiat" īn 1964, cu Decretul
411.
- Ion - student la
Cluj.După arestarea părinţilor, īmpreună cu fratele , s-a
alăturat mişcării de rezistenţă. Din cauza unor
neīnţelegeri, pe 6 sept.1952, a fost īmpuşcat de Petre
Arnăuţoiu şi īngropat lāngă bordeiul din munţi .
Profesor din Corona
-Braşov (fost consilier al cmd.legionar Radu Mironovici ).
Arestat şi condamnat
īn 1948 īn "loturile
legionare" ;detenţia la Jilava şi Aiud ; eliberat. Rearestat
īn 1956 ; condamnat la 20 ani muncă silnică īn "lotul
Faliboga" ( Sentinţa nr.1 203 /1957 ,preşed. Paul Finichi ) de Tribunalului Militar -Sibiu .
N.1885, Broşteni -Vrancea
.Licenţiat īn Drept, Filozofie şi Istorie.Prof.secundar
la Craiova şi Rāmnicu Vālcea, redactor la ziarul "Lumina"
( Vālcea ).Decorat cu Coroana Romāniei pentru fapte de arme īn primul
război mondial.Īn 1918,īn Parlamentul refugiat la Iaşi ,deputat junimist-conservator
al ţărănimii ,īn Colegiul III.
După război, profesor la
şcoli militare şi la liceul "Spiru Haret" din
Bucureşti ( 1919-1923 ), avāndu-l printre elevi pe Mircea Eliade.
Membru al P.Ţ condus de Mihalache ( 1919-1926 ), al
PŢ-Lupu(1926-'33 ),revenint apoi la PNŢ(1934 ).Contestatar al
regimului Antonescu ,retras la o fermă din Periş ( 1941-'44 ).
Arestat la 2 martie 1949,cu domiciliu
obligatoriu la Focşani.
Rearestat īn martie
1952.Detenţia īn lagărele de muncă forţată de la
Coasta Galeş şi Peninsula. Eliberat īn iulie 1954 .
Profesor din satul
Bălteni ,com.Perieţi -Olt.Arestat şi condamnat īn
1949 . A murit īn 1950,la
Aiud, īn urma torturilor din timpul
anchetei.
Īnvăţător īn
com.Ţifleşti -Vrancea .O vreme, partizan din grupul Ion
Paragină , apoi, īntr-un grup
separat , care īşi aveau bordeele īn pădurea Tihăria. Īn principal, acţiunea avea drept scop
lupta pentru protejarea drepturilor de proprietate asupra pămānturilor
moştenite de ţărani prin hrisoave de pe vremea lui
Ştefan cel Mare . Īn noaptea de 18
oct.1949 ( prin delaţiunea unor agenţi securişti strecuraţi
printre partizani ), grupurile au fost atacate de Securitate.Gh.Mălăcescu,
a fost arestat ; torturat la Securitatea din Galaţi ; condamnat
la muncă silnică pe viaţă .
/Dumitru (fiul )- elev de
19 ani , arestat la 6 dec.1949 ; torturat la Securitatea din
Galaţi ; condamnat la 2 ani muncă silnică ;a murit pe
27 nov.1951 , la Poarta Albă , cu 9 zile īnaintea expirării
termenului de pedeapsă.
[LD: mărturisim
regretul de a nu avea (īncă )
memoriile-document " Pătimiri şi iluminări din
captivitatea sovietică" ale acestui martor lucid , care
tratează drama romānilor prizonieri din lagărele sovietice.
Preluăm informaţiile şi cāteva fragmente din Dicţionarul
lui Cicerone Ioniţoiu .
Pentru a
evita confuziile, precizăm că nu
este vorba de brigăzile de voluntari pregătite şi
aduse īn ţară de Ana Pauker et & -Tudor Vladimirescu sau
Horia, Cloşca şi
Crişan -ci este vorba de ofiţerimea romānă demnă,
care nu a căzut īn plasa propagandei comuniste , a fost reţinută
īn lagărele de prizonieri īncă
10 ani şi, după repatriere, a īndurat represiunea comunistă
din propria ţară. ]
Profesor de L.Romānă
la liceul "Gheorghe Lazăr " şi "Aurel Vlaicu
" ;autor de studii literare şi eseuri filozofice , traducător de
poezie din l.franceză. N.īn 1915, la Bucureşti ;
Ofiţer (r.) ,combatant īn războiul
din Răsărit, căzut prizonier la sovietici.
Din mărturiile sale :<...noi
romānii ( mai precis ofiţerii ) am fost singurii care am
reuşit īn februarie 1948 , īn lagărul
Mănăstārca-Orank , printr-o cvasi unanimă grevă a
foamei ce a antrenat 1500 de oameni ,să
constrāngem discreţionara putere sovietică să ne repatrieze
.
Această repatriere
smulsă stăpānirii ,prin care majoritatea ofiţerimii noastre a
putut intra īn ţară cu fruntea sus ,nepecetluită de semnul
infamant al trădării, a īncununat periplul captivităţii
noastre cu un final apoteotic... >
Care a fost "finalul apoteotic " ? : la revenirea īn
ţară( 1957 ) a fost dus
direct la penitenciarul Sighet, apoi īn
lagărul din Bragadiru , unde a fost reţinut 8 luni
şi jumătate.
După revoluţia din Ungaria , toţi cei cu dosare NKVD
au fost rearestaţi.
Mărculescu Radu a fost cuplat "lotului Constantin Puiu
Anastasiu" ( 10 apr.1959 ) şi
judecat de Tribunalul Militar -Bucureşti ( preşed. Finichi Paul ).
Mărturiile sale au putere de dovezi
privind intenţia genocidară :<Securitatea născoceşte comploturi
,operează arestări , desfăşoară anchete īn
cursul cărora torturează şi schingiuieşte şi, īn
final, instrumentează procese. Evantaiul acestor acţiuni
juridice era vast şi se īntindea pe toată ţara .Īn acest gigantic
şi demenţial vārtej de procese, unul de mari
proporţii ni s-a īnscenat şi nouă, prizonierilor din
rezistenţă.
De fapt , n-a fost un
singur proces, ci o galaxie de procese unele mai mari, altele mai
mici, toate gravitānd īn jurul unui proces pivot care īl avea ca personaj central pe
Constantin Puiu Atanasiu de care se legau iţele, artificial
fireşte ,tuturor celorlalte .Īn această galaxie am fost şi eu
plasat pe orbita unui proces , cu īncă trei complici , cu care
īnsă nici nu mă cunoşteam, [...] Mie īmi imputatu 3 peme
scrise īn captivitate şi aduse īn ţară prin memoria unor
prieteni care le preţuiseră [...] cum eu am rezistat la presiunile
anchetei, şi n-am recunoscut nimic, iar martorii folosiţi ca
acuzatori , cu toate intimidările şi chiar torturile la care au
fost supuşi ( unii dintre ei erau deja condamnaţi la moarte ) au
contestat cu īnverşunare īn instanţă tot ce li se atribuise
că ar fi declarat īmpotriva mea, completul de judecată s-a
văzut - spre stupoarea lui - lipsit de probe. >
Neputāndu-l condamna, dar nedorind să-l
scape din gheare, după un an de aşteptare īn celulele de la
Uranus , a fost transferat la Periprava, unde i s-a comunicat că
M.A.I. i-a dat o pedeapsă
administrativă de 72
de luni ( adică o condamnare de 6 ani , fără proces ).
A executat doar 5 ani, fiind "graţiat"
īn 1964, cu Decretul 411 .
[LD: Pentru valoarea documentară şi literară,
recomandăm volumul său de memorii
"Pe
muntele Ebal" , apărut īn 1990. ]
Profesor de L.romānă,tānăr
poet şi prozator , fiu de păstor aromān .N.īn 1918, īn com.Turia
-Grecia ( Macedonia ).Licenţiat al Facultăţii de Litere
şi Filozofie a Universităţii -Bucureşti ( 1943 ).
După 23 aug.'44, referent de
presă la Departamentul Naţionalităţilor.
Īn 1945, fiind dat afară pentru
că a refuzat să devie membru PCR , a plecat profesor īn
oraşul Bistriţa Năsăud. Arestat īn 1949 ; torturat
la Securitate ; judecat cu lotul "Garda Albă "
; condamnat la 7 ani īnchisoare . A trăit calvarul penitenciarelor
şi lagărelor de exterminare de la Aiud, Mărgineni, Piteşti
. Īn toate , a fost mereu pedepsit ,pentru că se opunea cu
demnitate măsurilor abuzive ale administraţiei .
"Eliberat" īn 1956
,a supravieţuit ca salahor : culegător de zmeură,
săpător de fāntāni, confecţioner de lăzi, şef de
coloană hipo, om de serviciu .ş.a.ş.a. După 15 ani de
viaţă "marginală" ,a redevenit... poet şi
prozator. A murit īn 29 nov.1996, la Cluj.
Īnvăţător īn com.Īntregalde
-Alba , n.īn 1904.Arestat pe 11 mart.1949 , pentru sprijinirea mişcării de rezistenţă "Frontul
Apărării Patriei Romāne "condusă de Nicolae Dabija.
Torturat īn anchetă la
Securitatea-Sibiu de securiştii lui Gh.Crăciun ;condamnat la
20 ani īnchisoare de Tribunalul Militar-Sibiu(28 oct.1949 ) ;a
murit la scurt timp după condamnare.
[ LD: Vezi pe larg la Tablou PNŢ ]
N.1882, Topoloveni -Argeş. Absolvent al
Şcolii Normale din Cāmpulung -Muscel , īnvăţător
la Topoloveni ,la 18 ani .A intrat īn politică din 1914,pentru emanciparea
ţărănimii , īn cadrul mişcării de inspiraţie
haretiană ,condusă de Dobrescu-Argeş.
Fondator al Partidului Ţărănesc
( 1918 ),cofondator -īmpreună cu Maniu -al PNŢ (1926)
Preşed.alternativ al PNŢ (īntre 1933-1937 )
La 14 iulie 1947, cu aprobarea lui Maniu ,Ion
Mihalache ( cu un grup de fruntaşi PNŢ ) a īncercat să plece
din ţară cu un avion [ Vezi pe larg Fuga de la Tămădău ]
Īntreg grupul a fost
arestat şi īnvinovăţit de "trădare
naţională ".
A fost arestată
īntreaga conducere.A urmat procesul ( 29 oct -11 nov.'47 ).
Ion Mihalache a fost condamnat
la pedepse ce īnsumau 104 ani de īnchisoare (Sentinţa nr.1988/
11 nov.) Detenţia a executat-o la penitenciarele MAI, Galaţi, Sighet
şi Rāmnicu Sărat .
A murit īn timpul
detenţiei,la Rāmnicu Sărat, pe 5 martie 1963.
[LD: Acest om, după dec.1989, a fost numit director la şcoală. A fost
bătut şi omorāt după alegerile din 1990, de un fost activist comunist, pentru că
făcea campanie
electorală pro-
PNŢ. Criminalul a fost achitat . ]
Īnvăţător
,
directorul şcolii din saul Udeşti , com.Forăşti-Suceava ;
combatant īn ambele războaie mondiale ( cpt.r. ); membru activ PNŢ.Dat
īn urmărire după alegerile din '46 ; condamnat la 6
luni īnchisoare ( īn
lipsă ) ; a stat ascuns 7 ani .
Īn 1953, prins şi
arestat , a fost condamnat la 15 ani īnchisoare ( reduşi
ulterior la 4 ani ) .
Īnvăţător, fost
legionar , n.īn 1910, īn satul Motnău, com.Dumitreşti -Vrancea.
Īn 1941,voluntar pe frontul de
Răsărit , a fost luat prizonier de sovietici.Opunāndu-se la
racolarea de "voluntari " pro-comunişti, a fost internat īn
lagărele de prizonieri din Oranki şi Uhta.Repatriat īn
1948,a fost arestat īntr-un grup numeros ( 1949 ) pentru īncercarea de a
organiza o mişcare de rezistenţă anticomunistă īn
munţii Vrancea ; condamnat la 10
ani īnchisoare ;īnchis la Canal, minele Baia Mare şi Cavnic, Aiud
şi Gherla.
La expirarea pedepsei , īn loc de eliberare,
a fost condamnat cu o pedeapsă administrativă ,, trimis iar la
Periprava la Tăiat stuf. Eliberat īn 1964.
Profesor īn Bucureşti.Arestat
īn aug.'58, pentru că īn locuinţa sa se ţineau cenacluri
literare la care participa şi părintele Daniel (Sandu Tudor )
,stareţul de la Rarău .
Anchetat şi
judecat īn "lotul Rugul Aprins " ; condamnat la īnchisoare
.
Profesor de
Filozofie-Bucurşti.Īn anii 1977-'78 , a protestat contra muncii silnice
din īnchisori şi lagăre , invocānd respectrarea drepturilor
omului . Arestat īn 1978, a fost supus unui tratament
psihiatric.
-Gheorghe
-īnvăţător īn satul Scorila ,
com.Vlădaia-Mehedinţi.Membru PNŢ (fondator al PŢ-Ion
Mihalache) ; deputat de
Mehedinţi īn legislaturile PNŢ.
Arestat la 15 mart.1947 ;
eliberat din lagăr , grav bolnav , a murit pe 7 sept.1947.
-Ion Scorila (fiu )-căpitan
deblocat , devenit contabil.Arestat pe 12 sept.1948 de Securitatea
-Timişoara ; condamnat la 5 ani īnchisoare ( Sentinţa nr. 1
737 /30 nov.1949 ) de Tribunalul Militar-Timişoara ; eliberat la 23 dec.'53 .
Rearestat pe 5 iul.1954 ; condamnat
la 5 ani īnchisoare, pentru tentativă de trecere a frontierei ;
amnistiat la 18 oct.1955.
După eliberare, a scris un Memoriu
despre situaţia deţinuţilor politici , pe care i
l-a dat lui Dinu Constantin Pillat să-l trimită īn
străinătate lui Mihai Fărcăşanu .
Rearestat pe 23 iul.1959 de
Securitatea din Craiova şi trimis
la Bucureşti ( Malmaison ) .
Judecat īn procesul
"Constantin Noica-Dinu Pillat " ; condamnat la 20 de ani
muncă silnică ( Sentinţa nr 24 / 1 mart.1960 ) pentru
"crimă de uneltire īmpotriva statului şi propagandă īn
favoarea schimbării regimului comunist ,prin război " (
īncriminat de art. 209 C.P ) ."Graţiat" īn 1964 , cu Decretul 411 , a fost
īn continuare supravegheat de Securitate .
Īn 1976, i s-a regizat un proces
şi a fost judecat "īn faţa oamenilor muncii "
.
Īnvăţător, director de
şcoală , īn com. Săuca (Satu Mare ) , combatant ( cpt.r. ) īn al
doilea război mondial , decorat cu
ordinul "Mihai Viteazul" .Pentru prestigiul său, a fost īnsărcinat
de autorităţi, īn toamna 1948,să convoace
īnvăţătorii greco-catolici din judeţ pentru a semna acceptarea trecerii la
religia ortodoxă. Spre nemulţumirea autorităţilor, a
spus ,printre altele :<Nu trădaţi Biserica şi Neamul că ne va pedepsi Dumnezeu
şi şi ne va osāndi istoria.> Majoritatea
īnvăţătorilor a
părăsit sala, refuzānd să
semneze .
Securistul prezent l-a
īntrunire l-a arestat pe loc ;torturat la Securitatea din Carei şi Satu Mare.Condamnat la īnchisoare de Tribunalul Militar -Cluj ; īnchis la
penitenciarul din Cluj.
La "eliberare " (
fără serviciu, salar ,
casă ) i s-a fixat domiciliu
obligatoriu īn Cluj, fiind silit
să-şi cāştige existenţa ca muncitor calificat.
Īnvăţător īn Meteş-Alba
.Arestat ca membru al org." Frontul Apărării Patriei
" .
Omorāt īn timpul anchetei , la Securitatea
din Deva.
-Moroianu , Grigore
Īnvăţător īn Dulgheru
-Constanţa, n.īn 1929.Arestat la 13 mai 1950 ;torturat la
Securitatea din Constanţa de cpt. Sepi Năstase , care i-a īntocmit
dosarul ) ; condamnat la 10 ani īnchisoare
( Sentinţa nr.311 / 28 aug.1950,
de preşed.mr.Şandrea Gheorghe ), pedeapsă redusă la 7 ani (
la recurs ).Detenţia la Jilava, Canal, Aiud şi Gherla .
[Vezi
la Tabloul Ţărani-
cazul Motrecu ]
Īnvăţător, n.īn 1920,partizan
din primăvara'44, īn gruparea Vladimir Macoveiciuc ( contra
armatei de ocupaţie sovietice īnainte şi după 23 august ).
După moartea lui Macoveiciuc , a stat
ascuns prin munţi , iar din 10 apr.1949, s-a alăturat grupării
Constantin Cenuşe .
Condamnat -īn contumacie -la
8 ani īnchisoare ( Sentinţa nr. 762 / 26 sept.1950 ).
S-a predat la 26 iunie 1951. Securitatea a
īncercat să-l folosească la prinderea partizanilor din
Făgăraş-gruparea
Ion Gavrilă - dar el le-a dejucat capcana (
securiştii au fost īmpuşcaţi de partizanii avertizaţi)
şi s-a alăturat grupării Vasile Vatamaniuc
participānd la confruntarea de la Bātca Corbului , īn care au fost
īmpuşcaţi 2 securişti (
18 oct.55 ). A stat ascuns īn Obcinele
Bucovinei , timp īn care soţia, părinţii şi fraţii
i-au fost arestaţi, anchetaţi, şi condamnaţi.
Condamnat la moarte -īn contumacie- ( Sentinţa nr. 969
/ 30 iul.1956 ) de Tribunalul Militar-Iaşi Prins pe 13 ian.'58 ; executat
pe 29 iulie 1958, īn penitenciarul din Botoşani .
Cāteva extrase din Sentinţa nr.969 / 30
iul.'56. : <Īnvinuitul Motrescu Vasile īnainte şi după 23
August 1944 a făcut parte din banda lui Macoviciuc Vladimir
(īmpuşcat de organele de urmărire ) [...] fugar īmpreună cu Cenuşe
Constantin (condamnat ) şi alţii , comiţānd o serie de tālhării
contra cetăţenilor cinstiţi din regiunea Suceava >;
<Devenit fugar Motrescu Vasile s-a īnarmat cu o armă Z.B.
desfăşurānd la īnceput singur şi apoi din anul 1952-1953 ,
īmpreună cu fraţii Ion şi Gheorghe Chiraş şi
Vatamaniuc Gavril ,activitate teroristă īn regiunea Suceava .
> ; <Banda īn frunte cu Motrescu Vasile şi-a propus drept scop
să stea astfel īnarmată ,iar membrii ei fugari, pānă se
va schimba regimul din RPR .>;< ...s-au hotărāt
să-şi construiască bordeie şi colibe camuflate unde
stăteau ascunşi şi de unde au īnceput să-şi
desfăşoare acţiuni teroriste , să jefuiască cabanele
muncitoreşti ale IFET ,stānelor diferitelor cooperative etc.>
După ce sunt enumerate zeci de asemenea incursiuni şi crime , pe baza
mărturiilor din dosare ,se arată :<După 18 ian.1955,
īnvăţătorul Motrescu Vasile s-a despărţit de
ceilalţi membri ai bandei [...]şi īn prezent este dispărut de
la domiciliu fiind fugar [...] >.
Pentru ca, īn consecinţă, cu
unanimitate de voturi , făcānd aplicaţiunea art.342 CJM [ Cod
Justiţie Militară ], a art.1 şi 4 din Decret 199 /1950 , a art.25 Cod
Penal <īl condamnă pe
Motrescu Vasile la moarte prin īmpuşcare pentru crima p.p.din
art.1 D.199 / 1950 .Confiscă īntreaga avere personală .>
Īnvăţător īn
Hălmăgel-Arad.Delegat la urne īn alegerile din 19 nov.1946, a
protestat īmpotriva fraudelor executate de comunişti ( Sătenii au
deşertat urna şi au constatat frauda ; preşed.secţiei a
scăpat cu fuga ).Arestat īn 1949 - īmpreună cu doi din
candidaţii din '46 ; judecat şi condamnat la 5 ani īnchisoare (Sentinţa
nr.294 / 21 mart.'49 .
Procuror- Suroiescu Grigore ;
preşed.judecător-Halmoş Livia. ) de Tribunalul Militar
Sibiu ( sau Braşov )
Profesori (fiii prof. univ.Dumitru
Munteanu -Rāmnic, decedat la Sighet ) foşti colaboratori ai lui
Nicolae Iorga (Horia -fusese şeful de cabinet al savantului ) . Arestaţi
īn 1949 ;condamnaţi .
Asistent la Facultatea
de Drept din Bucureşti ;licenţiat al Facultăţii de
Drept şi al Facultăţii de Litere şi Filozofie ,
doctor īn Drept. N.īn 1914, īn com.Vālcele -Olt. Epurat din
īnvăţămānt , īn 1949 ; arestat şi condamnat la 15
ani īnchisoare de Tribunalul Militar Piteşti pentru " crima de uneltire contra
ordinii sociale" ( art. 209 C. P. )
Detenţia la penitenciarele
Piteşti, Jilava , Aiud, Gherla şi iar Aiud.Eliberat īn 1964.
Īnvăţător īn Caracal-Olt.Arestat
īn 1950 ; judecat īn 1951 ,īntr-un "proces -lot" īnscenat menit
să compromită reprezentanţa diplomatică a
Vaticanului la Bucureşti.
Condamnat de Tribunalul Militar-Bucureşti
( cf.art. 209 C.P. ) Detenţia la Jilava şi alte īnchisori.
Īnvăţător īn
Cernavodă-Constanţa. Arestat şi judecat īntr-un "lot
cadre didactice " cf. denunţului inspectorului Lazăr Ştefănescu.Condamnat
la muncă silnică pe viaţă ( Sentinţa nr.138
/ 4 martie 1952 ) pentru "uneltire contra securităţii
statului" ( art.209 C.P. ).
Director adj.al Institutul de
Cercetări Pedagogice şi Psihologice .
Anchetat īn 1982, ca adept
al "meditaţiei transcedentale ".
Profesor de Silvicultură la Liceul silvic din Cāmpulung
Moldovenesc-Suceava. Arestat de Securitatea din Suceava,pentru că
ar fi arătat la ore fotografii cu oraşul Veneţia. Torturat īn
anchetă ( de lct.col.
Dubincă ) Condamnat la īnchisoare ; detenţia la Gherla.
Profesor
de Matematică la Liceul "Gheorghe Şincai" din
Bucureşti .N.īn 1913, īn Brăila.
Arestat pe 15 sept.1949
; judecat cu un lot de elevi din org. anticomunistă "
Coloana 6"; condamnat la 6 ani īnchisoare ( 1950 )
.Detenţia la Jilava, Gherla şi lagărul Peninsula.
Caracterizat de colegii de suferinţă
ca un om de mare caracter.
Eliberat la expirarea pedepsei ( 1956 ) , a
fost rearestat īn 1958; anchetat la Securitatea din Bucureşti (
Uranus ),īn legătură cu Gr.Zamfirescu ( judecat īn lotul Atanasiu ).
Īnvăţător īn com. Măgireşti
-Bacău .Arestat īn noaptea de An Nou ( 31 dec.1956 ) ; torturat īn anchetă
la Securitatea din Bacău ; condamnat la 7 ani īnchisoare de
Tribunall Militar Iaşi.
Īnvăţător , n.īn 1913, īn satul
Dunărea ,com.Seimeni -Constanţa. Arestat īn 1951 ; torturat la
Securitatea din Constanţa ;judecat cu
"lotul īnv. Ion Antohi" (cel arestat īn ajunul
alegerilor din 1946 - pentru că n-a
vrut să colaboreze cu prefectul comunist Victor Duşa -
denunţat de inspectorul Lazăr Ştefănescu );condamnat la muncă
silnică pe viaţă şi confiscarea averii ( Sentinţa
nr. 138 / 4 mart.1952 ) de Tribunalul Militar- Constanţa ;
detenţia la penitenciarele Constanţa, Jilava şi Aiud. "Eliberat" pe 5
apr.1964, cu Decretul 411 -graţieri .
Profesor de L. romānă la Şcoala Normală
"Ştefan Velovan" din Craiova, n.īn Castranova-Dolj. Secretarul
org.PNŢ al jud.Dolj.Arestat şi condamnat la īnchisoare de
cāteva ori, īn perioada 1947-1958.Ultimii ani de detenţie īn
penitenciarele din Craiova, Jilava,
Galaţi şi Botoşani .A murit īn 1962, īn penitenciarul
Botoşani .
Profesor de Matematică
la liceul "Negru Vodă" din Făgăraş ( Braşov
). Tatăl partizanului Gelu Novac (īmpuşcat īntr-o ciocnire cu
Securitatea, pe 6 aug.'54 )şi al Gemei Novac (arestată şi
torturată la Securitatea din Braşov, a născut -o pe Mihaela la
Văcăreşti ) .
Arestat şi anchetat de Securitatea din
Braşov ;condamnat la 5 ani īnchisoare ; a murit īn detenţie.
Īnvăţător
din
satul Roşiori, com.Dulceşti-Neamţ , membru PNŢ . Arestat
īn 1950 pentru difuzare de manifeste ;judecat īn "lotul Miron
Gheorghe " ( alcătuit
din 30
naţional-ţărănişti ) ; condamnat la 7 ani
īnchisoare ( Sentinţa nr. 873 / 1950 ) de Tribunalul
Militar-Iaşi .
Profesor de matematică
īn Rădăuţi-Suceava , n.īn 1924 īn Basarabia.
Īnchis īn perioada
1959-1964 pentru activităţi contra regimului comunist-dejist.
Rearestat pe 4 dec.1981 ,ca autor al
unor versuri īn care se vorbea despre lupta pentru eliberarea de sub
dictatura comunist-ceauşistă. Condamnat la 8 ani īnchisoare,
executaţi la Suceava, Jilava şi Aiud. A murit īn drum spre
Jilava,pe 23 martie 1985 .
Profesor de muzică, dir. Şcolii
nr.1 din Lugoj ( o vreme,primar al oraşului),compozitor de cāntece
religioase ,director de onoare al corului "Ion
Vidu" . Arestat pe 15 august 1952 ; condamnat administrativ
( ? ) ; īncarcerat la Ghencea şi transferat la muncă silnică īn
lagărele de la Canal ( Galeş, Peninsula, Poarta Albă )
Eliberat īn mai 1954.
Īnvăţător .Arestat īn
mai 1950 ; anchetat a Securitatea din Iaşi īn legătură cu
"lotul prof. univ. Ioan Gheorghiu " ( judecat īn procesul
īnscenat Legaţiei Franţei la Bucureşti ;condamnat la 15
ani muncă silnică , la 15 oct.1950, de Tribunalul Militar -Iaşi
) O.G.-judecat şi condamnat la īnchisoare ( Sentinţa
nr.153 / 31 martie 1951 ) de Tribunalul Militar-Iaşi .
N.īn 1885 , īn satul Homorodu de Mijloc ,
com.Homorod- Satu Mare ; cu studii de teologie la Cluj şi Budaopesta ;
luptător (voluntar īn armata romānă
) īn războiul reīntregirii Romāniei Mari .
Director la liceul "Simion
Bărnuţiu" din Şimleul Silvaniei şi "C.Daicovici
Loga" din Timişoara ;
pensionat īn 1945 .Membru PNL, prefect al jud.Sălaj, īn guvernarea
Vintilă Brătianu (1927-1928)
Arestat la 15 august 1952 , de Securitatea
din Oradea ; judecat şi condamnat de Tribunalul Militar -Timişoara
( ? ) ;detenţia la penitenciarul Ghencea, Poarta Albă, Coasta
Galeş, şi Capu Midia ( torturat de brigadierul Crăciun ) .A murit la 4
ian.1953 , fiind aruncat la groapa comună din Năvodari .
Īnvăţător īn Pecica-Arad.Arestat
īn 1959 ; anchetat-torturat la Securitatea din Arad ;condamnat la 3 ani
īnchisoare de Tribunalul Militar-Timişoara , pentru "crima
de uneltire contra ordinii sociale"
( art. 209 C.P: ) Detenţia
la penitenciarele Arad, Timişoara şi Gherla.
Asistent universitar, fiul criticului
şi istoricului literar Perpessicius[ Dimitrie S.Panaitescu ]. Arestat
īn 1959, īmpreună cu un grup de studenţi de la Facultatea
de Litere .Anchetat la Jilava şi
condamnat .
Īnvăţător īn com.Arpaşul
de Sus.Arestat pe 11 dec.1956, de către lct.mj.de securitate Izu Averbuch ; predat
la Sibiu, unde a fost bătut cu bestialitate de echipa lui Gh.Crăciun.
Judecat şi condamnat
īntr-un lot de partizani din
Făgăraş ( aug.1957 )
; detenţia la Braşov, Aiud, şi lagărele din
Bălţile Dunării . S-a īmbolnăvit la Salcia ( TBC şi
sciatică ) şi a murit la scurt timp după "eliberare"
.
Īnvăţător īn com.Benic- Alba,
n.īn 1925 .Luptător īn grupul de partizani "Frontul
Apărării Patriei Romāne " ( Muntele Mare ),condus de mr. de grăniceri Nicolae
Dabija. Īn atacul Batalionului 7- Intervenţie -Floreşti din Cluj (4/5 martie '49 ), Pascu
Cornel a fost printre cei 17 partizani
īmpuşcaţi īn ascunzătoarea unde aveau sălaşul .
Īnvăţător īn Vişag,
reg.Huedinului.Participant la şed. din 9 apr. 1949 a org."Cruce
şi Spadă " , (la care a jurat credinţă lui
Gheorghe Gheorghiu -Mărăşeşti ) Arestat ( o
dată cu ţăranul Paşca Traian şi alţi ) la 12
apr.1949 de Securitatea din Cluj ( la ordinul lct.col Patriciu )
; condamnat ( Sentinţa nr. 1545 / 23 sept.1949 ) de Tribunalul
Militar-Cluj. Detenţia la Gherla şi minele de plumb .
Profesor ,n.īn 1916, īn com.Belint
( lāngă Lugoj ). Absolvent al Academei Comerciale din Cluj şi
Braşov ( 1942 ). Lct. rezervist ,a luptat pe Frontul de Vest ,căzānd
prizonier īn Cehoslavacia.
Repatriat,cunoscut pentru simpatiile sale
legionare, acuzat īn 1946 de "trădare
de patrie" , a fost arestat , judecat şi achitat de Curtea
Marţială din Bucureşti , reluāndu-şi activitatea
profesorală la Lugoj. Reclamat de
un coleg, a fost rearestat 1949 ; anchetat -torturat la
Securitatea din Timişoara ; judecat īntr-un proces īnscenat
īntr-un "lot de 27 persoane
" ; condamnat la 12 ani muncă silnică de Tribunalul
Militar-Timişoara , pentru cāteva capete de acuzare foarte grave (
că ar fi dezertat ; că ar fi trecut de partea inamicului german
;că s-ar fi īncadrat īntr-o echipă teroristă romāno-germană
-" Nesstrupp 24 ") . Īnchis la Aiud, a fost eliberat abia
īn 1964, deşi pedeapsa expirase īn 1962.
[ LD: Dăm acest caz pentru a se vedea "persecuţiile
cu mănuşă" īn timpul regimului Ceauşescu : este ţinut
sub observaţie de Securitate ;
este transferat abuziv de la Muzeu la Bibliotecă.
Probabil
, dosarul său de la CNSAS - dacă mai există - va dezvălui cine i-au fost
"urmăritorii" , şi reţeaua de "informatorii
" Prin munca sa, prof. Păltānea , a devenit membru al Institutului
Romān de Genealogie şi Heraldică "Sever Zottta " din
Iaşi ,autor a unor valoroase studii genealogice
( Viaţa lui Costachi
Negri ; Neamul logofătului Costache Conachi ), a publicat numeroase documente comentate şi
studii privind istoria ţinuturilor romāneşti de la Dunărea de
Jos
( Istoria oraşului Galaţi , de
la origini pānă īn 1918 ) ş.a. ]
Profesor de Istorie,
n.īn 1924, la Bucureşti ;absolvent al Liceului Vasile Alecsandri-Galaţi
( unchiul său, Ion Tohăneanu - prof.de germană şi
latină - directorul liceului ) ; licenţiat al Facultăţii
de Istorie din Bucureşti ( 1947 ) ;profesor suplinitor ( 1947-'48 ) .
Arestat pe 17 mai 1948 de Securitatea din
Galaţi ; condamnat administrativ ( 2 ani ) ;detenţia la Aiud
şi Ocnele Mari . După expirarea pedepsei ( 1950 ) a mai primit o
nouă condamnare de 2 ani , fiind trimis la "brigăzile
de pedepsiţi" la Capu Midia ; eliberat pe 31 dec.1952,
profesor īn com. Văcăreni -Tulcea (din 1957 ),a continuat să fie urmărit
de Securitate .
Rearestat pe 17 mai 1959 ; torturat īn
anchetă la Securitate ; condamnat la 18 ani īnchisoare ,
după un proces īnscenat ( cf. Directivelor MAI ) ; detenţia la Aiud.
Eliberat
pe 30 iul.1964 ( cu Decertul 411-graţieri ).Angajat la Muzeul
de Istorie din Galaţi ( din 1969 ), transferat abuziv la Biblioteca
V.A. Urechia din Galaţi ( al cărui director a devenit ) ,
pe motiv că făcea "educaţie
anticomunistă " grupurilor de vizitatori ai muzeului.
Īnvăţător , din
jud.Brăila, transferat īn jud.Mureş, unde s-a īmprietenit cu Ion
Faliboga , conducătorul Comitetului Naţional de Eliberare
( īn 1956,sub influenţa revoluţiei din Ungaria,a a
elaborat o proclamaţie către popor şi planul unei
manifestaţii )
Arestat īn 1958 ; judecat īn
procesul "lotului Faliboga "
(17 mai-2 iunie 1957 ), alcătuit din 70 de persoane,de un complet
de judecată avānd ca preşedinte pe Paul Finichi ( Tribunalul
Militar-Cluj (Sentinţa nr. 12003 /1957 ). Detenţia īn
penitenciarele din Deva, Aiud şi Gherla.
Īnvăţător īn com.Bārca-Dolj, membru PNL., n.īn 1916 ( tatăl poetului Adrian Păunescu ).
Mobilizat īn al doilea
război mondial,combatant pe Frontul
de Est , pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei. Īn 1958, a fost
exclus din īnvăţămānt .
Arestat la 15 sept.1959 (īn baza
mandatului 187 / 14 sept.1959 eliberat de U.M. 0299 Baia Mare ( unde era
angajat ca magazioner la Baia Borşa-Maramureş ), pe baza unei
delaţiunii Anchetatorul Vasile
Petrescu de la Securitatea din Craiova, i-a īntocmit un dosar,acuzāndu-l
de "uneltire contra ordinii sociale " -delict
īncriminat de art. 209 C.P.A fost judecat şi condamnat la 15 ani
īnchisoare de Tribunalul Militar din Craiova , fiind eliberat īn
1964, cu Decertul 411-graţieri. A murit īn 1990.
Īnvăţător
īn com.Smārdioasa -Teleorman. Rănit īn război, pe Frontul de
Est ; activ īn viaţa culturală,cooperatistă şi
obştească a com unei .Pentru că s-ar fi opus
colectivizării , a fost īnvinuit de "legionarism" ,
refuzānd să semneze
declaraţiile pretinse de anchetatori.
A fost īnchis la Aiud ( 1949-'50
).
Profesor şi director la Liceul Tudor
Vladimirescu din Tg.Jiu , licenţiat īn Litere şi Filozofie
,n.īn 1901, la Calafat.Arestat un an , īn 1948 (? ) , pentru că organizase
sprijinirea deţinuţilor politici şi a familiilor acestora ;
pensionat īn 1958 ;rearestat īn 1959 ( grav bolnav de inimă şi
plămāni ) ; trimis la muncă forţată la Periprava, unde a
fost chinuit şi pedepsit pentru că nu-şi īndeplinea norma; eliberat
īn 1964 ( cu Decretul 411 -graţieri ).
Profesor la Şcoala
Normală Carol I din Cāmpulung -Muscel , n.īn 1907, cu studii la Paris,
licenţiat īn Teologie şi Litere.Īn 1950, īntr-o
şedinţă profesională, inspectorul comunist de la raion ar fi
spus că < tot ce construieşte partidul, printr-un
profesor, un an de zile, profesorul Haralambie Pāslaru dărāmă
īntr-o zi... >Iar dir.
şcolii , Ilie Stănculescu ( fost p.n.ţ.-ist ! ) , ar fi
completat :<...este victima universităţii decadente
occidentale ! >
Prof. Pāslaru a fost dat afară din
īnvăţămānt ; bătut la Securitatea din
Piteşti ; i s-a īnscenat un proces de " uneltire contra
ordinii sociale" ,pedepsită de art. 209 C.P. ; a fost condamnat
la 4 ani īnchisoare. După eliberare, a fost reīncadrat īn
īnvăţămānt , īn com.Stālpeni .
Profesor īn Arad, n.īn
1921, la Sāmbăteni-Arad. Arestat īn iun.1953 ; torturat īn
anchetă la Scuritatea din Arad şi Timişoara ; condamnat
la 11 ani īnchisoare pentru " uneltire contra ordinii sociale"
( art. 209 C.P. ) de Tribunalul Militar-Bucureşti. Detenţia la
Rahova, Jilava, Gherla, Aiud, Peninsula, Periprava. Eliberat īn 1964, a
devenit preot greco-catolic īn Arad.
Īnvăţător īn
com.Oţeleni -Huşi , n.īn 1900 , la Deleni -Iaşi .Arestat īn
1951.A murit pe 16 febr.1953 la
Canal, īn lagărul de la Culmea.
Īnvăţător īn
com.Roşiuţa , n.īn 1920, īn com.Godineşti-Baia de Aramă. Arestat
pe 1 sept '52; torturat īn anchetă la Securitatea din Craiova ;
condamnat la 8 ani īnchisoare (Sentinţa nr. 508 / 26 nov.'52
) de Tribunalul Militar -Craiova , pentru "favorizare şi
crima de uneltire contra ordinii sociale" : legături cu
partizanul Nicolae Trocan ( căruia i-ar fi dat 5 pachete de
ţigări, nişte fasole, o blană de oaie, ziare şi bani )
Familie de īnvăţători,
īn Constanţa.
Īnvăţătorul a fost arestat pe 15 mai 1948 ;
anchetat şi torturat de col.
Doicaru ; judecat īn "lotul dr.Ion Zeană " ( 25
inculpaţi ) de Tribunalul Militar -Constanţa ( col. C.Pavelescu ) ;
condamnat la 10 ani muncă silnică .Eliberat după 6 ani , a
fost rearestat īn 1958, anchetat, torturat şi condamnat.Detenţia
la Jilava, Aiud ,lagărul Salcia.Eliberat la graţierea din 1964..
Soţia sa a fost arestată
şi anchetată cu brutalitate īn '48 şi'49,timp de 3 luni,de
aceeaşi anchetatori.
Profesor de Muzică din
Iaşi,licenţiat al Academiei de Muzică, n. īn 1906, īn
Iaşi.
Arestat pe 30 oct.'58 ;
condamnat la 8 ani īnchisoare şi confiscarea totală a averii ( Sentinţa nr. 74 / 31 ian.'59
)de Tribunalul Militar-Iaşi ,īnvinuit de"uneltire contra ordinii
sociale" (cf. art.209 C.P. ) Īn motivarea sentinţei se specifica:<[...]
īnainte de 23 august 1944, a făcut parte din organizaţia
legionară [...] Fiind un element mistic, stăpānit şi
īn prezent de idei legionare, a trecut la o serie de acţiuni
duşmănoase īmpotriva regimului actual din RPR. Astfel, īn luna
august 1957, cu ocazia unei vizite făcute de o delegaţie
franceză īn oraşul Iaşi [...] la monumentele eroilor
francezi ,romāni şi sovietici din cimitirul Eternitatea [...] a
scris o carte poştală anonimă pe care a adresat-o regiunii PMR
Iaşi ,prin care īşi arăta nemulţumirea de felul
cum a decurs această vizită la cimitir, aducānd calomnii şi
injurii la adresa organelor de partid şi a regimului democrat
popular din ţara noastră.La percheziţia domiciliară
[...] s-au găsit versurile intitulate " Poezie Populară
Basarabeană" , care au un caracter naţionalist .>
[LD: Lot format din 3 inculpaţi din raionul Baia de
Aramă , reg.Craiova , membri ai org. "Mişcarea Romānă de
Rezistenţă" :Totir- īnvăţător īn Turnu
Severin, n.īn 1903 ,īn com. Vladimireşti ;
Trocan - agricultor īn satul Valea
Perilor, com.Catune ;Năsărāmbă- mecanic īn Turnu Severin
, n.īn1913 ,īn com.Ratezu .Vezi pe larg sentinţa şi procesul
-verbal de execuţie ( Arhiva Miniesterului Apărării
Naţionale" ) īn vol.publicat de
Lupu,Nicoară, Onişoru, Sentinţe comentate ,
p. 203 şi urm.
LD: pentru acest "caz" Procuratura Romāniei "post-comuniste", Direcţia
Procuraturilor Militare , a dat
un răspuns şocant ( Nr.113 / 26 .II.1991 ) petentului Totir D.Constantin
( fiul celui condamnat şi
executat pe 20 iul.'53 ) : <La scrisoarea adresată Parlamentului Romāniei
vă facem cunoscut că, examināndu- se cauzele la care vă
referiţi , nu au rezultat motive pentru declararea recursului
extraordinar .Procuror militar adjunct , ss indescifrabil > ]
Totir , Trocan şi
Năsărāmbă au fost condamnaţi la moarte
şi confiscarea averii ( cf.Sentinţa nr. 307 / 26
nov.'52 )de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti ( īn deplasare
la Craiova ) pentru "crima de trădare
de patrie ,procurare şi transmitere către o putere
străină şi duşmană statului de informaţii
secrete şi uneltiri contra securităţii interne şi
externe a RPR " (cf. art. 1 şi 4 din Decretul-Lege nr.199 / 1950)
Extras
din Sentinţă : <...inculpaţii
din acest proces ,toţi elemente duşmănoase regimului de
democraţie populară, majoritatea foşti membri īn partidele
istorice , s-au constituit īntr-o organizaţie
contrarevoluţionară [...] care avea drept scop lupta
īmpotriva regimului actual [...] acte de teroare , redactare şi
răspāndire de manifeste , agresiune faţă de
autorităţi ,spionaj īn favoarea puterilor imperialiste
etc.[...] īn scop de a sprijini puterile imperialiste īntr-un eventual
război cu RPR sau cu URSS [...] >
"Dezvăluind " faptul că Totir a avut sarcina de a
recruta elemente din PNŢ-Maniu
şi elementele chiabureşti din mediul rural ,
Năsărāmbă - elemente pe linia PSDI-Titel Petrescu ,
Florescu- orice elemente
duşmănoase ;"demascānd" faptul că au
căutat legături cu "organele iugoslave titoiste
" ( UDB -ul iugoslav ! )prin care au trimis o scrisoare la
ambasada Franţei la Belgrad spre a fi radio- transmisă ; "īnfierānd
" legăturile cu "teroristul Trocan Nicolae "
( fugar īn munţi, urmărit de Securitate ) pentru a-i instrui pentru
acţiuni de "teroare, diversiune şi sabotaj " tribunalul
dădea sentinţa de condamnare la moarte .
Executaţi īn penitenciarul Craiova ( cf. Procesul
-verbal de execuţie din 20
iul.'53 ).
Extras
din P.V.de la execuţie : <Īn vederea executării
condamnaţilor la moarte [....] s-a fixat executarea sentinţei
[...] au fost aduşi condamnaţii sub escortă [...] li s-a
adus la cunoştinţă condamnaţilor că hotărārea a
rămas definitivă şi a sosit timpul să-şi
ispăşească pedepsele [...]
Condamnaţii au fost duşi
la locul execuţiei legaţi la ochi [...]procurorul militar a
ordonat comandantului plutonului de execuţie să procedeze la
executare [...] Comandantul plutonului de execuţie a ordonat focul
şi astfel condamnaţii au fost executaţi [...] medicul
şi procurorul militar au constata moartea [...] [...] la o oră după
execuţie ,cadavrele condamnaţilor Totir I.Nicolae ,
Năsărāmbă Dumitru şi Trocan M.Nicolae ,zis Nae, au fost
date īn primirea cdt.penitenciarului Craiova, cpt.Ioniţă
Alexandru ,spre cele legale şi pentru a dispune īnhumarea lor. " >
Profesor, licenţiat īn
Filologie, director al Casei de Cultură din Vaslui, n.īn
1931, īn Pipirig ,r.Tg.Neamţ, reg. Bacău .Condamnat la 8 ani
īnchisoare corecţională ( Sentinţa nr.299 / 7 iul.1958 ) de
Tribunalul Militar-Iaşi pentru delictul de "uneltire contra
ordinii sociale" (art.209 C.P )
Īn motivarea sentinţei se spunea: <Īnvinuitul
Văcaru Dumitru īn toamna anului 1955 a stabilit relaţii de
prietenie cu coinculpatul Popescu Aurelian ["legionar" ] cu care era coleg de facultate .Īn timpul
relaţiilor şi a discuţiilor [...] s-a manifestat deseori īmpotriva
orānduirii democrat populare ,fiind şi el predominat de concepţii
naţionalist-şovine[...]şi-a manifestat ura īmpotriva
minorităţilor naţionale din RPR, precum şi īmpotriva
URSS[...]. Cu ocazia pregătirii sărbătoririi a 500 de ani
de la īnscăunarea lui Ştefan cel Mare pe tronul Moldovei, a
colaborat cu coinculpatul Popescu Aurelian , Zub Alexandru, Bradiu Mihalache şi ceilalţi, pentru a
imprima acestei sărbători un caracter naţionalist [...] a
scris o poezie cu caracter contrarevoluţionar īndreptată
īmpotriva Uniunii Sovietice [...] intitulată "Chemarea"
prin care instiga la lupta contra regimului actual.[...] Alexandru Zub
a propus ca această poezie să fie multiplicată şi
difuzată printre studenţi şi alţi cetăţeni ce
trebuiau să participe la festivitatea de la Putna. [...] a
conceput un poem despre Ştefan cel Mare cu conţinut
contrarevoluţionar [...] >
[de continuat]