7. GUVERNANŢI, DEMNITARI
(1918-1945)
[sinteză Livia Dandara]
[ Vezi Genocidul comunist-
cronologie, context, etape ]
Împărţirea
virtuală a zonei între cei doi
dictatori - exprimată prin
optativul Uniunea Sovietică, respectiv Germania < ar
fi interesată > de anume
teritorii din România şi Polonia, urmată de anexarea efectivă a acelor teritorii , să nu însemne
" inceputul "?
Preşed.C.de M.- g-ral C.Sănătescu;
miniştri secretari de Stat : Iuliu
Maniu (PNŢ),C.I.C .Dinu Brătianu (PNL) , Lucreţiu
Pătrăşcanu (PCR ) ,C.Titel-Petrescu (PSD), g-ral Aurel
Aldea ( Interne ) ,gr.Niculescu-Buzeşti (Externe ),g-ral
Gh.Potopeanu (Ec.Naţ ), Lucreţiu
Pătrăşcanu ( ad.int.Justiţie ) ,g-ral
I.Boiţeanu (Cultură Naţ şi Culte ) ;
g-ral M.Racoviţă ( Apărare
Naţ ) ,Dimitrie D.Negel ( Agricultură ) ,C.Eftimiu ( Lucrări
Publice şi Comunicaţii ) , g-ral dr.Nic.Marinescu (
Muncă , Sănătate ).
Subsecretari de Stat :g-ral Gh.Liteanu , col.D.Dămăceanu
, g-ral Ermil Gheorghiu, viceamir. I.Georgescu , Alex.Gheorghiu .
24-26
aug.-guvernul are sediul provizoriu în pădurea Bolintin , apoi
în Bolintinul din Deal .
G-ral Sănătescu
şi g-ral Gh.Mihail ( şef MStM ) - dau directiva strategică în noile
împrejurări
În Consiliul de miniştri, Lucreţiu
Pătrăşcanu depune pr.de lege cu privire la arestarea
şi judecarea celor răspunzători de dezastrul
ţării .
Ora 17.Arestarea principalilor membri ai
guvernului Ion Antonescu .
Mareş.I.Antonescu, Mihai Antonescu ,
g-ralConstantin ( Piki )Vasiliu , g-ralC.Pantazi, col. Elefterescu
(ţinuţi într-o casă din Vatra Luminoasă de un grup de
comunişti conduşi de Emil Bodnăraş )sunt predaţi
g-ralului RIMalinovski, care-i face prizonieri. Transportaţi cu
trenul,în secret ,la Moscova,apoi la un castel ,apoi în închisoarea
"Liublianka"(2 sept.'44-apr.'46 ).
În cele 18 luni, vor fi supuşi unor
lungi interogatorii .
Prin acest decret a fost repusă în
drepturi Constituţia din 1866 , cu modificările ulterioare
aduse de Constituţia din 29 martie 1923 , care stipula
exercitarea puterilor în stat în cadrul monarhiei
constituţionale;garantarea egalităţii în
drepturi a cetăţenilor ; libertatea cuvântului, a presei, a
întrunirilor.
[ LD: Comisia Aliată de Control a fost , în realitate , un supraguvern sovietic ,care
a ignorat total opiniile
aliaţilor anglo-americani
şi ale guvernul numit de Rege, anulând , în cea mai
mare parte, intenţiile "loviturii de Palat " de la
23 august'44.
Sub
pretextul aplicării "armistiţiului " , pas cu pas, sovieticii şi comuniştii vor
cuceri puterea, anihilând atât "actorii "
de la 23 august, cât şi renăscutele
forţe democratice .]
[ Vezi prevederile la Genocidul
comunist- cronologie, context ,etape ]
- Convenţia consfinţea încetarea
operaţiunilor militare ale României împotriva URSS ,
la 24
aug.'44, ora 4 ; ieşirea din războiul purtat împotriva Naţiunilor
Unite ; alăturarea de puterile aliate împotriva Germaniei
şi Ungariei , cu cel puţin 12 divizii .
- Operaţiunile militare române
-tereste, navale , aeriene - trebuiau puse sub comanda generală a
Înaltului Comandament Aliat ( sovietic ) .
- România se angaja < să
dizolve formaţiunile de tip fascist ,cât şi
orice organizaţii care duc propagandă ostilă Naţiunilor
Unite şi în special Uniunii Sovietice >
şi să colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat ( sovietic ) <la
arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război.
>
[ LD: în locul breslelor "
fasciste" ( în care intraseră
toţi sindicaliştii şi liderii lor, inclusiv cei
social-democraţi şi comunişti ) ,epitet nefondat ,
aplicat de partidele democratice , din spirit retro-opozant regimului carlist , au urmat sindicatele "roşii
" ..
Reorganizarea sindicală va fi
confiscată şi dominată
de comunişti,asigurând mobilizarea
şi mobilitatea aşa-ziselor
<gărzi patriotice> , în lupta pentru "cucerirea "
prefecturilor, a primăriilor , şi în "aplicarea " reformelor(
agrară, naţionalizare , colectivizare ) devenind aliatul de bază al PCR în rândul maselor. ]
- Consiliul de
Miniştri hotărăşte abrogarea Legii breslelor ("Călinescu-Ralea"
, 1938 ), considerată < fascistă , după model italian
> care înlocuise sindicatele
din regimul democrat
Pe lângă miniştrii de resort,
aprobă măsura Iuliu Maniu, Dinu Brătianu , CTitel-Petrescu
, iar din partea PCR , I.Gh.Maurer
( Pătrăşcanu fiind la Moscova ).
[ LD:
"Cutie a
Pandorei "
deschisă cu învoirea partidelor democratice , lezate de
politicile precedentelor regimuri dictatoriale ( Carol II , Antonescu
), fără să fi măsurat cât de departe merseseră respectivele regimuri cu "revizuirea " aparatului funcţionăresc.
Ori, din
cercetările noastre, rezultă că , la fel ca şi în cazul
breslelor, funcţionărimea intrase în Frontul
Renaşterii Naţionale,pentru a evita licenţiarea
.
- Pe baza acestui Decret-lege, au fost revizuiţi toţi
funcţionarii numiţi din
febr.'38, dată de la care sistemul pluripartidist fusese desfiinţat.
În Consiliul de miniştri, Lucreţiu
Pătrăşcanu depune pr.de lege cu privire la arestarea
şi judecarea celor răspunzători de dezastrul
ţării
[LD: Cu acest articol-în virtutea căruia s-au elaborat legi
,decrete,circulări, ordine , a fost
deschisă calea tuturor abuzurilor , răfuelilor şi
represiunilor ce vor degenera în genocid .
Constituţia din '23 a fost
completată cu art.IV (consecinţă a Armistiţiului din
12 sept.'44, prin care Comisia Aliată (Sovietică ) juca un rol
esenţial. Articolul stipula : <Legi speciale vor
prevedea condiţiunile în care vor putea fi urmăriţi sau
sancţionaţi toţi acei care au contribuit la dezastrul
ţării , în special în legătură cu războiul
purtat împotriva Naţiunilor Unite .Aceste legi vor putea prevedea
şi măsuri pentru urmărirea averilor .>
[LD:cine sapă groapa altuia va
cădea în ea-spune
o zicală românească .
Faptul că Iuliu Maniu , Dinu Brătianu şi
Titel-Petrescu se asociază lui Pătrăşcanu ,fiind de acord cu aceste măsuri de purificare,
constituie un paradox al "specifcului românesc" ?! ]
Consil de Miniştri , în prezenţa
reprezentanţilor partidelor din BND, hotărăşte ca purificarea
aparatului de stat să ia , ca punct de plecare , data de
22 febr.1938, când Carol II a a înlocuit Constituţia'23 , cu
Constituţia'38
-Interdicţia activităţii de
presă a celor care au propagat "idei fasciste"
[LD prin această lege, guvernanţii şi
comandanţii militari din perioada 1940-'44,au fost
lăsaţi la discreţia ocupantului sovietic, producând
abuzuri fără precedent în istoria României .]
În conformitate cu art.14 din Convenţia
de Armistiţiu ,guvernul - preluând atribuţii ale puterii
judecătoreşti - şi-a
asumat misiunea <stabilirii responsabilităţii politice
şi penale împotriva autorilor şi complicilor morali
şi materiali ai dezastrului ţării >,
în special în legătură cu războiul purtat alături de
Germania hitleristă împotriva Naţiunilor Unite.
Comisia de anchetă
funcţionează pe lângă Cosiliul de Miniştri.
Este formată din 10 membri
numiţi prin Decret-regal , selecţionaţi dintre "persoane
care au practicat convingeri democratice şi constituţionale
." Termenul :cel mult 3 luni .Pentru fiecare persoană
anchetată, un Raport special
Componenţa guvernului
:PNŢ+PNL+FND
G-ral Rădescu (premier , ad-int. Interne ) ;Petru Groza (Fr.Plugarilor,
vicepreşed. ),
C.Vişoianu ( Externe ) , g-ral
I.Negulescu ( Război ) M.Romniceanu ( PNL, Finanţe ) ,
L.Pătrăşcanu ( PCR,
Justiţie ), Şt.Voitec ( PSD,Ed.Naţ ) ,Gh.Pop
(PNŢ,Culte şi Arte ) , C.Brătianu ( PNL, Producţie
de Război ) , I.Hudiţă ( PNŢ, Agricultură
şi Domenii ) ,
Aurel Leucuţia ( PNŢ,
Econom.Naţională ) , Virgil Solomon ( PNŢ, Lucrări
Publice ) ;Gh.Gheorghiu-Dej ( PCR,Comunicaţii ) , Gh.Fotino
( PNL,Cooperaţie ) ,
Lot.Rădăceanu ( PSD,Muncă )
, Gh.Nicolau ( Asig.Sociale ) , D.Danielopolu ( PNL,
Sănătate ) , Gh.Vlădescu-Răcoasa (Apărarea
Patriotică, Minorităţi ).
Subsecretari de stat : Sab.Manuilă,
Lucian Burghi ,G-ral Virgil Stănescu ,Dimitrie Stănescu , Teohari
Georgescu ( PCR, Interne ) , Vict .Papacostea ( PNL, Ed.Naţ )
,ş.a.ş.a
În declaraţia de presă,
Rădescu afirma că a acceptat preşedinţia Consiliului , cu
condiţia ca între partenerii coaliţiei să se instaureze un
"armistiţiu în luptele dintre partide" , să
se desfiinţeze "gărzile înarmate " şi
să se organizeze alegeri comunale .
Pe 10 dec., adresându-se naţiunii prin
radio , Rădescu declara :
<Este nevoie de linişte , de
ordine , de păstrarea neştirbită a autorităţii de stat
.>( 10 dec.'44
-La 17 dec.'44,Scânteia
anunţase că, până la
apariţia unui decret-lege care să precizeze culpa de
"criminal de război " ,vor fi arestaţi
membrii guvernelor din perioada dictaturii mareşalului Antonescu .
-La 3 ian.'45,s-a publicat Proiectul de lege redactat de
Pătrăşcanu ,privind pedepsirea criminalilor de război
şi a celor vinovaţi de dezastrul ţării ".
< Art 1.Sunt vinovaţi de
dezastrul ţării cei care , în orice calitate :
a)au pus în primejdie
securitatea Statului sau interesele publice prin semnarea de tratate
internaţionale cu unii beligeranţi sau au permis intrarea armatei
germane pe teritoriul ţării ;
b ) precum şi cei
care au hotărât declararea războiului contra URSS şi a
Naţiunilor Unite ori au continuat războiul ; militând pentru o
politică externă alături de Germania hitleristă , au
consimţit la cedarea Transilvaniei de Nord ;
c ) după 1
ianuarie 1938 au contribuit în mod efectiv la pregătirea sau
desfăşurarea faptelor de mai sus prin grai , prin scris sau
prin orice mijloace.>
Înfiinţarea lagărului de concentrare de
la Caracal ,unde sunt
întemniţaţi , fără judecată prealabilă
, foştii demnitari şi colaboratori ai regimului antonescian
şi o seamă de legionari .
/Se dau publicităţii decretele-legi nr.50 şi 51.Ele conţin unele
modificări faţă de pr. iniţiat
de Pătrăşcanu , apărut în presă pe 3 ian. Este
definită noţiunea de "criminal de război
" şi sunt puşi la categoria "vinovaţi de dezastrul
ţării " şi demnitarii din timpul regimului carlist (
1938-'40 ) Instanţele de judecată sunt intitulate "Tribunale speciale"
ş.a
- La 20 ian'45, Guvernul a emis Legea
nr 50( Decretul nr 148) <pentru urmărirea şi pedepsirea criminalilor şi
profitorilor de război>, în care :s-au precizat
categoriile conceptuale ;pedepsele ce urmau a fi date ( inclusiv pedeapsa cu
moartea sau muncă silnică pe viaţă ) ;s-a înfiinţat
instituţia "acuzatorilor publici" (şi personalul
implicat în actul de justiţie )
care urmau să cerceteze toate cazurile deferite de Consiliul de
Miniştri
Art.7 prevedea că arestările
ordonate de Consil.de Min."nu erau supuse confirmării şi nici vreunei
căi de atac, ordinară sau extraordinară ".
Art.10 prevedea ca autorităţile
militare erau obligate să pună la dispoziţia acuzatorilor
publici "inclusiv
militarii care fac parte din cadrele armatei ".
Pentru judecarea celor vizaţi, era
înfiinţată Curtea Specială pentru criminalii de
război ,de pe lângă Ministerul de Justiţie ,
obligat să alcătuiască mai multe complete de judecată .
- Tot la 20 ian.'45 ,a fost emisă
şi Legea nr.51 (Decretul -lege nr.149 )care stipula
procedurile pentru <
urmărirea şi sancţionarea
celor vinovaţi de dezastrul ţării >, de către un
Tribunal Special .
La 29 ian.'45,în baza celor trei legi (
488,50 , 51 ), Consiliul
de Miniştri
a deferit acuzatorilor publici 89 de persoane "bănuite a
fi comis crime de război " ( Jurnal nr .188 ) şi
65 de persoane "bănuite
a fi responsabile de dezastrul ţării " ( Jurnal nr.189 ).
În ambele loturi, figurau numeroşi generali
şi ofiţeri români .
12 martie'45: "Trădătorii Gigurtu,
Manoilescu, Valer Popp, vor
fi primii criminali judecaţi de Tribunalul Poporului " Dosarul
de dare în judecată se pregăteşte la Cabinetul II de
Instrucţie , acuzator
public ,Avram Bunaciu .( Scânteia , 12 mart.'45 )
[LD: Noua garnitură a fost o formulă politică
pro-moscovită , formată din PCR şi sateliţii
săi ,
,printre care câţiva socialişti
pro-bolşevici , uzurpatori de doctrina şi sigla PSDR
şi dizidenţa liberal-
tătărăsciană(
introdusă la recomandarea lui Vâşinski , pentru a demonstra
aliaţilor că nu se încalcă principiile Conferinţei de la
Yalta ) .
Miopia "disidenţilor" - aparent oportunistă, laşă , care i-a făcut părtaşi
la grozăvia ce a urmat - nu poate fi pusă, totuşi, sub
semnul " trădării"
de ţară
Ea a avut doza ei de sacrificiu, de
naivitate , de iluzie, căreia cu timpul i s-a spus "realism
politic " ,izvorâte dintr-o
ipotetică speranţă pusă în Conferinţa de
Pace , datorate necunoaşterii
aranjamentelor diplomatice ale Marilor Puteri.
Pe plan intern , efectul participării la guvernare
a liberalilor tătărăscieni , a fost catastrofal.
Petru Groza , acest "boier hunedorean " ,cu cazinou
şi barou de avocatură la Deva ,nu a avut nici o remuşcare ,nici un
scrupul, în executarea cu zel a
ordinelor ocupantului sovietic, când a fost vorba de lichidarea
clasei politice din care a făcut parte . În 1918 ,fusese la Alba Iulia
, alături de ardelenii unionişti , printre care se găseau
şi social-democraţii Iosif Jumanca, Ion Flueraş, Enea
Grapini, Tiron Albani , Iosif Renoiu .
În România Întregită - pe care în '45 o denumea persiflant <aşa-zisa Românie Mare >
- se înregimentase în Partidul Poporului condus de
mareşalul Alexandru Averescu,
urcând în ierarhia guvernamentală până la rangul de ministru în
cele două cabinete averescane (
mart.1920-dec 1921;martie 1926-iun.1927 )care , printre altele , scosese
PCR în afara legii Fusese coleg
de guvernare cu bucovineanul Ion Nistor şi basarabeanul Ion
Inculeţ ,cu ardelenii I.Lapedatu,
I.Lupaş ,Octavian Goga, Vasile Goldiş ; cu regăţeniiConstantin Garoflid,
PP Negulescu , C.Argetoianu , Mihail Antonescu , Ion Petrovici
, Mihail Manoilescu. Cu al său "Front al Plugarilor"
( 8 ian.'33 ) creaţie "legală
" a ilegalului PCR - devenise un mercenar al "coloanei
a V-a " cominterniste din
România.
Ajuns prim-ministru , parcă nu a
avut linişte până nu i-a băgat pe
toţi în puşcărie. Chiar în primele luni de
guvernare ,împreună cu "tovarăşii " Teohari
Georgescu ( Interne ) şi
Lucreţiu Pătrăşcanu ( Justiţie )
,ajutaţi de "Brigada Mobilă " (SMERŞ-ul
românesc ) condusă de Alexandru Nicolschi ), au depus un zel
deosebit pentru "respectarea " art. 13, 14
din Convenţia de armistiţiu
, pornind seria
de procese împotriva <criminalilor de război şi a
vinovaţilor de dezastrul ţării
>. În două luni , peste 90.000 de arestări .
Un
lot de 55 <complici > ai
fostului ministrului de interne, Aldea (în primul guvern
Sănătescu ) ;alt lot de
46 înalţi ofiţeri
<criminali > ( 14 mai ) ,
un lot masiv de ziarişti <
fascişti > ;şi lotul principal , al mareşalului Ion
Antomnescu ( la care
trudiseră doi ani şi
sovieticii ) procesul <marii trădări
naţionale > ( 19 mai )
Urmate de
alte procese cu loturi de <
demnitari antonescieni > (oct.'46 -ian.'49 ), Teohari Georgescu
şi Lucreţiu
Pătrăşcanu vor
putea raporta lichidarea < criminalilor
de război > şi a celor
<vinovaţilor de dezastrul ţării >
Judecaţi,
condamnaţi - la moarte, la închisoare
pe viaţă , la 25, 20 ani muncă silnică,
echivalentă cu moartea - de completele
Tribunalului Poporului sau alte instanţe militare.
În paralel, guvernul a
declanşat o avalanşă de arestări în rândul
partidelor de opoziţie - PNŢ, PNL, PSD-Titel Petrescu -pentru a-i împiedica să candideze şi
să participe la campania electorală . Astfel a guvernat dr. Petru Groza ...
[
Vezi Genocidul comunist - cronologie, context, etape ]
Petru Groza (Frontul
Plugarilor- preşed. ),Gh.Tătărăscu
(PNL -t ,vice preşed.,Afaceri Externe ), Teohari Georgescu/
( PCR,ministr Interne ) ; Lucreţiu Pătrăşcanu ( PCR,Justiţie ),
Este adoptat la propunerea lui Lucreţiu
Pătrăşcanu .Pe baza lui, au fost epuraţi toţi
acei care <au activat ,sub orice formă, în scopul
instaurării sau menţinerii regimurilor dictatoriale în Romnia .
> ( N.B. :perioadă de referinţă : 1938
-1944, dictatura carlistă şi antonesciană )
[LD:această lege ,de origine şi inspiraţie
sovietică , poate fi considerată
ca o vânătoare de proporţii contra bărbaţilor
unui întreg popor cotropit, ieşit înfrânt din calvarul unui
război. Indicându-se pentru fiecare situaţie posibilă o
vinovăţie colectivă sau individuală incriminantă, filtrată
prin ochelarii ideologici ai luptei de clasă şi hrănită
cu un sentiment primitiv de distrugere .O plasă juridică
plăsmuită în aşa fel,încât prin ochiurile ei să
poată fi fi prinsă orice persoană devenită "duşman
al poporului " .
Cunoscând
cum a fost elaborată , cum a fost "îmbogăţită"
cu decrete,ordine şi circulări de aplicare ;detectând criteriile
aberante în constituirea "loturilor" (aleatorii,abuzive sau înscenate pur şi simplu );avertizând
asupra etichetării de-a valma a eşafodajului de stat cu titulatura
ideologică de "fascism" , "hitlerism" , "legionarism",putem
conchide fără nici o tăgadă că suntem în faţa
unei fărădelegi criminale , şi nicidecum a unei legi de
răspundere juridică .
-La 17 martie'45 ,se anunţase apariţia iminentă a unei legi
noi , bazată pe vechiul Pr.de
lege a lui Lucreţiu
Pătrăşcanu ( ian.'45 ), respins de PNL şi PNŢ,
care cuprindea pedepse grave , inclusiv cea capitală . Pe lângă
Ministrul de Justiţie ,se constituie "Corpul acuzatorilor publici "
( România liberă , 17 mart.'45 )
-La 31 martie ,Consiliul de Miniştri aprobase decretul-lege prezentat de Lucreţiu Pătrăşcanu ,
- La 12 apr.'45 ,Legea
nr 312 este publicată în M.O.
-La 23 aprilie'45 ,Scânteia
publică Decretul -lege de urmărire şi sancţionare
a celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de
război ." Este publicată şi "expunerea
de motive" a lui Pătrăşcanu :"am revenit la concepţia
unitară că atât criminalii de război cât şi cei
vinovaţi de dezastrul ţării , constituie o singură
categorie , care urmează să răspundă în faţa
poporului român " [ Vezi context şi articolele
legii la Cronologia genocidului comunist ]
Aceasta va deveni legea pe baza căreia s-au
judecat procesele la Tribunalul Poporului .
Pe întinderea unui an, Tribunalul
Poporului a judecat 15 loturi de inculpaţi
( în majoritate militari, funcţionari de stat ) care participaseră în
războiul antisovietic şi administrarea Basarabiei, Bucovinei
şi Transnistriei.
Sunt anchetaţi o parte din
participanţii la ultimul Consiliu de Miniştri prezidat de
mareşalul Ion Antonescu în dimineaţa de 23 aug.'44: g-ral
D.Popescu ( Interne ) , Gheron Netta ( Finanţe ) , Mircea
Vulcănescu( subscrt. Finanţe ), g-ral Arbore( subscrt.
Aprovizionare ) , g-ral S.Mardare ( adj.M.St.M ), g-ral T.Orezeanu
( dir. g-ral CFR ) .
[Vezi context şi amănunte
la Tabloul Guvernanţi şi demnitari-victime ]
[Lotul
este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele trei
cabinete cu care a guvernat Antonescu Unii din foştii miniştri
fuseseră deja judecaţi ,în diverse loturi ; alţii , mai ales
foşti liberali ,vor fi arestaţi în lotul 2 şi 3. ;alţii vor
fi incluşi în loturile ce vor urma. În jurul a trei mari culpe se
va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS
şi holocaustul aplicat populaţiei evreeşti .]
Procesul trebuia să înceapă la 25
apr.S-a amânat "din motive
tehnice" ,pentru 6 mai
-Pe 2 mai, în Consiliul de Miniştri
,Pătrăşcanu
a prezentat actul de acuzare
-Pe 4 mai , Scânteia anunţa Completul
de judecată de la Tribunalul Poporului :preşedinte- Al
Voitinovici , asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi 7
judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asistent
univ., un prof şi un avocat ) .
Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator
public Dumitru Săracu
şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara )
- 6 mai'46.Procesul se judecă în
localul Judecătoriei Ocolului VIII ( str.ŞtirbeiVodă ) ,
într-o sală arhiplină, amenajată cu microfoane şi
reflectoare , cu reprezentanţi ai Comisiei
Aliate de Control,presei străine şi româneşti,
funcţionari şi muncitori .
Pe
banca acuzaţilor : Ion Antonescu ( fostul conducător
al statului, preşed.Consiliului de
Miniştri ) , Mihai Antonescu (Justiţie şi Propagandă
,cabinet I ; vicepreşed CM,cab II;ad int.Externe, cab.III ) , Horia
Sima (vicepreşed CM, cab I ), Trăian Brăileanu (Ed.Naţ,
Culte şi Arte ), D.Popescu ( Interne, cab II ), C.Dănulescu
(subsecret Muncă şi Sănătate ,cab II ) ,C.Buşilă
( Lucrări Publice, cab II, III ), N.Mareş (Agricultură
şi Domenii , cab. I ), P.Tomescu ( Muncă, cab. II ), V.Dimitriuc
(subsecret. Econom.Naţ ), Mihai Sturdza (Externe cab.I ) , I.Protopopescu
(subsecretar Finanţe ), C.Georgescu ( subsecret.Economie
Naţională ),C.Papanace ( subsecretar la Finanţe ), V.Iaşinschi
(Muncă, Sănătate ) ,C.Petrovicescu (Interne, cab.I ),
Gh.Alexianu ( guvernatorul Transnistriei ) Radu Lecca ( consilier în
probl. evreiască ) , Eugen Cristescu ( şeful Serviciului
Secret de Informaţii ).
În actul de acuzare (peste 200
pagini) mareşalul Ioan Antonescu a fost învinuit de trădare de ţară
,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei
naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare împotriva
muncitorilor , de crime de război , de crime împotriva
umanităţii .
Maihai Antonescu a fost învinuit de
încheierea pactului anticomintern ,de legea privind administraţia
"teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea
Transnistriei ;de deportări.
Eugen Cristescu ,învinuit a fi fost unul
din stâlpii dictaturii fasciste din România , cu concursul şi
complicitatea miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici
reacţionari,inclusiv a lui Maniu şi Brătianu .ş.a.m.d
În aceeaşi zi, s-a luat interogatoriul
principalului acuzat : mareşalul Ion Antonescu .
- Pe 7 mai ( ziua a II-a din
proces ) interogatoriul lui Mihai Antonescu. [la Paris , miniştrii englez şi
american propuseseră ca o <comisie aliată> să
fie autorizată să supravegheze aplicarea clauzelor Tratatului
de Pace cu România privitoare la criminalii de război. Propunerea
nu a fost acceptată de Molotov. ]
-Pe 8 mai (ziua a III-a din proces ) era luat
interogatoriul ultimului acuzat, Eugen Cristescu( fostul şef al
Serviciului Secret de Informaţii ).Sunt audiaţi ca martori :g-ralii
N.Tătăranu , Ilie Şteflea, Gh.Potopeanu , fostul ministru al Justiţie Gh.I.Docan
ş.a ş.a ..
[ la Paris ,miniştrii de externe fixau
frontiera dintre România şi URSS , pe linia existentă după 28
iunie 1940,legitimând astfel anexarea Basarabiei şi a nordului
Bucovinei ]
-Pe 9 mai (ziua a IV-a), a
continuat audierea martorilor apărării .Absentează ca martori
citaţi de apărare ,o serie de generali şi civili
cunoscători ai evenimentelor din 1940-'41 şi din perioada
războiului :dr.WFilderman , NLZissu ,Gh.Tătărăscu
,M.Ghelmegeanu , Lucreţiu Pătrăşcanu , P.Constantinescu -Iaşi
, M.Ralea , Victor Eftimiu , Petru Groza.
Depun mărturii
substanţiale Gheorghe Brătianu şi Dinu Brătianu.[în în Piaţa Victoriei Regele Mihai,
Guvernul Groza , mareşalul Tolbuhin, g-ral Susaikov şi reprezentanţii armatelor aliate
asistă la parada miltară ]
- Pe 10 mai ( ziua a VI-a)- continuă
audierile de martori
- Pe 11 mai (ziua a VII- a) se
produce mărturia lui Iuliu Maniu , care durează peste 6 ore
şi care aduce ample lămuriri privind evenimentele,
răspunderile şi consecinţele care au prefaţat şi
secondat participarea României la război( 1937-23 august 1944 ) .La
terminarea mărturiei , strânge mâna generalilor din boxa acuzaţilor ,
inclusiv lui Ion Antonescu .(Ion Mihalache, solicitat ca martor de Ion
Antonescu , nu a fost citat .Va publica ulterior o declaraţie
lămuritoare şi demnă )
...Pe 12-13 mai ( ziua a
VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor
publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea.
Pledoariile avocaţilor
cer fie clemenţă ,fie achitare .
Presa comunistă atinge paroxismul
prin virulenţa demascărilor la adresa acuzaţilor, a
martorilor , iar la mitingurile
şi manifestaţiile organizate de PCR şi partidele satelite ,oratorii
cer moartea trădătorilor.
...Pe 17 mai ( ziua a X-a? ), se pronunţă
sentinţa .
Sunt condamnaţi la moarte :Ion Antonescu,
Mihai Antonescu , CZ Vasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu , Radu
Lecca; de asemeni , condamnaţi la moarte ( în contumacie ) sunt
şi :Horia Sima, Papanace, Corneliu Georgescu , I.Protopopescu , M.Sturdza
şi V.Iaşinski .
Ceilalţi primesc
condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe
viaţă -10 ani )
...Pe 25-31 mai'46 ,recursurile înaintate , au fost respinse.
...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu
Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia
guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la
moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de
graţiere
făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu
şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică
pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin
Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >
[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a
propriului proces ( 1951-'52 ) Lucreţiu Pătrăşcanu
va declara că hotărârea finală în materie de graţieri a
fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia
Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui
conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]
În aceeaşi zi,de 1
iunie, la ora 18 ,cei 4 condamnaţi la moarte sunt executaţi
în Valea Piersicilor de lângă penitenciarul Jilava.
La 3 zile după condamnarea primului lot
, se producea arestarea într-o singură zi a "lotului2 ".
Constituirea lotului se desfăşoară în paralel cu judecarea
recursurilor din procesul Antonescu .Sunt 27 de demnitari ,în mare parte
din aparatul economic şi militar al cabinetelor lui Ion Antonescu :Gh.Leon
(Ec.naţ., cab I ),I.Petrovici (ministr.Culturii Naţionale
şi Cultelor (cab.II ),g-ral G.Georgescu ( ministr.Lucrărilor
publice, cab .II ) ,g-ral N.Stoenescu
(Ministr.Finanţe, cab.II ),P.Nemoianu (ministr.Agr. şi
Domenii, cab.III), Gheron Netta (ministr.Finanţe, cab .III ),Eric
Oteteleşanu ( subscrt.la Educaţie Naţională , Culte
şi Arte, cab.II ),g-ral
Gh.Jienescu ( subscrt.Apărare Naţională, Aer şi
Marină , cab.II ),g-ral Victor Iliescu (subscrt.Cultură
Naţională şi Culte ,cab.IV ) , A Pană (
ministr.Agriculturii,cab.III ),g-ral N.Şova (ministr.Marinei
,cab.III ),Horia Cosmovici ,I.N.Finţescu
(ministr.Ec.Naţ , cab.IV ),Gh.Creţianu ( ministr.Finanţe,
cab I ),Mircea Vulcănescu (subsecret.la Finanţe ) ,I.D.Enescu
( subscrt.la Muncă, Sănătate şi Ocrotiri , cab IV ) ,Al.Neagu
( ministr.Finanţe, cab.IV ),g-ral I.Iacobici
(ministr.Apărării Naţionale, cab.II ) ,g-ral E.Zwiedenek(
subscrt. Românizării , Colonizării şi Inventarului ,pe
lângă preşed.guv.),N.Petra ( subscrt.Economie
Naţională ), cmd.N.Păiş (subsecr.Ministerul
Apărării Naţionale, Marină ), Petre Strihan ,amir.Gh.Coslinschi.
Lor li s-au mai adăugat în următoarele zile I.Marian ( ministr.Agricult
) , g-ral I.R.Arbore ( subscrt.la
Aprovizionare şi I.Sandu ( subscrt.la Culte ) şi Radu
Rosetti ( ministr.Ed.Naţionale ).
Ministerului de Interne, aduce la
cunoştinţă capturarea unor
"organizaţii subversive-teroriste",de
către Siguranţa Statului :Graiul Sângelui ,Grupul
diversionist Elena Basarabeanu ( fosta secretară a
mrş.Antonescu ) ,Haiducii lui
Avram Iancu ,Divizia Sumanelor Negre şi Mişcarea
Naţională de Rezistenţă condusă de g-ral
Aurel Aldea ( ministr.de Interne în guv.Sănetescu )
Comunicatul specifica faptul că acele
organizaţii au luat naştere la sfârşitul anului 1944, posedau
depozite de armament şi muniţie, fiind sprijinite de g-ral Rădescu (
pe atunci premier ) ,cât şi de partidele "istorice" .Comunicatul
publica lista celor 75 de arestaţi :g-ral Aurel Aldea, g-ral C.Eftimiu
, g-ral Nic.Rădescu ( dispărut ),g-ral Gh.Moşoiu , amiral
Horia Măcelariu ( dispărut ) , Ilie Lazăr, Elena
Basarabeanu , av.Smaranda Brăescu ( dispărută )
,Vintilă V.Brătianu ( dispărut )Gh.Kinţescu (
secrt. g-ral SSI în guv.Rădescu ) ş.a."În urma
investigaţiilor şi capturilor făcute de Siguranţa Statului ,
întreaga reţea a teroriştilor a fost imobilizată
" (Scânteia, 26 iunie'46 )
Legea din 21 apr.'45 , stabilise ziua de 1
sept '45 ca termen de terminare a proceselor criminalilor de război
şi vinovaţilor de dezastrul ţării. Prin noua lege, termenul
a fost prelungit până la 1 iunie 1946.
-Consil de Min .aprobă decretele-
legi prin care se prelungeşte termenul de aplicare a purificării
administraţiei publice şi la judecarea criminalilor de
război.
-Lucreţiu Pătrăşcanu
anunţă prelungirea aplicării legii epuraţiei
şi reluarea activităţii Tribunalului Poporului
Procesul trebuia să înceapă la 25
apr.S-a amânat "din motive
tehnice" ,pentru 6 mai
-Pe 2 mai, în Consiliul de Miniştri
, Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare
-Pe 4 mai , s-a anunţat Completul de
judecată de la Tribunalul Poporului :Al Voitinovici (Voitin
)-preşed ;asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi de
judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un
prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru
Săracu şi C.Dobrian
( procuror la C.de Apel Timişoara ).
La proces , în sala tribunalului , asistă
şi reprezentanţi ai Comisiei Aliate de Control.
[LD"Lotul criminalilor" este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele
trei cabinete cu care a guvernat Antonescu Unii din foştii miniştri
fuseseră deja judecaţi ,în diverse loturi ; alţii , mai ales
foşti liberali ,vor fi arestaţi în lotul 2 şi 3. ;alţii vor
fi incluşi în loturile ce vor urma. În jurul a trei mari culpe se
va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler ,războiul contra URSS
şi holocaustul aplicat populaţiei evreeşti .
Pe banca acuzaţilor :
Ion Antonescu ( fostul conducător
al statului,preşed.Consiliului de
Miniştri ) ,Mihai Antonescu (Justiţie şi Propagandă
,cabinet I ; vicepreşed CM,cab II;ad int.Externe, cab.III ) ,Horia Sima
(vicecepreşed CM, cab I ),Trăian Brăileanu (Ed.Naţ,
Culte şi Arte ),D.Popescu ( Interne, cab II ),C.Dănulescu (subsecret
Muncă şi Sănătate ,cab II ) ,C.Buşilă (
Lucrări Publice, cab II, III ),N.Mareş (Agricultură
şi Domenii , cab. I ),P.Tomescu ( Muncă, cab. II ),V.Dimitriuc
(subsecret. Econom.Naţ ),Mihai Sturdza (Externe cab.I ) ,I.Protopopescu
(subsecretar Finanţe ),
C.Georgescu (
subsecret.Economie Naţională ),C.Papanace ( subsecretar la
Finanţe ), V.Iaşinschi (Muncă, Sănătate )
,C.Petrovicescu (Interne, cab.I ), Gh.Alexianu ( guvernatorul
Transnistriei ) Radu Lecca ( consilier în probl. evreiască )
,Eugen Cristescu ( şeful Serviciului Secret de Informaţii )
...Pe 6 mai (ziua I-a din
proces ,preziua Conferinţei de la Paris a miniştrilor de
externe)
În actul de acuzare (peste 200
pagini) mareşalul Ioan Antonescu a fost învinuit de trădare de ţară
,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei
naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare împotriva
muncitorilor , de crime de război , de crime împotriva
umanităţii .
Maihai Antonescu a fost învinuit de
încheierea pactului anticomintern ,de legea privind administraţia
"teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea
Transnistriei ;de deportări.
Eugen Cristescu ,învinuit a fi fost unul
din stâlpii dictaturii fasciste din România , cu concursul şi
complicitatea miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici
reacţionari,inclusiv a lui Maniu şi Brătianu .ş.a.m.d
...Pe 7 mai ( ziua a II-a din
proces ), miniştrii englez şi american au propus ca o <comisie
aliată> să fie autorizată să supravegheze aplicarea
clauzelor Tratatului de Pace cu România privitoare la criminalii
de război. Propunerea nu a fost acceptată de Molotov.
...Pe 8 mai ( ziua a III-a din
proces ), la Paris ,miniştrii de externe fixau frontiera dintre România
şi URSS , pe linia existentă după 28 iunie 1940, legitimând
astfel anexarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei .
...Pe 9 mai (ziua a IV-a), la
proces absentează ca martori citaţi de apărare ,o serie
de generali şi civili cunoscători ai evenimentelor din 1940-'41
şi din perioada războiului :dr.WFilderman , NL Zissu , Gh.Tătărăscu
, M.Ghelmegeanu , Lucreţiu Pătrăşcanu , P.Constantinescu
-Iaşi , M.Ralea , Victor Eftimiu , Petru Groza. Depun mărturii
substanţiale Gheorghe şi Dinu Brătianu.
...Pe 10 mai ( ziua a VI-a),în
vreme ce în Piaţa Victoriei Regele Mihai, Guvernul Groza , mareşalul
Tolbuhin, g-ral Susaikov şi
reprezentanţii armatelor aliate asistă la parada miltară
, în sala de judecată continuă procesul .
...Pe 11 mai (ziua a VII- a) se
produce mărturia lui Iuliu Maniu , care durează peste 6 ore
şi care aduce ample lămuriri privind evenimentele,
răspunderile şi consecinţele care au prefaţat şi
secondat participarea României la război ( 1937-23 august 1944 ) .La
terminarea mărturiei , strânge mâna generalilor din boxa acuzaţilor ,
inclusiv lui Ion Antonescu .
(Ion Mihalache,
solicitat ca martor de Ion Antonescu , nu a fost citat .Va publica
ulterior o declaraţie lămuritoare şi demnă )
...Pe 12-13 mai ( ziua a
VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor
publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea.
Pledoariile avocaţilor cer fie clemenţă ,fie achitare .Presa
comunistă atinge paroxismul prin virulenţa
demascărilor la adresa acuzaţilor, a martorilor , iar la mitingurile şi
manifestaţiile organizate de PCR şi partidele satelite ,oratorii cer moartea
trădătorilor.
...Pe 17 mai ( ziua a X-a? ), se pronunţă
sentinţa .
Sunt condamnaţi la moarte : Ion Antonescu,
Mihai Antonescu , CZ Vasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu , Radu
Lecca; de asemeni , condamnaţi la moarte ( în contumacie ) sunt
şi : Horia Sima, Papanace, Corneliu Georgescu , I.Protopopescu , M.Sturdza
şi V.Iaşinski .
Ceilalţi primesc
condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe
viaţă -10 ani )
...Pe 25-31 mai'46 ,recursurile înaintate , au fost respinse.
...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu
Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia
guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la
moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de
graţiere
făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu
şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică
pe viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin
Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >
[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a
propriului proces ( 1951-'52 )
Lucreţiu Pătrăşcanu va declara că hotărârea finală în materie de
graţieri a fost luată la "sugestia" a doi
membri din Comisia Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ?
)şi a unui conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]
În aceeaşi zi,de 1
iunie, la ora 18 , cei 4 condamnaţi la moarte sunt
executaţi în Valea Piersicilor de lângă penitenciarul Jilava.
Constituirea lotului se
desfăşoară în paralel cu judecarea recursurilor din procesul
Antonescu .
Sunt 27 de demnitari
,în mare parte din aparatul economic şi militar al cabinetelor lui
Ion Antonescu :Gh.Leon (Ec.naţ., cab I ),I.Petrovici
(ministr.Culturii Naţionale şi Cultelor (cab.II ), g-ral
G.Georgescu ( ministr.Lucrărilor publice, cab .II ), g-ral
N.Stoenescu (Ministr.Finanţe, cab.II ),P.Nemoianu (ministr.Agr.
şi Domenii, cab.III), Gheron Netta (ministr.Finanţe, cab .III
), Eric Oteteleşanu ( subscrt.la Educaţie Naţională
, Culte şi Arte, cab.II ), g-ral
Gh.Jienescu ( subscrt.Apărare Naţională, Aer şi
Marină , cab.II ), g-ral Victor Iliescu (subscrt.Cultură
Naţională şi Culte ,cab.IV ), A Pană (
ministr.Agriculturii,cab.III ), g-ral N.Şova (ministr.Marinei
,cab.III ), Horia Cosmovici ,I.N.Finţescu
(ministr.Ec.Naţ , cab.IV ),Gh.Creţianu ( ministr.Finanţe,
cab I ), Mircea Vulcănescu (subsecret.la Finanţe ) , I.D.Enescu
( subscrt.la Muncă, Sănătate şi Ocrotiri , cab IV ) , Al.Neagu
( ministr.Finanţe, cab.IV ), g-ral I.Iacobici
(ministr.Apărării Naţionale, cab.II ) , g-ral E.Zwiedenek(
subscrt. Românizării , Colonizării şi Inventarului ,pe
lângă preşed.guv.), N.Petra ( subscrt.Economie
Naţională ), cmd.N.Păiş (subsecr.Ministerul
Apărării Naţionale,Marină ), Petre Strihan , amir.Gh.Coslinschi.
Lor li s-au mai adăugat în următoarele zile I.Marian (
ministr.Agricult ) , g-ral I.R.Arbore ( subscrt.la Aprovizionare şi
I.Sandu ( subscrt.la Culte ) şi Radu Rosetti (
ministr.Ed.Naţionale ).
[LD:atenţie: unii din inculpaţi vor fi
judecaţi şi de "Curtea Criminală " din
Bucureşti , într-un alt proces judecat pe 3 oct.'46 Vezi mai jos ]
După judecarea şi executarea
lotului mareşal Antonescu ,
Tribunalul Poporului este desfiinţat la 28 iunie'46,pe baza Decretului -lege 455 ,iar prevederile Legii 312 au
fost aplicate de către Tribunalul Capitalei , Secţia I Penală
.
-Pe 29 aug.'46,Comunicatul Primăriei Capitalei
precizează decăderile
din listele
electorale :
cei puşi în interdicţie; cei declaraţi în faliment ; cei condamnaţi
pentru crime de război sau distrugerea ţării ; cei ce au
făcut parte din guv.Antonescu ;voluntarii pe frontul de
răsărit [în această categorie vor fi încadraţi
I.Mihalache şi Gh.Brătianu ] ; foştii candidaţi pe listele
partidelor Totul ptr. Ţară [Garda de Fier ] şi P.Naţional
Creştin ; conducătorii Centralei Evreilor ; epuraţii
din servicii ; membrii Asociaţiilor Româno-germane
şi Maghiaro-germane .
[LD:acest lot este
judecat nu de "Tribunalul Poporului" ( desfiinţat ) ci de
"Curtea Criminală " din Bucureşti.Unii din
inculpaţi figuraseră şi pe lista inculpaţilor din procesul
"lotului II "( 20 mai ) , fiind deja condamnaţi.]
/Pe 3 oct'46, la Secţia a VIII-a
a Curţii Criminale ( Bucureşti ) începe judecarea <lotului
de miniştri antonescieni ,autori ai aservirii României la carul
imperialismului fascist german >
Preşed.completului -Damian Ştefănescu ;procurori generali -Octav
Vasiliu, N.Stăvrescu .
Sunt inculpate 18 persoane :Mircea
Cancicov (Ec. Naţ , cab 1 ) ,Ion Finţescu ( Ec.Naţ,
cab 2 ) , g-ral Grigore Georgescu ( Lucrări Publice,cab.1 ) ,g-ral
Sichitiu ( Agricultură şi Domenii, cab. 2 ),Ion Marian (
Agriculură şi Domenii, cab 3 ) ,Mircea Vulcănescu şi
Gheron Netta ( subsecret.la Finanţe, cab 1-3 ) ,Alex.Marcu (
subscrt.la Propagandă , cab.1-3 ) ,Gh.Jienescu (subscrt.
Apărare Naţională , cab.1 -3 ) , Stavri Ghiolu (subscrt.
Economie Naţională , cab 1-3 ) ,G-ral Constantin I.Constantin
,gral Ion Arbore, g-ral N.Şova ( subscrt .la Apărare
Naţională ) , I.Petrescu, IDEnescu ,Petre Strihan ( subscrt.
la Educaţie Naţională / Muncă / Interne ) ,
Ovidiu Vlădescu ( în contumacie ,
subscrt.la Ministerul Românizării ).
/Pe 6 oct, majoritatea avocaţilor
apărării cer achitarea acuzaţilor , considerându-i "specialişti"
şi "tehnicieni" .
/ Pe 9 oct.'46, se pronunţă
sentinţa : Ov.Vlădescu (lipsă, muncă
silnică pe viaţă );Cancicov şi Jienescu -20
de ani temniţă grea ;Marcu şi Enescu -12 ani ;Georgescu
,Sichitiu , Iliescu, Şova, Constantin ,Marin ,Strihan
,Netta , Arbore -10 ani ;Finţescu, Ghiolu, Mircea
Vulcănescu ,I.Petrescu - 8 ani [ Pe 4 iul.'47 , la judecarea recursurilor ,în faţa Curţii
de Casaţie (Secţia a II
-a). Ovid Vlădescu ,Ion Marian,Alexandru Marcu , Mircea Cancicov,
Mircea Vulcănescu ş.a .
Pe 8
iulie, tuturor condamnaţilor li s-au
respins recursurile. Mulţi dintre ei au murit în
puşcăriile comuniste [ Vezi Tabelul cu Miniştrii
-victime ]
.
Justiţie -
Lucreţiu Pătrăşcanu
Legea <de
urmărire şi sancţionare a celor vinovaţi de crime de
război sau împotriva păcii ori umanităţii >care prevedea ca
judecarea faptelor prevăzute
în Legea 312 să se facă de secţiunile cu
competenţă criminală ale Curţii de Apel
Bucureşti sau ale Curţii
de Apel Cluj, mandatele de arestare urmând a fi emise de procurorul
general ( nu de Consiliul de Miniştri ) Legea 312-legea
Pătrăşcanu ( 21
apr.'45 )a rămas mereu valabilă , ceea ce se schimba era doar
instanţa de judecată .]
[LD:caută textul acestei rezoluţii.Dar la Decretul
de înfiinţare a Securităţii ( 30 aug.'48 ) această
instituţie consfinţea "o realitate istorică şi
obiectivă " consacrată de această Plenară .]
În perioada de trecere de la capitalism la
socialism , lupta de clasă se ascute şi , ca o
consecinţă a acestei ascuţiri ,elementele burgheze şi
reacţionare vor întrebuinţa orice mijloace prin care speră
să întoarcă înapoi roata istoriei , prin care speră
să-şi recâştige poziţiile pierdute .
[LD:o dată cu adoptarea noului Cod
Penal prevederile Legii
312-"legea Pătrăşcanu " - privind urmărirea
şi pedepsirea vinovaţilor de dezastrul ţării şi de
crime de război ( 21 apr.'45 ) sunt introduse în câteva
articole din Codul Penal .]
Pentru majoritatea sentinţelor
politice se va invoca art.209 din Codul Penal (în
vigoare între 1948-1968 ) :<Constituie delictul de uneltire contra
ordinei sociale şi se pedepseşte cu închisoare
corecţională ,
I.De la 6 luni la 3 ani şi interdicţie
corecţională de la 1 la 3
ani , fapta de a propovădui prin
viu grai schimbarea formei democratice
de guvernământ al statului .
II.De la 3 la 7 ani şi
interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani , a)faptul de a
face propagandă pentru răsturnarea în mod violent a ordinei
sociale existente în stat ;
b)faptul de a constitui sau organiza
asociaţii secrete cu scopul arătat precedent , fie că au sau
nu caracter internaţional ;
c)faptul de a lucra prin mijloace violente
pentru a produce teroare ,teamă sau dezordine publică cu scopul de a
schimba ordinea economico-socială a României ;
III. Se pedepsesc cu muncă
silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică de la 5 la 10
ani , cei ce iniţiază, organizează ,activează sau
participă la organizaţii de tip fascist , politice, militare sau
paramilitare .
IV. Se pedepsesc cu închisoare
corecţională şi interdicţie corecţională de la 1
la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din
organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă ori
întreprind acţiuni în favoarea acelor organizaţii, a membrilor ori a
scopurilor urmărite de ele .>
În anii următori , pedeapsa de la
al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani ( 1957 ), apoi s-a introdus
pedeapsa cu moartea ( 1959 ) .
[LD: Pe baza
acestei Hotărâri de Guvern, , Ministerul de Interne
a emis Decretul şi mai multe Ordonanţe ( cu o procedură copiată după un "model" NKVD ) pe baza
cărora urmau să fie
arestaţi cei ce <primejduiesc sau încearcă
să primejduiască regimul de democraţie populară
şi construirea socialismului sau care defăimează
puterea de stat şi organele sale, dacă
faptele lor nu constituie infracţiuni >
Cei presupuşi
<duşman> " ce nu intrau sub incidenţa
infracţiunilor prevăzute
în Codul Penal şi nu puteau fi judecaţi şi
condamnaţi ,din lipsă de
probe, să fie arestaţi pe baza
acestui HCM.
Extrăgându-şi legitimitatea din HCM-ul din 3 ianuarie, Decretul
şi Ordinele următoare au stat la baza sutelor
de mii de "reţineri administrative
" ,oameni închişi fără
mandat şi fără proces,pe baza "listelor negre
" întocmite de organele puterii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
, a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare , ca pedeapsă administrativă
)
[Vezi tablourile ,pe categorii de
victime ]
Soarta a zeci de mii de oameni s-a
hotărât pe linie administrativ- birocratică .
Direcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră cerea Direcţiei de Anchete
a Securităţii, un anumit
număr de braţe de muncă (necesarul zilnic ar fi fost de 40-
60.000 de salahori ).
Direcţia de Anchete o defalca numeric şi o dirija organelor
regionale ca pe o "normă
de arestaţi " Subordonaţii întocmeau şi transmiteau liste cu "contrarevoluţionari
" [ CR ], reacţionari",
"paraziţi " , "duşmanii pporului "
.
O Comisie de 7 generali şi colonei aproba
lista, fixând durata pedepsei ( între 12- 60 de luni ) .Apoi se proceda la arestări. Dacă acţiunea depăşea
necesarul la Canal, arestaţii
erau trimişi pe alte şantiere , munci agricole, mine ş.a
HCM-ul ,Decretul şi Ordinele
următoare au stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni închişi fără mandat şi fără
proces,pe baza "listelor negre " întocmite de
organele Securităţii .
- Pentru arestarea rudelor demnitarilor a urmat un Ordin în aprilie 1952 .
- Pentru rearestarea celor închişi
şi eliberaţi pentru că au avut condamnări "uşoare"
,
a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma
să facă a doua condamnare , ca pedeapsă
administrativă.
[ LD: A stat la baza sutelor de mii de "reţineri
administrative " ,oameni închişi
fără mandat şi fără proces,pe baza
"listelor negre " întocmite de organele puterii .
- Pentru
arestarea rudelor demnitarilor a
urmat un Ordin din aprilie 1952
.
- Pentru rearestarea
celor închişi şi eliberaţi pentru că au avut condamnări
"uşoare" , a existat Decizia MAI nr 708/1952,conform
căreia ,cel eliberat urma să
facă a doua condamnare
, ca pedeapsă
administrativă ) Apare ca o reglementare a "pedepselor
administrative " pentru cei care <prin faptele lor
sau manifestările lor , direct sau indirect , primejduiesc sau
încearcă să îngreuneze construirea socialismului în Republica
Populară Română, precum şi pentru cei care , în acelaşi
mod, defăimează puterea de stat sau organele sale ,
dacă aceste fapte nu constituie sau nu pot constitui prin analogie
infracţiuni .>
[LD: oricine mai are vreo îndoială în ce priveşte caracterul genocidar
politic al represiunii asupra clasei politice din România, să citească şi să
recitească această Decizie.Cine urma să
scape printre "ochiurile " acestei monstruoase plase
?
[ Vezi tablourile Guvernanţi ,
Parlamentari, Diplomaţi, Partide - victime ]
-Printr-o nouă decizie a MAI, au fost
adăugaţi Decretului 342 ( 14 ian.'50 ) : <foştii demnitari ai
guvernelor reacţionare , inclusiv din cele două dictaturi (
carlistă şi antonesciană ) ca : miniştri, subsecretaride
stat , secretari generali, foşti diplomaţi ,foşti senatori ,deputaţi
, prefecţi ,primarii oraşelor de reşedinţă , iar
pentru Municipiul Bucureşti , primarii , ajutorii de primar general
şi primarii de sector.>
[LD: Pentru arestarea miniştrilor din perioada 1918 -1947 (cf.Deceretul nr.6 /14ian.1950 ) 38 de
echipe speciale au acţionat
concomitent , de la ora 0,5 ,aresând peste 80 demnitari.
Această
noapte de lichidare a elitelor politice , de mare amploare ,
trebuie studiată pentru a se putea
stabili a cui a fost iniţiativa ,cum a fost pregătită, cine a
executat-o ,care au fost măsurile post-arestare . [ Vezi pe larg
prestigiosul Memorial Sighet ]
[Vezi tablourile Demnitari - victime , Parlamentari-victime
,PNŢ-victimăş.a ]
- Pe baza listelor
întocmite de MAI ( care ,în 1951, vor fi transformate în "decizii
administrative" ) arestaţii au fost duşi la penitenciarul
Sighet , denumit "colonia de muncă Dunărea
". Cu loturile ulterioare de demnitari - 25 clerici greco-catolici
(1950 ), fruntaşi PNŢ ( 1951 )- numărul celor închişi s-a ridicat
la 200.
Mulţi din cei închişi
îşi vor găsi sfârşitul în această temniţă ]
------------------------------
* În istoriografia comunistă,inclusiv
în "instrumentele cronologice " , legile, decretele şi
ordinele represive lipsesc. Asemenea
date vor fi căutate zadarnic în Istoria în date a României
.
[ LD:Pe baza acestui articol din Codul
Penal ,au fost judecaţi şi condamnaţi în anii
1955-'56 foştii angajaţi ai Poliţiei , Siguranţei
şi Serviciului Secret de Informaţii , arestaţi din
anii 1948-'50 .Decretul a avut un caracter secret , nefigurînd nici într-o
ediţie a Codului Penal ,instituind o normă de drept penal cu
caracter retroactiv.]
Art.193 (indice 1 ),avea
următorul conţinut :<Activitatea intensă contra clasei
muncitoare sau a mişcării revoluţionare
desfăşurată într-un post de răspundere în aparatul de stat
sau într-un serviciu secrete ,pe timpul regimului burghezo-moşieresc
,se pedepseşte cu detenţie grea pe viaţă şi
confiscarea totală a averii .
Dacă fapta prevăzută în
aliniatul precedent a fost săvârşită într-un alt post decât unul
de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi
confiscarea totală ori parţială a averii .>
Prezidiul MAN a emis Decretul nr 421
prin care au fost graţiaţi cei cu condamnări până
la 10 ani , în baza Legilor nr.312 / '45,nr.291/'47şi a Decretului
nr.207/'48 .A prevăzut graţierea celor cu pedepse mai mari de
10 ani , dacă au participat la războiul antihitlerist .Nu beneficiau de graţiere,însă , membrii guvernelor "fasciste"
, din perioada sept'40 -23 august'44. [LD:După moartea lui Stalin ( 1953 ) şi condamnarea stalinismului în URSS, manifestările
antistaliniste nu mai erau considerate "crime împotriva
umanităţii "şi cei ce fuseseră condamnaţi
pentru atari manifestări , au fost "graţiaţi " ]
Pentru cei care <prin fapte sau
manifestări încearcă să primejduiască
regimul de democraţie populară >
Fost ministru al
Justiţiei, lider liberal.[ Vezi tabloul PNL-vuctimă ]
Fost ministru şi deputat
în interbelic şi după '44 ; fost lider PNŢ,.[ Vezi
tabloul PNŢ-victimă ]
[LD: .Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul
173 din 3 apr.'64 ; la alţii
Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul
310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI )La majoritatea
foştilor deţinuţi ,este indicat Decretul 411 din 24 iul.'64 ,
căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964 " [
Vezi la tabloul Genocidul comunist - context, etape ]
- Romulus Rusan vorbeşte despre cca
17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din
lagăre, închisori şi domicilii forţate , în perioada februarie-
august '64. El subliniază faptul că , toţi cei
eliberaţi au rămas
cu cazier penal şi au continuat să fie ţinuţi
sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.( Cf. România
în timpul războiului rece )
-Pe 19 iunie, proiectul este adoptat de
Plenara CC al PCR
-Pe 21 iunie, MAN l-a votat .
[LD: Este unul din "nodurile gordiene",
netăiat nici până în ziua de astăzi de justiţia din
România. Convenţia a fost ratificată fără nici o dificultate de regimul comunist din România
,fiind un paravan juridic pentru lungul şir de condamnări sub
acest generic ,în miile de
procese prin care s-a comis genocidul
comunist .
- Legea fusese adoptată de ONU
-Pe 29 iulie, Cosiliul de Stat
al României , o ratifică .
[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi
condamnări pentru diversele culpe politice. Doar În România se produsese "
graţierea " delictelor politice ! Decretele cu pseudo-
diagnostice medicale, au
fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "organe" împotriva adversarilor
regimului
Departamentul
Securităţii Statului ( condus de Postelnicu ) a
elaborat acest plan de măsuri
indicând explicit
obiectivul urmărit .Planul prevedea <controlul informativ complet
asupra tuturor foştilor condamnaţi pentru
infracţiuni contra securităţii statului, aflaţi în
ţară şi străinătate. >
( Cf. Romuluus Rusan, op.
cit ) [ Vezi tablourile MAI
şi Categorii -Victime]
[ LD: Planul acesta de măsuri dezvăluie câteva realităţi opresive din timpul regimului ceauşist pe
vremea căruia căruia -
afirmă unii - n-ar mai fi fost "genocid" :
a)
Pesudo-libertatea declarată prin "graţierile" din '64
şi "eliberarările " supravieţuitorilor ;
b ) Hărţuirea
celor care, după anii grei de puşcărie - cu
proprietăţile confiscate, cu familiile persecutate, cu carierele
distruse , stigmatizaţi şi bolnavi-au continuat să fie
urmăriţi, interceptaţi, interogaţi, plimbaţi pe la
Securitate .
c) Justificarea organigramei umflate de
"lucrători" de la DSS ,
inclusiv a celor de la DIE ;
d)Pescuirea de "informatori" ,de "turnători " ( din rândul familiei, colegilor, vecinilor şi al
foştilor "colegi" de închisoare) care să+-i
urmărească .
e) Dovada unei degradări morale de proporţii ,reprodusă în
Rapoartele făcute
( transformată în tona de documente predate de SRI, la CNSAS )
:[ LD: În conjuncturi geo-politice
schimbătoare, voluntarist şi dictatorial a apelat la aceste împrumuturi exorbitante,pentru
realizarea ambiţiilor sale "faraonice" .Voluntarist
şi dictatorial a
hotărât să
grăbească achitarea lor .Pentru a reuşi acest lucru, a
impus românilor un regim de
strictă austeritate , pe care l-a denumit <raţionalizare
> dar care , în realitate, a luat aspecte de insecuritate , deseori
genocidare.Statistici pentru a dovedi această realitate , nu avem.
Avem în schimb amintirea acelor cazne şi
coşmaruri, produse de "raţionalizare" :
reducerea produselor alimentare din comerţ
- pâinea, laptele, carnea , ouăle, ş.a. - până
la stadiul de înfometare , atât în oraşe , cât şi în mediul rural ( c.a.p-iştii , sărăciţi şi siliţi
să fure ) ; reducerea agentului
termic ,până la îngheţarea caloriferelor ( acasă , la
serviciu , în spitale, în creşe, în şcoli,în căminele
studenţeşti , în instituţiile publice, în sălile de
spectacol ) ; reducerea energiei
electrice , până la oprirea sursei
( cf. unor programe speciale ) ;
reducerea mijloacelor de transport în comun -
trenuri, autobuze, tramvaie - deplasarea
între localităţi , dar şi în oraşe , devenind o mare
problemă ;= reducerea
programelor TV - până la ridicolul celor 2 ore de transmisiune ; ş.a., ş.a. Rezultatul acestor
măsuri ? : radicalizarea nemulţumirii populare . ] [ Vezi la Bibliografie : Memorii şi Jurnale ]
- George Homoştean - Interne ; Gheorghe Chivulescu - Justiţie ;Tudor
Postelnicu - şeful Departamentului Securităţii
Statului Maxim Bergheanu -
Muncă ; - Suzana Gâdea- Consiliul Culturii şi
Educaţiei Socialiste ;
[ LD: În vederea construirii "Centrului Civic"
, a "Casei Poporului " ,a bulevardului "Victoria
Socialismului " , încep marile demolări ale "micului
Paris " : străzi , monumente
istorice , şcoli, magazine , pieţe ,mahalaua , case , biserici , linii de tramvaie, colinele de pe cheiul Dâmboviţei , cad sub asaltul
buldozerelor, la simpla arătare
cu degetul a "tovarăşului " , care
vizitează zilnic şantierele, urmat de o cohortă de
activişti, arhitecţi. ingineri, constructori ..
[LD: o altă mostră de ipocrizie şi manipulare
grosolană .Cu o
pretinsă grijă pentru
sănătatea
populaţiei - susţinută
cu "argumente ştiinţifice medicale " ,
o drastică raţionalizare a alimentelor de bază ( trimise masiv la export , pentru "palata datoriei externe"
).
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .[ Vezi tabloul Cronologiagenocidului -
legislaţie, etape ]
-George Homoştean - ministru Interne
; - Tudor Postelnicu (Departamentului
Securităţii Statului );
- Gh.Chivulescu ( Justiţie );
14 iunie2009. Despre morţii de la
Sighet , nu se ştie aproape nimic. Totul trebuia şi a fost "strict
secret" .Între 1950-'55 la Sighet ar fi murit peste 50
foşti demnitari.
Spitalul devenise "locul
morţii" - dr.Lungu (
fost deţinut, devenit torţionar,
) fiind medic peste un "spital al morţii ".
Printre morţii de la Sighet, Maniu,
Brătianu, Argetoianu etc etc .Despre ei există foarte mult "folclor
concentraţionar" ;...că C.Argetoianu şi-ar fi pierdut
minţile ; ...că Gh.Brătianu şi-ar fi pierdut
minţile ; ...că Maniu n-a încăput în
"copârşeu" şi i s-au tăiat picioarele ; ...că Bornemisa
a fost schingiuit chiar de dr. Lungu ;
ş.a.m.d.
[ LD: din cele peste 2 milioane de victime, am extras [ de fiecare dată , cu strângere de inimă pentru
cei nepomeniţi] cazurile care să îngăduie percepţia corectă a substratului ideologic
şi politic al genocidului
comunist, a mecanismelor terorii , a metodelor experimentate , ş.a. ]
Dicţionarele lui Cicerone
Ioniţoiu (format carte - editura "Maşina de scris "
; format electronic la www.procesul comunismului.com ) ;
Lucia Hossu -Longin ,Memorialul Durerii ; Documente ,
Memorialistică , Istoriografie ,Biografii , Procese,
Cazuri , ( vezi la Bibliografie ) ;Documentare,
Interviuri ,Dezbateri Radio ,TV ; Presă
, s-au aşezat pe rafturile unei veritabile BIBLIOTECi
dedicate acestei monstruoase crime colective prin care a trecut poporul
român.Ca orice bibliotecă, ea va fi îmbogăţită pe
măsură ce arhivele - încă ferecate - se vor deschide.]
Ministru ,subsecretar de Stat ,în guvernul
Goga-Cuza (dec.'37-9 febr.'38 ) Arestat pe baza Decretului nr 6 /
din 14 ian.1950, la 5 /6 mai 1950.
Semnalat de tovarăşii de temniţe,între 1946-1954 şi
1958-1964,când a fost graţiat (prin
Decretul 411/1964 ).Parlamentar în mai multe legislaturi interbelice,ca
reprezentant al PNA, apoi PNC
[ Vezi pe larg la tabloul Militari-victime ]
N.în 1887,la Slatina ( Olt ),a avut o
strălucită şi ascendentă carieră militară
,până în 1944 .S-a alăturat planurilor regale de scoatere a României
din război ( 23 august'44 ) , şi , la solicitarea Regelui,a acceptat
să fie ministru de Interne în guvernul "Blocului
Democratic" condus de
generalul Sănătescu ( 23 august-3 nov.'44 ),încercând să
atenueze consecinţele pustiitoare
ale ocupaţiei sovietice şi asaltul agresiv al "coloanei a
V-a" cominterniste , PCR.
Sceptic în privinţa posibilei
convergenţe a partidelor din acea coaliţie -< hidră cu 4
capete , în care nemulţumirile ,resentimentele şi chiar ura erau
evidente >, a devenit imediat ţinta tuturor presiunilor ce marcau
acel început de război civil în România.
Arestat la 27 mai 1946 ,învinuit de <complotare
întru distrugerea unităţii statului român >, a fost condamnat
la muncă silnică pe viaţă în procesul "Sumanele
Negre "( 19 nov.'46 ) A murit în temniţa Aiudului , pe
17 oct.1949.
Deputat liberal în alegerile din
1946 , Ministru de Finanţe în guvernul Petru Groza (II )
(1 dec.'46- 29 dec.'47 ), ca membru PNL
şi colaborator al lui Gh.Tătărăscu, asumându-şi
astfel co-responsabilitatea în
măsurile represive ale guvernului .
-La 5 nov.'47,venindu-le rândul ca "tovarăşi
de drum " ce trebuiau îndepărtaţi,este silit să
demisioneze ,o dată cu şeful său, fiind înlocuit cu Vasile Luca ( Finanţe ).
A împărtăşit ,apoi, soarta
şefului său ( ultimul reprezentant al "burgheziei" în
guvernul FND ).
A fost arestat , condamnat şi închis
la penitenciarul din Sighet şi Râmnicu Sărat.
-Soţia sa, Elena, a fost
condamnată ca membră de familie.
Prof.de Drept Public la Facultatea de Drept
din Bucureşti .Fost rezident regal ( 1938-'40 ), fost guvernator
al Transnistriei ( 19 aug.1941-26 ian.'44 ).
Condamnat la moarte în "lotul
" mareşalului Ion Antonescu .
Executat pe 2 iunie 1946,
la Jilava .
Fruntaş PNL, n.în 1896 ,la
Bucureşti (fiul Sarmizei Bibescu
).Licenţiat al Şcolii
Naţionale de Mine (Paris ).Deputat PNL (din 1933)apoi senator FRN (
1939-'40 )
Subsecretar de stat la Finanţe în guvernul
Tătărăscu (29 aug.'36-14 nov.'37şi în guvernul de alegeri
Tătărăscu ( 17 nov.-28 dec.'37 ).Membru în Consiliul Superior
Naţional al FRN (ian.'39 )
După 23 aug.'44, îl urmează pe
Gh.Tătărăscu , În constituirea unui PNL -dizident (dec.'44 ) ,
făcând parte din guv.Groza , ca ministru de Finanţe ( 6
mart-11 apr.45 )
Arestat pe baza Decretului
nr 6 / din 14 ian.1950, în noaptea de 5 /6 mai 1950,în "lotul
demnitarilor " , închis la Sighet până în 1955 apoi cu domiciliu
obligatoriu în Bărăgan (Măzăreni ).
Rearestat în 1959, judecat şi condamnat
la 25 ani muncă silnică .A trecut prin închisorile din Ocnele
Mari şi Botoşani , fiind eliberat în 1964 ( Decretul 411 )
[LD :ar
reveni PNL actual ( sau Ministerului Învăţământului , indiferent
de culoare politică )să-i studieze opera (legislativă,
organizatorică şi administrativă ) în domeniul învăţământului, înainte de a
imita ( copia ) legislaţii străine din domeniu. Şi, ca o datorie
de onoare, a-i căuta sfârşitul tragic în era ticăloşilor .]
N.în 1869 la
Craiova .Licenţiat al Facultăţii de Medicină din
Paris
Membru PNL dinainte de război, a fost
ales deputat ( din 1901 ) şi senator,în
majoritatea legislaturilor interbelice,
inclusiv în Parlamentul FRN ( 1939-'40 )
Are o lungă şi solidă carieră
ministerială , cu merite deosebite în organizarea
învăţământului şi pe linie diplomatică :ministru la Lucrări
Publice ( 1914-1916) ;ministru plenipotenţiar la Washington (
1917-1918 ) şi Paris ( 20 sept-3 oct.1918 ) ; ministru la Culte,
Instrucţie şi Arte ( 1918-1919 ;1922-'27 ;1933-'37 );ministru
Secretar de Stat ( 10 febr.mart.1938 )
Membru de onoare al Academiei Române
( din 1934 ), preşed. al Ligii Culturale ( 1941-1947 )
Arestat pe baza Decretului
nr 6 / din 14 ian.1950, pe 5/6 mai 1950 ,în "lotul
demnitarilor ",la vârsta de 81 de ani , închis la Sighet ,mort
-nu se ştie când - aruncat în gropile comune din cimitirul
săracilor din Sighet (cf.
C.Ioniţoiu )
Bolnav , moare la Sanatoriul Francez
( cf.Mamina şi Scurtu ).
N.în 1883, la Bucureşti .Licenţiat
în Drept, la Universitatea Bucureşti .
Iniţial înscris în P.Conservator
Democrat -Take Ionescu, trece la PNR ( prin fuziune ) , devenind din 1926 ,
membru al PNŢ ( prin fuziunea cu PŢ-Mihalache ), preşed.al
org.PNŢ-Argeş, deputat al acestui partid.
În febr.'35 , părăseşte
PNŢ , urmându-l pe Vaida în Frontul Românesc , devenind
preşed. acestei organizaţii pe Bucureşti. În febr.'38, solidar
cu Vaida, se încadrează în structurile regimului carlist , fiind membru al
Consil.Superior Economic ( apr.'38 ) , al Directoratului FRN ( ian.'39 ), şi senator ( 1939-'40 ).
A exercitat diverse funcţii
ministeriale şi financiar -economice ,fiind , alternativ Subsecretar de
Stat la Ministerul de Interne
în guvernele Maniu şi GGMironescu (1930) ; ministru la Lucrări
Publice , în guv.Miron Cristea (1938 ) ;ministru la Economie
Naţională , în guv.Tătărăscu ( nov.'39 -mai
1940 ) ;guvernator al BNR ( 1931-1935 ;1 apr.-30 sept.1944 ).
Revenit în PNŢ, a participat la
campania electorală din '46, fiind molestat de bătăuşii
comunişti ,în incinta Tribunalului din Piteşti ( 9 august 1946 ).Arestat
în 1947,i s-a stabilit domiciliu obligatoriu. Rearestat în 1950 ,în
"lotul demnitarilor " a fost încarcerat la Sighet , unde a
murit după o lună .
[LD:în istoriografia
şi memorialistica postbelică ( internă sau
străină ) Ion Antonescu apare
tratat divergent , contradictoriu şi subiectiv .De la adulaţie
partizană , la contestare şi denigrare vehementă - în
funcţie de concepţii geopolitice, de convingeri doctrinare
sau partidiste, de poziţii ideologice , de sentimente sau
resentimente naţionale. Circulă astfel variante paralele şi opuse de
abordare, născând confuzii , adâncite şi mai mult de unele
reglementări legislative punitive , tabu-uri excesive şi măsuri restrictive
administrativ-educaţionale .Într-un cuvânt , despre Antonescu ,
încă se vorbeşte în surdină şi cu echivocuri.
Pentru istorie, pentru justiţie şi pentru poporul român , ar fi fost absolut necesar, după căderea
regimului comunist în dec.1989, să
se revadă procesul condamnării lui de către
justiţia comunistă , să se stabilească dacă
mareşalul s-a făcut vinovat de toate acuzaţiile care i s-au
adus. La 52 de ani de la execuţia
mareşalului Antonescu , aceste lucruri trebuiau clarificate.
La scara evoluţiei ISTORIEI
NAŢIONALE, nimeni nu poate contesta faptul că principalul ţel al "conducătorului de
stat" Ion Antonescu, a fost refacerea integrităţii
teritoriale a României Mari şi Întregite din 1918 , amputată
în anul 1940.
Guvernând ţara
într-o perioadă anormală de cataclism mondial, în care harta istorică
europeană fusese desfigurată , în care alianţele
fuseseră spulberate, în care rigorile de război au dus la încălcări ale drepturilor omului,
în care au fost jertfiţi militari şi civili nevinovaţi , Antonescu-
la fel ca alţi conducători de state din epocă - a
comis, desigur, şi greşeli care aşteaptă o dreaptă
judecată a istoriei
Pentru
România şi români ,această judecată nu se poate opri la un
proces montat sub ocupaţie sovietică, dictat de Stalin , executat de
comuniştii ajunşi la putere .
Pentru
cei dornici de cunoaşterea mai amplă a guvernării şi
procesului mareşalului ,
[ Vezi Genocidul comunist/ cronologie,
context, etape şi Bibliografia ]
* *
*
N.pe 2 iunie 1882 la Piteşti - executat pe 1 iunie 1946 la Jilava .
Carieră strălucită şi
ascendentă în ierarhia
militară şi guvernamentală , între 1916-1944
[V ezi cariera militară la tablou
Militari -victime ]
Ataşat militar la Paris ( 1922-'23
),Londra şi Bruxelles ( 1923-'26) ;secretar general în Ministerul Apărării
Naţionale (1928 );ministru al Apărării
Naţionale în guv.Goga ( 29 dec.'37-10 febr 1938 ) ;ministru al Apărării
Naţionale în guv.Patriarhului Miron Cristea ( 11 februarie -29 martie
1938 );"Conducător al Statului român" şi preşedinte
al Consiliului de Miniştri ( 14 sept 1940 -23 august 1944 );ministru
al Apărării Naţionale ( în 10 nov.'40; în 25 sept '41 ; );ad-interim
la Externe ( din 18 ian.'41 - 1 ian.'43 ); ad-interim la Cultură naţională şi
Culte ( din 12 nov.- 4 dec.'41 );comandant al grupului de armate
"general Antonescu" în războiul din Răsărit (
1941-1944 ).
În conflict cu regele Carol II ,a fost arestat
şi închis la Mănăstirea Bistriţa (9 iul 1940 )
şi-a dat demisia din armată. În situaţia dramatică a
României ( pierderea Basarabiei , nordului Bucovinei şi nordului
Transilvaniei ), Carol i-a
încredinţat întreaga putere politică .
Numit preşed. Consiliului de
Miniştri şi ministru al Apărării Naţionale
( 4-14 sept.'40 ), se autoproclamă "Conducător al
Statului " ( 5 sept.'40 ), al
Statul Naţional Legionar ( 14 sept'40- 15 febr.'41
).A condus ţara într-o perioadă dramatică , fiind obligat
să aleagă între cele două mari puteri militare
agresoare -Germania şi URSS - care după ce , la 23 august
1939 , semnaseră Pactul Molotov-Ribbentrop şi-şi împărţiseră
zonele de expansiune, în 1941,au început confruntarea războinică
directă.
La 22 iunie 1941 ,angajând
ţara în război alături de Germania - fără
convenţie de alianţă - a
fost hotărât să refacă graniţele amputate de
ţările vecine , în 1940 ..
În emoţionanta deviză de
luptă -<Ostaşi , vă ordon treceţi Prutul ! >
-el aducea ca argument suprem eliberarea fraţilor din Basarabia şi
Bucovina anexate de URSS în 1940 :<Dezrobiţi din jugul roşu
al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi >
Arestat în palatul Regal , pe 23 august
1944,din ordinul Regelui MIhai I, a fost preluat de Emil Bodnăraş
şi predat autorităţilor de ocupaţie sovietică ,
până în aprilie 1946, când a fost readus în ţară pentru a fi judecat
în "lotul criminalilor de război "de Completul I
de judecată al "Tribunalul
Poporului "
Procesul trebuia să înceapă la 25
apr.S-a amânat "din motive
tehnice" ,pentru 6 mai
LD"Lotul criminalilor" este format din cca 17 inculpaţi , sortaţi din cele
trei cabinete cu care a guvernat Antonescu Unii din foştii
miniştri fuseseră deja judecaţi ,în diverse loturi ; alţii
, mai ales foşti liberali ,vor fi arestaţi în lotul 2 şi 3.
;alţii vor fi incluşi în loturile ce vor urma.
În jurul
a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu Hitler
,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei
evreeşti .
Pe banca acuzaţilor :Ion Antonescu (
fostul conducător al statului,preşed.Consiliului
de Miniştri ) ,,Mihai Antonescu (Justiţie şi
Propagandă ,cabinet I ; vicepreşed CM,cab II;ad int.Externe, cab.III
) ,Horia Sima (vicecepreşed CM, cab I ),Trăian
Brăileanu (Ed.Naţ, Culte şi Arte ),D.Popescu (
Interne, cab II ),C.Dănulescu (subsecret Muncă şi
Sănătate ,cab II ) ,C.Buşilă ( Lucrări Publice,
cab II, III ),N.Mareş (Agricultură şi Domenii , cab. I ),P.Tomescu
( Muncă, cab. II ),V.Dimitriuc (subsecret. Econom.Naţ ),Mihai
Sturdza (Externe cab.I ) ,I.Protopopescu (subsecretar Finanţe
),C.Georgescu ( subsecret.Economie Naţională ),C.Papanace (
subsecretar la Finanţe ), V.Iaşinschi (Muncă,
Sănătate ) ,C.Petrovicescu (Interne, cab.I ), Gh.Aexianu (
guvernatorul Transnistriei ) Radu Lecca ( consilier în probl.evreiască
) ,Eugen Cristescu ( şeful Serviciului Secret de Informaţii )
-Pe 2 mai, în Consiliul de Miniştri
,Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare
-Pe 4 mai , s-a anunţat Completul de
judecată de la Tribunalul Poporului :Al Voitinovici (Voitin
)-preşed ;asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi de
judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un
prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru
Săracu şi C.Dobrian
( procuror la C.de Apel Timişoara ).
...Pe 6 mai (ziua I-a din
proces )în actul de acuzare (peste 200 pagini) mareşalul Ioan
Antonescu a fost învinuit de trădare
de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea
economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare
împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime
împotriva umanităţii .
...Pe 12-13 mai ( ziua a
VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor
publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer
pedeapsa cu moartea.
...Pe 17 mai ( ziua a X-a? ), se pronunţă
sentinţa .
A fost condamnat ca "trădător
de ţară " , "criminal de război
", "duşman al
poporului " , "dictator fascist şi hitlerist "
pentru vini deosebit de grave : de 6 ori la moarte ; de 2 ori
la temniţă grea pe viaţă ;de 3 ori la 20 ani
temniţă grea ;de 14 ori la degradare civică .
...Pe 25-31 mai ,recursurile înaintate
, au fost respinse.
...Pe 1 iunie , Lucreţiu
Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia
guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la
moarte: < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea
cererilor de graţiere >
În aceeaşi zi, la ora 18 ,condamnaţii
la moarte sunt executaţi .
---------------------------------
Neagu Djuvara :În '90 l-a întrebat
pe MSRegele Mihai de ce nu l-a graţiat pe Ion Antonescu ?
I-a enumerat cauzele :
-Antonescu n-a vrut să
facă cerere de graţiere.
- Ministrul de Justiţie- Lucreţiu
Pătrăşcanu - era comunist ;
- Ţara era la discreţia
sovieticilor ;
- Întrebaţi , aliaţii
occidentali - americani, englezi i-au răspuns că şi ei l-ar
fi predat spre judecare în "Procesul de la Nurenberg " ,
şi-ar fi fost tot condamnat la moarte . (Antena 3, 23 ian.'11 , interviu )
Avocat .Prof.univ.(Drept
internaţional la Facultatea de Drept şi la Şcoala
Superioară de Ştiinţe Administrative. din
Bucureşti.) N.în 1904, la Nucet (
Dâmboviţa ), familie originară din Argeş.
Ministru de Justiţie în primul guvern Ion
Antonescu ( 14 sept.'40-26 ian.'41 ); ministru secretar de Stat în al
doilea guvern Antonescu ( 27 ian.'41 -1 ian.'43 );ministru Propagandei Naţionale
şi vicepreşed. al Consiliului de Miniştri ( din 21
iunie 1941- 23 aug.'44 ) ; ministru
de Externe alternativ cu mareşalul Antonescu ( din 29 iunie '41- 23
aug.1944 ) Pe 23 august 1944, a fost arestat
în Palatul Regal , fiind predat autorităţilor sovietice,.readus
în ţară în apr.1946.Judecat de Tribunalul Poporului ( mai 1946
) condamnat la moarte şi executat la Jilava, în "lotul
mareşalului Antonescu " .
[LD; s-ar putea să greşesc cu numerotarea acestor
"loturi" , pentru că , se pare , fiecare instanţă avea numerotarea sa .Unii din inculpaţi
figuraseră şi pe lista inculpaţilor din procesul "lotului
II "( 20 mai ) , fiind deja condamnaţi.
General de brigadă , n. în 1892,la
Cucuteni ( Iaşi ),Subsecretar de Stat pentru Aprovizionarea
populaţiei şi armatei , şeful M.St.M al Armatei a III-a .Arestat
în 1946 , condamnat la muncă silnică pe viaţă , închis
la Jilava, Aiud şi Văcăreşti , unde a murit pe 25
dec.1954 .
Între 3 -9 oct, la secţia a VIII-a a Curţii
Criminale ( Bucureşti ) se judecă "lotul 3 "
de miniştri antonescieni ", autori ai aservirii Rămâniei
la carul imperialismului fascist german "
Preşed.completului -Damian
Ştefănescu ;procurori generali -Octav Vasiliu,
N.Stăvrescu .
Sunt inculpate 18 persoane , printre
care şi G-ral Arbore ( subsecretar de Stat la Apărare )
A fost condamnat la 10 ani închisoare
grea . A murit pe 25 dec.1954, la Văcăreşti
[LD: datorită traiectoriei sale de o viaţă - nestatornicie
şi traseism politic prin mai toate partidele şi regimurile de
până în 23 aug.'44 ,tipul de "om
politic pragmatic" ce şi-a schimbat conjunctural
doctrinele şi stăpânii , pentru a îndeplini funcţii
ministeriale .
Despre
viaţa politică pe care a cunoscut-o , a scris"Amintiri de
azi ,pentru cei de mâine " (jurnal-memorii ) manuscris ce a
ajuns din arhivele Securităţii (la arestare) la Arhiva ISISP.
Primele episoade au fost publicate în
1968, la "Magazin Istoric", apoi ,în întregime , după
1989.
Scrise cu
talent de portretist şi pamfletar , au fost copios "exploatate"
de istoriografia comunistă ,pentru dezvăluirile din culisele
şi moravurile epocii ,cancanurile din "înalta
societate" , secretelor picante din aşa-zisele "camarile" , înlocuind astfel analizele obiective despre epoca interbelică .`
Născut în 1871 la Craiova, descendent
al unei vechi familii boiereşti ,
fiul generalului Ion Argetoianu. Cu studii făcute în ţară
şi străinătate (doctorat în medicină ,licenţiat în
Drept la Paris)
Politician trecând prin mai
multe partide - P.Conservator -Marghiloman (1913-14 ); P.Poporului -Averescu
(1918-1921 );PNaţionalist al Poporului -Iorga (1921-1926 ) ;PNL-Brătianu -1927-1930 );Uniunea Agrară (1932 ),
Partidul Agrar ( 1936 ) ;F.R.N -Carol II ( 1938-1940 ) .
A urmărit cu perseverenţă
ascensiunea politică , urcând trepte de consacrare.
Secretar şi consilier
de legaţie la Constantinopol, Roma, Viena şi Paris ( până în 1913 ) Parlamentar
în toate legislaturile interbelice, ca reprezentant al partidelor din care a
făcut parte, ajungând preşedintele Senatului în legislatura
FRN (1939-'40 ).
Ministru în guvernele de
partid :la Justiţie ( în guv.conservator Marghiloman ,ian-mart
1918) ;la Finanţe şi Justiţie ( coleg de cabinet cu Petru Groza şi
Mihail Antonescu , în guv. Alex.Averescu
1920-'21 );la Agricultură ( în guv. I.IC
Brătianu/Vintilă Brătianu
,1927-1928 ) ;la Finanţe
şi vicepreşed. (în guv.Iorga , 1931-1932 ) ;consilier regal şi ministru la Industrie şi Comerţ
în două guverne prezidate de
patriarhul Miron Cristea din 11 febr.1938
); prim-ministru (28 sept.-23 nov.1939 ,după asasinarea lui
Armand Călinescu )
A plecat din ţară în apr.'44 (
Elveţia ) dar s-a întors în 1946, încercând ultima sa "convertire"
:la regimul condus de fostul coleg averescan, Petru Groza , criticând <politica
măruntă a partidelor istorice >, considerând
atitudinea lor drept <negativistă
faţă de interesele mari ale ţării >, mai ales în politica
externă : <a nu întări legătura firească
dintre România şi URSS , ar însemna
o miopie de neiertat >( cf. România liberă, 6 ian.'47
)
A înfiinţat ultimul partid din
viaţa sa - Uniunea
Naţională " Muncă şi Refacere " - cu care
a participat la alegerile din 19 nov.'46, partid care s-a autodizolvat, în ian.'48, după abdicarea
Regelui Mihai.Ca să folosim propriul stil, cu comuniştii "nu
i-a mers ".Pe baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950, a fost arestat
pe 5/6 mai 1950 în "lotul
demnitarilor " ; închis la Sighet, a murit pe 6 februarie
1952, în celula nr. 12 , fiind aruncat în cimitirul săracilor
din Sighet.
N. în 1886, la Nadeş ( Târnava
Mică ).Doctorat în Drept ( Cluj ) ,avocat în Tg.Mureş .
Militant în Partidul
Naţional Român din Ardeal, membru al Consil. Naţ. Român din
Tg.Mureş ( nov.'18);delegat la Adunarea de la Alba Iulia care a
hotărât unirea cu Ţara ( 1 dec.1918 );
Deputat în primul parlament
al României Mari ( 1919 );urmează pe Goga , înscriindu-se în P.P-Averescu
, dvenind şeful org.averescane din Tg.Mureş ( 1920 ) ;cofondator al P.Naţional
Agrar-Goga ( 1932 ); membru al PNaţional Creştin ,după fuziunea cu LANC ( iul.1935. )
Subsecretar de Stat la Justiţie,
în guvernarea Goga-Cuza (29 dec.'37-10 febr.1938 ).
Arestat pe 6 mai 1950 (pe
baza Decretului nr 6 / din 14 ian.1950 )- într-o comparabilă noapte a "cuţitelor lungi
" săvârşită de Hitler - întemniţat la Sighet,
victimă a torturilor lui Vasile Ciolpan (director) şi a lui Alexandru
Satmari (ofiţer politic). A murit în dec.1953.
N. în 1892,la Găeşti
(Dâmboviţa ).Diplomat al Înaltei Şcoli de Studii ( secţia
financiară ), licenţă în Drept (1914 ), doctorat în Ştiinţe
Economice şi Politice , la Paris.( 1922 )
Avocat şi prof.univ.la catedra Finanţe
şi Economie Politică , la Facultatea de Drept din
Bucureşti.Membru corespondent al Academiei Române ( mai, 1945 )
Membru al PNL din 1922,activează în Comisia de
legislaţie fiscală ( 1922-'25 );expert financiar al României la Liga
Naţiunilor ( 1925 ) ; membru al Delegaţiei române la Londra
,pentru despăgubirile de război ( 1926 ) ; secretar general al
Ministerului de Finanţe ( 1927-'28 ) ; membru permanent în Consiliul
Economic al Micii Înţelegeri şi a Înţelegerii Balcanice ;
Subsecretar de stat la Ministerul de
Finanţe ( 1935 )şi la Ministerul de Externe (
1936-dec.1937 ), în guvernarea PNL Tătărăscu; membru al
delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris ( 1946 ).
Înlăturat de la
catedră , arestat pe 6 mai 1950 (pe
baza Decretului nr 6 / 14 ian.1950 ) în "lotul
demnitarilor" , încarcerat la Sighet , în celula 74,unde a murit în
iarna '53 /'54.
Fruntaş PNŢ, n.în 1896, la
Timişoara. dr în Drept ( cu studii la Budapesta şi Cluj ). Deputat
PNŢ, Subsecretar de stat la Ministerul de Interne în guvernarea
PNŢ
Arestat pe baza Decretului
nr 6 / din 14 ian.1950, în "lotul
demnitarilor" în noaptea de 5/6
mai 1950, încărcat într-o dubă , în care mai erau şi
alţi foşti miniştri ( Sever Bocu, Titus Popovici , Dumitru
Nistor ş.a ), încarcerat la Sighet , unde a stat peste 5 ani.
N.în 1896, la Ploeşti .Inginer,
licenţiat al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele
( 1920 ).
Subsecretar de Stat la Apărare
Naţională , apoi la Armament, apoi la
preşed.Consil. de Min., în guvernul Tătărăscu (
1934-'37 )
După 23 aug.'44 , îl urmează pe
Gh.Tătărăscu, în crearea unui PNL-dizident( dec.'44 ), fiind
desemnat ministru la Industrie şi Comerţ , în guv.Petru
Groza (6 mart'45-29 nov.'46 ).
Arestat în noaptea de 5 /
6 mai 1950 ( cf etc etc ...) este arestat şi întemniţat la Sighet
.
Apoi , împreună cu foştii
miniştri de după 1918 care mai erau în viaţă , la o unitate
de muncă ( în virtutea art.3 din Decretul nr 6 / 14 I, 1950.)
Eliberat în 1955, i se impune domiciliu
obligator la Măzăreni .
[LD : activitatea sa politică prodigioasă - ca membru al PNL ,
deputat şi ministru în câteva guverne interbelice - îmi este foarte bine cunoscută din
documentarea ( peste 25 de ani de cercetare ) privind perioada
interbelică.
Nu i-am
cunoscut, însă, evoluţiile de după 1944, şi, mai ales, nu
i-am cunoscut calvarul concentraţionar şi sfârşitul în
temniţele comuniste. Deşi l-am cunoscut pe fiul său,
compozitorul Pascal Bentoiu,
N.1893, Făcăeni (Ialomiţa) .
Avocat de prestigiu al baroului Bucureşti ( din 1919 )
Deputat PNL(1933-1937
),raportor la Răspunsul la Mesaj în Camera Deputaţilor
; raportor la ancheta parlamentară privind afacerea Skoda . Membru al
Consil Superior Naţional în FRN ( ian.1939 ), prim secretar ptr.categoria
"Ocupaţiuni Intelectuale" a FRN ( mart.1940 ) ,ministru Justiţiei
în guvernul carlist condus de Gh. Tătărăscu
(11 mai-4 iul.1940 ).
După 23 august '44, îl urmează o
vreme pe Tătărăscu .Nemulţumit de colaborarea acestuia cu
comuniştii , şi-a dat demisia din partid ( apr.'46 ) , revenind în
PNL -Dinu Brătianu ( oct.'46 )candidând în alegerile din 19 nov.'46 .
În 1948, a fost radiat din Barou ,arestat
şi condamnat ( 1948-1956).Rearestat în 1957 , condamnat la
25 ani muncă silnică. A murit pe 27 iunie 1962, la Jilava
(cf.Ioniţoiu )
A murit în 1962,la spitalul închisorii
Văcăreşti ( cf.Mamina, Scurtu )[LD: cred că este vorba
de Ion Bentoiu( PNŢ ) - fratele ][ Vezi Aurelian Bentoiu, Zări
şi zodii .Poezii din închisoare , Fundaţia Academia
Civică , 2001.Introducere- Pascal Bentoiu ; Evocare
şi Glosar, Marta Bentoiu .
N.în 1882, moşier din jud.Brăila .Deputat
PNL în câteva legislaturi(1919-'20,1933-'37 )
Doctorat în Drept ( Paris ),avocat şi
prof. univ.( 1909-1929 )
Şef de cabinet al lui IC Brătianu
( 1909-1910 ) ; prefect de Ialomiţa, Vaslui şi Roman ( 1914-'18 ).Primar
de" Albastru "al Capitalei (1935 );Subsecretar de Stat la Domenii (
1936 ) şi la Ministerul Industriei şi Comerţului ( 1937 )Arestat
pe 6 mai 1950 , în "lotul demnitarilor" şi
întemniţat .
A murit pe 25 august 1957 , în domiciliu
obligatoriu.
Excelenţă culturală a
ţării. N.în 1905, la Brăila. Cu studii strălucite în
ţară şi străinătate .Membru ( din 1933 ) în echipa Institutului
Social Român condus de Dimitrie Gusti. Conferenţiar ( din 1935-'40 )
la catedra de Antropogeografie condusă de Simion Mehedinţi. Încadrat
la Ministerul Informaţiilor , apoi la Ministerul de Externe(
1940-1947 ) pe timpul războiului şi după 23 august 1944 , până
la venirea Anei Pauker la acest departament.
Arestat în 1948 , eliberat
în 1962, fără să fi fost judecat şi condamnat, a suportat 14
ani rigorile regimului penitenciar orwelian : la Jilava, Aiud, Ocnele Mari
, Peninsula şi Poarta Albă .
În 1984, în prag de 80 de
ani ,a fost chemat la Ministerul de Interne, pentru a i se mai trage...o
bătaie!A murit pe 14 nov.1990.
Subsecretar de stat la Ministerul
Finanţelor, în ultimul guvern al regimului Carol II, condus de Ion
Gigurtu (4 iul.-4 sept 1940 ).Avocat din Sibiu,ex- legionar.
Arestat în 1948 , încarcerat la
Sibiu, Min.de Interne, Jilava şi Aiud.Odată cu el, a fost arestat
şi fiul, Alexandru , condamnat la 2 ani închisoare. Tatăl a fost
"graţiat" în 1964 ( Decretul 411 ) .
Ministru de Stat ( pentru Banat )
în guvernul PNŢcondus de Iuliu Maniu ( 1928 -7 iun.1930).
Lider al vieţii
politice din Banat, n.în 1874,la Şiştarovăţ ( Timiş
-Torontal ), cu studii superioare făcute în Franţa . Membru marcant
al PNR ( apoi PNŢ ) din Transilvania ; deputat în legislaturile
României Întregite .
Arestat pe 5/6 mai 1950, în "lotul
demnitarilor " , închis la Jilava (Cf.Ioniţoiu ) sau la
Sighet ( cf. Mamina, Scurtu ) , unde a murit pe 21 dec.1951.
N. în 1890 , în Burjuc ( Hunedoara
).Licenţiat şi dr. în Litere ,la Univ.din Budapesta.
Deputat şi Subsecretar
de stat la Preşedinţia Consil.de Min., în scurta guvernare
Goga ( 29 dec.'37-10 febr.'38 )
Arestat pe 5 mai 1950, în "lotul
demnitarilor " , închis la Sighet ,unde -după unele
mărturii -a stat câtva timp în aceeaşi celulă cu Maniu .A
murit pe 16 iulie 1953 ( după unii, schingiuit în spital, de dr. Lungu
)
Profesor, n.în 1880, la Mediaş , cu
studii universitare de Filologie şi Teologie în Germania.
Din 1904, profesor în Sibiu, editor al
revistei "Deutsche Politische Hefte" (1920-'28 ).
Subsecretar de Stat ptr.Minorităţi
în guvernul Iorga (1931-1932 ).
Arestat în 1953, a murit în timpul
anchetei ,la Sibiu.
Ministru al Educaţiei,Artelor
şi Cultelor ,în primul guvern Ion Antonescu ( 14 sept'40-26
ian.'41 ).N.în 1882, la Bâlca (Rădăuţi ) .Dr.în Filozofie
( 1905 ), prof. univ.de Etică, sociologie şi politică
(din 1921 ),decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie din
Cernăuţi( 1931-'33 ).
Interpret la Legaţia Română din
Viena ( 1909-1914 ), militant politic naţionalist , încadrat, succesiv, în
P.P-Averescu(1919-'29), PND -Iorga ( 1931-'32 ) ,Garda de Fier (1933-'41 ).
Arestat imediat după 23
august'44, judecat în primul "lot al criminalilor de
război " ( mai 1946 ) de Tribunalul Poporului , condamnat
la muncă silnică pe viaţă.
A murit pe 3 oct.1947, la
Aiud.
N.în 1887, la Bucureşti (fiul g-ralului
Constantin Brătianu , dir.Instit.Geografic al Armatei )
Studii universitare la Bucureşti , cu
doctorat în Drept, la Paris .
Membru al PNL, secretar al lui Ion IC Brătianu
;secretar general al Delegaţiei române la Conferinţa de Pace
de la Paris ( 1919);deputat PNL
(în mai multe legislaturi ,din 1922 ).
Secretar de Stat la Preşedinţia
Consiliului de Miniştri în guvernele conduse de Ionel /, apoi de
Vintilă Brătianu (1922-'26 ;
1927-'28 ).
După 23 august 1944, din partea
PNL-Dinu Brătianu , ministru Producţiei de Război
, în guvernele Sănătescu şi Rădescu ( 4 nov.1944-28
febr.'45 ).
Arestat pe 5/ 6 mai 1950, în "lotul
demnitarilor ", închis la Sighet, târât în anchete la MAI şi
Malmaison , grav bolnav, internat la Spitalul Colţea , unde a murit pe
21 ianuarie 1956.
N.1866, la Florica (Argeş ) ,al doilea
fiu al lui Ionel I.C.Brătianu ,frate cu Ion şi Vintilă .
După asasinarea lui IGDuca , preşed.al
PNL , în perioada regimului carlist şi antonescian (1934-1944 ). După
război, preşed. PNL, până la dizolvarea partidului de către
comunişti (1944-1947).
Ministru de Finanţe în
guv.IGDuca ( nov.'33-ian.'34 ).
Ministru secretar de Stat în guv.Sănătescu
I , II ( 23 aug.-5 dec.'44 );
Ministru al Producţiei
de Război în guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5 mart.'45 ).
Refuză să facă parte din
guv.Groza. Cu partidul dizolvat în 1947 , cu averea confiscată prin
reforma agrară şi naţionalizare , a fost arestat în noaptea
de 14 /15 mai 1948 , când au fost arestaţi mii de studenţi din
centrele universitare şi elevi (Cf.Şerban Rădulescu )
Arestat pe 5/6 mai 1950,în "lotul
demnitarilor" ,încarcerat la Sighet, murind pe 20 august
1950 , fiind aruncat la groapa comună din cimitirul
săracilor.(Cf.C.Ioniţoiu )
Tehnocrat financiar. Subsecretar de stat
la Ministerul de Finanţe în guvernul Iorga -Argetoianu (
29.apr.1931-6 iun.1932 ).N.în 1875, în Brăila. Licenţiat al
facultăţilor de Fizică, Matematică şi Drept ; director
general la Ministerul de Finanţe (1930 ), dir.general al Casei
de Depuneri şi Consemnaţiuni ; prim-preşed. al Înaltei
Curţi de Conturi . Pensionat din 1943.
Între 1950-1955, a fost arestat , judecat
, închis la Aiud.
Grav bolnav , la 77 de ani , a murit în
spitalul de geriatrie, în 1957.
Ministru Cultelor
şi Artelor ( 8 iul-14 sept '40 ), în guvernul Gigurtu ( în locul lui
Horia Sima, demisionat ) .Senator FRN în
parlamentul carlist ( 1939-'40 )
Avocat renumit în Bucureşti , înscris
în mişcarea legionară ( "simist " ).
Urmărit după 23
august '44 -pentru includere în lotul vinovaţilor de "dezastru
ţării " - a stat ascuns până în 1948 . Arestat ,a
divulgat toate persoanele care l-au ajutat ( fiind şi ele închise ), a
acceptat acţiunea de "reducare" la Aiud, a ajuns în Occident (Frankfurt
) , unde a devenit iar lider legionar ( simist ) .
N.în 1888, la Râmnicu Vâlcea, familie de
mari proprietari .Licenţiat în Litere şi Drept -Univ.
Bucureşti, avocat în baroul Ilfov, publicist şi poet simbolist .
Membru PNL, şef de cabinet al lui
IGDuca,la ministerul Cultelor şi Instrucţiei (1914 ).
Deputat PNL ( din 1919 ),secretar general
la ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale ( 1924 ); la Ministerul
de Interne ( 1927-'28 ) ;subsecretar de Stat la
Preşedinţia Consil. de Minştri ,în guv.liberal IGDuca/apoi Gh
Tătărăscu ( 1933-'37 ).
Arestat pe 5 mai
/1950,în "lotul demnitarilor"
, închis la Sighet , eliberat în 1955 .
N.în 1894, la Bucureşti .Licenţiat
al Şcolii Naţionale de Mine ( Paris ) .
Ministru
"tehnician" la Industrie şi Comerţ ,în guvernul de alegeri
Gh.Tătărăscu ( nov-dec.1937 );membru în Consiliul
Superior Economic ( 1938 ) ;
membru în Consil de administraţie al Industriei Aeronautice Române
(1938 ) ; ministru al Economiei Naţionale ,în guvernele
regimului carlist conduse de Armand Călinescu ( 7 mart-21 sept.'39 ),
g-ral Gh.Argeşanu ( 21-28 sept.'39 )şi C.Argetoianu ( 28 sept.-23
nov.'39 ).
Membru al Directoratului FRN
(20 ian.'39 -), secretar al categoriei Industrie şi Comerţ
( ian.1940 ),senator în Parlamentul FRN ( 1939-'40 )
După 23 aug.'44, intră în nucleul
de conducere al Mişcării Naţionale de
Rezistenţă anticomunistă ( din dec.'45 ).
Implicat în procesul " Sumanele
Negre " ( 1946 ) , reuşeşte să se ascundă un timp
.
Arestat în martie 1948,în
"lotul Pop-Bujoiu " ,condamnat la muncă silnică
pe viaţă ( dosar nr.4066 / 2 nov.'48 )de Tribunalul Militar
Bucureşti (alături de Ioan Pop, George Manu ,Horia Măcellariu ,
Ioan Z.Gheorghe ş.a. ).Întemniţat la Jilava, Aiud, Baia Sprie
şi Văcăreşti .
Implicat într-un nou proces , la 11 iulie
1949 ( "dosire de aur şi devize " ) , mai primeşte o
condamnare de 25 ani închisoare .A murit la spitalul închisorii
Văcăreşti , pe 30 mai 1956.
Fost guvernator
al BNR..N.în 1878, la Turnu
Severin.Doctor în Drept şi licenţiat al al Şcolii de
Diplomaţie de la Paris .Deputat de Mehedinţi în şase
legislaturi, ca membru al P.N.Creştin
Arestat în 5/6 mai 1950,
la 72 de ani , în "lotul demnitarilor" ; încarcerat la
Sighet, unde a murit pe 24 apr.1954.
/ Soţia -evacuată cu
forţa din casă ( Craiova ) , pentru a i se confisca averea;
trimisă cu domiciliu obligator , unde a şi murit .
/Ginerele- diplomat de
carieră, arestat în 1949 , a murit pe 27 febr.1953, la câteva
luni după "eliberare" .
N.în 1877, la Tg.Ocna ,inginer
constructor şi electrotehnic cu o carte de vizită
strălucită :studii superioare de specialitate în Bucureşti
şi Ličge; angajat 2 ani în fabrici electrotehnice din Germania
;constructor al portului Constanţa (1903 ),dir.la STB -Bucureşti (
1910 ), dir.general la Reşiţa ; preşedinte UGIR , prof.la Şcoala
de Poduri şi Şosele şi la Şcoala ofiţerilor de
marină ; creatorul Institutului
Român de Energie ; autor al unor studii de pionierat (pentru învăţământ tehnic ,organizatoric
şi instituţional); membru în numeroase societăţi şi
comitete internaţionale.
Ministru Lucrărilor Publice
şi Comunicaţiilor ( 12 iul.1941-23 aug.1944 ) ,în guvernele
de război ale mareşalului
Antonescu.
Arestat pe 23 august 1944 , o dată cu
întregul cabinet, supus anchetelor , aşteptând un proces pentru
care se întocmeau legi, decrete , dosare , loturi, competenţe [în 1945,
Tribunalul Poporului a judecat 15 loturi de inculpaţi , în majoritate
militari, funcţionari de stat ,care participaseră la războiul antisovietic şi
administrarea Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei ]
Inclus în principalul "lot al
criminalilor de război " din
procesul "marii trădări naţionale"
(6 mai-1 iunie 1946 ) , format din 17 inculpaţi , în frunte cu
mareşalul Antonescu , Constantin Buşilă a fost condamnat
temniţă grea , pe viaţă. A murit pe 3 febr.1950, în
penitenciarul Aiud.
N. în 1888, la Bacău. Prof.univ. la
catedra de Finanţe a Facultatăţii de Drept din Bucureşti
;membru ( c) al Academiei Române ( din 1937 ).
Considerat, în epocă , o
excelenţă
financiar-economică şi organizatoric-administrativă , a
fost solicitat ( şi a acceptat ) portofolii ministeriale sub trei
regimuri politice.
În echipa guvernamentală a lui
Gh.Tătărăscu , subsecretar de Stat la Agricultură
şi Domenii (1934-'36 ) ,apoi ministru
de Finanţe ( 1936-1937
).
În formula guvernamentală
autoritar-carlistă, ministru la Finanţe şi ad.int Justiţie
în primul guvern Miron Cristea (10 febr.-mart.'38 ), continuându-şi
funcţia şi în guvernul al doilea,condus de Miron Cristea/Armd.Călinescu ( 30
mart.'38-1 febr.'39 ) ;la departamentul Economiei Naţionale şi
ad-int la Comerţ în guvernul
Tătărăscu ( 28 iun-4 iul
'40 ).
După abdicarea regelui Carol II ,a fost
solicitat şi de generalul Antonescu
,în primul cabinet ,ca ministru al Economiei
Naţionale ( 10 nov.'40-27 ian.'41 )
Pe 3 oct'46, la secţia a VIII-a a Curţii
Criminale ( Bucureşti ) începe judecarea "lotului de
miniştri antonescieni ,autori ai aservirii Rămâniei la carul
imperialismului fascist german ".
A fost
procesul "lotului III " , după
desfiinţarea "Tribunalului Poporului "
Sunt inculpate 18 persoane , printre
care Mircea Cancicov (Ec. Naţ ională , cab 1 )
Preşed.completului -Damian
Ştefănescu ;procurori generali -Octav Vasiliu,
N.Stăvrescu .
Pe 9 oct.'46, se pronunţă
sentinţa :Mircea Cancicov a primit
20 de ani temniţă grea ,decizie reconfirmată , la
recurs, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
A murit în 1958, la 70 de
ani,în penitenciarul din Râmnicu
-Sărat ( cf. Ioniţoiu ) , în
Aiud ( cf. Mamina -Scurtu)
N.în 1891,în Buhalniţa ( Neamţ
);licenţiat şi dr. în Drept ( Iaşi );diplomat în Ştiinţe
Politice şi agregat de Drept privat ( Paris ).Membru în
Delegaţia română la Conf.de Pace de la Paris ( 1919 1920 );şeful
Misiunii Militare române ,în Siberia ( 1920-'21 );
Secretar g-ral la Ministerul de
Justiţie şi Interne( 1930-'31 ;rezident regal al
ţinutului "Dunărea de Jos " ( aug.1938-febr.'39 )în
regimul autoritar al Regelui Carol II .
Arestat în mai 1950,în "lotul
demnitarilor "
N.în 1871, la Tecuci .Ministru de
Război în guvernul PNŢ ( 1928-1930 ).Implicat în câteva
scandaluri politice ("Cazul Stere " , "Afacerea Skoda
), din care a ieşit onorabil.
În
1945, a primit gradul de general de armată ( r ) .Arestat în
noaptea de 5 /6 mai 1950, în "lotul demnitarilor ", întemniţat
la Sighet , a murit la 17
mai 1950, la vârsta de 79 ani .
N.1878, Cipăieni -Turda.
Prefect de Piatra Neamţ ( 1917
),secretar general la Ministerul Agriculturii ( 1918-'19 )
,subsecretar de Stat la Agricultură
şi Domenii ( 1923-'26;1927-'28 ), ministru la Agricultură şi
Domenii ( ian-oct 1934 ).Dir.al Casei Centrale a Cooperaţiei şi
Împroprietăririi.
Arestat la 5 / 6 mai 1950, în "lotul
demnitarilor" .Încarcerat la
Sighet .
Eliberat în 1955, la 80 de
ani , a murit în 1956.
N. în 1885 , la Şirăuţi (
Hotin ) .Studii de medicină la Universitatea din Kiev .Urmărit pentru
activitatea sa în mişcarea naţională a românilor basarabeni , în
1912 a fost arestat de
autorităţile ruse. A contribuit la înfiinţarea Partidului
Naţional Moldovenesc ( apr.1917 ) , fiind ales în Sfatul
Directorilor Generali ai Republicii Moldoveneşti ( 24 ian-3 apr.1918
).
După unirea Basarabiei cu România ,a
fost desemnat ministru al Basarabiei în guvernul României ( 1918-1919 ),
iar profesional, medic primar chirurg , la spitalul "Cantacuzino " .
A activat în PŢ -din Basarabia ( 1918
), al cărui deputat şi senator a fost ales(1919 ) ;
Se înscrie în PNL ( 1920 ),apoi în PNR (
1924 ), pentru ca , în final, să opteze pentru P.P-Averescu, fără să mai
aibă activitate politică deosebită .
A
fost arestat în 5 /6 mai 1950,în "lotul demnitarilor".În
duba care-l transporta la Sighet , a avut un atac cerebral , fiind dus la
spitalul din Turda , unde a decedat .
Securitatea l-a înregistrat ca mort la
Sighet, la 9 mai 1950 .
N.în 1882, la Râmnicu Sărat. A urcat
ierarhia militară completă, de la sublocotenet ( 1902 ) la general de
brigadă, divizie, corp de armată şi armată (1930-1941) -
Ministru de Război (
1938-1939 ) ; comandant al Inspectoratului general de armată (1939 ), al Armatei 2 ( 1939-'40 ) al Armatei
4 ( 1940-'41 )cu care a luat parte la eliberarea Basarabiei
A demisionat apoi de la comanda Armatei 4,
pentru că nu a fost de acord cu continuarea războiului dincolo de
Nistru .
A fost arestat la 12 sept.1948, sub
acuzaţia de "complot şi uneltire contra ordinii sociale"
, pentru că a activat în org. "Graiul Sângelui "
condusă de prof.Ion Vulcănescu ( considerată de "tip fascist
, paramilitar " ).Închis în penitenciarul Jilava .
Procesul organizaţiei a avut loc în
vara anului 1950, fiind implicate 23 de persoane , în frunte cu prof .Vulcănescu
.Generalul Ciupercă n-a compărut în proces, pentru că nu a
supravieţuit perioadei de cercetare , decedând pe 25 mai 1950, în
Spitalul central nr 1 al penitenciarului Văcăreşti .
N.1871.Medic,licenţiat la Universitatea
din Bucureşti ;doctorat la Universitatea din Paris .
Deputat PNL, în majoritatea
legislaturile interbelice.
Primar al
Bucureştiului (1922-'26 );ministru al Muncii
,Sănătăţii şi Ocrotiri Sociale (febr.-oct 1934 )al
Sănătăţii (oct .'34-sept.'35 ); al Industriei şi Comerţului
(sept.'35-aug.'36 );al Muncii şi Ocrotirilor Sociale ( febr.-mart'38 )
Preşedintele "Crucii Roşii" din România.
Arestat în 5 /6 mai 1950,la 80 de ani
, în "lotul demnitarilor" ,înghesuit în dubele
securităţii , a murit în penitenciarul Sighet , la 21 noiembrie
1951.
N.în 1911.Subsecretar de Stat
.ptr.Propagandă( pe lângă Consil de Miniştri ) în primul guvern Antonescu-legionari ( 14 sept.1940 -27 ian.
1941 )Arestat în 1946 .Condamnat la închisoare pe viaţă
.Închis la Jilava, Aiud, Piteşti , Râmnicu Sărat ,Sighet. Eliberat în
1964 ( Decretul 411-cu graţierea ) .
N.1896, la Paris. Avocat, mare agricultor (
fiul lui Alex.Constantinescu , membru marcant al PNL , ministru la
Agricultură şi Domenii în guvernele liberale ,înainte de primul
război ) . Doctor în Drept; secretar de Legaţie ;deputat PNL(1922-1926
)apoi PNL-georgist(1933-'37 )
Ministru la Lucrări
Publice şi Comunicaţii ( 6 oct 1943-23 august '44 ) în ultimul
guvern Antonescu. Arestat în 1946 .Condamnat
. Detenţie în închisorile Jilava, Cernavodă , Gherla.
N.1876,Cahul-Basarabia .Inginer,Şcoala
de Poduri şi Şosele ,studii speciale în Franţa şi
Germania .Deputat şi senator PNL (din 1927 ).
Dir.general la Muniţiunile de Război
( 1916-'18 );dir.general la CFR ;secretar general la Industrie şi
Comerţ ;ministru Industrie şi Comerţ în guvernul
IICBrătianu ( 1923-1926 )
Arestat în noaptea de 5 / 6
mai 1950.A murit în penitenciarul de la Sighet , la 14 ian.1951
N.în 1899, în Călăraşi (
Ialomiţa ) Ing.agronom, absolvent al Şcolii de Agricultură
-Herestrău, cu doctorat în ştiinţe agricole la Viena, cu studii
de specialitate în Elveţia şi SUA .
Prof.de Contabilitate agricolă
la Academia de Înalte Studii Agronomice -Bucureşti.
Ministru la
Agricultură şi Domenii ,în guvernele regimului carlist,conduse de
Armand Călinescu, Argeşanu şi C.Argetoianu ( 7 martie
1939-nov.1939 ) .
Arestat în 5 /6 mai 1950 ,în "lotul demnitarilor ", dus
la Aiud, eliberat în 1955.A murit în 1977.
N.în 1900 ,la Craiova, domiciliat în
Bucureşti.Comandor de aviaţie(1936-1947 ) ;Subsecretar de
Stat la Ministerul Forţelor Armate ( 1944-1945 )
.Disponibilizat din armată ,în 1947.
Arestat cu "lotul
Pop-Bujoi ",condamnat la muncă silnică pe
viaţă , de Tribunalul Militar -Bucureşti ( sentinţa
nr.7.454 /25 iulie 1950 ).La 6 febr.1962, i s-a comutat pedeapsa în 25 ani
muncă silnică. A fost închis în penitenciarele Malmaison, MAI,
Jilava, Aiud,Oradea ,Piteşti, Văcăreşti ,Botoşani. Eliberat
prin graţiere , în apr.1964 ( Decretul 411 ) .
N.1889.Bulbucata (Vlaşca ). Pseudonimul
lui Ion Dobre ..
Deputat independent de
Vlaşca ( pe listă PNŢ ),în legislatura PNŢ ( 1928-1931); candidat
pe listele Gărzii de Fier în alegerile din nov.'33.
În martie 1934, după asasinarea lui
IGDuca, a fost arestat,închis la Jilava
,implicat în procesul Gărzii de Fier (52 de inculpaţi ) , trimis
în judecata Secţiei a II-a a Consiliului de Război al Corpului II
Armată, în final, achitat (6 apr.'34 )
Ministru însărcinat cu Propaganda
Naţională , în guv.Antonescu ( 27 ian.1941 -1 ian.1943 )
La 16 oct.'44 a
fost publicată, prima listă de ziarişti cărora li se ridică dreptul de a
publica . Nichifor Crainic figurează pe această
listă.
Între 30 mai -4 iunie'45 , se
desfăşoară procesul
ziariştilor "criminali de război "
Lotul este format din peste 20 de
ziarişti ,mulţi fiind absenţi,(printre care şi Nichifor
Crainic ,dat "dispărut ") În actul de acuzare (C.Vicol, Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan , şi
Avram Bunaciu ) dat publicităţii li se imputa că " prin articolele de ziare ,
broşuri sau conferinţe [...] s-au pus în slujba propagandei
fasciste sau hitleriste şi au contribuit , prin acţiunea
lor ,la menţinerea unui regim odios şi a unei politici externe
nefaste "
La 4 iun'45,Tribunalul Poporului
a pronunţat sentinţa. Pe lângă 4 condamnări la moarte, au
fost date 8 condamnări la muncă silnică pe viaţă
. Nichifor Crainic este în această categorie
La toţi li se confiscă averea
lor şi a soţiilor sau descendenţilor .
Urmărit de
Securitate, a stat ascuns până în
1947, după care s-a predat.
I s-a anulat
condamnarea din iunie'45, dar a fost ţinut
închis încă 15 ani, fără
judecată , la Aiud. Eliberat în 1962,
la primele "graţieri " ,a reintrat în viaţa
publicistică ,scriind -numai el ştie cum şi de ce - la oficiosul " Glasul Patriei
", fiind mereu în vizorul Securităţii. O spune cu oarece "cheie"
, Nedic Lemnaru (op.cit) .A murit în 1972, la
Mogoşoaia.
Prof. de l.Română la liceul
"Gh.Lazăr".Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei
Naţionale , în ( 4 iul.-3 sept.1940 ) în guvernul Gigurtu ; secretar
g-ral la acelaşi minister în guv.Antonescu , în ministeriatul g-ralului
Radu Rosetti (27 ian.1941 -1 ian.1943 ).
Arestat pe 5 /6 mai 1950, în "lotul
demnitarilor " , transportat cu dubele la Sighet.
În 1952, i-au fost arestaţi şi cei
doi copii elevi -Mircea şi
Carmen-eliberaţi în 1954.
Eliberat în 1955.
N.în 1893, la Sângerei -Bălţi (Basarabia). Ales deputat în Sfatul Ţării (21 nov.1917 ),a militat pentru unirea cu România. participând ,pe 27
martie 1918, la Marele Sfat al Ţării din Chişinău care a hotărât
unirea cu Ţara.
Vicepreşed ,
apoi secretar al P.Ţărănesc din Basarabia ;deputat
în primul parlament al României Mari ( 1919 ), membru al Delegaţiei
române la Conferinţa româno-rusă de la Viena ( 1924 ).S-a încadrat în PNŢ ,în 1926, devenind deputat
şi Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domenii , în
guvernul Maniu / Vaida (oct. 1932-nov.1933 ).
În oct. 1947 , a fost dat afară din
învăţământ. În 1948, reuşeşte să
treacă graniţa , dar este prins şi
arestat, în Iugoslavia. Sprijinit de Ambasada Franţei la
Belgrad ( având soţie franţuzoaică ) , reuşeşte
să plece la Paris , stabilindu-se apoi în SUA , devenind membru al Comitetului
Naţional Român . A murit în SUA.
N.în 1880, la Teleşeu -Orhei (Basarabia
).
După revoluţia din febr.1917, ales
deputat în Sfatul Ţării ( 21 nov.1917 ), a jurat credinţă acestuia, fiind numit ministru
la Interne în guvernul Republicii Moldoveneşti.
După unirea Basarabiei cu România ( 27 martie 1918 ) , a fost
desemnat delegat pe lângă Ministerul Afacerilor Străine al
guvernului Marghiloman(apr.1918 ), împreună cu Ion Inculeţ şi
Daniel Ciugureanu ( miniştri ptr.Basarabia ).
După terminarea războiului, s-a înscris în P.P.-Averescu,devenind
Ministru de Stat ( 16 ian-6 iun.1932 ),în guvernul Iorga -Argetoianu.
L-a urmat pe C.Argetoianu ,devenind membru în Uniunea Agrară
( iun.1932 ),în Partid Agrar (din 1936 ),apoi la regimul autoritar al lui Carol
II (1938-1940 ),ajungând primar al Chişinăului ( 1938 ),membru
în Directoratul FRN ( ian.1939 ) , deputat în Parlamentul FRN ( 1939-'40
).
În
1944, s-a refugiat în Austria ( lucrând ca muncitor agricol la o fermă
) .Încecând să-l contacteze pe Argetoianu ( aflat în Elveţia ) ,a fost arestat de NKVD şi
dus, împreună cu familia, în URSS. A dispărut în gulagul sovietic.
N.în 1895.Ministrul Comerţului
Exterior ( înfiinţat la 16 febr.'40 ) ,în cele două
guverne conduse de Gh.Tătărăscu în regimul carlist ( 24
nov.1939-3 iulie 1940 )
Arestat în noaptea de 5 /6
mai 1950, în "lotul demnitarilor ",dus la Sighet , unde a
murit în 1953.
N.în 1863, la Chilieni (Tutova ), pe nume
Popescu .Licenţiat în Ştiinţe Juridice (Bucureşti
),doctorat în Drept ( Roma ).Magistrat (sau substitut de procuror )la Teleorman
,Fălciu ,Tutova,Brăila şi Ilfov. (1889-1898 ) În timpul primului
război mondial , administrator al Casei Pădurilor la Ministerul
Agriculturii şi Domeniilor .
După război, s-a înscris în
P.Poporului-Averescu,fiind ales deputat (din 1920 ) şi senator .
Ministru la Agricultură
şi Domenii în guv.Averescu ( 1920-1921)
; ministru la Justiţie (1926-'27 ), în a doua guvernare
Averescu, avându-l coleg
de cabinet şi pe Petru Groza.
În 1932 , a urmat pe Octavian Goga în
PNAgrar şi PNC ( la fuziunea cu ACCuza
)
Arestat la 87 de ani ,în noaptea de 5 /
6 mai 1950 , în "lotul demnitarilor ",transportat cu dubele la
Sighet ,unde a murit la scurt timp .
/ Fiul său a fost condamnat la
moarte şi excutat, pentru "spionaj " , la 21 febr.1951 )
Decanul de vârstă al clasei politice
româneşti :61 ani în 1918, 87 de ani în 1944.
N.în 1857, la Iaşi. Cu studii multiple
în străinătate : liceu la Dresda , bacalaureat la Sorbona (1881 ), facultate
de Drept şi doctorate în Ştiinţe politice şi
Economice la Paris, Berlin şi Bruxelles (1882-1886 ),ajunge prof.la
Universitatea din Iaşi ( din 1901 ), decan al Facultăţii de
Drept ( 1919 )şi membru al Academiei Române ( din 1936)
Cu apetituri jurnalistice şi literare -
specifice sfârşitului sec.XIX ,dominat de "curente" -s-a
alăturat socialiştilor , colaborând la "Contemporanul ";s-a
alăturat curentului junimist ,colaborând la "Convorbiri literare
" şi "Era Nouă " ;s-a alăturat curentului
naţionalist din jurul lui Iorga, colaborând
la "Neamul Românesc " şi scoţând ziarul "Unirea
" ;se apropie de dr.Paulescu , scoate ziarul "Apărarea
Naţională "
Cu o certă labilitate politică , apartenenţa
la un anume curent de idei i-a marcat şi opţiunile politice .În
timpul perioadei "junimiste" , a ajuns ajutor de primar al
Iaşului (1890-'91) şi
pentru prima oară deputat de Iaşi (1892-'95 ). După
1895,ambiţionează cristalizarea unei doctrine personale, naţionalistă
şi antisemită, trecând prin fondarea Ligii contra
alcoolismului (1897, împreună cu AD Xenopol ) , prin fondarea P.Naţionalist
-democrat (împreună cu Iorga ,1910 ) în numele căruia
candidează , a fost ales deputat , pledând pentru
împroprietărirea ţăranilor şi votul universal (1914-1918
).După război şi întregirea României, a fondat Uniunea
Naţional Creştină ( cu dr Paulescu , în 1923 ).
După adoptarea noii Constituţii în
1923,s-a despărţit de Iorga, a înfiinţat Liga
Apărării Naţional Creştine -LANC -care,
în toată perioada interbelică,a fost un partid parlamentar,
naţionalist, antisemit, anticomunist, în numele căruia el a fost ales
deputat şi senator în toate legislaturile .În 1935, prin fuziunea cu
PNAgrar -Goga, a pus bazele Partidului Naţionalist Creştin,
pe locul 3 în alegerile din nov.1937, adus la putere de Carol II , formând
aşa numitul guvern Goga -Cuza , în funcţie onorifică de ministru
de Stat ( 29 dec.'37-9 febr.1938 ).
Ultimele sale prestaţii politice au
fost în structurile regimului autoritar carlist (1938-1940 ) , fiind consilier
regal, membru în FRN şi senator .
După 1944, i se impune un regim de
domiciliu obligatoriu ,la Sibiu,suportând restriştea
abătută asupra ţării şi a familiei .Nu ştim
dacă a murit înainte sau după moartea fiului său, Gheorghe Cuza
.]
N.în 1896, la Iaşi (fiul lui A.C.Cuza )
Licenţiat al Facultăţii de Drept -Iaşi ( 1918 ), cu
doctorat (1921 ),prof.univ.de Drept Roman la Universitatea din Iaşi
( din 1922 ).
Secretar general al Ligii
Apărării Naţional Creştine (LANC ),organizaţie
naţionalistă fondată de părintele său (1923 ),apoi al Partidului
Naţional Creştin ( după fuziunea, din 1935 ,cu PNA-Goga )
Din 1931,deputat LANC,apoi PNC în legislaturile pluraliste interbelice.
Ministru Muncii -în scurta
guvernare Goga -Cuza ( 29 dec.'37-9 febr.1938
)
Arestat ( împreună cu
fiul său ), judecat în lotul II al "vinovaţilor
de dezastrul ţării şi propagandă în favoarea
hitlerismului ", lot eterogen , format din inculpaţi
amestecaţi mulţi "dispăruţi " (cuzişti, diplomaţi,
simişti, ziarişti , pro-hitlerişti, funcţionari
administrativi).La 21 febr.1946,Tribunalul Poporului l-a condamnat la
20 de ani muncă silnică .
A murit în închisoarea Aiud .
N.în 1885 la
Măcin ( Cluj În România întregită , a reprezentat Consiliul
Dirigent în Ministerul de Finanţe(1919 );subsecretar de Stat la
Finanţe în guv. Ştirbei (1927) ; ministru al
Sănătăţii ( 1928-1929 ) în guv. Maniu ;comisar al
guvernului pe lângă Banca Centrală Cooperativă ( 1932 )
,administrator al BNR (1932-'34 )
Arestat pe 5 /6 mai 1950,la 75 de ani , în
"lotul demnitarilor " , dus la penitenciarul Sighet , unde a
fost bătut şi umilit de directorul închisorii, Vasile Ciolpan.
Eliberat în 1955, a murit în 1961.
Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii
,Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale (25 sept.1941 -24
iun.1943 )
Medic, n.în 1894,în Măxineni
(R.Sărat ). Licenţiat al facultăţii de Medicină (
Bucureşti ) , specializat în radiologie ( Paris şi Strasbourg
,1928-'30 ).
În
1946, a fost pus sub urmărire de Tribunalul Poporului
, ca fost colaborator al guv. Antonescu şi aprig duşman al URSS
şi al comuniştilor (pe baza Legii 312-legea
Pătrăşcanu - din 12 apr.1945, de urmărire şi
sancţionare a celor vinovaţi de dezastrul ţării sau
de crime de război" ). Judecat în procesul primului "lot
al criminalilor de război " ,lotul celor 17( 6 mai -1
iun.'46 ), în care mareşalul Antonescu a fost condamnat la moarte .
Medicul Dănulescu a fost condamnat (în
contumacie, deoarece era ascuns ) la 5 pedepse de temniţă grea pe
viaţă plus o pedeapsă complementară de 10 ani
(hotărârea nr.17, semnată deAlexandru Voitinovici ).
Din ordinul ministrului de Interne ,Teohari
Georgescu , locuinţa sa a fost "rechiziţionată",
în ea primind două camere Anton Raţiu (şeful Corpului
Detectivilor , fost coleg de liceu ). Venind noaptea acasă
să-şi vadă copilul,doctorul l-a convins pe Raţiu de
nevinovăţia sa, rugându-l să obţină măcar o
reducere a pedepsei, ca să nu stea fugar. Cum Pătrăşcanu
nu a dat curs Memoriului înaintat de Raţiu ( ca şi în
cazul celorlalte Memorii sau Recursuri în acest prim proces ), Raţiu
s-a străduit să-l ajute pe dr.Dănulescu să stea ascuns
timp de 6 ani (pe la rude şi prieteni , la Bucureşti , la
Roşiorii de Vede , la Ruşavăţ pe Valea Chijdului, la
Măluţ pe malul Someşului , la Muncel pe dealul Ciceului).Vestea
morţii lui Stalin i-a produs o atât de mare emoţie, încât a
făcut un accident vascular cerebral, care i-a fost fatal (martie 1953 ) .
A fost înmormântat în
grădina unui ţăran , Iulian Tarţa.
Informatorii Securităţii au aflat
în cele din urmă de moartea sa, l-au identificat şi i.-au raportat şefului
Securităţii din Dej, Nicolae Briceag .Ca represalii , 30 de
oameni din partea locului -preoţi , învăţători ,
ţărani - au fost arestaţi şi condamnaţi pentru
că nu l-au denunţat. Cadavrul i-a fost deshumat, etichetat drept
"corp delict" şi aruncat , nu se ştie unde.
[LD:în istoriografia românească există atâtea variante privind
rolul generalilor la 23 august '44, încât prefer să semnalez numai datele
de necontestat .Este şi cazul g-ralului Dămăceanu]
Subsecretar de Stat la Ministerul de
Război în guvernul Petru Groza II ( 1 dec.1946-29 dec.1947 ) După
abdicarea regelui Mihai ,arestat, condamnat .Detenţia la Jilava
şi Aiud.
Reabilitat în timpul regimului
Ceauşescu , a vehiculat încă o variantă despre 23 aug-'44 .
/Costantin - N.1889,
Olteniţa ( Călăraşi ).Deputat şi senator PNŢ(1928-1937
) .
Luptător în primul război
mondial,decorat ;dir al Institutului de Igienă ( Bucureşti
);preşedinte al Consiliului de administraţie al "Loteriei".
Prefect de Ilfov (1928-'30 ) ;secretar general la
Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale
(1932-'33 ).
Arestat la 24 sept.'50 ,( împreună
cu fratele său Deculescu Ion ) ;eliberat în 1951 ;rearestat în 1952,
eliberat în '54.Detenţia în lagărul de muncă de la Bicaz.
Secretar general al PSDI-Titel Petrescu
.Avocat .
Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei
şi Comerţului ( pentru industria de război ) în guvernul Petru
Groza ( 6 martie 1945-30 nov.'46 )
Înlăturat din PSD , în 1947 .După
congresul din 21 febr.1948 , când PSD a fost înghiţit de PCR ,Adrian
Dimitriu şi alţi social-democraţi solidari cu Titel Petrescu
, a fost arestat pentru materiale "necenzurate, cu caracter
subversiv şi antisovietic" .Închis
şi anchetat la Jilava şi Ocnele Mari , fără
să fie condamnat , a fost eliberat în 1955 .
[LD:cazul acestui general-ministru este prezentată contradictoriu de
autori, atât în ce priveşte numele ,cât şi în ce priveşte lotul
în care a fost judecat şi condamnat ,legea ( sau decretul ,sau Jurnalul
Consil.de Min.) invocate la procese. Nu este de mirare .După cum am
mai arătat ,"loturile criminalilor de război " sau a
"vinovaţilor de dezastrul ţării " s-au făcut
şi s-au completat în avalanşă , au trecut prin succesive
reformulări, schimbîndu-şi numărul , ţinta şi
emitentul .Aşa că le enumerăm :legile nr 50 şi nr 51
(ian.'45 ), înlocuite de legea nr.312 /decretul-lege nr.1318 /
din 21 apr.1945 .Lotul I, II, III ,IV.ş.a ş.a .În unul din ele a fost
şi g-ral Dobre.
General de divizie ,n. în 1885, la Olteniţa (
Călăraşi ).La 27 ian.1941, a fost numit ,la 14 sept.1940 de
mareşalul Antonescu ,Subsecretar de Stat apoi ministru la Departamentul de Înzestrare şi
Aprovizionare a Armatei (transformat în minister în 16 sept '42 ), apoi
ad-interim la Economie Naţională (din 19 febr.'43-23 august'44).
Arestat la 25 febr.1945 ;s-a numărat
printre cei peste 100 generalii care au stat închişi în temniţe,
până le-a venit rândul să intre în "loturi".Condamnat la
muncă silnică pe viaţă
A murit la 26
martie 1959, în penitenciarul din Râmnicu Sărat şi a fost aruncat la
groapa comună.
N.în 1885 , în Henig -Berghin (Alba ).Subsecretar
de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor,în guvernul
Maniu (1928-1930 )
Arestat la 15 august 1949 , condamnat la 7
ani , ispăşiţi la Jilava şi Aiud .
Rearestat în 1958 ,pe
Bărăgan (unde avea domiciliul obligatoriu )a fost condamnat la
muncă silnică pe viaţă, anchetat ,chinuit , umilit , în
închisorile din Jilava, Aiud , Văcăreşti .
A murit la
Văcăreşti,în nov.'63.Aruncat în groapa comună .
Magistrat.Consilier la Înalta
Curte de Casaţie. La 27 ian.1941, a fost numit ministru Secretar de
Stat la Justiţie , dar numai după 20 zile şi-a dat
demisia ( 15 febr.'41 ) .
În 1946, a fost arestat , condamnat la 5
ani temniţă grea , executând pedeapsa la Gherla.
N.în 1888, la
Gurasada ( Hunedoara ).Absolvă cursurile liceului românesc ( Blaj )
şi a celui săsesc ( Novisad )..Studii universitare de teologie la
Cernăuţi ( cu doctorat în 1910 ), cursuri de slavistică ( Viena
).Prof.univ. de Istorie ecleziastică la Instit. Andreean din Sibiu
( 1911-1919 )
Prof. la catedra de
Istoria popoarelor sud-est europene la Univ.din Cluj ( din dec.1918 ).
Membru al Academiei
Române ( 25 mai 1928 ) ,cu remarcabile studii de istorie medievală şi
modernă a României.
Înainte de
război şi unire , membru al Partidul Naţional Român, secretar al
Adunării Naţionale de la Alba Iulia ( 1 dec.1918 ),şef al
biroului de presă al Consiliului Dirigent ( 2 dec.1918 ).
După 1919, se înscrie în P.Poporului
-Averescu , devenind deputat ( din 1926 )
Îl urmează pe
Goga la sciziune,devenind fruntaş al Partidului Naţional Agrar
(apr.1932-1935 )apoi ,prin fuziunea cu LANC, al P.Naţional Creştin
( iul.1935-dec.'37 )
Ministru Secretar de Stat în scurta
guvernare Goga ( 28 dec.'37-9 febr.1938 )
După
instaurarea regimului autoritar al Regelui Carol II (10 febr.'38 ),
colaborează în noile instituţii şi structuri :secretar general
al Frontului Renaşterii Naţionale ( 20 ian.'39 ) , deputat în
Parlamentul FRN ( iun.'39-iul'40 ) , Ministru Secretar de Stat pentru
Minorităţi în succesivele guverne carliste ( 1 febr.'39-4 iul.'40
).
După război, este "pensionat
" din oficiu ( 1 sept.1947 ) .Membru al Consil.de
administraţie al Băncii Agrare din Cluj,este arestat
,judecat şi condamnat la 6 luni închisoare (1 dec-1948 ) , sub
acuzaţia de "politică ilegală de credite".În
mai 1950, este arestat în "lotul demnitarilor" ,
întemniţat la Sighet ,de unde este eliberat în iul.1955.Soţia sa
Flora, a fost condamnată la 2 ani închisoare. Din 1957, lucrează la
Institutul de istorie din Cluj. Moare în mart.1962.
[LD:prezint acest caz mai pe larg , pentru că el lămureşte
minuţios păienjenişul legislativ cu care comuniştii
au girat genocidul armatei române, plasa instituţională a
represiunii -guvern -parchete
-tribunale- închisori -cu care au operat .Datorăm această
sursă de informaţie rarisimă ,lucrării istoricilor
Alesandru Duţu şi Florica Dobre (op.cit ),care ar trebui să
constituie un model în cercetarea istorică a acestor cazuri .
[Vezi pe larg la Tabloul MILITARI -victime ]
Militar de carieră.N.în 1898, la Craiova (Dolj ).Şcoala
Superioară de Război la Bucureşti şi Torino(1923-1925)
;general de brigadă ( din '44 );ministru al Coordonării şi
Statului Major Economic ( 14 sept.1940-31 mart.1941 ) ; comandant al
Regimentului 8 artilerie grea ( 1944 ), şef de stat major al Armatei 4 (
1944-'45 ).
Arestat de sovietici la Divin, pe frontul din
Cehoslovacia ( împreună cu g-ral Gh.Avramescu ( comand.Corp 4 aramată
), pe 2 martie 1945.Dirijaţi în direcţii necunoscute
autorităţilor româneşti G-ralul Dragomir a fost anchetat în
URSS, până în 10 ian.1956.
Concomitent ,în România,Tribunalul Poporului , printr-o Ordonanţă din 10
apr.'46 (acuzator Dumitru Săracu ) a decis cercetarea
activităţii sale în calitate de ministru al coordonării
economice ('40-'41 ) ,prin prisma legii 312 /1945 ,plasându-l în categoria
celor "vinovaţi de dezastrul ţării şi crime de
război " .
Cauza a fost preluată de Parchetul
General al Curţii de Apel
Bucureşti , care , prin Ordonanţa 11 /10 sept.1946 (
procuror Aristide D. Aristide ) , a dispus punerea sub urmărire a
generalului, considerat "intim colaborator a lui Antonescu"
şi "vinovat de dezastrul ţării " .
La 1 oct.'46, Consiliul de Miniştri
a aprobat actul de acuzare ( proces -verbal nr.87 , semnat de Petru Groza,
Teohari Georgescu , Octav Livezeanu , Lothar Rădăceanu
ş.aş.a )
La 4 oct.'46,prin Decizia
Curţii de Apel Bucureşti
,G-ralul Dragomir (în lipsă ) a fost condamnat la 10 ani
detenţie riguroasă, 10 ani degradare civică , şi
confiscarea averii , în conformitatea cu art.3 şi 6 al Legii 312/1945
.
Pe baza acestei decizii, prim-procurorul
Tribunalului Ilfov a emis ,pe 3 febr.1947,mandatul de arestare nr.16.341
, delegând pe administratorul penitenciarului Dumbrăveni "de a
primi şi reţine pe sus-numitul ".
"Inculpatul " executa în acel timp condamnarea de 8
ani dată de justiţia sovietică, după expirarea
căreia , pe 4 apr.1953, a fost trimis la muncă, "în stare
de libertate" , în sovhozul Bakansk ( raion Karasusk,reg.Kustanai
),ca felcer veterinar.
Aflând de condamnarea sa în ţară şi de Decretul de
amnistie din 30 iun.1955 [ Prezidiul MAN a emis Decretul nr 421
prin care au fost graţiaţi cei cu condamnări până
la 10 ani , în baza legilor nr.312 / '45,nr.291/'47şi a decretului
nr.207/'48 .A prevăzut graţierea celor cu pedepse mai mari de 10
ani , dacă au participat la războiul antihitlerist ] generalul
Dragomir a solicitat repatrierea. Primind aprobarea, în dec.1955 a fost
condus la Sverdlovsk , unde s-a întâlnit cu alt grup de repatriaţi
,continuându-şi călătoria cu un paşaport colectiv.
A intrat în ţară
pe la Ungheni , pe 10 ian.1956(după 11 ani de prizonierat sovietic ), a
îndeplinit o suită de formalităţi birocratice, primind şi
un serviciu( bibliograf la Bibl. C. Universit ) .
La
11 ian1957, a fost din nou arestat ( fără să i se comunice
motivul ) .Bănuind că ar fi vorba de Decizia Curţii de Apel
din 4 oct.'46 ,generalul a făcut recurs. A urmat o perioadă de
3 ani de tergiversări şi pretexte procedurale , de la
instanţă la instanţă , soldată cu respingerea
"opoziţiei" ,ca "tardivă " ( Tribunalul Capitalei
,Decizia nr 344, 4 apr.1959 ) .A urmat un alt recurs , o
altă decizie de respingere ,până la 28 ian.1960.În tot acest
timp, generalul Dragomir a fost ţinut
sub stare de arest la Jilava, Râmnicu Sărat ,spital -penitenciar
Văcăreşti , Jilava.
A fost eliberat, după 7 ani
detenţie, la 27 iulie 1964,în baza Decretului
nr.511 al Consiliului de Stat. La eliberarea din Jilava a semnat
următoarea Declaraţie :<La punerea mea în
libertate din locul de deţinere ,am
luat la cunoştinţă de faptul că nu am voie să divulg nimănui nimic din
cele văzute şi auzite de mine în legătură cu locurile de
deţinere pe unde am trecut şi nici despre persoanele încarcerate.
De asemenea, nu voi
comunica nimic scris şi verbal rudelor sau altor persoane despre deţinuţii
rămaşi în locul de deţinere .În cazul că nu
voi respecta cele arătate mai sus, am luat la
cunoştinţă că sunt pasibil a suporta rigorile legilor Republicii Populare
Române .>
[ LD: astfel declaraţii au fost siliţi să dea toţi
deţinuţii la eliberare .Este una din explicaţiile care se pot
invoca la faptul că , ani în şir, lumea din cercul exterior
universului concentraţionar , nu a aflat ce se petrecea dincolo de
zidurile închisorilor ]
Secretar g-ral în Ministerul de Finanţe
(27 ian .-12 dec.1941 ), Subsecretar de Stat al Românizării ,
Colonizării şi Inventarului în guv. Antonescu (înlocuindu-l
pe g-ral Zwiedinek ), între 4 dec.1941- 23 aug.'44.
Arestat în 1945.Condamnat în
1946 (pe baza Legii nr 312 /
Decretul -lege nr 1.318 / din 21 apr.'45 ) în unul din loturile guvernului
Antonescu .Închis la Jilava şi Aiud
General de brigadă. N.în 1893.Între 23
august -31 nov.'44, a fost ministru Secretar de Stat, în guvernul
Sănătescu , la Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţii.
În nov.'44 a preluat comanda trupelor , iar
în 1945, a fost şeful Marelui Stat Major.
La 1 mart.'45 , a înaintat un Raport către
pereşed. Consil.de Miniştri , în care prezenta situaţia gravă din
nordul Transilvaniei ,eliberată de trupele române , dar lăsată sub
administraţie maghiară , sub supravegherea îngăduitoare a
sovieticilor : tricolorul românesc interzis ; obligativitatea limbii
maghiare ; intelectualitatea română umilită şi persecutată
; militarii întorşi în permisie -arestaţi ; simpatie linguşitoare
faţă de sovietici ; poliţia "populară "
maghiară comite atrocităţi ,pentru a-i determina pe români
să părăsească Transilvania de nord. )
După arestarea g-ralului Aldea, în
iunie 1946, a fost arestat şi implicat în procesul "sumanelor
negre ".În urma unui scurt proces ( 11-18 nov.'46 ) a fost condamnat
la muncă silnică pe viaţă .
Completul de judecată al Curţii
de Casaţie şi Justiţie Militară :preşed.g-ral
V.Atanasiu ;Procurori :g-ral Gr.Nicolau şi col.Alex.Burada
Printre apărători :av.I.Melinte,
Emil Ottulescu ,Ella Negruzzi , Aznavorian ,Aurel Bentoiu ş.a Printre
martori :Iuliu Maniu , Dinu Brătianu ,C.Titel-Petrescu ,Bebe
Brătianu ,Petru Groza .
În boxă se află 57
inculpaţi ( din 91 citaţi ) , în frunte cu g-ralii Aurel Aldea
şi Constantin Eftimie .28 de acuzaţi sunt condamnaţi
la muncă silnică pe viaţă .Printre ei şi g-ral C.Eftimiu. A trecut prin penitenciarele
MAI, Jilava şi Aiud ,unde a murit la 19 sept.1950.
Ministru Secretar de Stat la ministerul Muncii,
Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale ( 3 iul.'43-23
aug.'44 ), în ultimul guvern
Antonescu.Preşed.Asoc.Arhitecţilor din România.
Arestat .Condamnat la 10
ani temniţă grea , la 6 martie 1948.A "trecut" prin
Jilava, Aiud .
A murit la 21 iun.'49, în
detenţie
Subsecretar de Stat la
preşedinţia Consiliului de Miniştri , în guvernul de criză
condus de Constantin Argetoianu ( 28
sept-23 nov.1939 ).
Avocat, n.în 1897, cu studii de Drept la
Bucureşti şi Paris.Membru al Partidului Agrar (fondat de
Argetoianu), deputat din partea acestui partid în legislatura
Iorga-Argetoianu (1930-'31 ).
Arestat cu "lotul
demnitarilor", în mai 1951, întemniţat la Sighet , eliberat în
1955.
La "eliberare" , revenit în
Bucureşti , a constatat că nu mai avea nici un mijloc de
subzistenţă , totul fiindu-i confiscat .S-a sinucis , înecându-se
în lacul Herestrău.
N.în 1888, în Strehaia -Mehedinţi .Avocat,
decan şi prof. de Drept Comercial la Facultatea de Drept
-Bucureşti .Membru PNL, deputat în legislaturile liberale.
Ministru al Economiei
Naţionale (1 ian.'43-23 aug.'44 )în ultimul guvern(al IV-lea ) condus de
mareşalul Ion Antonescu .
Arestat în 1946, judecat în lotul
II ( 20 mai 1946 ) al ministeriabililor lui Ion Antonescu , paralel cu
judecarea recursului primului lot , condamnat la 20 ani muncă
silnică ,închis la Jilava , Aiud şi Sighet. A murit (nu se
ştie exact când ) la Sighet.
[LD:l-am
cunoscut în 1969,la rev. "Magazin istoric" Am avut una dintre
cele mai interesante discuţii privind interbelicul-puşcăriile -
cultura şi liberalismul .Scosese la BPT , clasicii antichităţii
greci şi romani .Urma să ne reîntâlnim .Operat la spitalul 9 , a
încetat din viaţă , şi
întâlnirea n-a mai avut loc ]
N.1896, Craiova. Voluntar în primul
război mondial. Licenţiat în Istorie şi limbi clasice. Doctorat
la ParisProf. univ. la Facultatea de Drept, unde preda Istoria dreptului
românesc .
Membru corespondent al
Academiei Române , laureat al Marelui Premiu de Istorie al Academiei ( 1937 )
Deputat liberal ,vicepreşedinte
al Camerei în ultima legislatură liberală (1934-'37 ).
După 23 august '44, ministru al
Cooperaţiei (ca reprezentant
PNL ) în
guv.Sănătescu ( 4 nov.-5
dec.'44) şi guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5 martie'45 ).
Arestat în 1949.Deţinut la
Jilava şi Sighet .Eliberat în 1956.A murit în 1969.
[Vezi pe larg la Tabloul
Diplomaţi ]
În prima guvernare a PNŢ,secretar
general la Ministerul de Externe (1928 );subsecretar de Stat la Lucrări
Publice şi Comunicaţii (1929 ) şi la Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (1930 )
În a doua guvernare a PNŢ, subsecretar
de Stat la Ministerul de Externe ( 1932 ) şi la Industrie
şi Comerţ (1933 ) Ministru al Afecerilor Străine în
guvernele FRN ( 1938-'39 ),ambasadorul României la Moscova ( 1940 )
Judecat în lipsă , în 1946,în
procesul Maniu-Mihalache , a fost condamnat , în contumacie, la 10 ani
muncă silnică. A murit în exil, în SUA, în 1957.
N.în 1886 , în Craiova ( Dolj ),ofiţer
combatant în campania din Bulgaria ( 1913 ) şi primul război
mondia.Profesor la Şcoala de Război .General de
brigadă ( 1935 ) , de divizie ( 1938 ) ministrul Lucrărilor
Publice şi al Comunicaţiilor în guvernul Mareşal
Antonescu (27 ian.1941-1 ian.'43 )
Arestat în 1946 ,ca fost demnitar ;condamnat
la 3 ani închisoare, fără
să fie eliberat la expirarea pedepsei. Închis la Aiud ,
Văcăreşti şi Sighet ,unde a murit la 27 apr.1952.
Ministru Înzestrării
Armatei , în guv.g-ral
Sănătescu ( 1 sept.-4 nov.'44 )., apoi consilier în Consiliul
de Administraţie al Întreprinderilor Malaxa. Arestat
.Judecat în unul din loturile mişcării de rezistenţă
"Pop-Bujoi " .Condamnat la închisoare , în
1948 .
Subsecretar de stat la Ministerul
Apărării Naţionale , în guvernul g-ral Sănătescu (
23 august-6 dec.1944 ), general de aviaţie .N.în 1896, la Botoşani .
Arestat la 11 august 1947
.Folosit ca martor al acuzării în procesul Maniu -Mihalache.
Condamnat la 7 ani
închisoare ( sentinţa nr.777 / 19 mai 1948 ) de Tribunalul Militar -Bucureşti
. Încarcerat la Văcăreşti şi Aiud.
Subsecretar de stat la Ministerul
de Finanţe în guvernul g-ral Sănătescu din partea PNŢ (
23 august-3 nov.'44 ) ; comisar la Banca Naţională . Arestat
în nov.1945 , anchetat în procesul Maniu -Mihalache ( 1947 ),
a reuşit să fugă în străinătate , în perioada
anchetei.
Prof.ing. la Institutul
Politehnic ,subsecretar de stat la Ministerul Industriei,
Comerţului şi Minelor , în guvernul Antonescu( 1942 ) .Arestat pe 18 mai
1946 ; condamnat la 8 ani închisoare
; închis la Jilava şi Aiud.
Avocat, n. în 1881 , în Mârzăneşti
-Telorman .Ministru al Cooperaţiei în scurta
guvernare Goga (dec.'37-9 febr.'38 )
, Ministru Muncii în
guvernul Ion Gigurtu ( 4 iulie-14 sept.1940 ),ultimul guvern al regimului
autoritar al regelui Carol al II-lea .
Arestat la 5 mai 1950, în
loturile de "foşti demnitari" ,a fost întemniţat la penitenciarul din Sighet ,unde a murit
la 25 febr.1952(aruncat la groapa comună din cimitirul
săracilor )
Inginer- miner, dir.general la "Mica
" .Subsecretar de stat la Ministerul Aprovizionării (5
apr.-27 mai 1941 ), în guv.Ion Antonescu , plecat prin demisie.
Arestat în 1950.Învinuit de
legături cu Legaţia Franţei ,condamnat la muncă
silnică pe viaţă (la 20 oct.1950 ) .Închis la Jilava şi
Aiud , apoi ,ca "specialist" , la exploatarea auriferă de
la Bran.
"Graţiat" în 1964 ( Decretul 411
)
Director general al
societăţii "Mica" , n.în 1886, la Turnu Severin. Inginer
de mine ( cu studii la la Academia de Mine de la Freiburg şi
Charlottemburg ( Germania ).
Politiceşte, a fost , succesiv, membru
în P.Poporului -Averescu ; a PNAgrar-Goga ; apoi în PNCreştin Goga-Cuza ,
fiind ales deputat din partea acestor
partide.
Din februarie 1938, s-a alăturat
garniturii politice ce a alcătuit structurile instituţionale ale
regimului carlist, fiind consilier regal, membru FRN , deputat (
1938-'40 ).
Ministru
la Industrie şi Comerţ în guvernul Goga ( 28 dec.1937-10
febr.1938 ); ministru la Lucrări Publice şi
Comunicaţii în guvernele Tătărăscu ( 24 nov.'39-3 iulie
'40 ),prim-ministru în ultimul guvern al regelui Carol II (4 iulie-4
sept.1940 ).
Arestat pe 5 mai 1950, în "lotul
demnitarilor" , împreună cu soţia. Condamnat la 15 ani
închisoare. Încarcerat la penitenciarele MAI şi Sighet ( până în
1955 ) Adus apoi la Malmaison, a mai fost judecat încă o dată
într-un proces public ( împreună cu Radu Budişteanu şi
g-ral Gheorghe Mihail ) pentru "activitate contra clasei muncitoare
" , considerată "crimă" (cf.art 200 C.P.
)şi pedepsită cu detenţie riguroasă şi
confiscarea averii. ( Sentinţa nr 23 / 10 ian.1957 ) .
A murit în 1959, în detenţie.
Soţia , sora şi alţi membri ai familiei , au suferit rigorile represiunii
( fiind arestaţi, condamnaţi ,
închişi ) şi cu averile confiscate .
Istoric.N.1901,Focşani .Membru PNL , apoi
al PNL -georgist ( 1930-1937 ). Membru fondator al FRN ( 1938 ). Rezident
regal al Ţinutului Dunărea de Jos (1938-'39 ) ,ministru al FRN
(sept.'39-mart'40 )şi al Propagandei (4 mart.1940 ).
În 1943 , a plecat în Turcia . Reîntors în
ţară după 23 august'44, s-a alăturat lui Gheorghe
Tătărăscu , devenind deputat în Parlamentul reieşit
în alegerile din 1946.
În 1948, a fost dat afară din
învăţământ. Arestat la 5 mai 1950 cu lotul foştilor
demnitari .
După închisoarea Sighet ( până în
1955 ), a avut domiciliu obligatoriu
în satul Măzăreni, com. Traian ( Brăila ). După
scurt timp, a fost lăsat să se întoarcă în Bucureşti
,reluându-şi activitatea ştiinţifică .
Subsecretar de stat la Ministerul
Apărării Naţionale în guvernele conduse de
Gh.Tătărăscu ( 29 aug.'36
-14nov.'37- 28 dec.'37 ) .Arestat la
5 mai 1950 ; condamnat la 2 ani muncă silnică printr-o Decizie
a MAI.A murit în timpul detenţiei , la 7 febr.1953, la
penitenciarul de la Sighet .
Secretar general al Ministerului
Sănătăţii în guv.Iorga
( în 1930 );ministrul Sănătăţii şi
Ocrotirilor Sociale în ultimul guvern carlist, condus de Ion Gigurtu ( 4
iul.-4 sept.1940 ).
N.în 1882, în Vânju Mare ( Mehedinţi ).
Medic chirurg, prof.univ. ( din 1921 ) ,cavaler al Legiunii de Onoare
( din 1922 ), întemeietorul şcolii româneşti de Istoria
Medicinii şi al Centrului de Studii Medico-etnografice din
sud-estul Europei(1929 ), preşed.Societăţii Mondiale
de Istoria Medicinii ( din 1930 ), autorul unei vaste opere
ştiinţifice. Dat afară din învăţământ şi arestat
, în anii 1948-'49.Încarcerat în "lotul demnitarilor"
la Sighet în perioada 1950-1953.A murit pe 6 febr.1960, în penitenciarul
Aiud.
Subsecretar de Stat la Ministerul
Muncii în guvernul condus de
Gh.Tătărăscu ( nov.'39 -mai'40 )
N.1871, în Storojineţ, Bucovina .Deputat
PSD în Camera Austriacă -Viena ( 1907-1918 ) ; deputat în
Adunarea Naţională de la Cernăuţi care a hotărât
Unirea cu România (15/28 nov.1918 ) senator PSD ales în primul parlament
al României Întregite ( 1919-1921 ),senator de drept FRN ( 1939-1940) . Arestat
la 5 mai 1950 , cu "lotul demnitarilor"
A murit la Sighet , în febr.1951.
Ministru al Justiţiei ( 4 iul-4 sept
1940 )în guvernul Gigurtu . N.1895 ,la Roman-Neamţ.
Deputat PND în legislatura
guvernării Iorga(1931-'32 );deputat FRN în legislatura
parlamentului carlist (iun.1939-'mai '40 ).Avocat ,doctor în Drept
,prof-univ.Drept constituţional şi administrativ la Facultatea
de Drept din Bucureşti. Membru al Institutului Regal de
Ştiinţe Administrative al României şi al unor
instituţii similare internaţionale.
Dat afară din învăţământ ( 1948 ).Arestat
în 1949 ; încarcerat la Sighet, ca fost demnitar, în 1950.A murit în
detenţie, la Sighet , la 14 nov.1952( sau 2 sept.1953 )
[LD: am apucat să-l cunosc , în 1968,
când lucram la "Magazin istoric " . Cum Unirea cu Basarabia a fost
subiect tabu iar el era grav bolnav , nu am decât frânturi de amintiri ]
N.1883 , Cudalbi[Cubolta ? ] Soroca
(Basarabia ).
Deputat ( din 1917 ) şi
vice-preşedinte al Sfatul Ţării care a
hotărât Unirea cu România ( 27 martie 1918 ) .Deputat PŢ
,apoi PNŢ în Parlamentul României , în toate legislaturi interbelice .
Liceul la Chişinău,Universitatea
la Iaşi .Prof univ. la Facultatea de Teologie din Chişinău
;colaborator la ziarul "Basarabia"; dir.revistei "Cuvânt Moldovenesc"(
1913-1921 );colaborator la "Vieaţa Românească"(
Iaşi )
Membru PŢ (1919-1926 ) apoi PNŢ
(1926-1938 )
Ministru de Stat (5-12 dec.1919 )
şi ministru al Basarabiei (12 dec1919-13 mart.1920 ) ; ministru
de Stat şi ad.int .la Lucrări Publice în guvernul
Ştirbey ( 1927 );ministru Muncii şi
Sănătăţii ;ministru Lucrărilor Publice şi
Comunicaţii în guvernele PNŢ ( 1928-30 ;1932-'33).
Arestat la 5 /6 mai 1950.Închis la Sighet ,
de unde, din ordinul Anei Pauker , a fost transferat la Chişinău
.Condamnat , de justiţia bolşevică din RSS Moldovenească , la
25 ani muncă silnică ( iun.'52 )a pătimit prin 11
lagăre de exterminare sovietice .
Repatriat în 1955, dus la penitenciarul
Gherla. Eliberat în 1957 .
A murit la 30 apr.1979, la Bucureşti .
Fruntaş PNŢ .N.în 1878 ,în
Tritul de Sus-Turda. Prof.univ., decan al Facultăţii de
Drept ( 1922-'28 ) apoi rector al Universităţii (1929-'30
).
Militant unionist, membru al P.Naţional
Român ;preşed. al Consiliului Naţional Român din Cluj (
1918 );membru al Consiliului Dirigent din Ardeal ( 1919-1920 ).
Deputat în majoritatea
legislaturilor din România Întregită ( 1919-1940 )
Subsecretar
de stat la Justiţie ( 1930 ) , ministru al Sănătăţii,
Muncii şi Ocrotirilor Sociale ( 1931 ); ministru pentru
Transilvania (1932, 1933 ),în guvernele PNŢ.
După 23 aug.1944, desemnat ministru
fără portofoliu în guvernul Petru Groza( 6 martie 1946 ).
Arestat în 1949 , condamnat ,
închis la penitenciarele din Jilava şi Ocnele Mari.
La expirarea condamnării, i-a fost
impus domiciliu obligatoriu.
A murit înainte de
eliberare.
[LD: nu cunoaştem drama prin care a trecut -el şi
cărţile lui - în regimul comunist.
"Repus" în circuitul ştiinţific
după 1966 ( la fel ca mulţi intelectuali foşti
deţinuţi politici ) , dicţionarele şi cărţile
apărute după această dată ( unele în colaborare cu
colaboraţionistul tuturor regimurilor totalitare de la noi - l-am numit pe
Mihai Ralea ) au tăcut în ce
priveşte absenţa sa din lumea ştiinţifică timp de 20
de ani (1944-1964 ) ]
Sociolog, psiholog şi antropolog
cultural. N.în 1907, în satul Iaşi ( Braşov);cu studii de sociologie
la Bucureşti şi Berlin;doctor în Filozofie şi Litere (
1934 ) ;reprezentant de seamă al Şcolii româneşti de
sociologie , cu o constantă orientare interdisciplinară ( Teoria
monografiei sociologice-1934 ; Elemente de sociologie cu aplicări
la cunoaşterea ţării şi a neamului nostru -1935 ; Probleme
de sociologie pastorală -1941 ; Drăguş-un sat din
Ţara Oltului -Făgăraş- 1941 )
Subsecretar
de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale în primul
cabinet Ion Antonescu- Garda de Fier.( sept.'40-ian.'41 )Arestat , închis la
penitenciarele MAI, Jilava şi Aiud.
Ziarist, om de cultură, descendent al
unei familii de transilvăneni stabiliţi în Capitala României (n.în
1893 ), licenţiat al Facultăţii de Drept.
Ca
membru al P.Poporului-Averescu , a fost deputat în legislatura
guvernării (1926-1927 ) , în aceeaşi perioadă fiind şi director
al Teatrului Naţional din Bucureşti .
Urmându-l
politiceşte pe Goga, a devenit membru în P.N.Agrar, apoi al
P.N.Creştin ( fuzionat cu LANC-ul lui ACCuza ),fiind subsecretar la
Preşedinţia Consiliului de Miniştri , în scurta guvernare
condusă de Octavian Goga ( 28 dec.1937-10 febr.1938 ).
Arestat
şi judecat ( 4 iun.'45 ) în conformitate cu Legea 312 , al
celor "vinovaţi de dezastrul ţării şi al crimelor
de război " ,a făcut parte din "lot de
ziarişti " arestaţi la grămadă
,din presa de toate "culorile" , dar , mai ales, cea
naţionalistă [lotul a fost format din Pamfil Şeicaru ,Stelian
Popescu ,Romulus Dianu , Ilie Rădulescu ,Radu Dumitrescu -Gyr ,
Grigore Manoilescu , Nichifor Crainic ş.a ş.a ]
Acuzatori publici :C.Vicol, Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan , şi Avram
Bunaciu .
În actul de acuzare dat
publicităţii li se imputa că <prin articolele de ziare ,
broşuri sau conferinţe
[...] s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste şi
au contribuit , prin acţiunea lor ,la menţinerea unui regim odios
şi a unei politici externe nefaste >
La 4 iun.45 Tribunalul Popoporului
a pronunţat sentinţa.Condamnat
la 20 de ani închisoare , cu confiscarea averii .Încarcerat la
penitenciarele Aiud, Craiova,Jilava,Gherla.şi iar Jilava ( în aceeaşi
perioadă , cu fiica sa ), se spunea că ar fi acceptat "reeducarea"
.
Eliberat în 6 oct.1964 ( Deceretul 411
) .
Deputat
PŢ,PNŢ,PŢ-Lupu în legislaturile interbelice . N.1896,
Bogdăneşti -Baia
Licenţiat al Facultăţii de
Litere şi Drept din Iaşi ,cu doctorat la Paris ( 1927 ).
Prof.univ. la catedra de Istoria
diplomaţiei la Universitate(
Iaşi ) ; Academia Comercială şi Facultatea de Litere (
Bucureşti ).
După 23 august'44 ,a fost ministru Agriculturii în guvernul
Sănătescu ( dec.'44-6 mart '45 ) şi Rădescu (dec.'44-5 mart.'45 )
Arestat pe 2 oct .1947;rearestat
şi condamnat în 1949; eliberat în 1955 .
Rearestat în 1962 ,eliberat
la 9 iulie 1963.
Militar de carieră, n.în 1884, la Alba Iulia , absolvent al Şcolii
Superioare de Război din Viena ( 1910 ) .După Marea Unire( 1
dec.1918 ), integrat în armata română,a urcat treptele ierarhiei militare,
îndeplinind înalte funcţii de comandă : ministru Înzestrării
Armatei ( 1938-'39 ), ministru
Apărării Naţionale (1941 ) , şeful Marelui
Stat Major (1941-'42 ).
Arestat
la 18 mai 1946, cercetat de Parchetul General al Curţii de Apel
-Bucureşti ( Cabinetul 4 instrucţie ) a fost găsit nevinovat ,Ordonanţa
de neurmărire din 26 august'46 precizând că <generalul
Iosif Iacobici nu a susţinut războiul imperialist şi politica
fascistă şi hitleristă a mareşalului Antonescu, ci din
contră , s-a opus continuării unui război nepopular
şi şi-a sacrificat poziţia sa militară proeminentă
pentru a salva ce se mai putea salva , fiind dat ca pildă de urmat de
însăşi ţările cu care ne găseam în război .>
La
16 sept.1946 , aceeaşi instanţă militară emitea o Ordonanţă
de urmărire , în care era acuzat că militase pentru hitlerism, pentru intrarea
trupelor germane în ţară, pentru declanşarea războiului contra
URSS, ş.a ş.a Pe baza Legii 312 din 12 aprilie
1945 , a fost trimis în judecată pentru <urmărirea şi
sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi
crime de război >.
Procesul
s-a desfăşurat între 11-19 ianuarie 1949 ,la Curtea de Apel
-Bucureşti , Secţia 4 Penală , fiind condamnat la 8 ani
temniţă grea ( Decizia nr 123 / 19 ian.'49 )
Întemniţat la
Văcăreşti, Jilava şi Aiud, a decedat pe 11 martie 1952,
în spitalul închisorii .
Ofiţer de cavalerie, de carieră ,
n.în 1880, la Dorohoi ( ? ).Combatant în marele război, în
bătăliile pentru Ardeal. A urcat treptele ierarhiei militare ,
ajungând general de divizie şi comandant al Şcolii militare
de cavalerie( din 1928 ); mareşal al Palatului Regal ( din
1930, la Restauraţia Carol II ) ;comandant al Corpului 2
Armată ( 1936); ministru al Apărării
Naţionale în cabinetul de alegeri Gh.Tătărăscu ( nov.-
dec.'37) ;şeful Casei Militare a Regelui Carol II (1
febr.'39 - 9 sept.'40 ) .
Disponibilizat
din armată de g-ral Ion Antonescu
, la presiunile Gărzii de Fier ( 9 sept.'40 ) ;
arestat la 26 nov.1940
,împreună cu alţi foşti demnitari ai regimului Carol II
,eliberat la 2 dec.'40 .
După instaurarea regimului comunist , a fost arestat în noaptea
de 5/6 mai 1950 , cu lotul
foştilor demnitari a fost închis
la Sighet, unde a avut parte de "tratamentul" echipei de schingiuitori ai lui Vasile Ciolpan .
În vara 1955, a fost transferat la
penitenciarul Malmaison, unde supus unei anchete dure, a murit la 6 oct.
'55.Cadavrul a fost dus la morga spitalului penitenciarului Văcăreşti, pentru ca
anchetatorii să fie derobaţi de răspundere.
Ofiţer de carieră, n.în
Răşinari-Sibiu , în 1892, dintr-o veche familie ardelenească .
Membru în Consiliul
Naţional Român din Viena , deputat la Marea Adunare
Naţională de la Alba Iulia, la 1 dec.1918, care a
hotărât unirea Transilvania cu
România .
Intrat în armata română cu grad de
maior, a ajuns general de divizie ,
şef de Stat Major şi ministru al Apărării
Naţionale în guvernele regimului carlist, conduse succesiv de
Gh.Argeşanu,Constantin Argetoianu,Gh.Tătărescu ( 21 sept.1939-4
iulie 1940 ).
Arestat
în noaptea de 5 / 6 mai 1950, în lotul foştilor demnitari ,
a fost întemniţat la Sighet, unde a fost schingiuit de "echipa" lui Vasile Ciolpan.În
vara 1955, a fost transferat la penitenciarul Malmaison, unde a fost
supus altor anchete dure.
Nemaiputând suporta umilinţele şi
torturile, a încercat să se sinucidă.
Ofiţer
de carieră, n. în com.Singureni -Giurgiu, în 1884
Decorat cu Coroana şi Steaua
României, pentru acte de bravură în primul război mondial.
Subsecretar de stat la Ministrul
Culturii Naţionale şi Cultelor (pentru educaţia
extraşcolară ), în ultimul guvern Antonescu (ian.'43-23 august 1944
).
Arestat
la 18 mai 1946 ; judecat de Tribunalul Poporului în procesul "lotului 2 al guv.Antonescu"( 27 de
demnitari ,în mare parte din aparatul economic şi militar al
cabinetelor ), care s-a
desfăşurat în paralel cu judecarea recursurilor din procesul Ion
Antonescu .(Unii dintre inculpaţi
după desfiinţarea Tribunalului Poporului ,au fost
judecaţi şi de "Curtea Criminală " din
Bucureşti, în alte procese, şi vor mai primi alte condamnări )
Condamnat la 10 ani
temniţă grea .Închis la Jilava şi Aiud. Eliberat în
1956.
N.în 1885,doctor în Drept(Bucureşti,
1912 ),prof.univ de Politică socială la Academia
Comercială .
Subsecretar de Stat la Interne (1928-1930
),în prima guvernare PNŢ ,autor al Legii jandarmeriei .
Ministru la Muncă
,Ocrotiri Sociale şi Sănătate în a doua guvernare PNŢ (iunie 1930 ;iun 31-nov.'33 )a
înfiinţat Camere de Muncă ;Case şi Oficii de
muncă ;Judecătorii de muncă .
A reorganizat funcţionarea
căminelor ,a învăţământului muncitoresc ş.a.
N.1885,deputat PŢ (din 1920 ),PNŢ(
din 1927 ) , PŢ-Lupu ( după 1944 )
După război, adept al lui Nicolae
Lupu ,a acceptat colaborarea cu comuniştii ,părăsind PNŢ (
ian.'46 ). În pofida acestui compromis oportunist , a fost arestat la 15
august 1949 , de la moşia sa din Greaca, în maieu şi pantaloni
scurţi, întemniţat la Jilava .
[LD:
recomand citirea "studiului de caz " realizată de
Alex.Duţu (op.cit ),
Comandor aviator , as al aviaţiei ,
n.în 1895, în com.Rast -Dolj, cu o strălucită carieră
militară.
Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene
(1940-'41 );Subsecretar de Stat pentru Aer şi Marină (
1940-1941) şi al "Aerului" ,în perioada războiului din
Răsărit ( 1941-23 aug.'44 ).
A
fost destituit din funcţie în seara de 23 aug.1944(după
arestarea g-ralului Antonescu )şi închis la Malmaison ;la intervenţia
g-ralului Sănătescu pe lângă g-ralul sovietic Vişnievschi,
a fost pus sub pază la domiciliu.
La
29 ian.'45, prin Jurnalul nr.189 al Consiliului de Miniştri , a
fost inclus pe lista celor 65 de persoane propuse pentru arestare,
ca "vinovate de dezastrul ţării "şi deferirea
lor acuzatorilor publici spre cercetare şi instrucţie.
Prin
Ordonanţa din 10 apr.'45,a fost declanşată cercetarea sa
de către Tribunalul Poporului , pe 12 febr.'46 fiind transferat în
arestul închisorii Malmaison,apoi la Comandamentul Militar al Capitalei
(9 martie '46 ) .
După desfiinţarea Tribunalului Poporului,
cercetările au fost continuate de Parchetul Militar al Curţii
de Apel Bucureşti (Cabinetul 11 instrucţie ), care ,prin Ordonanţa
nr.17/28 august 1946, a dispus scoaterea de sub urmărire pentru
infracţiuni prevăzute în Legea nr.312 / 1945 , dispunând clasarea
dosarului.
În
oct.1946, a fost judecat de Curtea de
Apel -Bucureşti ( Secţia IX ), care, prin Decizia nr.160 /
9 oct.'46 ,l-a condamnat la 20 ani temniţă grea şi 5 ani detenţie riguroasă ,
fără că generalul şi apărătorii să ştie
de ce a fost acuzat .
Abia pe 6 febr.1948 , prin Decizia nr.27 , Curtea de Apel
(Secţia IX) )a emis acuzaţia :
< a militat pentru
hitlerism , dând putinţa trupelor germane să se aprovizioneze din România
cu benzina necesară [...] pregătirea, declararea şi
continuarea războiului [...] permiterea trupelor germane operative
să intre pe teritoriul ţării şi pregătirea atacului
contra URSS [...] >
Recursul a fost respins de Curtea
Supremă (Secţia Penală ) , prin Decizia nr.1510/ 7 august
1948
În
toate aceste faze ,g-ralul Jienescu a cunoscut toate vicisitudinile şi
ororile închisorilor comuniste, fiind încarcerat , succesiv ,la Aiud(1947 )
,Văcăreşti, (1947 -'48 ) Aiud (1948-'58 ), Râmnicu Sărat (
1958-'63 ),Gherla( 1963-18 apr.'64 ).
"Eliberat"
în baza Decretului nr.176 / 18 apr.'64 ,după ce făcuse
19 ani şi 2 luni închisoare, aruncat în stradă în prag de 70
de ani (averea lui şi a soţiei fusese confiscată ; pensia i se
suspendase )grav bolnav şi umilit .A murit în 1971.
Ofiţer, absolvent al Şcolii
Superioare de Marină (1937 ),n.în 1912, în com.Siliştea Crucii
-Dolj. Combatant în luptele navale din 1941,1943-1945 ,pe ambele fronturi ;ofiţer
operativ în cabinetele miniştrilor de Război, N.Păiş
şi N.Şova ( 1942-1943 ).Trecut în rezervă în 1945, a fost numit
"ofiţer de serviciu cu navigaţia" la
Căpitănia portului Turnu Severin.
Implicându-se în organizaţia anticomunistă "Graiul
Sângelui"
iniţiată de g-ral N.Ciupercă ,a înlesnit trecerea unor
curieri către Occident ,sprijinind şi lupta partizanilor din
Munţii Mehedinţi.
Arestat
la 13 apr.1949 ; anchetat la MAI -Bucureşti ; judecat cu "lotul
Graiul Sângelui " , a fost condamnat la 5 ani închisoare
(15 iunie 1950 );a trecut prin Jilava
şi lagărele de muncă forţată de la Poarta Albă
şi Peninsula.
Eliberat în 1954, s-a dedicat ajutorării deţinuţilor
politici , motiv pentru care a fost rearestat în 1959 ; torturat
în anchete la Securitatea din Craiova ; condamnat la 14 ani muncă
silnică de Tribunalul Militar
-Craiova, pentru "uneltire
contra ordinii sociale în vederea subminării regimului "
Închis în penitenciarele din Jilava
şi Galaţi , transferat la
muncă forţată în
lagărul Salcia.
"Graţiat" cu Decretul 411/1964.
N.în 1901, la Satulung ( Braşov ),cu
studii universitare şi doctorat la Institutul Superior de
Ştiinţe Economice din Veneţia ( 1925 );prof.univ. la
catedra de Studiul Cerealelor şi Cooperaţie la Academia Comercială din
Cluj ( din 1936 ) ;rector la Academia Comercială din Braşov
(1942-1944 ).
Fruntaş
PNR( preşed.tineretului din Ardeal şi Banat , din 1918 ), apoi
PNŢ ( preşed.org.jud.-Braşov, din 1927 ).Deputat PNŢ
în legislaturile PNŢ( 1928-1933 ),urmându-l politic pe Armand
Călinescu şi Al.Vaida-Voevod .Membru şi deputat FRN în regimul Carol II ( 1939-1940 ),
subsecretar de Stat la Ministerul
Economiei Naţionale în guvernele conduse de Armand Călinescu ( 7
martie -23 nov.1939 ) şi C.Argetoianu ( sept-nov.'39 ).
Îndepărtat
din învăţământ (1947 ) ;arestat cu "lotul
PNŢ-Braşov" după procesul şi dizolvarea partidului ;condamnat la 5 ani
închisoare (15 august 1949 ) ; închis la Jilava , Aiud şi
Peninsula ; eliberat în 1954.
Rearestat
în 1958,în urma unei înscenări a preotului Piso din Zărneşti ,
care a dus la închisoare peste 20 de braşoveni .Condamnat la 15
ani muncă silnică ; încarcerat la Cetăţuia şi
Jilava .
"Graţiat" cu Decretul 411
/ 1964 ,după 17 ani detenţie.
Unul din marii bărbaţi de stat ai
României interbelice , cu mari merite pe tărâmul organizării cultelor
,culturii şi învăţământului .
N.1876, satul Cernatul Săcelelor -Braşov. Licenţiat
în Istorie şi Geografie(Bucureşti ) ;prof.univ.de Istorie veche a
României la Cluj.;membru al Academiei Române , din 1922 );director general
al Arhivelor Statului (1923 ) ;preşedinte ,apoi secretar al Academiei
Române ( 1935-1937;1938-1947 ); preşed. Comisiei Culturale a Monumentelor
Istorice,după asasinarea lui Iorga ( 1941-1947 )
Opera( selectiv ):9 volume din Buletinul
Comisiei Monumentelor Istorice (1908-1916 );Memorii redactate şi publicate pentru
Conferinţa de Pace de la Paris în 1919 şi 1920 ;Statul şi
biserica (1924 );Noul regim al cultelor în România (1926 );Partidul
Naţional Liberal ,cu IGDuca ( 1934)
Deputat în Marea Adunare de la
Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 )
Senator ,din partea
Universităţii din Cluj,în primul Parlament al României
Întregite;consilier al Delegaţiei de la Conferinţa Păcii
de la Paris şi Geneva (1919 ).
Deputat PNL în toate
legislaturile interbelice ;senator de drept (din 1936);preşedintele
Senatului în guvernarea liberală (1933-1937 )
Ministru
de Stat şi ministrul Cultelor şi Artelor în guvernele
liberale conduse de CICBrătianu (1923-1926
;iun.'27-nov.'28 ),
Arestat la 5 mai1950,la vârsta de 74
ani , în noaptea arestării foştilor demnitari , împreună cu
fratele său geamăn , prof.univ.I. Lapedatu ).
A murit în închisoarea Sighet , la 30 august
1950.
Frate geamăn cu
Alexandru .Prof.univ. la Academia Comercială din Cluj ( specialist în
finanţe)
Membru al P.Poporului-
Averescu Deputat , apoi senator în
legislaturile interbelice.
Ministru de Finanţe
în guvernul Averescu ( martie 1926-iun.1927 ),coleg de cabinet cu Petru Groza(
ministrul Lucrărilor Publice ) .
Arestat o dată cu
fratele său, în 5 dec.1950, a murit la Sighet , în acelaşi an.
Subdirector general la Siguranţă
, director la cabinetului Preşedinţiei Consiliului de
Miniştri , comisar guvernamental pe problemele evreieşti ,
în regimul mareşalului Ion Antonescu ( 14 sept.1940-23 aug.'44 ).
N. în
1890, în satul Leca Ungureni ( Bacău ) .Studii economice la Viena ;
corespondent economic al ziarului berlinez Volskischer Beobachter .
Arestat la 24 sept.1944 ; predat
sovieticilor , făcut prizonier şi trimis la Moscova cu
principalii colaboratori ai mareşalului Ion Antonescu (transportaţi cu trenul,apoi
la un castel ,apoi în închisoarea "Liublianka"(2 sept.'44-apr.'46
).În cele 18 luni, supus unor lungi interogatorii .
Judecat în "procesul marii
trădări naţionale"
(între 6 mai -1 iun.'46 ) , având pe banca acuzaţilor 17
inculpaţi din cele trei cabinete a guvernării antonesciene. În
jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa cu
Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat populaţiei
evreieşti .
Completul de judecată format din Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bâlcu ( magistrat ) şi
de judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ.,
un prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator
public Dumitru Săracu
şi C.Dobrian ( procuror la C.de Apel Timişoara ).Acuzatorii publici au cerut pedeapsa cu moartea .
Pe 17 mai , la pronunţarea
sentinţei,Radu Lecca figurează printre cei condamnaţi
la moarte ( alături de Ion Antonescu, Mihai Antonescu ,CZVasiliu ,
C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu ) ; pe 25-31 mai'46 ( la
recursuri )şi pe 1 iunie '46
(rezoluţia guvernului )i s-a comutat
pedeapsa în muncă silnică pe viaţă Cel care a
prezentat Regelui Mihai , pentru semnare,Rezoluţia guvernului,
a fost Lucreţiu Pătrăşcanu ( ministru
Justiţiei ): < pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de
graţiere
făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu
şi Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe viaţă a
pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi
, Radu Lecca şi Eugen Cristescu >
În
1954, ajuns în boxa acuzaţilor, acelaşi Pătrăşcanu
declara că hotărârea finală în materie de graţieri în
'46 , a fost luată la "sugestia" a doi
membri din Comisia Aliată de Control (sovietic şi
englez)şi a unui conducător PCR( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu
-ministru de Interne )
La procesul Pătrăşcanu, Radu Lecca a fost adus din detenţie , ca
martor al acuzării.
Grav bolnav ( paralizat ) , a fost eliberat
de la Jilava , pe 15 apr.1963.
Doctrinar economic şi
financiar , membru de marcă al PNL
Prof.de Finanţe şi
Statistică la Facultatea de Drept- la Cluj (1919 ) , apoi la
Bucureşti .
N.în 1888,la Iaşi .Licenţiat în Drept
( Iaşi ) ,dr în Economie
politică şi finanţe ( Iena ).
Preşedinte al Asociaţiei
Economiştilor din România ; directorul rev." Anale economice
şi statistice ". Tehnician , expert economic, financiar şi sociologic, cu
numeroase contribuţii de specialitate :Dreptul de impunere (1914 );Politica
minieră ( 1915 ) ;Impozitele (1915 );Dreptul de expropriere
(Iaşi, 1918 ); Problema financiară şi chestiunea banului (
Bucureşti, 1918 ) ; Reforma învăţământului economic (1919
) ;Imperialismul şi echilibrul economiei mondiale (1923 );Socialismul
şi individualismul economic ( 1923 );Gospodăria publică
şi socializarea ( 1924 ); Istoria economiei publice la Români (
1924 ) ; Elemente de ştiinţă financiară (1925 ) ;Monografiile
sociale ( 1925 ); Capitalul naţional şi capitalul
internaţional ( 1932 );Politica economică a PNL ( 1932 );Politica
noastră financiară (1934 )
Deputat liberal în legislaturile
deceniului patru (colaborator sau raportor la Bugetele de Stat în guvernarea Tătărăscu (
1934-1937 ); cenzor la BNR ( din 1936 ) .
Secretar apoi Subsecretar de Stat
la Ministerul Industriei şi Comerţului în guv.Tătărăscu (oct.'34-sept
'36 ); ministru Economiei Naţionale în guvernul regimului
carlist condus de Ion Gigurtu (iul-sept.'40 ) ;ministru Economiei
Naţionale în primul guvern Antonescu ( sept.'40-ian.'41).
Arestat în 1946 ; judecat de Tribunalul
Poporului , cf Legii 312 /1945 , în " lotul 2 al
guv.Antonescu" pe 20 mai
'46 , compus din 27 demnitari , în mare parte din aparatul economic
paralel cu judecarea recursului în procesul Ion Antonescu.
Gh.Leon (Ec.naţ., cab
I ), figurează pe primul loc şi este condamnat la 25 ani
muncă silnică. Închis la Jilava şi transferat la Sighet. A murit pe 6 mai 1950 , în ziua când în
ţară se producea arestarea în masă a foştilor demnitari.
Avocat, n.1895,Calacea-Timiş, stabilit
la Timişoara ( ? ), apoi la Bucureşti .
Secretar al Consiliului Naţional
Român (care a pregătit unirea Transilvaniei cu România ).
Delegat-deputat în Marea Adunare
de la Alba Iulia care a hotărât Unirea ( 1 dec.1918 )
Deputat PNŢ în legislaturile
guvernărilor Maniu şi Vaida (
1928-1930;1931-'33 ).
După 23 august '44,ministru al Economiei Naţionale în guvernul Sănătescu II (
nov.'44-5 dec.'45 ) şi în guvernul Rădescu (dec.'44-6
martie'45 ).
Arestat în iul.1947( în timpul
procesului Maniu-Mihalache ) ; închis şi anchetat la penitenciarele MAI şi
Văcăreşti , apoi eliberat.
Rearestat în 1952; condamnat
la 12 ani muncă silnică ;închis în penitenciarul Sighet (
rezervat foştilor demnitari ).La expirarea pedepsei, i s-a fixat domiciliul obligator pe
Bărăgan.
A murit la 20 oct .1964, la câteva luni
după eliberare..
N. în 1888, în Galaţi.General de
divizie, directorul Siguranţei ,destituit de Ion Antonescu, la
9 sept.1940.Ministru subsecretar de stat în guv.Sănătescu (23
aug.-3 nov.'44 )
Arestat (când ? ) ;
condamnat (când ? ) şi închis la Jilava şi
Făgăraş.
A murit în detenţie,
pe 17 febr.1959, în penitenciarul de exterminare din Făgăraş.
N.1890,Bucureşti .Licenţiat al Facultăţii
de Drept şi al Şcolii de Ştiinţe Politice din
Paris.
Membru PNR ( apoi PNŢ , din '27 ),deputat
în legislaturile PNŢ.
Şef de cabinet al
prim-ministrului Vaida Voevod ( 1919-1920 ) ,consilier tehnic, secretar
al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris ( 1919
-1921 );comisar al guvernului ptr organizarea consulatelor şi
studierea coloniilor româneşti din SUA şi Canada (1920 ).
Subsecretar de Stat la
Preşedinţie în guvernul Maniu (nov.'28-oct.'30 );ministru Instrucţiei
Publice ( 1930 ) al Industriei şi Comerţului ( 1932-'33 ).
Delegat cu misiuni speciale
la Liga Naţiunilor Unite
; ministru plenipotenţiar la Vatican (iun.'33-nov.'37 ).
Arestat în 1949 .Torturat în
timpul anchetei şi , de mai multe ori, în timpul detenţiei
Încarcerat
la penitenciarele MAI, Jilava, Aiud, Piteşti şi Gherla.
A murit în timpul
detenţiei, la 7 nov.1957.
Om de cultură,
istoric,profesor, publicist, bărbat politic ardelean .
N.în 1880, la Sălişte ( Sibiu ) . Licenţiat
al Facultăţii de Istorie şi Latină cu
doctorat (Budapesta , 1904) ; cu studii
de specialitate la Berlin (1904-1905 ) ; fondatorul rev.Luceafărul
( Budapesta ) .Închis în penitenciarul din Seghedin pentru un articol din
rev."Ţara Noastră"din Sibiu
(1906 ). Prof.la Seminarul "Andreean" din Sibiu
( 1905-1909 ) ; protopop de Sălişte ( 1909-1920 ) inspector
şcolar confesional ( 1909-1919 ); membru al Academiei Române
( din 1916 ), preşedinte al Secţiei de Istorie ( 1932-1935 ),
cu o vastă operă istoriografică.
Militant pentru unire, participant la Adunarea de la Alba Iulia ( 1
dec.1918 ); membru în Consiliul Dirigent ( 1918-1920 )În politica
României Întregite, amic şi solidar
cu Octavian Goga, a fost averescan (P.Poporului ) şi goghist ( P.Agrar apoi P.Naţional
Creştin ). În această calitate ,a fost deputat al P.Poporului
-Averescu ( 1919-'20 ;1922-'26 ,
1926-'27 ) ; ministru al Sănătăţii şi
Ocrotirii Sociale în guv.Averescu ( 1926-'27 ), fiind coleg cu Petru Groza ( pe atunci ministru Lucrărilor
Publice ) ; ministru al Cultelor şi Artelor , în scurta
guvernare Goga ( dec.'37-10 febr.'38 )
Arestat în noaptea de 5/6
mai 1950, în "lotul demnitarilor" , transportat
la închisoarea din Sighet ,unde a
intrat în greva foamei . Eliberat în iunie 1955 .
N.în 1885, în com.Nereju -Vrancea. Inginer,
licenţiat al Institutului Politehnic din Germania .
Director general al CFR (
1936-1940 ).
Membru al Frontului
Renaşterii Naţionale , deputat în Parlamentul FRN (
1939-'40 ).
După cedarea Basarabiei şi
Bucovinei ,ministru la Lucrări Publice şi Comunicaţii
în guvernul
Gh.Tătărăscu ( din 1 iunie 1940, în locul lui Ion
Gigurtu, trecut la Externe în locul lui Gafencu ) şi în guvernul Ion Gigurtu, până
la abdicarea regelui Carol II . ( 4 iul-4 sept.1940 ).
Arestat în noaptea de 5/6
mai 1950 în "lotul demnitarilor" ,a murit la Sighet ,pe 12
oct.1950.
[LD:Nu într-un asemenea demers sintetic poate fi cunoscută
biografia acestui bărbat de stat
al României Întregite, martir al naţiunii române.Pentru cei
interesaţi, recomandăm lucrările indicate în bibliografie.
Pentru demersul urmărit , recomandăm coroborarea "cazului Maniu " realizat în
Tabloul -Parlamentari şi Tabloul- PNŢ ]
În
primul război mondial, întors de pe front, în circumstanţele
debandadei create de destrămarea imperiului austro-ungar şi a
izbucnirii unor focare bolşevice, Iuliu Maniu a devenit , pentru un
timp , adevăratul comandant care a restabilit ordinea în Viena( cu
ajutorul celor câteva mii de ostaşi români aflaţi în capitala
imperiului ).
A
participat activ la tratativele cu reprezentanţii celorlalte naţiuni
din imperiu care luptau pentru dezrobire ;a participat la tratativele cu ungurii (15-16 nov.'18
,Arad ),după eşecul cărora,
s-a pronunţat pentru desfacerea totală a Ardealului
de Ungaria .
La
1 decembrie 1918 -Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia - a fost
ales preşedintele Consiliului Dirigent ,conducând efectiv
introducerea şi consolidarea regimului românesc în Ardeal . Ales preşedinte
al Partidului Naţional Român (
devenit PNŢ după fuziunea cu
PŢ-Mihalache , în 1927 ) a condus partidul pe calea integrării
şi consolidării regimului democratic.
În
nov.1928,câştigând alegerile
parlamentare , Iuliu Maniu a fost desemnat
primministru al României , în alternanţă cu
G.G.Mironescu ( 16 nov.'28 -7 iun.'30 ;13 iun.-10 oct '30 ) ; după
căderea guvernului Iorga şi noile
alegeri parlamentare ,a revenit la preşedinţia Consiliului
de Miniştri ( nov.'32-ian.'33 ), în alternanţă cu
Al.Vaida-Voevod.
În
timpul domniei regelui Carol II ( 1930-'40 ),s-a aflat într-un
conflict crescând cu tendinţele autoritariste şi unele acte ale monarhului ; în timpul regimului
antonescian (1940-'44 ), după redobândirea Basarabiei şi Bucovinei,
şi-a precizat poziţia în marile probleme ale
ţării ,militând pentru ieşirea României din războiul
alături de Axă şi alăturarea la coaliţia antihitleristă.
Aşa se explică prestigiul şi
statutul de lider naţional al rezistenţei anticomuniste.
La
23 august'44 , numit ministru Secretar de Stat în primul guvern Sănătescu(
23 aug.-3 nov.'44 ), a înfruntat cu bună-credinţă şi
demnitate marile complicaţii -interne şi externe - în care s-a
găsit România la sfârşitul războiului, neîmpăcându-se cu
căderea ţării sub ocupaţie sovietică şi regim
comunist. O dată cu instaurarea guvernului Petru Groza - impus de
sovietici şi controlat de PCR ( 6 martie'45 )- Iuliu Maniu a devenit "ţinta
nr.1 " a represiunii.
După înscenarea de la Tămădău ( 14 iul.'47 )
Adunarea Deputaţilor a adoptat Moţiunea
de dizolvarea a PNŢ (29 iul.'47 ).Întreaga conducere a PNŢ
a fost arestată . În procesul înscenat
fruntaşilor PNŢ (29 oct-11 nov.'47 ), Iuliu Maniu
a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă (pedeapsă ulterior comutată în
temniţă grea pe viaţă ) ,confiscarea averii , plata
cheltuielilor de judecată şi , în avans, a cheltuelilor de
înmormântare .
Încarcerat la Sighet în regim celular sever,
a murit la 5 febr.1953.
Director al unui cotidian
din Bucureşti , n.în 1901, în oraşul Caracal-Olt .
Arestat pe 31 martie 1949, împreună cu
un frate student ( Emil ) şi o soră ( Dochia ), pentru că în
anul 1948 , în casa doamnei Piori Damian (soţia scriitorului
Mircea Damian , mort în închisoarea Văcăreşti ), a dat
citire unui manifest anticomunist
către intelectuali.
Condamnat la 7 ani
închisoare , a murit pe 15 nov.'51 , în lagărul Peninsula , fiind
îngropat de fratele său Emil, într-un mormânt fără cruce.
N.în
1891 în oraşul Tecuci-Galaţi .Licenţiat al Şcolii de
Poduri şi Şosele din Bucureşti ( şef de promoţie
), cu ascensiune în cariera universitară , economico-industrială :prof
.univ. de Economie Politică la Şcoala Politehnică
-Bucureşti ; fondatorul revistei "Lumea Nouă "
(1932 );
Preşedinte al Asociaţiei
Generale a Inginerilor din România (AGIR ) şi al secţiei române a
Comitetului Român de Comerţ Internaţional (CRCI) şi Camerelor
de Comerţ şi Industrie (CCI );
guvernator al Băncii
Naţionale ( 1931 ) .
Teoretician prolific ( economie
,sociologie ,politică ); pionier al teoriei protecţionismului
economic în ţările
agrare cu economie slab dezvoltată ( este studiat şi în prezent în
universităţile din aşa zisa "lume a III-a" ,mai
ales în ţările latino -spaniole şi portugheze ) .
Autor a unor lucrări de referinţă ( şi
controverse ),publicate în ţară şi ( multe )peste hotare .
Politiceşte, s-a înregimentat în Partidul Poporului -gral
Averescu ( 1919-1928 ) ; pentru scurtă vreme în PNŢ ( 1929-'31 )
implicat în restauraţia regelui
Carol II ( 1930 ), considerat o vreme "membru al camarilei" ;
şi-a creat propria formaţiune - "Liga Naţional
Corporatistă " (1933 ), fiind un admirator al regimului
mussolinian al Italiei .S-a
alăturat regimului autoritarist al
regelui Carol (1938-1940), dar a fost folosit doar în ultima etapă .
Cu aceste aderenţe politice (sau
competenţe profesionale ), a fost ales deputat ( sau senator
)în majoritatea legislaturilor interbelice. În funcţie de ascensiunea la
putere a formaţiunilor politice la care a aderat, a făcut parte din
câteva cabinete guvernamentale ( subsecretar de Stat la Finanţe în guv.
Averescu , alături de Petru Groza -la Lucrări Publice )
După 23 august 1944, a fost disponibilizat
din învăţământul universitar (1947 ) ; arestat la 19
dec.1948 ; închis (
fără proces ) la penitenciarele Jilava, Ocnele Mari şi
Sighet .
Decedat pe 31 dec.1950 , în detenţie
; aruncat în gropile comune din cimitirul săracilor .
În 1953, pentru a se justifica arestarea ,a
fost condamnat retro' , la 15 ani muncă silnică .
Membru marcant al PNL , n.în 1889, în
Bucureşti . Doctor în Ştiinţe Economice ( Viena şi
Berlin ) Preşedintele unor instituţii de comerţ şi
industrie .Autor al unor lucrări de economie aplicată în
domeniul alimentaţiei :În preajma reformelor ( 1919 ) ;Organizarea
comerţului de produse alimentare (1925 ); Impozitele pe veniturile
proprietăţilor agricole (1933 ) ; Problema agriculturii
noastre ( 1933 ) ; Politica guvernului în economia fructelor ( 1934
) ; Contribuţiuni şi soluţiuni în problema alimentară a
Ţării Româneşti , ş.a. ş.a
Subsecretar
de Stat la Agricultură şi Domenii în guvernarea
liberală ,sub preşedinţia lui
I.G.Duca apoi
Gh.Tătărăscu ( 1933-'34 ) ; ministru Industriei
şi Comerţului în acelaşi cabinet ( oct '34-23 sept.'35 ) ;ministru de Stat
( 17 nov.-28 dec.'37 )
Arestat
pe 6 mai 1950, în "lotul demnitarilor " ;condamnat la 2
ani muncă silnică ;închis la Sighet ; decedat pe 19 apr.1951,
în detenţie.
Savant de prestigiu internaţional,
specializat în medicină, demografie şi statistică,iniţiatorul
, coordonatorul şi editorul celui mai amplu recensământ general al
României (1930 ).
N.în 1894, în satul Sâmbeteni,
com.Păuliş-Arad.
Director al Institutului
Central de Statistică-Bucureşti ( din 1928 );membru coresp.al
Academiei Române ( din 1938 ) ; membru în Comisia privind
populaţia a Ligii Naţiunilor
;membru al Institutului de Statistică de la Haga ;vicepreşed.al
Uniunii Internaţionale ptr.studiul populaţiei ( Berlin ) .Autor a numeroase lucrări de
specialitate ; coautor la capitole importante în Marea Enciclopedie
Carol II (editată în perioada 1938 -1940 ).
După 23 august '44, subsecretar de
Stat pentru Organizarea Statului , a Statisticii şi
Inventariului ( la Preşedinţia Consil.de Miniştri ) în
guvernele conduse de g-ralii C. Sănătescu şi N.Rădescu ( 20
sept.'44 - 6 mart.'45 ).În 1947, Teohari Georgescu ( Interne ) l-a trecut pe lista
membrilor PNŢ ce trebuiau arestaţi , numai pentru că era
cumnat şi trăia în aceeaşi casă cu Aurel Leucuţia (
gazda obişnuită a lui Maniu , la Bucureşti ) A reuşit
să fugă din ţară în 1948, împreună cu soţia ,
stabilindu-se la New-York.
Subsecretar de Stat la Propaganda
Naţională ( 4 dec.'41- 23 august '44 ) în timpul războiului
de Răsărit , în guvernele conduse de g-ral Ion Antonescu .
Prof.univ., istoric şi
critic literar, traducător de prestigiu din ( şi în ) limba
italiană .
N. în 1894, la Burdujeni ( Suceava ) ; licenţiat
al Facultăţii de Litere ( 1919, Bucureşti ); dr. în Litere ( Florenţa ) ;
cercetător la Şcoala Română din Roma ( 1923-'24 ); prof.
la Academia Comercială din Bucureşti ( din 1923 ) ; prof.(apoi
decan ) al Facultăţii de Litere -Bucureşti.
Deputat
de Soroca şi subdirector
al Presei şi Propagandei la Preşedinţia Consiliului de
Miniştri în timpul
guvernării Iorga-Argetoianu (apr.'31-iun.'32 ).
Arestat
la 18 mai 1946 ,ca fost demnitar în regimul Antonescu, pe baza Legii 312
/ 1945.
Judecat în "lotul
III" al miniştrilor antonescieni ( 3-9 oct.46 ) de
Secţia a VIII -a a Curţii Criminale-Bucureşti ; condamnat
la 12 ani muncă silnică ; cu recursul respins de Curtea
de Casaţie ( 4 iul.'47 );închis
la Aiud. A murit în dec.1954, la spitalul
penitenciar-Văcăreşti .
Inginer (tehnocrat ) în Ministerul
Lucrărilor Publice din 1899 .N.în 1875, în Bucureşti ;locotenent
combatant în primul război mondial. Membru al P.Conservator -Take Ionescu
;cofondator al P. Conservator -Grigore Filipescu, cofondator al Ligii
Vlad Ţepeş ( având ca
stindard lupta împotriva corupţiei ).Numit de Ion Antonescu ministrul Agriculturii
şi Domeniilor (14 sept.'40- ian'41 ) şi-a dat demisia , în
timpul rebeliunii legionare.
Arestat pe 26 mai 1945 ;
judecat într-un "lot al demnitarilor
antonescieni " pe baza Legii 312 /apr.'45 ; condamnat
la 10 ani închisoare de Tribunalul Poporului ( pedeapsă redusă
ulterior la 7 ani ) .Detenţia la penitenciarele Jilava, Aiud şi
Sighet.La 78 de ani, bătrân şi bolnav , a murit la 4 oct.1953,
fiind aruncat în gropile comune din cimitirul săracilor de la Sighet.
Inginer n.în 1882, în
Calafat-Dolj.Pentru scurtă vreme (19 febr.'43-25 apr.'44 ) ministru (tehnocrat
) al Agriculturii şi Domeniilor ,în ultimul guvern Ion
Antonescu .
Arestat la 18 mai 1946 ;judecat
în unul din "loturile
foştilor miniştri antonescieni" pe baza Legii 312
/apr.'45 .Condamnat la 12 ani închisoare de Curtea Marţială ;detenţia în penitenciarele
Văcăreşti, Jilava şi Aiud. A murit în detenţie, în
1955 .
Avocat, vicepreşed.al Uniunii Generale
a Industriaşilor din România ( UGIR ) , n.în 1886, la Bucureşti. Ministrul
Economiei Naţionale ( 26 mai '41-14 aug.'42 ) ;ministrul
Justiţiei (1 ian.'43-23 aug.'44
) în cabinetele ministeriale
conduse de mareşalul Ion Antonescu .
Judecat în lotul mareşalului Ion Antonescu ;
condamnat la închisoare .
A murit la 15 febr.1956, în detenţie.
G-ral, medic militar ,n.în
jud.Argeş ( fratele g-ralului Gavrilă Marinescu -asasinat de
legionari în nov.'40 ). Ministrul Sănătăţii
şi Orotirii Sociale ( 4 apr.'38-27 sept.'39 , regimului Carol II ) în guvernele conduse de patrarhul Miron Cristea şi Armand
Călinescu ;ministrul Muncii ,Sănătăţii
şi Ocrotirilor Sociale ( 24
aug.- 4 nov.'44 ) în primul guvern
Sănătescu.
Arestat pe 5 /6 mai 1950, în "noaptea
foştilor demnitari " ; condamnat la 5 ani închisoare ;
încarcerat la Sighet ;eliberat în 1955.
Magistrat , neimplicat politic
până în 1938 , n.în 1886, în Bucureşti.Pentru competenţa sa
juridică , numit şi păstrat Subsecretar de Stat la
preşedinţia Consiliului de Miniştri în cinci guverne ale regimului
carlist ( 30 mart.'38 -nov.'39 ) conduse de patriarhul Miron Cristea, Armand
Călinescu, Gh.Argeşanu şi
C.Argetoianu. Arestat la 6 august 1949 ; condamnat la închisoare
.
A murit la penitenciarul
Sighet,pe 14 febr.1951 , fiind aruncat la groapa comună.
[ LD: În acest "lot de demnitari" ar fi fost
inclus şi Nicolae Iorga , dacă ar fi apucat regimul
comunist.Departe de a fi o speculaţie gratuită, cea mai bună
dovadă este că i-au fost "arestate" cărţile. Atât
ale lui Iorga, cât şi ale lui
Ştefan Meteş ]
N.1887,satul Geomal, com.Stremţ-Alba .
Licenţiat Facultatea de Istorie (Bucureşti şi Budapesta ).
Director al Arhivelor
Statului din Cluj, cu o prestigioasă operă istoriografică .
Deputat în marea Adunare
de la Alba Iulia care a hotărât Unirea cu România ( 1 dec.1918 ).
Membru şi deputat
PND-Iorga (1919-1920 ;1920-'22 ;1931-'32 ) ;subsecretar de Stat - în cabinetul
Iorga ( 1930-'31 ).
Arestat la 5 mai 1950. Eliberat din
penitenciarul Sighet, în 1955.
[Vezi pe
larg la Tabloul -Jurişti ]
Ministru al Afacerilor
Străine în guv.Goga ( 28 dec.'37-9 febr.'38 );ministru de
Justiţie în guvernul regimului carlist, condus de
Gh..Tătărăscu ( nov.1939-10 mai 1940 ).
Arestat
la 6 iulie 1947.Rearestat în martie 1948 .Soţia Elisabeta
şi fiul , Roger,au fost arestaţi .La percheziţie, i s-a dat foc
la bibliotecă .Condamnat la 20 de ani închisoare .
Încarcerat la Jilava ,apoi la Aiud , unde a
murit la 29 mai 1951.
[LD:pentru amănuntele acestui caz, recomandăm
lucrarea lui Alexandru Duţu, op.cit În aug.1957, la aniversarea
bătăliei de la Mărăşeşti , g-ralul francez Victor
Pétin s-ar fi interesat de colonelul
Gh.Mihail , decorat de Berthelot cu Legiunea de onoare franceză.( Cf.C. Ioniţoiu ) Legendă sau adevăr,sigur este
că , la 25 sept.1957, Marea Adunare Naţională a emis
Decretul nr.460, prin care g-ralul Gh.Mihail a fost eliberat .
]
Şef
al Marelui Stat Major al armatei române în două stări
excepţionale din istoria României, în care rolul armatei a fost
esenţial : 23 august -4 sept 1940 ( fiind şi vicepreşed.Consiliului
de Miniştri ) pe timpul gravelor amputări teritoriale din timpul
domniei regelui Carol II , când României i s-a răpit Basarabia, nordul
Bucovinei , Cadrilaterul dobrogean şi
nord-vestul Transilvaniei) şi 23 august-12 oct.1944 ( în
guvernul g-ralului Sănătescu ,
sub care s-a realizat armistiţiul şi alăturarea României la coaliţia
anti-hitleristă ).
Ofiţer
de carieră , n.în 1887 , la
Brăila, a urcat ierarhia militară, de la gradul de
sublocotenent ( în 1907 ), la cel de
maior ( în '17 ),general de
brigadă ('35 ), de divizie ('39 )
de corp de armată ( '44), de armată ('44 ) ; ocupând funcţii
coresponzătoare :şeful Casei Militare Regale şi subsecretar
de stat la MAN (1939 ), şef de
M.St.M. ( 1940, 1944 ), inspector general de infanterie, apoi de armată (
12 oct.1944-1946 ) .
În 1946 a fost disponibilizat ; în
1947, a fost trecut în rezervă . Arestat de
Siguranţă la 20 ian.1948 ( imediat după abdicarea
Regelui), i-au fost confiscate o serie de documente şi note personale privind situaţia ţării
,folosite ca probe incriminante , calomnioase la adresa URSS şi a
guvernului Groza.După anchetă , la 6 martie 1948, fără a
fi judecat , pe baza unor Decizii a MAI , generalul a fost închis
la Piteşti, apoi a fost transferat la Ocnele Mari şi
la Sighet (1948-'55 ).
Concomitent , în 1954,a fost conexat unui lot
de foşti demnitari (
miniştri în perioada 4 iul-4 sept.1940 - Ion Gigurtu şi Radu
Budişteanu ), fiind acuzat de "activitate intensă contra
clasei muncitoare ", care atrăgea după sine detenţia
grea pe viaţă ( fapta fiind considerată
"crimă" , în art. 200
şi art 193/1 Cod Penal ) .Supus unor anchete prelungite în penitenciarele
Uranus , Malmaison şi Văcăreşti, a fost judecat (în şedinţă publică )
şi condamnat la 12 ani detenţie riguroasă , confiscarea
averii şi cheltueli de judecată (Sentinţa nr.23 / 23
ian.1957 ) de Tribunalul Militar al Regiunii 2 Militare , recursul
fiindu-i respins.
N.1882, Topoloveni -Argeş. Absolvent al Şcolii Normale din
Câmpulung -Muscel , învăţător la Topoloveni ,la 18 ani .Intrat
în politică din 1914, în mişcarea de emancipare a
ţărănimii
- împroprietărirea
-votul universal -alfabetizarea-
inspirată de reformele lui Spiru Haret şi continuate de
Dobrescu-Argeş.
Deputat din 1916 ( în
regimul votului censitar ) ; deputat PŢ (1919 ), deputat PŢ
şi PNŢ ( din 1926 )în toate legislaturile interbelice (1916-1937 ).
A refuzat titlul şi exercitarea funcţiei de "senator de drept"
în Parlamentul Frontului Renaşterii Naţionale (1939-'40 ) din timpul regimului Carol II.
Ministrul
Agriculturii în guv.de uniune naţională al
României Întregite condus de Al.Vaida Voevod ( dec.1919-mart 1920 ) ; ministru Agriculturii în guvernele PNŢ (nov.'28-iun.'30 )
Ministrul Afacerilor
Interne în a doua guvernare PNŢ (sept.32-nov.'33 ).
După 23 august.'44, solidar cu Iuliu
Maniu, în fruntea opoziţiei democratice în marile bătălii
politice pentru stăvilirea instaurării regimului comunist în
România, în condiţiile ocupaţiei sovietice.
După primele alegeri postbelice( 19
nov.1946 ) , în cadrul campaniei de lichidare a partidelor istorice
[aprobată de Stalin şi coordonată de Vâşinski şi Fedicikin
-reprezentant al Diviziunii de Informaţii a NKGB ] au fost
arestaţi 315 membri ai fostelor partide, iar în luna aprilie, încă
600 persoane.
La 14 iulie 1947, cu aprobarea lui Maniu
,Ion Mihalache ( cu un grup de fruntaşi PNŢ ) a încercat să
plece din ţară cu un avion [ Vezi pe larg " Fuga de la Tamădău " ]
Întreg grupul a fost
arestat şi învinovăţit de "trădare
naţională ".
La 29 iulie'47, Adunarea
Deputaţilor a adoptat Moţiunea de dizolvare a
PNŢ .
A fost arestată
întreaga conducere. A urmat procesul ( 29 oct -11 nov.'47 )
Ion Mihalache a fost condamnat la pedepse
ce însumau 104 ani de închisoare (Sentinţa nr.1988/ 11 nov.)
Detenţia a executat-o la penitenciarele MAI, Galaţi, Sighet şi
Râmnicu Vâlcea.
A fost bătut şi supus la
umilinţe inimaginabile. A murit în timpul detenţiei, la 5 martie
1963
N în 1874,în Vaslui. Licenţiat în
Litere ( 1894, Bucureşti ), doctorat în Drept ( 1898, Paris ); decan al
Facultăţii de Drept. Între 1917-1918 , ca reprezentant al României la
Paris , a pledat în presa franceză pentru aspiraţiile naţionale
ale României.
Contribuţii: România,faţă
de războiul european (1915 );Apercus sur la question roumaine (
Paris, 1919 );The probleme of the Banat (1919 );În chestia
naţională (1920); La politique de la paix ( 1929 );France
et Roumanie (1930 )Rezultatele Conferinţei de la Haga pentru
România ( 1930 )Privire generală asupra crizei (1932 );Legea pentru reprimarea unor noi
infracţiuni contra liniştii publice ( 1933 )
Ministru
al Instrucţiei Publice în guvernul Take Ionescu (dec.'21-ian.'22 );ministrul
Afacerilor Străine în guvernele celor două legislaturi
PNŢ,având în frunte, alternativ, pe Iuliu Maniu şi Al.Vaida-Voevod
(nov.'28- apr.'31;oct.'32 -ian.'33 ), în care calitate a reprezentat ţara
la Liga Naţiunilor (1929-'30 )şi la Conferinţa
"Reparaţiilor"de la Haga (aug.'29- ian.'30 ).
Între 8 -13 iunie 1930,GGMironescu devine prim.ministru
, prezidând actul Restauraţiei regelui Carol al II-lea.Consilier
regal, ministru de Stat în primul guvern Miron Cristea , în regimul
carlist ( febr.-martie '38 ).
Fost conservator-junimist ( înainte de
război ),membru PCD după , a intrat în PNR-Iuliu Maniu ( prin
fuziune, devenind un membru marcant al PNŢ ( 1926-febr.1938 ).Consilier
regal şi membru fondator al FRN,a sprijinit regimul constituţional
Carol al II-lea (1938-'40 )
La 23 aug.1944, avea 70 de ani .În 1947, a
fost condamnat (în lipsă ) la 5 ani închisoare .
Găsit mort în Parcul
Ioanid, la 8 oct. 1949, cu un bilet legat de gât , pe care era scris
numele.
N.1882, Bogata de Mureş -Turda .
Licenţiat în Medicină ( Praga, Viena ) .Prof univ.de Igienă
şi Igienă socială la Facultatea de Medicină din
Cluj ( decan între 1925-'26 ) ; preşed.al Societăţii de
Biologie ( Cluj ); dir.Instit.de Igienă şi Sănătate
publică-Cluj ;membru corespondent
al Academiei Române (din 1920 ). Fruntaş PNR ,apoi
PNŢ. Deputat apoi senator PNŢ de Hunedoara şi Arad
.
La venirea PNŢ la guvernare ,subsecretar
de Stat la Ministerul Muncii ,Sănătăţii şi
Ocrotirii Sociale (1928-1930 ).Arestat la 5 mai 1950 (la 68 de ani ,
grav bolnav ) cu lotul foştilor demnitari . Detenţia la penitenciarul
Sighet.
N.1875,Câmpeni -Turda . Licenţiat al
Facultăţii de Drept ( Cluj, Budapesta ), specializat în drept canonic
şi drept administrativ ; prof.univ. la Facultatea de Drept din Cluj (1934
)
Luptător pentru unirea Transilvaniei cu
România ; deputat în marea Adunare de la Alba Iulia care a hotărât
Unirea cu România ( 1 dec.1918 );secretar al Consiliului Dirigent (
1918-1920 )
Deputat PNR apoi PNŢ
(1919,1926,1927);Senator,vicepreşed. al Senatului (1928,1932,1933
).
În
guvernarea PNŢ, Subsecretar de Stat la ministerul Cultelor (
1929-'30 )şi director ministerial al Transilvaniei şi
Banatului .
Arestat la 5 mai 1950, în lotul
foştilor demnitari .Bătut şi umilit , a murit în
penitenciarul din Sighet , la 19 iulie 1954.
Membru PNL n.în 1898, la Cluj
.Licenţiat al Facultăţii de Drept, (cu doctorat la Paris
), prof. univ. la catedra de Drept Roman al Facultăţii de
Drept .
Subsecretar de Stat la ministerul Agriculturii
şi Domeniilor ( aug.1936-28
dec.'37 ) în cabinetele conduse de Gh.Tătărăscu ,în
interbelic.Atât în regimul carlist (1938-'40 ), cât şi după 23 august
1944,a făcut parte din gruparea
liberală - Gh.Tătărăscu .
A fost numit directorul BNR ( 1946 ), fiind disponibilizat o
dată cu înlăturarea
grupării Tătărăscu din guvernul Groza ( 1947 ) . Arestat
la 5 mai 1950, în lotul "foştilor demnitari "
.
[LD: din acest "caz" şi altele
similare,este simplu de presupus care ar fi fost soarta lui Nicolae Iorga ,
sub comunişti .]
N.1877, la Râmnicu Sărat -Buzău
(din părinţi braşoveni şi aromâni ).Licenţiat în Istorie
( Bucureşti ),cu studii de specialitate la Paris ;membru în CC al Ligii
Culturale ;membru în Comitetul Monumentelor Istorice şi al Ateneului Român;membru
al Academiei Române.
Prof. de istorie la licee renumite
( Ploieşti, Chişinău )şi al Universităţii
Populare Moldoveneşti (
Chişinău ),fondator al multor reviste culturale în Ploieşti
şi Chişinău.
Discipol şi partizan politic al lui
Nicolae Iorga( vicepreşed.PND );Secretar al primei Camere a
Deputaţilor din România Mare( 1919 );şef al biroului de
presă în Ministerul Basarabiei (1919 ) ajutor de primar al oraşului
Chişinău ( 1920 ) .
Ales deputat şi senator PND
,în mai multe legislaturi ( 1928-1930 ;1931-1932 ).
În timpul guvernării Iorga, a fost subsecretar
de Stat la Interne ( 1931-'32 ) .
Arestat pe 5 /6 mai 1950, la 73 de
ani, în "lotul
demnitarilor" şi dus
cu dubele la Sighet .
A murit pe 29 iunie 1950, la Sighet.
/Fiii săi -Frasin (
profesor ) şi Horia ( fostul şef de cabinet al lui Nicolae
Iorga ), fuseseră închişi din 1949.
Ministru de Finanţe ( 25 sept.'42- 1
apr.'44 ) în guv.Ion Antonescu ; fost
dir.la CEC .
Condamnat
( în lipsă ) la 10 ani muncă silnică , a stat ascuns
în satul Drăgăneşti
(procurându-şi acte false ) . Prins şi arestat în 1956,
a fost încarcerat la Aiud şi Rămnicu Sărat.
Om politic, avocat , ziarist bănăţean,
n.1889, la Petrilova-Caraş Severin .
Pe vremea imperiului, condamnat pentru
"înaltă trădare" de Curtea Marţială
ungurească de la Timişoara , pentru activitate naţională
pro-românească. În timpul primului război, prizonier la
ruşi ( lagărele din Siberia, Krasnoiarsk ) ;combatant în "corpul voluntarilor ardeleni
" din armata română, decorat pentru acte de bravură ;participant
la Adunarea Unionistă de la
Alba Iulia ( 1 dec.'18 ). Licenţiat al Facultăţii de Drept ( Cluj ) , doctor în Ştiinţe
Politice şi Drept ( 1925 ) , stabilit la Bucureşti din
1925, avocat în Baroul de Ilfov ( 1925-1948 );consilier juridic la soc."Mica
"şi Fundaţia "Regele Mihai I "; secretar la Uniunii
Sindicatelor exportatorilor de carne ş.a.
Preşedinte al P.Poporului -Averescu (
jud.Severin ) ; prefect de Caraş Severin în prima guvernare
Averescu (1920-'21 );deputat în legislatura din a doua guvernare
averescană (1926-1927 );subsecretar de Stat la Ministerul
Agriculturii şi Domeniilor în guvernele conduse de
mareşalul Ion Antonescu(sept.'40-apr.'44 ) , ministru plin (24 apr.'44 - 23 aug.1944 ).
Arestat la 19 mai 1946 (la
Siguranţa din Uranus) ; eliberat
la 5 iunie'46 , din lipsă de probe.
Rearestat la 20 august 1948
( la Văcăreşti ) ;condamnat la 5 ani închisoare ( cf. Decretului
nr.123 al MAI / 1949, aplicat retro' ) ;întemniţat la penitenciarul Râmnicu
Sărat ;supus muncii forţate în lagărul de la Periprava ; decedat pe 8 iun.1951,
în penitenciarul Aiud.
Diplomat de carieră, conf.
la Universitatea-Bucureşti.N.în1897 ( fiul poetului Ion Neniţescu,
fost prefect de Tulcea, diplomat).Absolv. al Liceului Francez (Berlin) al
Facultăţii de Filologie (Roma )
,doctorat în Istoria Artei.
Consilier al Legaţiei
române de la Haga, l-a cunoscut pe Titulescu ( o prietenie trainică ).
A demisionat din Ministerul
de Externe (după ce Regele Carol II
l-a îndepărtat pe Titulescu, în'37 ), devenind membru activ
PNŢ. A îndeplinit unele misiuni diplomatice în Anglia, din
însărcinarea lui Iuliu Maniu ( înainte şi în timpul războiului )
Cunoscând "dedesubturile"
acordului Churchill-Stalin, după 23 aug.'44 (deşi a fost sfătuit
de anumiţi amici diplomatici englezi şi francezi să nu se
întoarcă în România ), s-a întors România, alăturându-se ce lor care
au încercat să înlăture regimul Petru Groza.
Arestat în 1949 ( în urma
unui denunţ ) ; judecat într-un lot de 27 personalităţi (
printre care Nicolae Mavrocordat, Radu Cioculescu, Maria Golescu, Magdalena
Cancicov, DN.Iuca ) ;
condamnat la muncă
silnică pe viaţă şi confiscarea averii de Tribunalul Militar -Bucureşti (
Art.209 C.P ) , pentru "crimă de înaltă
trădare" . Încarcerat succesiv la Jilava
,Piteşti şi Aiud .
Grav bolnav, a fost "eliberat"
în 1964, cu Decretul 411 -graţieri.A refuzat orice
colaborare cu regimul , trăind în sărăcie şi
privaţiuni, până în 1979.
Prof.univ. la Acad.
Comercială-Bucureşti . N.în 1891, la Turnu Severin.
Ministru de Finanţe în
ultimul guvern condus de mareşalul Ion Antonescu (1apr-23 aug.'44 ),
impunând Germaniei ca aprovizionarea trupelor sale să fie
plătită în aur., prin băncile Elveţiei.
Arestat pe 18 mai 1946
;judecat în "lotul Ion Antonescu " ;condamnat la 10
ani muncă silnică şi confiscarea averii de Tribunalul Poporului ,
pentru săvârşirea de " crime de război "
Al Voitinovici
(Voitin )-preşed ;asistat de C.Bâlcu
( magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un
ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator
şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu şi C.Dobrian ( procuror la
C.de Apel Timişoara ).
Închis la penitenciarele
Uranus, Văcăreşti şi Aiud, unde a murit pe 28 aug.1955.
Prof.univ. în Timişoara, ministrul
Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în primul guvern
Antonescu (14 sept.'40-27 ian.'41 )
.N.în 1891 în Tg.Jiu -Gorj ; licenţiat al Şcolii de Poduri şi
Şosele (specializat în hidraulică în Anglia şi Norvegia )
;ofiţer de geniu în primul război mondial.
Arestat în 1946 şi
achitat ( după 4 luni ).Rearestat în sept.1948 şi eliberat
în 1949 ,grav bolnav.
Şeful Casei
Militare Regale în perioada 23 august '44-30 dec.'47.
Secretar general, subsecretar de
Stat şi ministru secretar de stat la Ministerul
Apărării Naţionale în guvernele regimului carlist ; ministru
de Război în guv.condus de Ion Gigurtu (4 iul.-4 sept.1940 ) .Comandant militar al Capitalei ( din 1942 ) , a
făcut parte dintre generalii care au pregătit întoarcerea armelor pe
23 august 1944.
Disponibilizat din
armată în ian.'48 ; arestat pe 29 martie 1948; condamnat la 7 ani
închisoare ( Sentinţa nr. 2 195/ 1948, preşed. g-ral Alexandru Popescu
) , pentru "complot în scop de răzvrătire ".
După ispăşirea pedepsei,
fără mijloace de existenţă ( familia fusese dată
afară din locuinţă ) , a fost nevoit să lucreze ca remizer
într-o agenţie LOTO.
[LD: atragem atenţia juriştilor, analiştilor,
liberalilor, că ar fi oportună studierea acestor cazuri
, pentru a constata cum au
fost posibile atâtea decese , fără a fi
aplicată pedeapsa cu moartea: se repetau arestările, condamnările şi întemniţările ,
până ce " duşmanul" era lichidat . Acestei
practici i-au căzut victime sute de mii de deţinuţi politici.]
N.în 1890, licenţiat în Teologie , cu
doctorat la Budapesta .Membru PNL, preşed. org. Timiş Torontal
; deputat ( 1927-'28 ) , senator ( din 1932 ).
Ministru adj.la MAI ( pe
lângă miniştrii Penescu , respectiv
Rădescu ) în guvernele Sănătescu II şi Rădescu
( 4 nov.'44-6 mart.'45 ).
Arestat în noaptea de
5/6 mai 1950 - "lotul
demnitarilor " , închis 2 zile
în penitenciarul Timişoara ;transportat la Sighet pe 7 mai '50 (
împreună cu Sever Bocu şi Coriolan Bălan ); adus la
Bucureşti ( Malmaison ) pe 6
iul.1955 , anchetat şi... eliberat.
Rearestat în iunie 1956, de Securitatea
din Timişoara; condamnat la 6 ani închisoare de Tribunalul Militar-Timişoara ; detenţia
la penitenciarele Timişoara , Galaţi şi Botoşani .
A murit pe 12 iunie 1963 , la Botoşani,
în ziua când trebuia să fie eliberat.
N.în 1876, Vicovu de
Sus-Rădăuţi .Senator ,reprezentant al
Universităţii din Cernăuţi ( 1920-1922 );deputat PNL
( 1920-1937 ),senator "pe viaţă"( proclamat
în 1937 )
Licenţiat al Universităţii din Cernăuţi
,doctorat în Filozofie (Viena, 1909 ), cu specializări la
Universităţile din Munchen, Berlin şi Bucureşti .Profesor
de Istorie la Suceava şi Cernăuţi .
Docent la Universitatea din Viena (1911
),prof.agregat la Universitatea din Cernăuţi (1912 ), titular la
aceeaşi universitate ,din 1914 .Rector al Universităţii din
Cernăuţi ( 1920-'21;1933-'35 )
Membru al Academiei Române ( din 1914 )
Director al rev."Junimea literară" şi "Codrul
Cosminului ".
În
timpul războiului trece în Vechiul Regat ,unde , alături de
ceilalţi bucovineni pribegi ,militează pentru cauza
naţională .Când Basarabia revine la Patria -mumă (27 mart.'18 )
,pleacă la Chişinău ,unde desfăşoară o
intensă muncă culturală .
Ministru
al Bucovinei (18 dec.1918-1920 ; ian.1922-1926 );ministru al Basarabiei
( febr.-sept.'19 ) în guvernul IICBrătianu ;ministru Lucrărilor
Publice în guvernul Vintilă Brătianu
( 1927.'28 ); succesiv,ministru de Stat
,ministru la Muncă şi Ocrotiri Sociale ,al Cultelor şi
Artelor , în guvernul Tătărăscu ( 1934-'37 )
...După 23 august 1944,director al
Bibliotecii Academiei ( 11 mai'45-28 mai 1947 ), este înlăturat sub
acuzaţia că <încalcă legea de aplicare a
Armistiţiului , deoarece a ordonat păstrarea pe mai departe a
publicaţiilor retrase din circulaţie>
La 9 iunie 1948,i s-a retras titlul de
academician ,lui şi altor 100 de academicieni (hotărâre semnată
de CIParhon,Avram Bunaciu şi Marin Fl.Ionescu )
Arestat la 5 mai 1950 , este dus direct
la penitenciarul din Sighet .În 1955, a fost adus la Malmaison ,anchetat
şi eliberat .A murit la Bucureşti, la 11 nov.1962.
N.1889,Săcele-Braşov. Licenţiat
în Drept (1911,Cluj ) ,avocat.
Deputat (delegat ) în Marele Sfat
din Chişinău, care a hotărât Unirea cu ţara ( 27 mart1918
).Deputat PNR ,apoi PNŢ în majoritatea legislaturilor
interbelice(1919-1937 )şi senator de drept în parlamentul FRN (
1939-'40 )
În
1917, guvernul de la Bucureşti l-a trimis în Rusia , pentru organizarea
prizonierilor ardeleni în
detaşamente de voluntari .În 1918, ca preşedinte al C.N.R din
Rusia ,a fost trimis în Marele Sfat
de la Chişinău care a votat Unirea cu ţara.
În 1919 , consilier tehnic la Conferinţa
de Pace de la Paris
Ministru
de Stat şi, succesiv,subsecretar de Stat şi ministru la Justiţie
şi Lucrări Publice şi Comunicaţii , în primul
guvern PNŢ (1928-1931) ;ministru la Agricultură şi
Domenii , în a doua guvernare a PNŢ ( 1932-'33 ) ;ministru la Muncă
şi Ocrotiri Sociale în guvernul de uniune naţională condus
de Patriarhul Miron Cristea ( 10 febr.-30 mart.'38 )
Arestat la 7 mai 1950 , condamnat
la 2 ani închisoare administrativă (Decizia 334/1 august 1951 ,
pentru justificarea arestării ) fără a i se comunica
condamnarea.
Dus la Sighet -devenit închisoarea "foştilor
demnitari ", adus la Malmaison şi eliberat (vara 1955). În
dosarele Securităţii ,a fost trecut "mort" , în 1954, în
detenţia de la Sighet .
N.în 1885, în Bucureşti ( descendent al
vechii familii boiereşti -sec.XV - din Oteteliş-Vâlcea ).
Licenţiat al Facultăţii
de Fizică şi Chimie (1907
);conf.univ. la catedra de Meteorologie şi Climatologie la Şcoala
Politehnică-Bucureşti ;doctorat în Fizică
-Cernăuţi ( 1920 ) ; director al Institutului Meteorologic
central ;director al "Ziarului
Ştiinţelor şi Călătoriilor " .
Membru al P.Poporului-Alexandru Averescu
;secretar general al Ministerului Instrucţiunilor în
guv.Averescu ( 1926 );subsecretar de Stat la Ministerul
Educaţiei Naţionale,Cultelor şi Artelor în cabinetul II -g-ral Ion Antonescu ( 27 ian.'41-1 ian.'43 ).
A figurat pe lista celor 65 de persoane
"bănuite a fi responsabile de dezastrul ţării "
( Jurnalul 189 al Consiliului
de Miniştri /29 ian.'45 ), care ,cf. Legii 312 / 12 apr.1945
( "legea Pătrăşcanu " ) prevedea "urmărirea
şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării
şi crime de război " .
Arestat în 1945 şi ( probabil
) depus în lagărul de la Caracal ;inclus în lotul II al
demnitarilor antonescieni ( alcătuit , din 27 persoane, paralel
cu recursul din procesul Ion Antonescu ) ; condamnat la ( ? ) închisoare
şi confiscarea averii , de Tribunalul Poporului ( 26 mai 1946 )
Detenţia
la Jilava şi Aiud.
/Alexandru -n.în 1881, în
Bucureşti. Licenţiat al Facultăţii de Drept
-Bucureşti ( ( 1903 ); avocat în Baroul de Ilfov ( din 1903 ) ; avocat
al Ministerului de Finanţe peste 20 de ani ;consilier
juridic al Ministerului de Externe , al Băncii Comerciale
Române ş.a.Profesor universitar la Facultatea de Drept ; guvernatorul
Băncii Naţionale în regimul antonescian ( 1941-mart.1944
).
Arestat la 5 mai 1950 - în lotul
foştilor demnitari - întemniţat la Sighet, unde a murit
la scurtă vreme.
[LD: unii dintre condamnaţii din primii ani ai regimului, au fost judecaţi şi
condamnaţi de Tribunalul Poporului ( cf. Legii 312 / 1945
şi a numeroaselor Decrete care s-au succedat până la
modificarea legilor organice şi trecerea lor în noul Codul Penal )
Aflaţi în puşcărie, au fost implicaţi şi
condamnaţi ulterior în alte procese
fie de "Curtea Criminală " din
Bucureşti , fie de Tribunalele Militare încât este
greu de reconstituit traseul juridic-represiv pe care l-au
suportat Este şi cazul lui
Aurelian Pană. ]
Numit subsecretar
de Stat în al II-lea cabinet Ion Antonescu ( ian.'41 ), a devenit ministrul Agriculturii în
al III-lea cabinet , în perioada războiului ( 14 mart.'42- 3 iul.'43 )
La fel ca
şi alte personalităţi "tehnocrate" din diverse alte domenii , astfel a ajuns
savantul agrarian în "lotul
miniştrilor antonescieni" , vinovaţi de "crime
de război" sau "
distrugerea ţării ".
[LD: 22 mart.'09,la Realitatea TV se dă un reportaj
( reporter şi o doamnă în vârstă ) din satul Sudiţi , ocazie cu care
este arătat şi fostul conac .
Conacul său, a fost sediul IAS , şi acum este într-o totală paragină. Lumea din sat
- sărăcită şi cu frica crizei - nu pare a şti de
el.Trei măicuţe, au făcut acolo un paraclis , şi
încearcă să umanizeze locul. Nu există nici o
inscripţie, cruce , semn , că acolo a trăit şi a muncit
...savantul agrarian , Aurelian
Pană ]
N.în sept.1880 , în com.Marsilieni (
lângă Sudiţi ) -Ialomiţa .Părinţii, "boieri"
(cu o moşie de cca 6.000 ha ) originari din Săcele-Braşov ,
stabiliţi în Vechiul Regat în secolul XIX .
Cu trei licenţe în Ştiinţe
agrare şi economice ( la universităţi din Paris) ; combatant
în războiul balcanic ( 1913 ) şi în primul război mondial
(rănit în luptele de la
Mărăşeşti ) . Preocupat de ridicarea satelor, de
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
ţăranilor ; pasionat de optimizarea eficienţei agrare prin metode şi
tehnică avansată, şi-a consolidat o strălucită carieră
agrariană : a adus din America , în două valize, "porumb
american" ( soi ce a căpătat un deosebit renume
); a adus primele 4 combine,
ferma sa devenind una model.
Pentru meritele sale, i s-au
încredinţat diferite funcţii tehnocrate : preşed. Institutului
Naţional de Export ( 1935) , membru în Consiliul
Permanent al Agriculturii (1939 ), preşed. al Academiei de
Agricultură , preşed. al Sindicatului Agricol
-Ialomiţa, membru al Institul de Ştiinţe Sociale (
condus de Gusti )
Arestat pe 20 mai'46, într-un
"lot al
miniştrilor antonescieni ( constituirea lotului s-a
desfăşurat paralel cu
judecarea recursurilor din procesul Antonescu ) , format din 27 demnitari ,în mare parte din aparatul
economico-financiar ; judecat de către Tribunalul Poporului,
în iunie '46, la categoria "vinovaţi
de dezastrul ţării " (cf. Legii 312 / 1945 ))
;condamnat .
Deşi închis, a fost
judecat în 1948 într-un alt proces ;condamnat la 10 ani închisoare
şi confiscarea totală a averii, prin Decizia penală
123 / 19.01.1949 a Secţiei a IV-a Penală a Curţii Bucureşti
( I.V. Constantinescu-preşed.; Constantin Petre , Dumitru Dinu,
Gavrilă Hotăranu - asesori populari , Costache Bâlcu - procuror .)
În rechizitoriul acuzării, A.P. era "demascat"
-printre altele- că participase la 59 şedinţe ale Consil.de
Miniştri , la 43 de
şedinţe ale Consiliului Economic , că aprobase Bugetul Naţional pe anul 1942
/ 1943 şi că a adus în
ţară o plantă străină, inutilă : soia.
Martor în proces , ţăranul
Costică Tănase ( membru al Comisiei de expropriere din
Marsilieni-Ialomiţa ) a declarat : < O fi el trădător da
ţară , dar el şi fiii lui au învăţat
plugăritul în America. Ei ştiu a munci pământul mai bine
decât noi .De aceea, cu toţii, am hotărît
să le rămînă 150 ha , drept fermă model .>
Încarcerat la Jilava , dus la muncă
forţată la Cernavodă
( "rob la roabă " ) ; transferat la Gherla, unde a fost schingiuit
de echipa de "reeducaţi " adusă de la
Piteşti ( Ţanu Popa, Livinschi, Stoian, Juberian, Dumitrescu )
Un tovarăş de suferinţă
-Anastase Buciuneanu - evocă ziua a doua de Paşte, din 1950,
de la Gherla , când comandantul
Lazăr Tibo [Tiberiu
] lovea deţinuţii cu parul , obligându-i să
sară "ca broasca " şi să facă
culcări-sculări , până leşinau : <
Printre noi, un bătrân , fost ministru.
Aurelian Pană este pus în genunchi
.Cincizeci de descreieraţi sar peste el, lovindu-l cu picioarele în
cap. Nu peste mult timp , va fi ucis într-o celulă de
reeducaţi [...] Un jandarm, Panduru, planton pe culoar, i-a scos
dinţii de aur din gură , după moarte. >
Savantul agrarian a fost ucis pe 4 mai
1951, la Gherla.
/Soţia sa -Eufrosina - a fost arestată pe 15 apr. 1952 ( cf Deciziei M.A.I. nr 349 / 5
iul.'51,au fost pedepsiţi cu 2
ani închisoare membrii de familie a
celor închişi , existând acea
"noapte" anume - 14/15 apr.1952 , când s-au operat
arestările ) ; la 62 de ani,
dusă la muncă forţată (la cărat pământ cu targa, pe
terasamente ) ; eliberată în 1954 din închisoarea Dumbrăveni .
A murit în 1974, la Bucureşti.
/Aurel - fiul mai mare .Arestat pe 24
apr. 1954 ; condamnat la 2 ani închisoare (cf aceluiaşi Ordin al
MAI ) ; detenţia în lagărul
de muncă forţată de la Oneşti-Bicaz .
[LD: Vezi pe larg la Tabloul Militari-victime .
Pentru
amănuntele cazului, vezi în A.Duţu, F.Dobre, Drama generalilor
români..]
a)Constantin Pantazi -
genreal , militar de elită al armatei române , n.în 1888 , în Călăraşi .
Dovedindu-se un excelent organizator ,a fost
numit subsecretar de Stat la Ministerul Apărării
Naţionale ( 1 sept.1940 ) ,apoi ministru de Război în
guv.Ion Antonescu (22 ian.'42-23 ug.1944 )
Arestat în noaptea de 23
august 1944,la Palatul Regal, împreună cu mareşalul Ion Antonescu ;
preluat de Emil
Bodnăraş , dus în casa conspirativă a PCR
din Vatra Luminoasă ; predat sovieticilor ( 31 aug.'44 )
spre a fi trimis la Moscova, împreună cu ceilalţi membri ai
grupului.
Readus la Bucureşti ( 6 apr.1946 ), judecat
de Tribunalul Poporului în " lotul mareşaliul Antonescu
" ; condamnat la moarte ( Sentinţa nr. 17 / 17 mai
1946 ) .
Pe 1 iunie 1946, în timp ce mergea spre
locul execuţiei, i s-a comunicat comutarea pedepsei în muncă
silnică pe viaţă .Încarcerat la Aiud şi Râmnicu
Sărat ,unde a murit pe 23 ianuarie 1958.
Trupul i-a fost aruncat la groapa comună
.
b) Elena Pantazi-soţia
generalului - arestată în oct. '49, pentru tentativa de trecere a
frontierei.
Detenţia la MAI, Jilava şi Mislea
.
c) Ion Pantazi - n.în 1920,
în Bucureşti, a urmat cariera
militară a tatălui ( sublct.cavalerie în 1942 ).Combatant în
războiul al II-lea mondial , atât pe frontul de Est ( până în
iul'44 ) cât şi pe cel de Vest ( până la 9 mai'45 ) .
Arestat în 1946 , la vârsta de 26 de
ani, pentru prima dată, în timpul procesului tatălui
său ( 1 mart-5 iunie1946 ),acest om a fost hărţuit de
organele de represiune toată viaţa, arestat şi închis de
încă de 5 ori .
[Vezi pe larg fişa de la Tabloul
Oamnei de cultură-victime ]
Membru al PNL, a urmat
direcţia politică adoptată de Gheorghe Brătianu ( cu
disidenţă şi revenire în partidul trunchi ) .
După 23 august 1944, ministru Subsecretar de Stat la Ministerul
Educaţiei Naţionale, în cabinetele Sănătescu II şi Rădescu ( 4 nov.'44-6
mart.'45 ) din partea PNL-Brătianu
.
Arestat pe 5/6 mai 1950 - "noaptea
demnitarilor" - transportat
cu dubele, la puşcăria din Sighet. Deţinut 24 luni
,ilegal , fără proces şi condamnare ( cf.unei Decizii retro'
nr.334/1951a MAI );reţinut ilegal ,încă 60 de luni ( cf.Deciziei
nr.559/ 1953 a MAI );anchetat la închisoarea Malmaison
(din 6 iul.'55) în vederea eliberării, din "lipsă de probe"
; "eliberat" pe 17 sept. 1955.
Rearestat la 25 dec.1957
şi cercetat în "lotul Aurelian Bentoiu" , pentru
"crimă de uneltire contra ordinii sociale" ( art.209 C.P.
) ; "eliberat" la 29 mai 1958 , din "lipsă de
elemente constitutive pedepsite penal". A murit la 20 iunie 1962, lăsând în urmă un imens material
istoric, manuscrise şi studii neterminate ( pe care le-a depus la Institutul
de Istorie Nicolae Iorga ).
[ 17-18 ian.2009 : "cazul
Pătrăşcanu". Destinul lui de
ideolog şi activist fidel al PCR , ilustrează (prin succesive
suprapuneri temporale) absenţa oricărei
morale şi crez politic "pozitiv" .Singurul fir
neîntrerupt în viaţa sa activă ( 1919-1947 ) pare a fi fost fidelitatea la ordinele Cominternului , întrupat de stăpânul
Cremlinului : IVStalin. A distruge în numele proletariatului -
societatea "capitalistă" - clasa burgheză - duşmanii
de clasă -inamicii URSS pentru a
impune o "dictatură a proletariatului" ?!
(* ) Funcţiile şi actele ministrului
Pătrăşcanu
-23 aug.- 5 dec.'44 ; ministru secretar
de Stat , ad-int.la Justiţie ,în guv.Sănătescu (I,II )
-6 dec.44-5 mart.'45- ministru de
Justiţie în guv.Rădescu (I )
-6 mart.'45-14 apr.'48 -ministru de Justiţie
în guv.Petru Groza ( I, II,III )
/29
aug.'44: Prin Circulara nr.1.306 Pătrăşcanu (
ad-int.Justiţie )a dispus ca legionarii să fie exceptaţi de la amnistie. De
a doua zi, arestările pe grupuri şi individuale se ţin
lanţ .
/19 sept.'44:Pătrăşcanu a elaborat
Legea nr.461/1944 prin care au fost revizuiţi toţi funcţionarii numiţi în timpul
regimului Carol II şi a regimului Antonescu .
/20-25 sept.'44:Pătrăşcanu
depune în Consil.de Min. pr.de lege cu privire la arestarea şi judecarea celor
răspunzători de dezastrul ţării
/27.sept.'44 :Pătrăşcanu
propune purificarea
aparatului de stat (Iuliu
Maniu , Dinu Brătianu şi Titel-Petrescu fiind de acord cu
aceste măsuri de purificare)
Interdicţia
activităţii de presă a celor care au propagat "idei
fasciste"
/4 oct.'44:la sugestia şi în elaborarea
lui Pătrăşcanu, Constituţia din '23 a fost
completată cu art.IV
(consecinţă a Armistiţiului din 12 sept.'44, prin care Comisia
Aliată (Sovietică ) juca un rol esenţial.Articolul stipula : <Legi speciale vor prevedea condiţiunile
în care vor putea fi urmăriţi sau sancţionaţi toţi
acei care au contribuit la dezastrul ţării , în special în
legătură cu războiul purtat împotriva Naţiunilor Unite
.Aceste legi vor putea prevedea şi măsuri pentru urmărirea
averilor .>Cu acest articol-în virtutea căruia s-au
elaborat legi ,decrete,circulări, ordine , a fost deschisă calea tuturor abuzurilor , răfuelilor
şi represiunilor ce vor degenera în genocid .
/6 oct.'44: Decretul Consiliului de
Miniştri la propunerea lui
Pătrăşcanu ca purificarea aparatului de stat să ia , ca punct de
plecare , data de 22 febr.1938.
/8 oct.'44 :La mitingul FND de pe
ANEF-Bucureşti în prezidiu fiind Lucreţiu Pătrăşcanu
(min.Justiţiei ) ,Teohari Georgescu ( subsecretar Interne ) Gheorghiu
Dej,Ştefan Voitec ( PSD ) ,acad.Parhon(Apărarea Patriotică )
,Alex.Drăghici (UTC) ,Lotar Rădăceanu (PSD )Avram Bunaciu
(Apărarea Patriotică ) ,ş.a ş.a ,se scandează lozincile lansate în vederea
formării unui guv.FND .
/10 oct.'44 .La propunerea lui
Pătrăşcanu ,se adoptă Legea nr.488
( Decret-lege nr.1.850 )
prin care Guvernul român , preluând atribuţii ale puterii
judecătoreşti , şi-a asumat misiunea <stabilirii
responsabilităţii politice şi penale împotriva
autorilor şi complicilor morali şi materiali ai dezastrului
ţării >, în special în
legătură cu războiul purtat alături de Germania
hitleristă împotriva Naţiunilor Unite,în conformitate cu art.14 din Convenţia
de Armistiţiu .
/5-11
nov.'44: L.Pătrăşcanu
prezintă Decretul -lege
privind restituirea
capturii de război Termen de excuţie -5 zile .
/La 17 dec.'44,Scânteia anunţa
că, până la apariţia unui decret-lege care
să precizeze culpa de "criminal de război " ,
vor fi arestaţi
membrii guvernelor din perioada dictaturii mareşalului Antonescu. Lucreţiu
Pătrăşcanu ( Justiţie ) a fost însărcinat cu redactarea decretului-lege .
/ La 3 ian.'45,s-a publicat Proiectul de lege redactat de
Pătrăşcanu ,"privind pedepsirea criminalilor de război şi a
celor vinovaţi de dezastrul ţării ".
"Art 1.Sunt vinovaţi de
dezastrul ţării cei care , în orice calitate :a)au pus în
primejdie securitatea Statului sau interesele publice prin semnarea de tratate
internaţionale cu unii beligeranţi sau au permis intrarea armatei
germane pe teritoriul ţării ;b ) precum şi cei care
au hotărît declararea războiului contra URSS şi a
Naţiunilor Unite ori au continuat războiul ;
militând pentru o politică
externă alături de Germania hitleristă , au consimţit
la cedarea Transilvaniei de Nord ;c ) după 1 ianuarie
1938 au contribuit în mod efectiv la pregătirea sau
desfăşurarea faptelor de mai sus prin grai , prin scris sau
prin orice mijloace."
/La 20 ian'45, Guvernul a emis Legea nr
50( Decretul nr 148) <pentru
urmărirea şi pedepsirea criminalilor şi profitorilor de
război>, în
care :s-au precizat categoriile conceptuale ;pedepsele ce
urmau a fi date ( inclusiv pedeapsa cu moartea sau muncă
silnică pe viaţă ) ;s-a înfiinţat instituţia
"acuzatorilor publici" (şi personalul implicat în actul de justiţie ) care urmau
să cerceteze toate cazurile deferite de Consiliul de Miniştri .
Art.10 prevedea ca autorităţile
militare erau obligate să pună la dispoziţia acuzatorilor
publici "inclusiv militarii care fac parte din cadrele armatei
".
Pentru judecarea celor vizaţi, era
înfiinţată Curtea
Specială pentru
criminalii de război ,de pe lângă Ministerul de Justiţie , obligat să
alcătuiască mai multe complete de judecată .
/Tot la 20 ian.'45
,Pătrăşcanu a emis
şi Legea nr.51 (Decretul -lege nr.149 )care stipula procedurile
pentru <
urmărirea şi sancţionarea
celor vinovaţi de dezastrul ţării >, de către un Tribunal
Special .
/21 ian.'45:Se dau publicităţii decretele-legi
nr.50 şi 51.Ele conţin unele modificări faţă de pr.iniţiat de
Pătrăşcanu , apărut în presă pe 3 ian.Este
definită noţiunea de "criminal de război
" şi sunt puşi
la categoria "vinovaţi de dezastrul ţării "
şi demnitarii din timpul regimului carlist
( 1938-'40 ) Instanţele
de judecată sunt intitulate "Tribunale speciale" ş.a
/29 ian.'45 :în baza celor trei legi (
488,50 , 51 ), Consiliul de Miniştri -la propunerea lui
Pătrăşcanu -a deferit acuzatorilor publici 89 de persoane "bănuite a
fi comis crime de război " ( Jurnal nr .188 ) şi 65 de persoane "bănuite
a fi responsabile de dezastrul ţării " ( Jurnal
nr.189 ).În ambele loturi, figurau numeroşi generali şi ofiţeri români .
/4 febr.'45.Întruniri FND în
Capitală : La sala
Tomis,Pătrăşcanu cere < sancţionarea exemplară a tuturor
criminalilor de război , a tuturor celor vinovaţi de dezastrul
ţării >
/24 febr.'45:Pătrăşcanu este
semnatar al Apelului către rege în care se cerea ultimativ demiterea guv.Rădescu
/Pe 2 mai' 46 , în Consiliul de
Miniştri ,Pătrăşcanu
a prezentat actul de
acuzare în
procesul mareşalului Antonescu şi colaboratorii .
/Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu
Pătrăşcanu a prezentat Regelui rezoluţia guvernului la cererile de graţiere
ale celor 7 condamnaţi la moarte: < pentru înalte
raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere
făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi
Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe
viaţă a pedepsei cu moartea aplicată condamnaţilor Constantin
Pantazi , Radu Lecca şi Eugen Cristescu >
[ LD:Când îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a
propriului proces ( 1948-'54 ) Lucreţiu Pătrăşcanu
va declara că hotărârea finală în materie de graţieri a
fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia
Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui
conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? )
-----------------------------------------------------------
Prelat greco-catolic,scriitor
erudit , membru c. al Acadenmiei
Române ( din 1919 ), dir. al Bibliotecii din Blaj . N.în 1886 , în satul
Straja , com.Berghin -Alba., cu studii strălucite la Blaj, Viena şi
Budapesta. Militant unionist, unul din coredactorii Actului Unirii
Transilvaniei cu România ( 1
dec.1918 ) .
Director general al cultelor
minoritare din Ministerul Cultelor şi Artelor - în guv.
I.I.C.Brătianu ( 1922- 26 ) .
După 1944, a făcut parte din delegaţia română
care a semnat Tratatul de Pace de la Paris ( 1946 ), prezentând p.d.v. al PNŢ , al
lui Iuliu Maniu , în capitala Franţei ( a înmânat un Memoriu cu
doleanţele româneşti, ministrului
francez de externe, Georges Bidault .)
Exclus
din Academia Română , devenită Academia RPR ( cf. Decretului din 9 iun.'48 ) ;arestat
şi anchetat cu duritate la MAI ;închis
la Jilava şi transferat în iunie 1950 la Sighet ( devenită puşcăria
demnitarilor ) ; eliberat pe 26 martie 1952.A fost numit de Vatican
,după 1949 ( în clandestinitate ),Vicar
-general mitropolitan al Bisericii Greco-Catolice din Muntenia, Oltenia
şi Moldova .Rearestat pe 19 apr.1957 ; torturat cu
sălbăticie la Securitatea din
Bucureşti , acuzat de legături cu străinătatea ; judecat
într-un "lot de prelaţi" ; condamnat la 12
ani de închisoare şi confiscarea averii ( Sentinţa nr.
215 / 23 oct.1957 ) de Tribunalul Militar-Bucureşti , pentru "trădare
de patrie " ( Cf. Legii
312 /'45 şi noului Cod Penal, art. 209 )
La proces, a susţinut cu demnitate
şi curaj că declaraţiile din anchetă i-au fost smulse
prin tortură , şi nu le-a recunoscut. După proces, a fost anchetat
în continuare , murind în urma tratamentului exterminator, la sfârşitul lui martie 1958 , la
Jilva.
Aruncat la groapa
comună a Jilavei, după ani de zile doamna Hortensia Pâclişeanu ( ajutată de preotul bisericii din
Jilava ) , i-a recunoscut rămăşiţele pământeşti (
după pantofi şi dantură ) , reînhumându-l la Cimitirul
Bellu-catolic.
Manuscrisele prelatului , au fost salvate ,
ajungând la Vatican .
/Fiul său, strălucit
medic neuro-psihiatru la Philadelphia -SUA, a fost condamnat la moarte (
în contumacie )
N.pe 1 apr.1876,com.Răzeni
-Lăpuşna. Licenţiat al Seminarului telogic din Chişinău şi al
Facultăţii de Drept din
Dorpat (Estonia).În 1903,a fost închis de ohrana ţaristă
şi deportat la Mezen (gubernia Arhanghelsk). În 1904, trimis pe frontul
ruso-japonez din Manciuria .Revenit la Chişinău, s-a alăturat mişcării
de eliberare naţională .
Judecător în judeţul
Bălţi (din 1907 ),a fost destituit (1912 ).
...La 20 oct.'17 , a fost cooptat în "Sfatul
Ţării". În calitate de şef al departamentului de Externe,a
plecat la Iaşi pentru a solicita sprijinul armatei române. A participat
activ la redactarea actului de independenţă a Republicii Moldova
şi a votat Hotărârea de Unire cu Ţara ( 27 mart.1918 )
Deputat în Sfatul Ţării (Chişinău );deputat
PŢ apoi PNŢ ,în toate legislaturile interbelice (1919-1937 ).A
făcut parte din Delegaţia României la Conferinţa de Pace
de la Paris ( 1919-1920 ) şi la Geneva (1922 );a fost ministru de Justiţie
în guvernul Vaida (1919-1920 ).
În
'40 ,după anexarea Basarabiei ,s-a refugiat la Bucureşti ;în '41, s-a
reîntorsîn Basarabia ; în '44 a fost nevoit s-o
părăsească iar, stabilindu-se în capitala Ţării
.
Arestat în "noaptea
de cristal "(5/6mai 1950 )a stăpânirii comuniste instalate la
Bucureşti , a fost încarcerat în penitenciarul de exterminare de la
Sighet.
A murit la 24 ianuarie 1954, şi a fost
aruncat la groapa comună din Cimitirul Săracilor .
[LD:În demersul nostru,
urmărim relevarea persecuţiilor şi represiunii la care au
fost supuşi adversarii regimului impus de sovietici. Confruntaţi
cu ele, cei vizaţi au adoptat
conduite diferite , vrând să-şi salveze viaţa şi
libertatea. Este şi cazul lui Nicolae Penescu, care a
plătit scump unele prestaţii şi concesii .Vezi pe larg în
C.Ioniţoiu, Dicţionare ]
N.1897 ,Bucureşti. Licenţiat al
Academiei Comerciale (Bucureşti ) ,dr .în Drept (Bucureşti ) , cu studii
de specialitate la Paris .
După 1944,pentru scurtă vreme, ministru
de Interne în guvernul g-ral Sănătescu (4 nov.-5 dec.1944
), timp în care comuniştii au început să ocupe prin forţă,
prefecturile şi primăriile .
Deputat PNŢ(nov-dec '45 ) în
primele alegeri postbelice , convocate de guvernul Groza .
După demisia din guvern,a devenit secretar
general al PNŢ,în crâncena etapă a înstăpânirii puterii
comuniste,care ( printre altele ) urmărea lichidarea partidelor istorice .
La 9 august'46, la Tribunalul din
Piteşti,a avut loc o tentativă de asasinare a lui ,care s-a
soldat cu 2 morţi şi 16 răniţi .La insistenţele lui
Iuliu Maniu , a acceptat să plece în străinătate ,într-un
grup având misiunea de a informa Occidentul asupra represiunilor prin care se
realiza comunizarea României.Tot grupul a căzut în capcana
înscenată la Tămădău (14 iulie'47 )
...Arestat la 14 iul.1947(împreună cu
soţia ),în pofida desolidarizării de Maniu, a fost condamnat la 6
ani închisoare (Sentinţa
nr 1988 / 1947) şi încarcerat la penitenciarul din Craiova.
A fost readus ,ca martor al
acuzării, la procesul înscenat lui Lucreţiu Pătrăşcanu
( 1954 ) .
Concomitent, i s-a dresat un proces
"de îndreptare", în urma căruia i s-a majorat
pedeapsa la 8 ani. În 1955,a fost trimis cu domiciliu obligatoriu
,în Bărăgan.
În sept.1959 ,în urma Dispoziţiei care
prevedea arestarea tuturor celor cu condamnări( aflaţi în libertate
sau deportaţi ) a fost rearestat şi condamnat la 15 ani închisoare
.
Încarcerat la Jilava (Cicerone Ioniţoiu
i-a fost o vreme confident ),în 1963 a fost supus supliciului "reeducării"
A fost eliberat în iulie 1964, cu acel Decret 411 -graţiere.
În
apr.1968, în timpul vizitei lui Charles de Gaulle şi a premierului francez
Couve de Murville (fost coleg de facultate pariziană românului ),Nicolae
Penescu a primit paşaport pentru o călătorie de 6 luni în
Franţa. A primit statut de azilant politic ,a înfiinţat Consiliul
Naţional Român ,aducând la cunoştinţa lumii libere
teroarea exercitată de regimul comunist din România .
...La 3 febr.1981, a primit prin
poştă , la Paris, un colet .Conţinea o bombă
artizanală , care i-a provocat rănirea şi moartea.
3.GUVERN g-ral Nicolae
Rădescu : 5 dec.'44- 5 mart.'45
G-ral Rădescu (premier , ad-int. Interne ) ;
24 febr.'45
:"REBELIUNEA ROŞIE"
# "Masacrul " lui
Rădescu = diversiune-pretext pentru debarcarea guvernului
25 -27 febr.'45:Campania de răsturnare
-5 martie:G-ralul Rădescu se
refugiază la sediul Misiunii britanice .
10 - 26 iun'46: Capturarea "org.subversive
teroriste"
[Vezi pe larg la Tabloul Armata-victimă ]
În debutul campaniei electorale,un Comunicat
oficial al Ministerului de Interne, aduce la
cunoştinţă capturarea unor
"organizaţii subversive-teroriste",de
către Siguranţa Statului :
Comunicatul specifica faptul că acele
organizaţii au luat naştere la sfârşitul anului 1944, posedau
depozite de armament şi muniţie, fiind sprijinite de g-ral Rădescu (
pe atunci premier ) , cât şi de partidele "istorice" . Lista
celor 75 de arestaţi ,printre care : g-ral Nic.Rădescu * (fost premier ,
dispărut ),-------------------
* Pe 21 iun.'46, g-ral Rădescu
reuşeşte să se refugieze în Occident .Radio Londra confirmă
aterizarea la Nicosia ( Cipru ) de unde urma să plece în Elveţia .
[LD: 8 apr.'09 - TVR-1, vizitată de Marina
Constantinescu ]
-Măriuca: tatăl ei, Mircea
Vulcănescu , ar fi spus <Să nu ne răzbunaţi !
>, dar ei nu au avut smerenia lui .El admira pe ceilalţi ; visul lui
era să se retragă undeva şi să vorbească despre
alţii.
-Constantinescu : din cartea lui Sandu
Rosetti rezultă că, fiind în puşcărie, a fost permanent
solicitat, şi nu a refuzat să vorbească cu
"călăii" .A fost băgat în închisoare şi omorât
...
-Măriuca: Micime
omenească ! El a iubit şi a fost iubit. Noica, Cioran l-au iubit
şi respectat .
-Constantinescu : în studenţie, noi
n-am avut voie să citim lucrările "generaţiei'30" .
Ştefan Fay
comentează fotografia
tatălui lui Mircea Vulcănescu ...
-Măriuca : Fiecare cu
personalitatea lui ... Noi îl vedeam
"subţire" ; Noica îl vedea "gras" .
Avea 1,89 m şi în
închisoare a ajuns la 45 kg ! La
vizitat la Văcăreşti ( la infirmeria închisorii ) , unde era cu
Mircea Cancicov, amândoi bolnavi.
Atunci i-a făcut un portret : doar
ochii mai erau ai lui !
/În actul de acuzare (peste 200
pagini) mareşalul Antonescu a fost
învinuit de trădare
de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea
economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare
împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime
împotriva umanităţii .
/Maihai Antonescu a fost învinuit de încheierea pactului
anticomintern ,de legea privind administraţia "teritoriului ocupat
" (Basarabia ş
Bucovina ), de jefuirea Transnistriei ;de deportări.
/ Eugen Cristescu învinuit a fi fost unul din stâlpii dictaturii fasciste
din România ,
cu concursul şi complicitatea miniştrilor, generalilor şi a
liderilor politici reacţionari,inclusiv a lui Maniu şi
Brătianu .ş.a.m.d
¤Pe 6 mai (ziua I-a din
proces , preziua Conferinţei de la Paris a miniştrilor de
externe)
În actul de acuzare (peste 200
pagini) mareşalul Antonescu a fost
învinuit de trădare
de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea
economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare
împotriva muncitorilor , de crime de război , de crime
împotriva umanităţii .
¤Pe 7 mai ( ziua a II-a din
proces ), la
conferinţă , miniştrii englez şi american au propus ca o <comisie
aliată> să fie autorizată să supravegheze aplicarea
clauzelor Tratatului de Pace cu România privitoare la criminalii
de război. Propunerea nu a fost acceptată de Molotov.
Maihai Antonescu era învinuit de încheierea pactului anticomintern ,de
legea privind administraţia
"teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea
Transnistriei ;de deportări.
¤Pe 8 mai ( ziua a III-a din
proces ), la Paris
,miniştrii de externe fixau frontiera dintre România şi URSS ,
pe linia existentă
după 28 iunie 1940, şi cu Bulgaria ,pe traseul fixat la 7 sept.'40.
Eugen Cristescu era învinuit
a fi fost unul din
stâlpii dictaturii fasciste din România , cu concursul şi complicitatea
miniştrilor, generalilor şi a liderilor politici reacţionari,inclusiv
a lui Maniu şi Brătianu .
¤Pe 9 mai (ziua a IV-a), absentează ca martori
citaţi de apărare ,o serie de generali şi civili
cunoscători ai evenimentelor din 1940/'41 şi din perioada
războiului ::dr.WFilderman
, NLZissu ,Gh.Tătărăscu ,M.Ghelmegeanu , Lucreţiu
Pătrăşcanu , P.Constantinescu -Iaşi , M.Ralea , Victor
Eftimiu , Petru Groza.Dar
depun mărturii substanţiale Gheorghe şi Dinu Brătianu.
¤Pe 10 mai ( ziua a VI-a),în
vreme ce în Piaţa Victoriei Regele Mihai, Guvernul Groza , mareşalul Tolbuhin, g-ral Susaikov
şi reprezentanţii armatelor
aliate asistă la parada miltară , în sala de judecată
continuă procesul .
¤Pe 11 mai (ziua a VII- a) se
produce mărturia lui
Iuliu Maniu , care
durează peste 6 ore şi care aduce ample lămuriri privind evenimentele,
răspunderile şi consecinţele care au prefaţat şi
secondat participarea României la război( 1937-23 august 1944 ) .La
terminarea mărturiei , strânge
mâna generalilor din boxa acuzaţilor , inclusiv lui Ion Antonescu .
(Ion Mihalache,
solicitat ca martor de Ion Antonescu ,nu a fost citat .Va publica ulterior o declaraţie lămuritoare
şi demnă )
¤Pe 12-13 mai ( ziua a
VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor
publici Vasile Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea.
Pledoariile avocaţilor
cer fie clemenţă
,fie achitare .
Presa comunistă atinge paroxismul
prin virulenţa
demascărilor la adresa acuzaţilor, a martorilor ,iar la mitingurile
şi manifestaţiile organizate de PCR şi partidele satelite , oratorii cer moartea trădătorilor.
¤Pe 17 mai ( ziua a X-a? ), se pronunţă
sentinţa .
Sunt condamnaţi la moarte :Ion Antonescu,
Mihai Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen Cristescu , Gh.Alexianu , Radu
Lecca;
de asemeni , condamnaţi la moarte ( în contumacie ):Horia
Sima, Papanace,Corneliu Georgescu ,I.Protopopescu ,M.Sturdza şi
V.Iaşinski .
Ceilalţi primesc condamnări de muncă
silnică pe diverse termene( pe viaţă -10
ani )
¤ 25-31 mai .Recursurile
înaintate , au fost respinse.
¤Pe 1 iunie , Lucreţiu
Pătrăşcanu prezintă regelui rezoluţia guvernului
la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: <
pentru înalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de graţiere
făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu , Constantin Vasiliu şi
Gheorghe Alexianu şi comutarea în muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu
moartea aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi ,
Radu Lecca şi Eugen Cristescu >
[ LD:Când
îi va veni rândul să intre în malaxorul anchetelor şi a propriului
proces ( 1951-'52 ) Lucreţiu Pătrăşcanu va declara
că hotărârea finală în materie de graţieri a fost
luată la "sugestia" a doi membri din Comisia
Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui
conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]
În aceeaşi zi,de 1
iunie, la ora 18 ,cei 4 condamnaţii la moarte
sunt executaţi în Valea Piersicilor de lângă
penitenciarul Jilava.
[de continuat]