5. JUSTIŢIA COMUNISTĂ
[sinteză Livia Dandara]
Pe
lāngă generalităţile vehiculate de 18 ani, foarte rar se
vorbeşte de responsabilii direcţi , miniştrii de Justiţie ai regimului comunist īntre
23 aug.'44 - 28 dec.1989 - nov.1996
Iată-i :
1.Guv.Sănătescu I
(
23 aug.-3 nov.'44 )
Lucreţiu Pătrăşcanu - ad-int. la
Justiţie ( 1 sept.-demisionat )
g-ral Ion Boiţeanu -ad.int la
Justiţie (7 sept-demisionat )
Aureliu
Căpăţānă -ad.int la Justiţie ( 4 oct.-demisionat )
Dimitrie D.Negel - ad.int. la
Justiţie (4 nov -demisionat )
2.Guv.Sănătescu
II (
4 nov.-5 dec.'44 )
Lucreţiu Pătrăşcanu- ministru de Justiţie
3.Guv.Rădescu ( 6 dec.'44-5
mart.'45 )
Lucreţiu Pătrăşcanu - ministru de Justiţie
4.Guv.Petru Groza I ( 6 mart.'45-30
nov.'46 )
Lucreţiu Pătrăşcanu -ministru de Justiţie
5.Guv.Petru Groza II ( 1 dec.'46-29
dec.'47 )
Lucreţiu Pătrăşcanu -ministru de Justiţie
6.Guv.Petru Groza III ( 30 dec.'47-14
apr.'48 )
Lucreţiu Pătrăşcanu -ministru de Justiţie
7.Guv.Petru Groza IV ( 15 apr.'48-2
iun.'52 )
Avram Bunaciu -ministru de Justiţie ( 15 apr.'48 - 24
sept.'49 )
Stelian Niţulescu - ministru de
Justiţie ( din 24 sept.'49 )
8.Guv.Gheorghe Ghorghiu-Dej
(votat
de MAN pe 2 iun.'52 ;28 ian' 53-4 oct.'55
)
Stelian Niţulescu - ministru de Justiţie
( pānă pe 28 ian.'53 )
Anton Tatu Jianu - ministru de Justiţie
( 28 ian'53- 31 mai.'54 )
Gheorghe Diaconescu - ministru de Justiţie
( din 31 mai'54 - )
9. Guv.Chivu Stoica ( 4 oct.'55-rocada
- 20 mart'57-20 mart.'61 )
Gheorghe Diaconescu - ministru de Justiţie
( 4 oct.'55- 20 mart.'57 -31 dec.'57 )
Avram Bunaciu - ministru de Justiţie ( 31
dec.'57- 23 ian.'58 )
Gheorghe Diaconescu - ministru de Justiţie
( 23 ian.'58- 21 mart.'61 )
10.Guv.Ion Gh.Maurer I ( 21 mart.'61-17
mart.'65 )
Ioan Constant Manoliu - ministru de Justiţie
11.Guv.Ion Gh.Maurer II ( 18 mart.'65-20
aug.'65 )
Adrian Dumitriu - ministru de Justiţie
12.Guv.Ion Gh.Maurer III ( 21 aug.'65-8
dec.'67 )
Adrian Dumitriu - ministru de Justiţie
13.Guv.Ion Gh.Maurer IV ( 9 dec.'67-12
mart.'69 )
Nicolae Ceauşescu-preşed. Consil.de
Stat ( din 9 dec.'67 )
Adrian Dumitriu - ministru de Justiţie
14.Guv.Ion Gh.Maurer V ( 13 mart.'69-27
febr.'74 )
Nicolae Ceauşescu-preşed. Consil.de
Stat
Adrian Dumitriu - ministru de Justiţie
( pānă īn 28 nov.'70 )
Teodor Vasiliu ( din 28 nov.70...
15.Guv.Manea Mănescu ( 27 febr.'74
-rocada - 18 mart-'75 -28 mart'80 )
Nicolae Ceauşescu- preşed. Consil.de
Stat,preşed. RSR (din 28 mart.'74 )
Teodor Vasiliu- ministru de Justiţie (...
pānă pe 18 mart.'75 )
Emil Nicolcioiu - ministru de Justiţie (
din 18 mart.'75 -26 ian.'77 )
Constantin Stătescu - ministru de Justiţie
( din 26 ian.'77- 28 mart.'80 )
16.Guv.Ilie Verdeţ ( 30
mart.'79-rocada - 29 mart.'80-20 mai '82 )
Nicolae Ceauşescu -preşed. Consil.de
Stat,preşed. RSR
Elena Ceauşescu -prim vice prim
ministru
Ioan Ceterchi - ministru de Justiţie ( 29
mart.'80- 23 ian.'82 )
Gheorghe Chivulescu - ministru de Justiţie
( 23 ian.'82 )
17.Guv.Const.Dăscălescu ( 21 mai'82- 28
mart.'85 )
Nicolae Ceauşescu-preşed. RSR
Elena Ceauşescu -prim vice prim
ministru
Gheorghe Chivulescu - ministru de Justiţie
18.Guv.Const.Dăscălescu ( 29 mart.'85-22 dec.'89 )
Nicolae Ceauşescu-preşed. RSR
Elena Ceauşescu -prim vice prim
ministru
Gheorghe Chivulescu - ministru de Justiţie (pānă īn 3 oct.'87 )
Maria Bobu - ministru de Justiţie ( 3
oct.'87- 22 dec.'89 )
REVOLUŢIA din dec.'89
1.Guv.Proviz.Petre Roman ( 26 dec.'89-27
iun.'90 )
Ion Iliescu-preşed. al Consil.Provizoriu
al FSN ( din 26 dec.'89 )
Teofil Pop (FSN) -ministru de Justiţie ( din
3 ian.'90 , īn locul Mariei Bobu ) )
2.Guv.Petre Roman ( 28 iun.'90- 26
sept.'91-demisionat )
Ion Iliescu-preşed.
Victor Babiuc ( FSN ) -
ministru de Justiţie
3.Guv.Teodor Stolojan ( 1 oct.'91
-remaniere ; 16 oct.'91-18 nov.'92 )
Ion Iliescu-preşed.
Mircea Ionescu-Quintus ( PNL ) - ministru de Justiţie (16 oct.-
19 nov.'91 )
Alexandru Dumitrescu - secretar de Stat
la Ministerul de Justiţie
Petre Ninosu ( FSN) - ministrul Justiţiei ( din19
nov.'92)
4.Guv.Nicolae
Văcăroiu I ( 4 nov.'92-remaniere ; 20 nov-'92 - mai''95 )
Ion Iliescu-preşed.
Petre Ninosu- ministrul Justiţiei
( 20 nov.'92- 6 mart.'94 )
Lucian Stāngu - secretar de Stat
la Ministerul de Justiţie
Radu Giroveanu - secretar de Stat
la Ministerul de Justiţie (
- 13 iul.'93)
Florin Costiniu - secretar de Stat
la Ministerul de Justiţie (13 iul.'93-1 aug'94)
Iosif Gavril Chiusbaian - ministrul Justiţiei
(6 mart.'94 - )
5.Guvernul
Nic.Văcăraoiu II ( 12 mai-1995- nov ? '96 )
Ion Iliescu-preşed.
Iosif Gavril Chiusbaian - ministrul Justiţiei
Lucreţiu
Pătrăşcanu - Justiţie
Guvernul BND dă o serie de decrete-legi
prin care erau amnistiate o serie de
infracţiuni din Codul Penal, Codul Justiţiei Militare şi delicte politice speciale, īncercate sau săvārşite
după 1 ian.1918 (M.O. nr.197 bis ,24 aug.1944 )
Expunerea de motive -Lucreţiu Pătrăşcanu (ad.int. la
Justiţie )
Punerea īn libertate a
tuturor deţinuţilor politici condamnaţi ( practică caracterizată de Lucreţiu Pătrăşcanu ca
o caracteristică a "regimurilor totalitare " )
īn noile īmprejurări, făcea inutilă existenţa
lagărelor ( M.O. 197 bis ).
Lucreţiu
Pătrăşcanu, prevalāndu-se de art.2 din legea amnistiei
, a dispus ca legionarii să fie exceptaţi de la amnistie. De
a doua zi,arestările legionarilor (pe grupuri şi individual )se
ţin lanţ
Prin acest decret a fost repusă īn
drepturi Constituţia din 1866 ,cu modificările ulterioare
aduse de Constituţia din 29 martie 1923 ,care stipula
exercitarea puterilor īn stat īn cadrul monarhiei
constituţionale;garantarea egalităţii īn drepturi a
cetăţenilor ; libertatea cuvāntului, a presei, a īntrunirilor.
[ Vezi la Cronologie genocid
]
Drepturi şi interese ale germanilor pe
teritoriul Romāniei cf.-Decret-lege 443 privind :regimul
bunurilor inamice
Consiliul de Miniştri
hotărăşte abrogarea Legii breslelor
("Călinescu-Ralea" , 1938 ), considerată " fascistă
, după model italian" care īnlocuise sindicatele īn regimul
carlist.
Pe lāngă miniştrii de resort,
participă Iuliu Maniu, Dinu Brătianu ,CTitel-Petrescu. Din
partea PCR participă I.Gh. Maurer ( Pătrăşcanu fiind
la Moscova ).
Pe baza lui, au fost revizuiţi
toţi funcţionarii numiţi de la instaurarea regimului
autoritarist al regelui Carol II (10 febr.'38 ), dată de la care sistemul
pluripartidist a fost desfiinţat .
Īn Consiliu de Miniştri, ca
ministru al Justiţiei , el prezintă această primă
variantă de lege cu privire la arestarea şi judecarea <celor
care poartă răspunderea morală şi materială a
dezastrului ţării >
Consil.de Min. īşi dă acordul
asupra Decretului cu privire la interdicţia activităţii
īn presă a celor vizaţi. Ziarele care ar fi īncălcat interdicţia
, urmau să fie suspendate.
Consil. de Min. aprobă abrogarea
Decretului de funcţionare a Radiodifuziunii din timpul regimului
antonescian, repunānd īn vigoare legea anterioară
Īn Consiliul de miniştri, Lucreţiu
Pătrăşcanu depune pr. de lege cu privire la arestarea
şi judecarea celor răspunzători de dezastrul
ţării.
[LD:foarte importante aceste Decrete
.Trebuie găsite]
Presa publică Decretele
apărute īn M.O. privind epurarea īn justiţie de "elementele
fasciste sau profasciste" .
La Īnalta Curte de
Casaţie şi Justiţie se constituie o "comisie
centrală" - D.G.Lupu (preşedintele
Curţii ), Eugenia P.Bănescu ( procuror general ) ,M.M.Mosgos
- pentru cercetarea activităţii trecute a magistraţilor.
Se constituie un Comitet de
iniţiativă format din Ion
Gh.Maurer, Avram Bunaciu , Vlad Dimitriu, C.Vicol, Constantin Carcale,
I.Raicu, C.Paraschivescu-Bălăceanu, I.Gh.Calmanovici ,Al Iorgulescu
,Ghiţă Ionescu, Avram Bunaciu .
Comisia de epurare - L.Pascu,
Gr.Geamănu , M.Teodorescu ( formată pe
12 dec.'44 )
[ LD: Articol propus de Lucreţiu
Pătrăşcanu , īn virtutea căruia s-au elaborat
legi ,decrete,circulări, ordine -fiind deschisă calea tuturor abuzurilor ,
răfuielilor şi represiunilor ce vor legitima "constituţional" genocidul comunist ]
[ Vezi pe larg ltabloul Genocidul
comunist ]
Constituţia din '23 a fost
completată cu art.IV - consecinţă a Armistiţiului din 12
sept.'44. Articolul stipula : <Legi speciale vor prevedea
condiţiunile īn care vor putea fi urmăriţi sau
sancţionaţi toţi acei care au contribuit la dezastrul
ţării , īn special īn legătură cu războiul
purtat īmpotriva Naţiunilor Unite .
Aceste legi vor putea
prevedea şi măsuri pentru urmărirea averilor .>
[LD prin
această lege, guvernanţii şi comandanţii militari
din perioada 1940-'44,au fost lăsaţi la discreţia
ocupantului sovietic,care a produs
abuzuri fără precedent īn istoria Romāniei .]
Guvernul romān , preluānd
atribuţii ale puterii judecătoreşti , şi-a asumat misiunea <stabilirii
responsabilităţii politice şi penale īmpotriva
autorilor şi complicilor morali şi materiali ai dezastrului
ţării >, īn special īn legătură cu
războiul purtat alături de Germania hitleristă īmpotriva
Naţiunilor Unite,īn conformitate cu art.14 din Convenţia de
Armistiţiu .
Lucreţiu
Pătrăşcanu - Justiţie
L.Pătrăşcanu (Justiţie )
prezintă decretul īn prima şedinţă a noului guvern ( 6
nov.)
Termen de excuţie -5
zile
Īn vizită la Curtea de Casaţie
, ministrul Lucreţiu Pătrăşcanu subliniază că trebuie pedepsiţi nu
numai <autorii materiali ai războiului şi ai politicii de
subjugare a Romāniei faţă de Germania hitleristă > ci
, īn egală măsură, şi cei care < prin cuvāntul lor
şi prin sfatul lor au constituit un suport moral al regimurilor
dictatoriale trecute .>
Lucreţiu Pătrăşcanu - Justiţie
La propunerea lui Lucreţiu
Pătrăşcanu.
Este primul proiect al legii, pregătit de
Ministerului de Justiţie - publicat īn presă ( Scānteia,
3 ian.'44 )
Cf. art. 1 , vinovaţi de "dezastrul
ţării " erau :
a) au pus īn primejdie securitatea statului
prin semnarea unor tratate internaţionale şi au hotărāt declararea
războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite ;
b) au militat pentru o politică
externă alături de Germania hitleristă şi au
consimţit la cedarea nordului Transilvaniei .
[N.B.: cei
care semnaseră cedarea Basarabiei şi nordului Bucovinei nu intrau sub
incidenţa legii ]
c)după 1 ian.'38, au contribuit la pregătirea
sau desăvārşirea faptelor de la a) şi b).
Art.2 definea vinovaţii de "crime de
război " ;
Art.3. preciza pedepsele
: condamări la moarte, muncă silnică pe viaţă
ş.a.
[ N.B: Codul Penal īn vigoare nu prevedea pedeapsa capitală
]
Art.4.prevedea
īnfiinţarea Tribunalului Poporului (ca instanţă de
judecată ) şi desemnarea unor acuzatori publici * de
către ministrul Justiţiei ,
care să efectueze ancheta penală .
[N.B :
prevederile īncălcau Codul de
Procedură Penală ]
----------------
*Comentānd art.4 al legii, Nicolae
Moraru anticipa: <Pentru
această demnitate nu este necesar să prezinţi certificate de
doctorat etc , urmānd ca să poată fi numiţi şi
funcţionari publici , luptători antifascişti, etc etc. >
Guv.a emis legea:<pentru
urmărirea şi pedepsirea criminalilor şi profitorilor de
război>, īn care :s-au precizat categoriile conceptuale
;pedepsele ce urmau a fi date ( inclusiv pedeapsa cu moartea sau
muncă silnică pe viaţă ) ;s-a īnfiinţat instituţia
"acuzatorilor publici" (şi personalul implicat īn actul de justiţie ) care urmau
să cerceteze toate cazurile deferite de Consiliul de Miniştri .
Ele conţin unele modificări faţă de pr.iniţiat de
Pătrăşcanu , apărut īn presă pe 3 ian.Este
definită noţiunea de "criminal de război
" şi sunt puşi la categoria "vinovaţi de dezastrul
ţării " şi demnitarii din timpul regimului carlist (
1938-'40 ) Instanţele de judecată sunt intitulate "Tribunale
speciale" ş.a
Art.10 prevedea ca autorităţile
militare erau obligate să pună la dispoziţia acuzatorilor
publici "inclusiv militarii care fac parte din cadrele armatei
".Pentru judecarea celor vizaţi, era īnfiinţată Curtea
Specială pentru criminalii de război ,de pe
lāngă Ministerul de Justiţie , obligat să alcătuiască mai
multe complete de judecată .
/Tot la 20 ian.'45 ,a fost emisă
şi Legea nr.51 (Decretul -lege nr.149 )care stipula procedurile
pentru < urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul
ţării >, de către un Tribunal Special .
Prin aceste Jurnale , īn baza
celor trei legi ( 488, 50 , 51 ),Consiliul de Miniştri -la propunerea
lui Pătrăşcanu
- au fost deferite acuzatorilor publici 89 de persoane "bănuite
a fi comis crime de război " ( Jurnal nr .188 ) şi 65
de persoane "bănuite a fi responsabile de dezastrul
ţării " ( Jurnal nr.189 ).Īn ambele loturi,pe lāngă
miniştri civili,figurau numeroşi generali şi ofiţeri romāni
.
[LD: [LD: Noua garnitură a fost o formulă
politică pro-moscovită , formată din PCR şi
sateliţii săi ,: Frontul Plugalilor ( pro-comunist din '33 ) ,dizidenţe
din partidele istorice(introduşi
la recomandarea lui Vāşinski pentru a demonstra aliaţilor
că nu se īncalcă principiile Conferinţei de la Yalta ) :socialişti
pro-bolşevici ( uzurpatori ai autenticului PSDR ) ; liberali-
tătărăscieni ( dizidenţi din '38 ) ;
ţărănişti -socialişti (grupuscul condus de Anton
Alexandrescu )
Miopia "disidenţilor" - aparent oportunistă, laşă , care i-a făcut părtaşi
la grozăvia ce a urmat - nu poate fi pusă, totuşi, sub
semnul " trădării"
de ţară .Īn cazul unora , ea a avut doza ei de
naivitate , de iluzie,
căreia cu timpul i s-a spus "realism politic " ,izvorāt dintr-o ipotetică speranţă
pusă īn Conferinţa de Pace , datorată necunoaşterii aranjamentelor
diplomatice ale Marilor Puteri.De aceea li s-a spus "tovarăşi
de drum " .Pe plan intern ,
efectul participării lor la guvernare a fost catastrofal, prin confuziile
provocate.
Petru Grozanu a avut nici o remuşcare , nici un scrupul,īn executarea cu zel a ordinelor ocupantului sovietic,
cānd a fost vorba de lichidarea clasei politice din care a făcut
parte .
Cu al
său "Front al Plugarilor"din 8 ian.'33 - creaţie "legală
" a ilegalului PCR devenise un mercenar al "coloanei
a V-a" cominterniste din
Romānia.
Chiar īn primele luni de guvernare
,īmpreună cu "tovarăşii " Teohari Georgescu
( Interne ) şi Lucreţiu
Pătrăşcanu ( Justiţie ) ,ajutaţi de "Brigada
Mobilă " (SMERŞ-ul romānesc ) condusă de Alexandru
Nicolschi ), au depus un zel deosebit
pentru "respectarea "
art. 13, 14 din Convenţia de armistiţiu , pornind seria de procese īmpotriva <criminalilor
de război şi a vinovaţilor de dezastrul ţării >.
Īn
două luni ,peste 90.000 de arestări .
Un lot de 55 <complici > ai ministrului de interne Aldea (īn primul
guvern Sănătescu ) ; alt lot de
46 īnalţi ofiţeri
<criminali > ( 14 mai ) ,
un lot masiv de ziarişti <
fascişti > ; şi
lotul principal , al mareşalului Ion Antonescu ( la care trudiseră doi ani şi sovieticii ) procesul <marii trădări
naţionale > ( 19 mai )
Urmate de
alte procese cu loturi de <
demnitari antonescieni > (oct.'46 -ian.'49 ), Teohari Georgescu
şi Lucreţiu
Pătrăşcanu vor
putea raporta lichidarea < criminalilor
de război > şi a celor
<vinovaţilor de dezastrul ţării >Judecaţi,
condamnaţi - la moarte, la
īnchisoare pe viaţă
, la 25, 20 ani muncă silnică, echivalentă cu
moartea - de completele Tribunalului
Poporului sau alte instanţe militare.
Petru Groza (Frontul
Plugarilor- preşed. ),Gh.Tătărăscu
(PNL -t ,vice preşed., Afaceri Externe ), Teohari Georgescu/
( PCR,ministr Interne ) avānd ca subsecrt. de Stat pe Virgil Stănescu
, I.Burcă, Gh.Atanasiu, G.Vāntu
(PNL/t ); Lucreţiu
Pătrăşcanu ( PCR,Justiţie ),
[ LD: Avānd īn vedere rolul important
pe care-l vor avea īn executarea
represiunii comuniste C.A.P-ul va fi īn expansiune ,
īn funcţie de comanda politică a partidului.
Erau oameni
de īncredere ai PCR. şi vor executa cu fidelitate indicaţiile .
"Noutatea " de
natură politică constă īn
faptul că doi acuzatori publici erau muncitori , nu īntāmplător, comunişti ]
- Pe lāngă Ministrul
de Justiţie ,se anunţă constituirea "Corpul
acuzatorilor publici "
- La Tribunalul Poporului , acuzator
public şef este numit Avram Bunaciu
Şeful Comunităţii Evreilor este anchetat de Tribunalul Poporului.
< Filderman continuă şi astăzi să fie īn
primele rānduri ale reacţiunii , alături de Maniu, Brătianu
şi Rădescu , cu care se află īn cele mai bune relaţii
de prietenie >(Romānia Liberă, 11 mart.'45 )
La două zile după ce Stalin
acceptase să acorde īntoarcerea administraţiei romāneşti īn
nordul Transilvaniei,"trădătorii " Ion Gigurtu,
Mihail Manoilescu , Valer Popp (semnatari ai Dictatului de la Viena , din
30 aug.'40, prin care Romānia pierduse
nordul Ardealului ) urmau să fie judecaţi de Tribunalul
Poporului
Dosarul a fost
pregătit la Cabinetul II-Instrucţie; acuzator
public fiind Avram Bunaciu .
[N.B.:semnatarii cedării
Basarabiei şi Bucovinei, nu au fost
inculpaţi ]
Īn prezenţa ministrului
Pătrăşcanu, se constituie -
fără precedent īn organizarea justiţiei - "sindicatul magistraţilor" (inspirat de PCR ) . Din comitetul de
conducere fac parte: C.Sinilievici, T.Broşteanu, V.Longhin, N.Neagu,
IDZamfirescu, Horia Bogdan ,Vl.Vicol ş.a.
Decretul -lege este adoptat de Ministerul
de Justiţie, la propunerea lui Lucreţiu
Pătrăşcanu
Pe baza lui, au fost epuraţi toţi
acei care <au activat ,sub orice formă, īn scopul instaurării
sau menţinerii regimurilor dictatoriale īn Romānia . >
Această lege non-juridică
- fără proces şi
condamnare - care prevăzuse lagăre pentru munca obligatorie, pe
bază de liste (art.10 )- va fi frecvent invocată
īn valurile de arestări
succesive care vor urma ( 1948-1958 ). Va fi vorba de categoria aşa-zişilor
<condamnaţi administrativ >cu care au fost pline īnchisorile romāneşti īn timpul
regimului comunist.
[ Vezi la tablourile diferitelor categorii
- victime ]
La 17 martie'45 ,se anunţase apariţia iminentă a legii noi
privind <criminalii de război şi vinovaţii de
distrugerea ţării >, care cuprindea pedepse grave ,
inclusiv cea capitală , şi era
,īn fond,varianta iniţială elaborată
de Lucreţiu Pătrăşcanu, respinsă de PNL şi
PNŢ.
- La 31 martie ,Consiliul de
Miniştri aproba proiectul lui Lucreţiu
Pătrăşcanu privind instanţele de judecată :Tribunalul
Poporului urma să fie
compus din "magistraţi numiţi"
( de ministrul Justiţiei ) şi "judecători
ai poporului" (aleşi
la propunerea celor 7 grupări politice din guvern ) .
Cercetarea şi
instrucţia īnvinuiţilor , urma să
fie făcută de "acuzatori publici ",
numiţi de Ministerul de Justiţie , fără ca ei
să fie magistraţi sau să aibă studii de specialitate .
[ LD: Avānd īn vedere rolul important
pe care-l vor avea īn săvārşirea represiunii comuniste aceste
trei componente ale mecanismului juridic vor cunoaşte o
continuă inflaţie, īn
funcţie de comanda politică a partidului pe care l-au slujit.
Erau oameni
de īncredere ai PCR. şi vor executa cu fidelitate indicaţiile .
"Noutatea " de natură politică constă īn faptul că doi acuzatori publici erau muncitori , nu īntāmplător, comunişti ]
Organizate de Lucreţiu
Pătrăşcanu ( ministrul Justiţiei ) , urmau să
funcţioneze pe lāngă Ministerul
de Justiţie ( īn conformitate cu Legea 312 /12 apr. '45
)
Pe 26 aprilie , este dată
publicităţii lista completă a acuzatorilor publici ,
numiţi de Pătrăşcanu Pe lāngă doi
magistraţi ( Ion Pora şi Ştefan Ralescu),īn
cea mai mare parte sunt foşti avocaţi
( romāni şi evrei ) : Ion Raiciu , Vasile Stoican, M.Mayo, C.Vicol,
Stroe Botez, Ioan I.Ioan, Petre Grozdea, Mihail Popilian, C.Mocanu ,H.Leibovici
. Camil Surdu ( funcţionar )
Cei doi "reprezentanţi
ai clasei muncitoare" :Alexandru Drăghici şi
Dumitru Săracu.
[N.B.: După judecarea şi
executarea lotului mareşal
Antonescu ( 1 iun.'46 ) , Tribunalul Poporului este desfiinţat la
28 iunie'46,pe baza Decretului -lege 455 ,iar prevederile Legii 312 au
fost aplicate de către Tribunalul Capitalei , Secţia I Penală .]
[LD:"Legea
Pătrăşcanu" ,de origine şi inspiraţie sovietică , poate
fi imaginată ca o vānătoare de proporţii contra "bărbaţilor
de stat" ai unui īntreg popor cotropit, ieşit īnfrānt din
calvarul unui război. Indicāndu-se pentru fiecare situaţie
posibilă o vinovăţie colectivă sau individuală ,filtrată
prin ochelarii ideologici ai luptei de clasă , cu un puternic sentiment
primitiv de distrugere .
O plasă juridică plăsmuită īn aşa fel,īncāt prin ochiurile ei să poată fi prinsă orice persoană
devenită "duşman al poporului " .
Cunoscānd
cum a fost elaborată , cum a fost "īmbogăţită"
cu decrete,ordine şi circulări de aplicare ;detectānd criteriile
aberante īn constituirea "loturilor" (aleatorii,abuzive sau īnscenate pur şi simplu );avertizānd
asupra etichetării de-a -valma a eşafodajului de stat cu titulatura
ideologică de "fascism" , "hitlerism" ,
"legionarism",putem conchide fără nici o ezitare
că este o lege discreţionară ,
nelegitimă, represivă, criminală,
Vezi context şi pe larg laCronologia genocidului
]
- La 23 aprilie'45 ,Scānteia
publica Decretul -lege
şi "expunerea de motive" a lui
Pătrăşcanu :
<am revenit la concepţia
unitară că atāt criminalii de război cāt şi cei
vinovaţi de dezastrul ţării , constituie o singură
categorie , care urmează să răspundă īn faţa
poporului romān >
...Pe 26 apr., se publică lista
completă a acuzatorilor publici : Avram Bunaciu, Ion Raiciu , Vasile
Stoican, M.Mayo, C.Vicol, Stroe Botez, Ioan I.Ioan, Petre Grozdea, Mihail
Popilian, C.Mocanu , H.Leibovici (toţi sunt avocaţi ); Camil Surdu (
funcţionar ) ; Alexandru Drăghici , Dumitru Săracu ( muncitori
);Ion Pora ,Ştefan Ralescu ( magistraţi ).
...Din apr.'45 -pānă īn apr.'46 , pe
īntinderea unui an, Tribunalul Poporului a judecat 15
loturi de inculpaţi ( īn majoritate militari, funcţionari de stat
) care participaseră īn războiul antisovietic şi administrarea
Basarabiei, Bucovinei şi Transnistriei.
Sunt anchetaţi o parte din
participanţii la ultimul Consiliu de Miniştri prezidat de
mareşalul Ion Antonescu īn dimineaţa de 23 aug.'44: g-ral
D.Popescu ( Interne ) , Gheron Netta ( Finanţe ) , Mircea
Vulcănescu( subscrt.Finanţe ), g-ral Arbore( subscrt. Aprovizionare
), g-ral S.Mardare ( adj.M.St.M ), g-ral T.Orezeanu ( dir.g-ral
CFR ) .
Braşov.Curtea Marţială
pronunţă sentinţa īn procesul voluntarilor din "detaşamentele
Iuliu Maniu " , care participaseră la eliberarea Ardealului
de nord.
Īnvinuiţi de represiunea
populaţiei maghiare , sunt condamnaţi la muncă
silnică sau īnchisoare , īntre 2-5 ani .
[LD: Ce s-ar putea spune despre "juriştii" ce au montat scenariul acestui monstruos
proces ?
Ce s-ar
putea spune despre "masele populare" ce s-au lăsat
atunci manipulate ?
Ce s-ar
putea spune despre ziariştii ce au īntreţinut ura contra armatei
romāne ?
Oare
īşi poate imagina cineva īn ce stare de spirit s-au aflat atunci militarii
?
Mai gravă decāt o īnfrāngere pe cāmpul de
luptă . ]
/ Pe 3 mai ,Consiliu
de Miniştri hotărăşte, īn baza actului de acuzare
īntocmit de acuzatorii publici Avram Bunaciu şi D.Săracu
, trimiterea īn judecată a primului lot de criminali de război
, compus dintr-un grup de militari īn frunte cu g-ral Nicolae Macici , īnvinuit de conducerea represaliilor
populaţiei civile din Odesa (22-23 oct.'43 ).
/Pe 5
mai , se publică completul de judecată aprobat de
Pătrăşcanu .
/ Pe 14 mai , īncepea procesul .Apărarea
invoca incompetenţa şi neconstituţionalitatea Completului
de judecată şi a īncadrării juridice a inculpaţilor .
/Pe 22 mai s-a pronunţat sentinţa .Au fost condamnaţi
la moarte 30 de acuzaţi .
/ Pe 28 mai, Curtea de Casaţie ,
secţia II - preşed.
Th.Tănăsescu - a respins recursul.
/Pe 1 iunie, Regele a semnat , la
propunerea guvernului, decretul de comutare a pedepsei cu
moartea , īn muncă silnică pe viaţă .
/Pe durata procesului ,īn capitală
şi alte oraşe , PCR,sindicatele, Apărarea Patriotică
au organizat mitinguri
,demonstraţii şi au votat Moţiuni īn care cereau
pedeapsa capitală .
Scānteia şi Romānia
Liberă au dus o campanie de incitare
şi presiune neīntreruptă :
<Nici o iertare
pentru criminali ! Iertarea
pentru călăii poporului ar fi egală cu o o crimă īmpotriva
poporului ! > -cerea acuzatorul public Alexandra
Sidorovici .
<Din mii de guri , un singur
strigăt .Din mii de piepturi o singură dorinţă : Moarte
criminalilor de război " Moarte ucigaşilor ! Moarte lor !
> - cerea viitorul dramaturg Aurel Baranga.
/ Acuzator public Alexandra Sidorovici
īntocmeşte actul de trimitere īn judecată a lui Vladimir Luciu (
fost şef al Siguranţei din Cernăuţi )
/ Acuzatorul public Alexandru
Drăghici anchetează "o nouă bandă de agenţi ai Siguranţei"
din regimul Antonescu.
- Lotul era format din 15 gazetari de
toate "culorile" din ziarele vremii .
- Acuzatori publici :C.Vicol,
Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan şi
Avram Bunaciu .
Īn actul acuzării , se menţiona
că inculpaţii <prin
articole de ziare , broşuri sau conferinţe , s-au pus īn slujba
propagandei fasciste sau hitleriste şi au contribuit ,prin
acţiunea lor , la menţinerea unui regim odios şi a unei politici
externe nefaste .>
/ La proces , au fost audiaţi ca
martori ai acuzării : Miron Radu Paraschivescu, Radu Boureanu,
Gh.Dinu, Elena Livezeanu, ş.a., ş.a.
- Pe
4 iunie ,Tribunalul Poporului pronunţa Sentinţa
: 2 condamnări la moarte , īn contumacie ( Şeicaru şi
Gr.Manoilescu ) ; 8 condamnări
detenţie pe viaţă ( Seişanu, Ilie Rădulescu,I.P.
Prundeni, Gabr.Bălănescu, Pan Vizirescu , Aurel Cosma, Nichifor
Crainic, Stelian Popescu ( īn contumacie ) ;alte condamnări, cu pedepse
īntre 12-20 ani īnchisoare (Al.Hodoş, Radu Demetrescu -Gyr, Ionel
Dimitrescu ) La toţi li se confisca averea .
- Pe parcursul procesului, PCR a organizat
mitinguri de presiune , la care "cetăţeni indignaţi"
cereau sancţionarea "ziariştilor fascişti "
.La ele ,au luat cuvāntul miniştrii de resort : P.Constantinescu
-Iaşi ( Propagandă ) , C.Burducea ( Culte ) , Vlădescu
Răcoasa ( Minorităţi )
[ Vezi Tabloul Cronologia genocidului comunist
]
"Confraţi
ziarişti" s-au īntrecut īn reportaje şi comentarii demascatoare,
cerānd condamnarea la moarte .[ Vezi la Tabloul Cultură,
Artă,Presă - victime
]
[LD: caută acuzatorii publici, completul de judecată,
martori ]
/Lotul este compus din 12 foşti (poliţişti-militari
? ) reprezentanţi ai
autorităţii de ordine romāneşti īn Transnistria,īn timpul
războiului din Răsărit . Au fost
īnvinuiţi de "crime, masacre şi jafuri " īn lagărele pentru evrei de la Vārtujeni, Rābniţa ,
Mărculeşti , Iampol ş.a
Vasile Agapie ( comandant al
lagărelor de la Vīrtujeni şi Mărculeşti ) ,Dionisie
Fotino ( preot militar la Iampol ) Ion Mihăescu , N.Paliga, Naum
Hristu ş.a. .
/Pe
19 iunie, s-a dat sentinţa:4 condamnări la muncă
silnică pe viaţă ; 3 condamnări la 25 de ani
muncă silnică ; 2
condamnări la 20 ani īnchisoare
; 1 la 15 ani īnchisoare ; 2 la 8
ani īnchisoare.Toţi au fost condamnaţi şi la confiscarea
averii.
De organizarea rapidă a cabinetelor
de instrucţie , se ocupă direct acuzatorul şef,
Avram Bunaciu , sosit la Cluj.
[LD: Ar fi interesant să avem actul de acuzare
susţinut de "comisarul - femeie " ; ar trebui să putem
da cāteva informaţii despre Completul de judecată, despre
ceilalţi "jandarmi criminali"
Din
păcate ,nu avem alte surse de informaţii. ]
Lot format din 11 inculpaţi, īn
frunte cu fostul g-ral de jandarmi , Ioan Topor.
Acuzatori publici - Alexandra Sidorovici
şi A.C.Mocanu .
Lotul a fost format din foşti
funcţionari - militari şi civili
- acuzaţi de acţiuni
antisemite , internări īn lagăre şi detaşamente de
muncă ,īn regimul antonescian.
Angajaţi ai Siguranţei Prefecturii Capitalei
, ai Siguranţei Prefecturii Cernăuţi, īn frunte cu
directorul Siguranţei ,Emil Iagolniţa, sunt judecaţi pentru
crime de război .Din cei 21 acuzaţi, īn boxă sunt
prezenţi doar 12.
Pe 8 august se pronunţă
Sentinţa: 6 condamnaţi la muncă silnică pe
viaţă şi confiscarea averii .( Scānteia, aug.'45 )
/33 de inculpaţi alcătuesc
primul lot din org.teroristă T ( condusă de Remus
Teţu ) şi Tinerimea liberă ( condusă de
Mircea Ştefanovici ) , īn majoritate membri ai org.de
tineret PNL şi PNŢ ,
studenţi la drept, filozofie sau
politehnică.
Consideraţi a fi acţionat sub
comanda "sceleratului Rădescu ",care pregătea
"un carnagiu " ,inculpaţii fuseseră arestaţi
de o lună şi anchetaţi de echipa lui Nicolski ( la
Ministerul de Interne ) Procesul trebuia să īnceapă pe 7 sept., dar
fusese amānat deoarece 32 de avocaţi ai apărării ( din 73
) ceruseră amānarea.*
Procesul s-a judecat la Secţia a IV-a a
Curţii Marţiale ,Completul
fiind format din persoane şantajabile prin trecut sau fidele
regimului comuist :preşedinte- col Al.Petrescu(director al
īnchisorilor īn regimul antonescian), col.Taşcău (fost comandant
al īnchisorii de la Tg.Ocna ),col.
Olteanu ( divizia Tudor Vladimirescu ) .Acuzator public- Iorgu
Popescu ( anchetaor care , īn regimul trecut, ucisese īn bătaie un
student evreu comunist ) (Scānteia, 10 sept.'45 )
/La 13 sept.se pronunţă sentinţa.
Cum nici una din acuzaţii nu a putut fi probată şi nici nu s-au
putut smulge declaraţii incriminatorii la adresa liderilor PNL şi
PNŢ, pedepsele au variat īntre 7 ani şi cāteva luni .Cele mai
aspre pedepse au fost date celor ce au fost īn preajma g-ralului Rădescu -Remus
Ţeţu şi Adriana Georgescu.
[LD:primul proces īn care acuzaţii erau elevi. Din toate punctele de vedere
, un proces aberant , monstruos.
Din păcate, nu a fos unicul .
"Partizanii" erau...7 elevi
de liceu acuzaţi de "defăimarea membrilor guvernului"
Ministrul de Justiţie,
Pătrăşcanu , īntr-o cuvāntare radiodifuzată prezinta o
statistică : īntre 15 sept-15 oct .instanţele au pronunţat 2048
condamnări şi 608 achitări īn procese de speculă
.Au fost respinse 1850 de cereri de recurs
/Arestarea şi rearestarea pentru "sabotaj
" a lui Nellu
Mihăilescu ( proprietar de magazin ) devine un "caz" ,un
exemplu.
/Pe 6
decembrie, Lucreţiu Pătrăşcanu dădea un
semnal sever către magistraţii justiţiei :
<Am suspendat şi
am pus chiar azi sub anchetă īntregul complet de judecată
de la Curtea de Apel ,Secţia a VIII-a
> .
/Pe 15 dec., transforma avertismentul īn "linie
de conduită" :anunţa sancţionarea aspră a
magistraţilor vinovaţi de <uşurinţă
gravă şi incorectitudine profesională >, precizānd
că <Nu persoana lui Nellu Mihăilescu interesează,
ci procesul său care poate fi un exemplu de felul cum magistratura
nu trebuie să procedeze.> (discurs radio-difuzat )
/"Nici o milă şi nici un
menajament pentru speculanţi- prelua Scānteia.
Ocna să fie ocnă
,munca silnică să fie muncă silnică , temniţa să
nu fie de salon de recepţie. Pedeapsa dată
să zguduie , să cutremure , iar complicii şi
susţinătorii speculanţilor
să fie
măturaţi fără cruţare de oriunde s-ar găsi "(Scānteia
, 2 dec.'45 )
-Consil .de Min .aprobă decretele-
legi prin care se prelungeşte termenul de aplicare a purificării
administraţiei publice ( pānă la 31 mart ) şi la judecarea
criminalilor de război
(pānă la 1 iunie '46 (Legea nr 61 (Decret-lege
nr.386 ):prelungirea termenelor de judecare ).
Legea 312 din 21 apr.'45 , stabilise ziua de
1 sept '45 ca termen de terminare a proceselor criminalilor de
război şi vinovaţilor de dezastrul ţării.
Prin noua lege, termenul a fost prelungit
pānă la 1 iunie 1946.
-Lucreţiu
Pătrăşcanu anunţă prelungirea aplicării legii
epuraţiei şi reluarea activităţii
Tribunalului Poporului ( Scānteia,
1 febr.'46 )
/14 febr:Centrala Evreilor
era acuzată că a executat ordinele Berlinului şi Gestapoului
īn prigonirea evreilor .Erau acuzaţi :Vasile Isăceanu ( dispărut ) , Jaques Leon , dr Nandor
Gingold
, Adolf Grossman .Grozea, N.Grunberg -Wilman .
Al Voitinovici (pseudonim literar
Voitin ) este preşed.completului de judecată al Tribunalului
Poporului .Acuzatori publici , avocaţii A.Schreiber şi M.Mayo
/18 febr.: Sentinţa :muncă
silnică pe viaţă ( Isăceanu şi Gingold );
temniţă grea pe 20 , 15, 12 ani ( celorlalţi ) şi
confiscarea averii
[LD: constat unele inadvertenţe
īntre datele de la Ioniţoiu şi Rădulescu -Zoner.]
Un lot eterogen, format din doi
inculpaţi prezenţi - Gh. A.C.Cuza şi Victor Vojen -
ceilalţi fiind daţi "dispăruţi
".Compus din diplomaţi , generali, ziarişti "pro-hitlerişti"
, politicieni naţionalişti (
gogo-cuzişti, legionari ) şi īnalţi funcţionari ai
administraţiei romāneşti īn Basarabia (eliberată
după 1941 )
Inculpaţi :g-ral Platon
Chirnoagă ( ex-ministru la Berlin ) , Sergiu Vlad Cristi (ex-primar
al Chişinăului ),Visarion
Puiu ( mitropolit al Odesei ), Ion Sāngeorgiu (prof.univ. ) ,
Gh.A.Cuza ( prof.univ.),Ion
Victor Vojen .
Ziariştii Alex.Cuzin, Vintilă
Horia ,Caftangioglu , Horia Stamatiu .
Tribunalul Poporului dă sentinţa :
5 condamnări la moarte ,5 la muncă silnică pe viaţă ,
4 la 20 de ani muncă silnică.
Lucreţiu
Pătrăşcanu (ministru ) :<este o informaţie falsă
că inamovibilitatea magistraţilor este de natură
constituţională > ; guvernul < este liber
să decidă şi să tranşeze problema īn sine
.Epurările de la Justiţie au vizat doar funcţionarii
, magistraţii neintrānd sub
incidenţa legii epurării .>( Scānteia, 20 febr.'46 )
-Tribunalul Poporului judecă 8
militari acuzaţi de a fi comandat lagăre de prizonieri sovietici
Tribunalul Poporului -Bucureşti pronunţă
sentinţa īn procesul g-ralului C.Voiculescu ( ex-guvernator
)şi al comandanţilor-jandarmi din Basarabia .Generalul şi
alte 10 persoane ( 6 īn lipsă ) sunt condamnaţi la muncă
silnică pe viaţă , iar ceilalţi la īnchisoare īntre
5-20 de ani .
Tribunalul Poporului din Cluj judecă 63 de
inculpaţi , acuzaţi de crime de război [unguri sau romāni ?
] Acestora li se impută fapte petrecute īntre 8-24 sept.1940 , īn
localităţile Nuşfălău, Trăsnea,Huedin,Zalău
,Sāntion, Sucutaru ,Ip, Mureşenii de Cāmpie ş.a.
Creat la iniţiativa ministrului
Pătrăşcanu, CSM era alcătuit
din 9 magistraţi : primul
preşed. al Curţii de Casaţie , procurorul general,
2 inspectori-judecători ai Curţii de Casaţie
şi 5 consilieri juridici. Acest consiliu va "veghea" executarea
īntocmai de către instanţe, a legilor , ordinelor ,
dispoziţiilor date de guvern, pānă la constituirea Parlamentului
, şi , după aceea, cf. legislaţiei .
Procesul se judecă la Sibiu.24
persoane sunt acuzate de < agresiune huliganică
asupra sediului sindicatelor unite > Pe 11 apr. se dă
sentinţa: 3 condamnări la 3 ani īnchisoare ;
8 condamnări la 2 ani ; 13
condamnări la 1 an .
[LD : "Lotul criminalilor" este format din cca 17 inculpaţi ,
sortaţi din cele trei cabinete cu care a guvernat Antonescu . Unii din
foştii miniştri fuseseră deja judecaţi ,īn diverse loturi
de "criminali de război" ; unii , mai ales foşti
liberali ,vor fi arestaţi īn lotul 2 şi 3. ai
"colaboratorilor " ;alţii vor fi incluşi īn loturile ce vor
urma.Īn jurul a trei mari culpe se va instrumenta judecata :alianţa
cu Hitler ,războiul contra URSS şi holocaustul aplicat
populaţiei evreieşti .
Procesul trebuia să īnceapă la 25
apr. S-a amānat "din motive
tehnice" ,pentru 6 mai.
-Pe 2 mai, īn Consiliul de Miniştri
,Pătrăşcanu a prezentat actul de acuzare
-Pe 4 mai , s-a anunţat Completul de
judecată de la Tribunalul Poporului :Al Voitinovici (Voitin
)-preşed ;asistat de C.Bālcu ( magistrat ) şi de
judecătorii populari ( un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un
prof şi un avocat ) Acuzator şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru
Săracu şi C.Dobrian
( procuror la C.de Apel Timişoara ).
La proces , īn sala tribunalului
,asistă şi reprezentanţi
ai Comisiei Aliate de Control.
...Pe 6 mai - ziua I-a din
proces (preziua Conferinţei de la Paris a miniştrilor de
externe ).
Īn actul de acuzare (peste 200
pagini) Mareşalul Ioan Antonescu a fost īnvinuit de trădare de ţară
,de dezastrul ţării prin secătuirea economiei
naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare īmpotriva muncitorilor
, de crime de război , de crime īmpotriva umanităţii
.
Mihai Antonescu a fost īnvinuit de
īncheierea pactului anticomintern ,de legea privind administraţia
"teritoriului ocupat " (Basarabia ş Bucovina ), de jefuirea
Transnistriei ;de deportări.
...Pe 9 mai (ziua a IV-a), la
proces absentează (ca martori citaţi de apărare )o serie
de generali şi civili cunoscători ai evenimentelor din 1940-'41
şi din perioada războiului :dr.WFilderman , NLZissu
,Gh.Tătărăscu ,M.Ghelmegeanu , Lucreţiu Pătrăşcanu
, P.Constantinescu -Iaşi , M.Ralea , Victor Eftimiu , Petru Groza.Depun
mărturii substanţiale Gheorghe şi Dinu Brătianu.
...Pe 11 mai (ziua a VII- a) se
produce mărturia lui Iuliu Maniu , care durează peste 6 ore
şi care aduce ample lămuriri privind evenimentele,
răspunderile şi consecinţele care au prefaţat şi
secondat participarea Romāniei la război( 1937-23 august 1944 ) .La
terminarea mărturiei , strānge māna generalilor din boxa acuzaţilor ,
inclusiv lui Ion Antonescu . (Ion Mihalache, solicitat ca martor de Ion
Antonescu ,nu a fost citat .Va publica ulterior o declaraţie
lămuritoare şi demnă )
...Pe 12-13 mai ( ziua a
VIII-IX-a):rechizitoriul acuzatorilor
publici Vasile
Stoican , D.Săracu , şi Gh.Dobrian care cer pedeapsa cu moartea.
Pledoariile avocaţilor
cer fie clemenţă ,fie achitare .
Presa comunistă atinge paroxismul
prin virulenţa demascărilor la adresa acuzaţilor, a
martorilor ,iar la mitingurile şi manifestaţiile organizate de
PCR şi partidele satelite ,oratorii cer moartea trădătorilor.
...Pe 17 mai ( ziua a X-a? ), se pronunţă
sentinţa .
Sunt condamnaţi la
moarte :Ion Antonescu, Mihai Antonescu ,CZVasiliu , C.Pantazi , Eugen
Cristescu , Gh.Alexianu , Radu Lecca; de asemeni , condamnaţi
la moarte ( īn contumacie ):Horia Sima, Papanace,Corneliu Georgescu
,I.Protopopescu ,M.Sturdza şi V.Iaşinski .
Ceilalţi primesc
condamnări de muncă silnică pe diverse termene( pe
viaţă -10 ani )
...Pe 25 -27 mai, la Īnalta Curte
de Casaţie şi Justiţie , secţiunea II, se
desfăşoară judecarea recursului ordinar introdus de
condamnaţii din procesul Antonescu .
Acuzaţii nu au fost prezenţi,
fiind reprezentaţi de avocaţi ,care au prezentat 5 serii de
motive de casare şi de neconstituţionalitate :
componenţa Completului de judecată prin absenţa
reprezent. PNL şi PNŢ ; violarea Codului Penal prin
invocarea a 3 legi din 1945 ; aplicarea confiscării averii īn mod
nelimitat şii asupra familiei ; incorectitudinea hotărārii
instanţei de fond care n-a ţinut cont de probele administrate .
Pe 27 mai, Īnalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a respins ca neīntemeiate toate motivele ordinare
de casare ,hotărānd trimiterea motivelor de
neconstituţionalitate la Secţiunile Unite ale Īnaltei
Curţi de Casaţie .
...Pe 29- 30 mai, Secţiunile Unite ale Īnaltei
Curţi de Casaţie,
judecă al doilea recurs (privind neconstituţionalitatea
invocată ) :introducerea unor
infracţiuni de ordin internaţional - crimele de război -
prin violarea Constituţiei şi a Convenţiei de Armistiţiu ( care stipulase ca
judecarea criminalilor de război
să se facă cu toţi semnatarii actului ) .
Recursurile au fost
respinse , ca nefondate.
...Pe 1 iunie '46 , Lucreţiu
Pătrăşcanu prezintă Regelui rezoluţia guvernului
la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la moarte: <
pentru īnalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de
graţiere făcute de Ion Antonescu , Mihai Antonescu ,
Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu şi comutarea īn
muncă silnică pe viaţă a pedepsei cu moartea
aplicată condamnaţilor Constantin Pantazi , Radu Lecca şi
Eugen Cristescu >
[ LD:Cānd īi va veni rāndul să intre īn malaxorul anchetelor şi a
propriului proces ( 1951-'52 )Lucreţiu Pătrăşcanu va
declara că hotărārea finală īn materie de graţieri a
fost luată la "sugestia" a doi membri din Comisia
Aliată de Control ( Susaikov şi englezul ? )şi a unui
conducător PCR ( Gheorghiu Dej sau Teohari Georgescu ? ) ]
[ N.B.: īn cazul
comutării pedepsei pentru cei trei
acuzaţi explicaţia era de presupus :fie de a putea distruge Intelligence
Service-ul din Romānia, fie nevoia de a obţine informaţii
despre "romānizare" , folosite ulterior de Securitate ]
Pe 1 iunie, la ora 18 ,cei 4
condamnaţi la moarte sunt executaţi īn Valea
Piersicilor de lāngă penitenciarul Jilava, iar cadavrele sunt incinerate .
Īn aceeaşi zi, 1
iunie, la ora 18 ,cei 4 condamnaţi la moarte sunt
executaţi īn Valea Piersicilor de lāngă penitenciarul Jilava.
Īn ziua īn care Īnalta
Curte de Casaţie respingea recursurile condamnaţilor īn
procesul Antonescu, la Tribunalul Poporului īncepea judecarea unui nou
lot de "criminali de război " acuzaţi de crime īn ţară ,dar , mai ales ,
pe teritoriul URSS :col.(r)Iulian Popovici ( fost prefect al
Poliţiei din Odessa ), Ştefan Ivaşcu şi V.Gheorghiu
foşti comisari de
Siguranţă , respectiv la Prefectura
Poliţiei ,din Odessa )şi alte cadre poliţieneşti.
După judecarea şi executarea
lotului mareşal Antonescu , Tribunalul
Poporului este desfiinţat ,pe baza Decretului -lege 455 ,iar
prevederile Legii 312 urmau a fi aplicate de către Tribunalul
Capitalei , Secţia I Penală
[LD:Toată activitatea acestei Comisii şi mascarada
cu semnele electorale se va dovedi parte a marii
fraude electorale săvārşite de comunişti īn alegerile din
nov.'46
Pentru
amănunte privind procesul electoral vezi la Tabloul Parlament,
parlamentari-victime ]
La 13 iulie'46, se publicase Legea electorală .
Pe 27 iulie, s-a anunţat Comisia . Preşedinte-
Oconel Cireş ( primpreşed. al Īnaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie ).Comisia a avut sarcina de a īntocmi , pānă la 15
august, 2 tablouri cu semne electorale ( unul cu semne geometrice ,
altul cu obiecte ) pe care să le publice īn MO īntre 15-25 aug.
[LD: Cf.hotărārii Primăriei Capitalei, Ion
Mihalache, Ion Gigurtuşi soţia, Gh.Brătianu ;Tiberiu
Mihăilescu ş.a. figurau pe lista celor 6000 de
"nedemni" de vot .
Justiţia
postdecembristă ar fi trebuit de mulţi ani să facă reconsiderarea cazului Mihalache
.
Cererea
sa ,ca īnvăţător şi ofiţer de rezervă al armatei
romāne, să plece voluntar pe front pentru eliberarea Basarabiei
şi Bucovinei,īl īnalţă la statura de erou al neamului
romānesc .
Cei ce l-au
pedepsit "legal" pentru gestul său patriotic (cf. legii
electorale )- magistraţii de
la Judecătoria de Ocol din Topoloveni şi cei de la Tribunalul
din Cāmpulung-Muscel - ar
trebui să figureze īn istoria locală ca ticăloşi
oportunişti şi trădători
de ţară şi de neam
Cu acest episod "electoral" , Ion Mihalache -
īnvăţătorul haretist , fondatorul partidului
ţărănist, vice-preşed. al PNŢ, parlamentar īn toate
legislaturile interbelice, prim-ministru şi ministru īn Romānia Mare
-īşi īncepea Golgota destinului . ]
/ Pe 18 sept., īmpiedicat
să-şi publice contestaţia īn presă , Ion Mihalache o
depune la Judecătoria de Ocol din Topoloveni .
/Pe 28 sept.,Judecătoria de Ocol
din Topoloveni judecă contestaţia
lui Ion Mihalache ,amānānd procesul .
/ Pe 8 oct.,īl declară <nedemn
de a vota şi de a fi ales >,datorită faptului că
a cerut <de bunăvoie să lupte pe frontul de
răsărit >
/ Pe 16 oct.'46, Tribunalul (secţia a II-a ) din Cāmpulung-Muscel admite recursul
lui Ion Mihalache īmpotriva hotărārii de la Topoloveni.
/ Pe 23 oct., īn aşteptarea verdictului
Tribunalului din Cāmpulung , Scānteia cere imperativ
<Mihalache trebuie scos din
viaţa politică . >
/Pe 30 oct,Tribunalul Muscel respinge ca
"nefondat" recursul īmpotriva judecătoriei de ocol
din Topoloveni , Mihalache rămānānd <definitiv nedemn
electoral >
/ Pe 6 nov., Comisia Centrală
Electorală dispune <ştergerea
d-lui Ion Mihalache din lista de candidaţi nr.6 īnregistrat la
biroul electoral al judeţului Muscel la nr. 20069-946 ca fiind
nedemn de a fi ales ,īn conformitate cu dispoziţiunile art. 7
aliniat f. din legea electorală .>
Pe īntinderea unui an, Tribunalul
Poporului a judecat 15 loturi de inculpaţi
( īn majoritate militari, funcţionari de stat ) care participaseră īn
războiul antisovietic şi administrarea Basarabiei, Bucovinei
şi Transnistriei.
Tribunalul Poporului a fost desfiinţat la 28 iunie'46,pe baza Decretului
-lege 455 ,iar prevederile Legii 312 au fost aplicate īn
continuare de către Tribunalul Capitalei , Secţia I Penală
.
[LD: De data aceasta. acest lot este judecat nu de "Tribunalul
Poporului" ci de "Curtea Criminală " din
Bucureşti. Unii din inculpaţi figuraseră şi pe lista
inculpaţilor din procesul "lotului II "( 20 mai ) , fiind deja
condamnaţi. Vezi
pe larg la Tabloul Guvernanţi, demnitari-victime
] ]
/Pe 3 oct'46, la secţia a VIII-a a Curţii
Criminale ( Bucureşti ) īncepe judecarea "lotului de
miniştri antonescieni ,autori ai aservirii Rămāniei la carul
imperialismului fascist german "
Preşed.completului -Damian Ştefănescu ;procurori generali -Octav
Vasiliu, N.Stăvrescu .
Sunt inculpate 18 persoane .
/ Pe 9 oct.'46, se pronunţă
sentinţa ;
/Pe 4 iul.'47 , se desfăşoară
judecarea recursurilor ,īn faţa Curţii de Casaţie,
secţia a II :
[ LD: un scenariu-semnal a prefaţat introducerea
legii : "demascarea" unor "sabotori"
īn Scānteia ; un "succes muncitoresc"
īn luptă cu reacţionarii ; o hotărāre a Plenarei CC al PCR privind combaterea speculei şi o lege
anunţată de ministrul Justiţiei .
Īn
materie de legiferare privind
infracţiunile săvārşite de civili ,Lucreţiu
Pătrăşcanu a hotărāt ,pur şi simplu , transferarea
competenţei Curţilor Marţiale, la Tribunale
Populare, "instanţe speciale" propuse
de sindicate .
Acestei
legi i-au căzut victimă mii de moşieri ,
negustori, industriaşi ( pānă la efectiva naţionalizare din
1948 ) , zeci de mii de ţărani declaraţi "chiaburi"
sau mijlocaşi , cărora , pe lāngă condamnare, li s-au
confiscat averile .
Nu
ştim unde se păstrează arhivele proceselor judecate de "tribunalele
populare" .
Dacă ele s-ar fi deschis
cercetării şi publicării după 1989, sutele de mii
de procese de "retrocedare"
n-ar fi fost tergiversate pānă īn zilele noastre, sau n-ar fi
fost respinse īn serie .
De data
aceasta de o justiţie "democrată" . ]
/Pe 4,5 oct., Silviu Brucan continua
seria "demascărilor" cu Ghiţă Popp (
fruntaşPNŢ )
/ Pe 7 oct.,era
anunţată arestarea a 38 de proprietari de batoze şi mori
din jud.Alba (care refuzaseră să predea la colectare cotele din uium
) şi 20 de "traficanţi de cereale " din
jud.Dolj , pretorul plăşii
Bārca ,un preot şi un plutonier de jandarmi , acuzaţi că <instigă
contra colectărilor >
/Pe 12 oct.,era anunţat "un
succes muncitoresc" :Ghiţă Popp era īnlăturat din Consiliul de
administraţie de la fabrica chimică "Mărăşeşti"
,fiind anunţată anchetarea sa de o "comisie mixtă
" ,formată din autorităţi şi muncitori
, sub īnvinuirea de sabotaj.( Scānteia , 12 oct.'46 )
/Pe 14 oct., Plenara CC al PCR
stabilea să fie iniţiate o serie de < acţiuni energice
pentru combaterea speculei >
/ Pe 16 oct.'46, Pătrăşcanu
anunţa apropiata terminare a legii
,avertizānd că pedepsele
prevăzute urmau să fie
severe , rapide şi masive .."Speculanţii " urmau
să fie judecaţi de "instanţe speciale" propuse
de sindicate , iar constatarea infracţiunilor putea fi
făcută atāt de organele oficiale cāt şi ale
populaţiei civile.
/Pe 17 oct.'46,presa comunistă s-a
grăbit să publice ante-proiectul de lege, īn domeniul
alimentaţiei ( la care se
adăugau alte speţe ).
Urmau să fie pedepsiţi cu muncă silnică pe
viaţă şi amendă īntre 10 milioane şi 10
miliarde , cei ce "distrugeau produsele" , comercianţii
care "doseau" alimentele, cei ce īndemnau la
īncălcarea obligaţiunilor legale cu privire la predarea produselor , mandatarii
şi colectorii care <le īnsuşesc , sustrag ,trafică
,īntrebuinţează sau schimbă destinaţiunea lor
legală> , cei ce <deţineau cantităţi
mai mari decāt nevoile > , cei ce confecţionau cartele şi bonuri false.
Erau pedepsiţi cu muncă
silnică īntre 5-25 ani şi amendă īntre 5 -500 milioane : cei ce <vānd produse a căror
vānzare nu este permisă > , cei
ce <refuză să vāndă īn cantităţile şi
calităţile şi īn ordinea stabilită de autorităţi
> şi cei ce < pretind
un preţ superior celui stabilit de acestea > .
Procesele - se prevedea īn
proiect - urmau să fie judecate de "instanţe
speciale" , alcătuite de un magistrat preşedinte
şi doi membri traşi la sorţi de pe listele propuse de
sindicate .
Constatarea
infracţiunilor - se specifica īn proiect - urma să se facă de organele oficiale şi de cele ale
populaţiei civile.
Această lege - explica Lucreţiu
Pătrăşcanu ,īn expunerea de motive- nu era īndreptată īmpotriva
ţărănimii ,adică a producătorilor , ci a "intermediarilor"
şi a "negustorilor" .
Rostul ei era să apere "nu
numai pe consumatori , ci şi pe producători" , iar <gravitatea
pedepselor prevăzute īn textul decretului-lege arată că
dorim ca represiunea să fie nu numai rapidă , ci şi masivă
, după īnsăşi gravitatea crimei comise
>
/ La cāteva zile , PNL īşi
exprimă opinia dānd un judicios avertisment : noua lege era
categoric <o puternică
armă politică , nu atāt prin gravitatea pedepselor ce se
aplică, ci mai ales prin organizarea de instanţe
judecătoreşti > , urmānd ca justiţia să se
distribuie nu de magistraţi , ci de sindicate ,
fără a se mai călăuzi de texte de legi, pentru că <factorul
politic va fi cel determinant īn darea hotărīrii .>
( Liberalul, 20 oct.'46. )
[LD: Cf.hotărārii Primăriei Capitalei, Ion
Mihalache figura pe lista celor 6000 de "nedemni" de vot .
Cererea sa ,ca īnvăţător şi ofiţer de rezervă
al armatei romāne, să plece voluntar pe front pentru eliberarea
Basarabiei şi Bucovinei,īl īnalţă la statura de erou al
neamului romānesc .Cei ce l-au pedepsit pentru gestul său
patriotic,trebuie şi ei cunoscuţi ca ticăloşi
trădători de ţară şi de neam. Cāt despre Tribunalele
din Topoloveni , Muscel şi Cāmpulung
-ar trebui să figureze pe lista tribunalelor nedemne
.
Cu acest
episod, Ion Mihalache - animatorul mişcării
ţărăniste, vice-preşed. al PNŢ, parlamentar , prim-inistru şi ministru
īn Romānia Mare -īncepea calvarul vieţii sale.
Justiţia postdecembristă ar fi trebuit de mulţi an să
facă reconsiderarea cazului Mihalache.]
- Pe 18 sept., īmpiedicat
să-şi publice contestaţia īn presă , Ion Mihalache o
depune la judecătorie.
- Pe
20 sept., Tudor Olaru -"demascatorul" de serviciu de la Scānteia -
publică scrisoarea semnată de Ion Mihalache, datată 23
iunie 1941, prin care solicita Marelui Stat Major
să dispună mobilizarea sa la
un din unităţile combatante .
Īn baza acestui document "compromiţător"
, comuniştii au dispus excluderea din viaţa politică a
<voluntarului hitlerist şi provocatorului de
război civil Ion Mihalache >ca un act "de
apărare" a democraţiei romāneşti ( Scānteia )
-Pe 28 sept., la Judecătoria de Ocol
din Topoloveni se judecă contestaţia lui Ion Mihalache
.
Procesul se amānă . Pe 8 oct., īl
declară <nedemn de a vota şi de a fi ales
>,datorită faptului că a cerut <de bunăvoie să
lupte pe frontul de răsărit >
- Pe 16 oct.'46, Tribunalul (secţia a II-a ) din Cāmpulung-Muscel admite recursul lui Ion Mihalache
īmpotriva hotărārii de la Topoloveni.
- Pe 23 oct., īn aşteptarea verdictului
Tribunalului din Cāmpulung , Scānteia cere imperativ
<Mihalache trebuie scos din
viaţa politică . >
- Pe 30 oct,Tribunalul respinge ca "nefondat"
recursul īmpotriva judecătoriei de ocol din Topoloveni ,Mihalache
rămānānd <definitiv nedemn electoral >
- Pe 11 nov.,la Curtea
Marţială ,completul de judecată al Curţii de
Casaţie şi Justiţie Militară , īncepe judecarea
procesului conducătorilor şi membrilor organizaţiilor de
rezistenţă.
Preşed.:g-ral
V.Atanasiu ;procurori :g-ral Gr.Nicolau şi col.Alex.Burada .
- Īn boxă se află 57
inculpaţi ( din 91 citaţi ) , īn frunte cu g-ral Aurel Aldea, din
organizaţiile
Sumanele Negre
,Mişcarea Naţională de Rezistenţă , Haiducii lui Avram
Iancu şi Grupa de rezistenţă Sinaia.
- Printre apărători :av.I.Melinte,
Emil Ottulescu ,Ella Negruzzi , Aznavorian ,Aurel Bentoiu ş.a Printre
martori :Iuliu Maniu , Dinu Brătianu ,C.Titel-Petrescu ,Bebe
Brătianu ,Petru Groza .
- Pe
18 nov.,īn preziua alegerilor parlamentare , completul special al Curţii
de Casaţie şi Justiţie
Militară,pronunţă sentinţa :28 de
acuzaţi sunt condamnaţi la muncă silnică pe
viaţă ; 2 acuzaţi la 20 de ani muncă silnică
.15 ani īnchisoare ( 4 persoane ) ;10 ani īnchisoare ( 2 persoane
) 5 ani ( alţii ) .
G-ral Mihail Lascăr- ministerul de
Război
Lucreţiu
Pătrăşcanu - ministru la Justiţie .
Teohari Georgescu, Ion
Burcă, Marin Florescu - la Interne
N.Carandino (dir )şi I.Filip
daţi īn judecată
ptr.calomnie şi defăimare de către Gheorghiu
Dej. Procesul se judecă la Secţia a II-a a Curţii
Civile Constituţionale. Se desfăşoară o
impresionantă luptă īntre avocaţii acuzării şi
cei ai apărării . Procesul se amānă Īn perioada
următoare , cca 30 avocaţi ai
apărării sunt
daţi afară din barouri .
150 delegaţi ai
magistraţilor din īntreaga ţară
hotărăsc afilierea la CGM <pentru a se integra
astfel īn lupta hotărītă pentru democratizarea justiţiei
. > ( Scānteia, 16 dec.'46 )
-Pe 10 ian.'47 , Curtea de Casaţie
şi Justiţie Militară , sub conducerea g-ral Păiş,decisese mutarea procesului de la Iaşi la
Bucureşti .
-Pe 27 martie:Lucr.Pătrăşcanu
( ministr.Justiţiei ) la o interpelare la Cameră ,anunţase
că īn curānd va īncepe procesul .
-Pe 1 apr.,Pătrăşcanu
răspunde la o altă interpelare ,că a luat toate măsurile
pentru a pune sub acuzare pe cei vinovaţi ,delegānd cu anchetarea pe
"destoinicul acuzator public " īn procesele Antonescu
şi g-ral Macici -Dumitru
Săracu .
-Pe 2 apr.,la Tribunalul Militar ,
Corpul II Armată , maiorul magistrat Iorgu Popescu , īntocmeşte Referatul
de trimitere īn judecată a principalilor inculpaţi :G-ral
Leoveanu ( ex-dir. g-ral al Poliţiei ) ,g-ral Barrozi , g-ral Stamatiu
, col Coculescu ( ex-prefect de Iaşi ) ,col Captaru (ex-primar
de Iaşi ) .Pe lista martorilor citaţi figurează :C.Pantazi (
ex-ministru de Război ) ,Eugen Cristescu ( ex.Serv.secret de
Informaţi ) ,Radu Lecca ( ex-comisar pentru probleme evreieşti ) .
-Pe 6 apr.,Parchetul Tribunalului
Militar dresează trimiterea īn judecată a primului lot de
92 inculpaţi (bărbaţi şi femei ) ,acuzaţi că au săvārşit masacrele
de la Iaşi , Stānca-Roznoveanu şi Mărculeşti -Soroca.Ordinul
de trimitere īn judecată a fost semnat de G-ral Nicolau ( comand. Corpului II
Armată ).
-19 iunie.Īncepe procesul g-ralilor
Leoveanu şi Stravescu ,
acuzaţi de masacrele de la Iaşi , Stānca Roznovanu şi
Mărculeşti, pe baza declaraţiilor inculpaţilor şi
pieselor de la dosar.
Interogatoriul a fost luat de g-ral Argeşanu (
peocuror general special ) care a dispus arestarea şi trimiterea īn
judecată a g-ralului Emanoil
Ionescu .
-30 iunie.Nestor Ignat :odată cu masacrele de la
Iaşi , "călăii antonescieni şi-au inaugurat opera
ce avea să ducă ţara īn prăpastie " ( Scānteia ,30
iun.'47 )
Tribunalul Poporului a rejudecat
procesul fostului şef al Brigăzii Siguranţă din
Poliţia Prefecturii , Sava Dumitrescu , condamnāndu-l la muncă
silnică pe viaţă şi degradare civică.
-Inculpaţi :g-ral
Georgescu Petre , col Sorescu Dumitru ,lt.Mircea Madgearu ,lt.Sever Andrei
Mureşanu ,plut.mj.Ştefan Buzac ,serg-mj.Ion Popa,plut.mj.Vasile
Popescu, īnvinuiţi de
"
crima de păstrare de arme, crimă de complot,de distrugere civilă
şi militară a unităţii şi independenţei statului "
-Completul de judecată :g-ral Emanoil Ionescu
(preşed.),g-ral
N.Cambrea, Şt.Bardan (inspector de infanterie ) , Dumitru Romulus(
comandant Corp 6 Armată ) ,Stănculescu
( comandant Corp 4 Armată ), g-ral Paul Alexiu
(procuror general special ).
-Pe 28 apr., se dă sentinţa. Inculpaţii
sunt condamnaţi cu pedepse īntre 25-4 ani temniţă grea.
( Succesoarea fostei Uniuni
Internaţionale a Juriştilor, fondată īn 1929 )
[ LD: esenţa "justiţiei de clasă"
comunistă reprezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu
: fermitate īmpotriva reacţiunii. Fie şi formal, un ministru al
Justiţiei ar fi trebuit să ceară celei de a treia puteri īn stat
, legalitate, dreptate , onestitate, corectitidune, īn actul de
justiţie.
Secţia romānă este coordonată
de Stelian Niţulescu (secretarul secţiei , viitor ministru al
Justiţiei , īn '49 ), D.Frumuşanu ( consilier la Īnalta
Curte de Casaţie ), Paraschivescu-Bălăceanu
( decanul Baroului Ilfov ).Cu acest prilej,
ministrul Justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu , cerea
juriştilor <o atitudine
fermă, teoretic şi practic, īmpotriva reacţiunii. >
[LD:ar trebui să se observe că Legea 312
( din 21 apr.'45 ) rămāne mereu valabilă :Ei i se aduc unele
modificări şi schimbă
doar instanţa de judecată .După desfiinţarea Tribunalului
Poporului ,trecuse īn competenţa Tribunalului Capitalei
,Secţia I Penală.Īn noua variană, trece īn
competenţa Curţilor de Apel.]
/Adunarea Deputaţilor
votează Legea 291 <de urmărire şi sancţionare a celor vinovaţi de
crime de război sau īmpotriva păcii ori umanităţii >care
prevedea ca judecarea faptelor prevăzute īn Legea 312
să se facă de secţiunile cu competenţă
criminală ale Curţii de Apel Bucureşti sau ale Curţii de Apel
Cluj, mandatele de arestare urmānd a fi emise de procurorul general .
[LD:pentru context şi prevederi,
vezi la Tabloul Genocidul comunist ]
...Pentru "sabotorii
stabilizării", s-au
organizat "instanţe
de sabotaj " , care judecă şi condamnă īn regim
de urgenţă.
Pe 30 august , 6 sabotori ai
stabilizării sunt condamnaţi la 8 ,respectiv 5 ani de
īnchisoare ; la Suceava , un avocat al apărării dintr-un asemenea proces,este plimbat
(de un grup de muncitori ) pe
străzile oraşului cu o placardă de gāt pe care scria:<Eu
apăr pe sabotori>( Scīnteia , 30 aug.'47 )
Sorin Toma , īn oficiosul
PCR , sugerează ideea că justiţia trebuia
curăţată de < balastul elementelor ostile poporului
>, pentru ca < să pătrundă suflul nou al
elementului popular > De
aceea se impuneau instanţe şi texte procedurale potrivite
<ca să fie zdrobite repede şi fără cruţare
. > ( Scīnteia, 22 aug.'44 )
[LD: Din convingere, din frică sau din oportunism
,avocaţii argeşeni abdică la unul din principiile
fundamentale ale justiţiei : dreptul la apărare. Īnaintarea
unor astfel de Memorii s-a practicat - la indicaţiile ministerului Justiţiei
- īn majoritatea judeţelor , pentru a induce īn opinia publică o
presiune profesională "de jos īn sus" ]
Īn şedinţa profesională
convocată la Piteşti , avocaţii iau īn dezbatere un Memoriu
īn care se cerea ca "sabotorii" să nu mai aibă dreptul la
apărare .
Avocaţii M.Naumescu , Popescu-Albotă şi Iosif Elias
argumentează şi impun
Moţiunea.
Avocaţii G.Ghinea ( PNL
-Brătianu ) , G.Stănculescu , M.Abramovici , Marin Constantinescu
,V.Văslănescu , Dumitru Grigorescu, Ion Gheorghe şi N.Gorovici
( PNŢ) se opun,. invocānd dreptul oricărui
cetăţean la apărare .Īn finalul şedinţei <avocaţii
progresişti din Baroul Argeş , care sunt īn majoritate
zdrobitoare, īi vor demasca şi elimina din rāndurile lor >
[ LD:La indicaţiile lui Pătrăşcanu ,
această comisie va face "marea democratizare " īn barouri, eliminānd pe
toţi "opozanţii" şi "indezirabilii"
regimului, sub diverse pretexte şi etichete.
Cum ,prin
excelenţă, mulţi avocaţi fuseseră militanţi īn
sistemul pluralist partidist - fie deputaţi, fie diplomaţi, fie
şefi sau membri īn organizaţii
- ei au constituit o categorie extrem de expusă tuturor valurilor
de represiune. ]
Printr-o decizie ,Lucreţiu
Pătrăşcanu numeşte Comisia de reorganizare a
barourilor.
Din ea fac parte : C.Paraschivescu-Bălăceanu
( decanul Baroului Ilfov ), C.Carcali, Stelian Niţulescu, Al.Manoliu, Ana Ciobanu , Paul
Iliescu, Eugen Ionescu , M.Witzman,Bărcănescu
[LD: prin felul cum a fost constituit "lotul
complotiştilor " , prin stabilirea celor "3
cercuri concentrice " , prin instrumentarea capetelor de
acuzare, s-a urmărit nu numai distrugerea
PNŢ-ului ci şi implicarea şi compromiterea aparatului
diplomatic , pentru a putea fi excluşi din guvern ministrul Gheorghe
Tătărăscu şi ceilalţi miniştri liberali Vezi pe larg la tabloul Genocidul comunist
] .
/Rechizitoriul i-a acuzat că erau
constituiţi īn trei "cercuri concentrice "care
complotaseră īmpotriva statului :unul,al partidelor democratice ,
īn frunte cu Maniu şi Mihalache , care urmăreau pregătirea unei
insurecţii ; al doilea ,al rezistenţei din străinătate
, format din Vişoianu, Buzeşti, Cretzeanu şi Gafencu ;al
treilea , al "funcţionarilor răzvrătiţi "
, format dintr-un mic grup de tineri diplomaţi de la Ministerul
de Externe .
/Sentinţa (13 nov.47).
După eliminarea din guvern a
miniştrilor liberali tătărăscieni .
Titular la Justiţie, tot Lucreţiu
Pătrăşcanu .
-18 nov.:Lucreţiu
Pătrăşcanu (Justiţie ) prezintă pr.de lege īn
guvern.
-28 nov.Parlamentul votează legea.
Pătrăşcanu argumentează cu acel prilej
"esenţa" legii :
< prin prezenţa reprezentanţilor
aleşi ai maselor muncitoare de la oraşe şi sate care devin judecători
cu drept hotărītor īn Tribunale şi Curţi ,justiţia
devine īntr-adevăr populară .>
-Īntr-un articol explicativ privind cine poate
să fie , ce va face şi ce drepturi va avea , oficiosul PCR ţinea
să sublinieze că <nici chiaburii, nici negustorii , nici
funcţionarii nu a dreptul să fie judecători populari >, iar
<asesorul popular n-are nevoie să
cunoască multă carte şi legi multe. Astea le
ştie judecătorul.> El trebuie<să judece
după mintea şi conştiinţa lui > (Scīnteia , 12 dec.'47 )
MAN
votează legea.Cei ce au manifestat "atitudini
antidemocratice" ,nu vor mai fi īnscrişi īn Colegiile de
avocaţi .
Lucreţiu
Pătrăşcanu - ministru la Justiţie ;
[Teohari Georgescu, Ioan Popescu,
Grig.Geamănu - la Interne ]
[ LD: Acest grupaj de legislaţie represivă va fi
plasat , fie aici - 1948 -, fie la sfārşitul anului
1959. El ar trebui pus la punct ,completat ,datat , pentru
că a fost alcătuit din cioburi , deoarece figurează īn variante deosebite īn lucrările de memorialistică
şi de istorie .
Cert este
că legislaţia represivă a suferit diverse
modificări, adăugiri, reformulări, pe parcursul īntregii
perioade.
După
ştiinţa noastră,nu credem că Parlamentul actual
sau Ministerul de Justiţie
să fi īntreprins studii privind evoluţia legislaţiei
represive īn statul totalitar comunist.]
[ LD: Codul Penal s-a combinat cu
articole din Codul de Justiţie Militară (CJM) )
,cu Decrete -legi ( nr 16/'49, nr.31 /'49 ,nr.6 /'50, nr.199
/50 , nr 163 /50 , 61 /'59 ş.a. ), cu Ordine secrete (ale Guvernului,
ale MAI sau ale DGSP din
'52, '55, '59 ) Pe baza lor au fost arestaţi şi
condamnaţi sutele de mii de oameni ]
art.25, pct.6 : confiscarea
totală a averii personale
art.58-degradarea
civică (pierderea drepturilor )
art.121- " crima de
acte de teroare şi constituire de bandă īn scop
terorist "
art.151 -
art.157 - deţinere
ilegală de arme
art.166 -infracţiunea
de propagandă contra
orānduirii socialiste
art.209 * - "crima de uneltire īmpotriva
ordinii sociale" sau "pentru schimbarea ordinii sociale"
;
art.267(? )-pentru" trecerea
frauduloasă a frontierei"
art .325 pentru "răspāndire
de publicaţii interzise" ;
art.327 pentru delictul de
"instigare publică".
-------------------------------------
* [ LD: Varianta iniţială
a art.209 :
<Constituie delictul de uneltire
contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu īnchisoare
corecţională ,
I.De la 6 luni la 3 ani şi interdicţie
corecţională de la 1 la 3
ani , fapta de a propovădui prin
viu grai schimbarea formei democratice
de guvernămānt al statului .
II.De la 3 la 7 ani
şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani ,
a)faptul de a face
propagandă pentru răsturnarea īn mod violent a ordinei
sociale existente īn stat ;
b)faptul de a
constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat precedent
, fie că au sau nu caracter internaţional ;
c)faptul de a lucra prin mijloace
violente pentru a produce teroare ,teamă sau dezordine publică
cu scopul de a schimba ordinea economico-socială a Romāniei
;
III.Se pedepsesc cu muncă
silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică de la 5 la 10
ani ,cei ce iniţiază,
organizează ,activează sau participă la organizaţii de
tip fascist ,politice,militare sau paramilitare .
IV.Se pedepsesc cu īnchisoare
corecţională şi interdicţie corecţională de la 1
la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din
organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă
ori īntreprind acţiuni īn favoarea acelor organizaţii, a
membrilor ori a scopurilor urmărite de ele .>
[ LD: varianta din
'52 :
<Art.209.Constituie
infracţiune de uneltire contra ordinii sociale şi se
pedepseşte :
1.cu muncă
silnică de la 15-25 ani şi degradarea
civică de la 5-10 ani, faptul de a iniţia sau constitui ,īn
ţară sau străinătate, organizaţii sau
asociaţii care au drept scop schimbarea ordinii sociale
existente īn stat sau a formei de guvernămānt democratic,
ori de a activa īn cadrul unei asemenea organizaţii sau asociaţii
,ori de a adera la aceasta .
Cānd fapta prezintă un
caracter deosebit de grav, pedeapsa este cu moartea .
2.cu īnchisoare
corecţională de la 3-10 ani şi interdicţie
corecţională de la 3-5 ani :
a.)faptul de a face propagandă
,agitaţie ,sau de a īntreprinde orice acţiuni politice
pentru schimbarea ordinii sociale existente īn stat sau a formei de
guvernămānt democratice sau din care ar rezulta un pericol pentru
securitatea statului ;
b.) faptul de a ajuta
īn orice mod vreo organizaţie sau asociaţie din cele arătate la
pct.1 ori de
a face propagandă sau īntreprinde acţiuni
īn favoarea acestora sau a membrilor lor .
c.)faptele de ponegrire
,calomniere sau defăimare īn public cu privire la orānduirea
socială şi de stat şi organizaţiile
obşteşti , cānd acestea sunt săvārşite fie de o
singură persoană īn mod organizat ,fie de către două sau
mai multe persoane asociate .
Īn cazul cānd faptele
prevăzute la lit.a.şi b. prezintă un caracter deosebit de grav ,
pedeapsa este de muncă silnică de la 5-25 ani
.Tentativa se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.>
[LD:adausuri
introduse īn '59 :
Īn anii următori , pedeapsa de la
al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani ( 1957 )
apoi
s-a introdus pedeapsa cu moartea ( 1959 ) .
< Secţiunea 1 bis.Subminarea
economiei naţionale şi sabotajul
contrarevoluţionar.
Art.209 (1 )-Subminarea
economiei naţionale săvārşită prin folosirea
instituţiilor sau īntreprinderilor de stat ,ori sabotarea
activităţii normale a acestora īn folosul foştilor
proprietari sau organizaţiilor capitaliste interesate ,se pedepseşte
cu muncă silnică de la 5-25 de ani şi confiscarea averii .
Īn cazul cānd faptele au provocat sau puteau să provoace urmări
deosebit de grave ,pedeapsa este moartea şi confiscarea averii.>
<Art.209 (2) Distrugerea
sau degradarea de
natură să submineze economia naţională ,prin
explozii, incendii sau orice alte mijloace, a fabricilor, uzinelor,
maşinilor, căilor de comunicaţie ,apeductelor,
instalaţiilor telefonice, telegrafice sau radiofonice, a materialelor, a
construcţiilor ,produselor industriale ,produselor agricole sau a altor
asemenea bunuri care servesc interesele obşteşti, se
pedepseşte cu muncă silnică de la 5-25 ani şi
confiscarea averii.
Īn cazul cānd fapta a
provocat sau putea să provoace urmări deosebit de grave
,pedeapsa este moartea şi confiscarea averii >.
<Art.209 (3 ).Neīndeplinirea
cu ştiinţă sau īndeplinirea voit neglijentă a anumitor
obligaţii de natură a submina regimul de democraţie
populară, constituie infracţiune de sabotaj
contrarevoluţionar şi se pedepseşte cu muncă
silnică de la 5-25 ani şi confiscarea averii .
Īn cazul cānd fapta a
provocat sau putea provoca urmări deosebit de grave, pedeapsa este
moartea şi confiscarea averii>
<Art.209 (4 ) -tentativa
de săvārşire a infracţiunilor prevăzute īn art.209 (1 )
şi (2 ) -se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.>
[LD: de
vazut, cu peste 450 articole. Este
foarte des invocat īn motivarea sentinţelor ,pentru diverse
delicte :crime de război, regimul
armelor, agitaţie clandestină , instigare , pericol ptr.securitatea
statului etc etc.
Invocat după indicarea pedepselor prevăzute īn Codul Penal, apărea combinat cu Decrete -legi, Ordine, Decizii
,Ordonanţe (deseori cu caracter secret ) ale Guvernului, ale MAI,
ale DGP.
[ LD: Combinată cu Legea 312
/'44 şi alte legi şi decrete anterioare (legile excepţionale din perioada 1938- '39 ) şi ulterioare
( Legea 16 / 1949 )- a
stat la baza condamnării la moarte a membrilor grupărilor
de rezistenţă din munţi ]
[ LD: "Crima contra păcii
" penalizată pentru unele acţiuni militare şi
de rezistenţă īn
lunile dinaintea ieşirii armatei romāne din războiul antisovietic (1 mai-23 august 1944 )pe teritoriul
Bucovinei şi Basarabiei reocupate
de sovietici, pentru < efectuarea incursiunilor īn Uniunea
Sovietică şi a lucrărilor de spionaj >
Cu acest
decret au fost arestaţi şi condamnaţi numeroşi
militari ai armatei şi civilii din zonă , consideraţi a fi printre
primii <duşmani ai URSS şi Armatei Roşii eliberatoare.>
[ LD: Ordinul pe baza căruia s-a procedat la arestarea
concomitentă a peste 3.000 persoane
īnvinuite de "activitate legionară" , mai ales
studenţi din centrele universitare, elevi din licee,
foşti legionari semnalaţi
pe "liste" , de departamente diverse .
--------------------------
- Avram Bunaciu-ministru la Justiţie ( pānă īn 9 aug.'49
)
- Stelian Niţulescu - la Justiţie
- Teohari Georgescu -la Interne
("desărcinat" pe 28 mai'52 )
Alexandru Drăghici- ministru la Interne
(28 mai- 20 sept.52 )
Pavel Ştefan -ministru la Interne
(din 20 sept.'52 )
Alexandru Drăghici- ministrul Securităţii
Statului ( din 20 sept.'52 )
Prin decret se acorda Direcţiei
Generale a Poliţiei şi Inspectoratului General de
Jandarmi competenţă exclusivă īn
cercetarea şi urmărirea speţei de "sabotaj"
sau "speculă" economică .
Ministru de interne-Teohari Georgescu
;ministru de Justiţie-Avram
Bunaciu .
Virgil Stănescu -subsecretar de
Stat pentru Ordine şi Siguranţă ;
Ion
Burcă -subsecretar de Stat pentru Administraţie .
Prin această lege, după modelul
celei sovietice, DGSP devine poliţia politică a Romāniei.
[ Vezi
pe larg la MAI, Securitatea comunistă ]
< Art.1.Īn cadrul Ministerului
Afacerilor Interne se īnfiinţează Direcţia Generală
a Securităţii Poporului .
Art.2.DGSP are ca īndatoriri :
Apărarea cuceririlor
democratice şi asigurarea securităţii RPR , contra
uneltirilor duşmanilor din interior şi exterior .[ ...]
Art.4.Ofiţerii de
securitate sunt singurii competenţi a instrumenta īn infracţiunile
ce primejduiesc regimul democratic şi securitatea poporului .> [...]
[LD: textul acestor
articole figurează īn variante
deosebite , īn lucrările de memorialistică şi de
istorie,pentru că au suferit diverse modificări, adăugiri,
reformulări .
Īn
majoritatea sentinţelor politice, după 1948, se va invoca art.209
-pentru<uneltire īmpotriva ordinii sociale> sau <pentru schimbarea ordinii sociale
> ; art 325 pentru <răspāndire de publicaţii
interzise > , art.327 pentru <instigare publică
>
.Ele s/au
combinat cu Ordinele secrete (ale Guvernului, ale MAI sau ale
DGSP din 1952, 1955, 1959 ) ,pe baza cărora au fost arestaţi şi
condamnaţi sute de mii de oameni ]
Iată cum era formulată varianta
iniţială a art.209
:
<Constituie delictul de uneltire
contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu īnchisoare
corecţională ,
I.De la 6 luni la 3 ani şi interdicţie
corecţională de la 1 la 3
ani , fapta de a propovădui prin
viu grai schimbarea formei democratice
de guvernămānt al statului .
II.De la 3 la 7 ani
şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani ,
a)faptul de a face
propagandă pentru răsturnarea īn mod violent a ordinei sociale
existente īn stat ;
b)faptul de a constitui
sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat precedent , fie
că au sau nu caracter internaţional ;
c)faptul de a lucra prin mijloace
violente pentru a produce teroare ,teamă sau dezordine publică
cu scopul de a schimba ordinea economico-socială a Romāniei ;
III.Se pedepsesc cu muncă
silnică de la 10 la 25 ani şi degradare civică de la 5 la 10
ani ,cei ce iniţiază,
organizează ,activează sau participă la organizaţii de tip
fascist ,politice,militare sau paramilitare .
IV.Se pedepsesc cu īnchisoare
corecţională şi interdicţie corecţională de la 1
la 3 ani ,cei care ,fără să facă parte din
organizaţiile prevăzute la aliniatul III , fac propagandă
ori īntreprind acţiuni īn favoarea acelor organizaţii, a
membrilor ori a scopurilor urmărite de ele .>
[ LD
Īn anii următori ,
pedeapsa de la al.II, litera b) s-a majorat la 15-20 de ani ( 1957 ),
apoi s-a introdus pedeapsa cu moartea ( 1959 ) .iată o Iată
cum era formulată varianta din 1952 :
<Art.209.Constituie
infracţiune de uneltire contra ordinii sociale şi se
pedepseşte :
1.cu muncă
silnică de la 15-25 ani şi degradarea
civică de la 5-10 ani, faptul de a iniţia sau constitui ,īn
ţară sau străinătate, organizaţii sau
asociaţii care au drept scop schimbarea ordinii sociale existente
īn stat sau a formei de guvernămānt democratic, ori de a activa īn
cadrul unei asemenea organizaţii sau asociaţii ,ori de a adera la
aceasta .
Cānd fapta prezintă un
caracter deosebit de grav, pedeapsa este cu moartea .
2.cu īnchisoare
corecţională de la 3-10 ani şi interdicţie
corecţională de la 3-5 ani :
a.)faptul de a face propagandă
,agitaţie ,sau de a īntreprinde orice acţiuni politice
pentru schimbarea ordinii sociale existente īn stat sau a formei de
guvernămānt democratice sau din care ar rezulta un pericol pentru
securitatea statului ;
b.) faptul de a ajuta
īn orice mod vreo organizaţie sau asociaţie din cele arătate la
pct.1 ori de
a face propagandă sau īntreprinde acţiuni
īn favoarea acestora sau a membrilor lor .
c.)faptele de ponegrire
,calomniere sau defăimare īn public cu privire la orānduirea
socială şi de stat şi organizaţiile
obşteşti , cānd acestea sunt săvārşite fie de o
singură persoană īn mod organizat , fie de către două sau
mai multe persoane asociate .
Īn cazul cānd faptele
prevăzute la lit.a.şi b. prezintă un caracter deosebit de grav ,
pedeapsa este de muncă silnică de la 5-25 ani
.Tentativa se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.>
[LD:iată adausuri
introduse īn 1959 :
Secţiunea 1 bis.< Subminarea
economiei naţionale şi sabotajul contrarevoluţionar>
<Art.209 (1 )-Subminarea
economiei naţionale săvārşită prin folosirea
instituţiilor sau īntreprinderilor de stat ,ori sabotarea
activităţii normale a acestora īn folosul foştilor
proprietari sau organizaţiilor capitaliste interesate ,se pedepseşte
cu muncă silnică de la 5-25 de ani şi confiscarea averii .
Īn cazul cānd faptele au provocat sau puteau să provoace urmări
deosebit de grave ,pedeapsa este moartea şi confiscarea averii.>
<Art.209 (2) Distrugerea
sau degradarea de
natură să submineze economia naţională ,prin explozii,
incendii sau orice alte mijloace, a fabricilor, uzinelor, maşinilor,
căilor de comunicaţie ,apeductelor, instalaţiilor telefonice,
telegrafice sau radiofonice, a materialelor, a construcţiilor ,produselor
industriale ,produselor agricole sau a altor asemenea bunuri care servesc
interesele obşteşti, se pedepseşte cu muncă
silnică de la 5-25 ani şi confiscarea averii.
Īn cazul cānd fapta a
provocat sau putea să provoace urmări deosebit de grave
,pedeapsa este moartea şi confiscarea averii >.
<Art.209 (3 ).Neīndeplinirea
cu ştiinţă sau īndeplinirea voit neglijentă a anumitor
obligaţii de natură a submina regimul de democraţie
populară, constituie infracţiune de sabotaj
contrarevoluţionar şi se pedepseşte cu muncă
silnică de la 5-25 ani şi confiscarea averii .
Īn cazul cānd fapta a provocat sau putea
provoca urmări deosebit de grave, pedeapsa este moartea şi
confiscarea averii>
<Art.209 (4 ) -tentativa
de săvārşire a infracţiunilor prevăzute īn art.209 (1 )
şi (2 ) -se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.>
- Īn rāndul prelaţilor romano -catolici
şi greco -catolici, s-au urzit "procese de spionaj
"
īn
favoarea Vaticanului sau a SUA.
-Cu pretexte aberante, s-au instrumentat o
serie de "procese de spionaj " īn jurul Ambasadelor
americană, engleză, franceză ( ex.300 de elevi şi
studenţi ce frecventau Biblioteca franceză )
, iugoslavă,
turcă.
- Etichetat tot ca "proces de
spionaj " va fi etichetat
şi "procesul marii finanţe" pentru care
se va inventa chiar un "complot
" pentru a condamna un lot eterogen ( oamenii nici nu se
cunoşteau īntre ei ) :un psiholog
universitar (Nicolae Mărgineanu ),un amiral (Horia Măcellariu ),
oameni de afaceri ( Ioan Bujoiu, Alexandru Popp ), " fugari"
īn Occident ( Max Auschnitt ),
consilieri la uzinele Reşiţa, cāţiva legionari pentru tentă " fascistă
" ( Nicolae Pătraşcu )ş.a.
- Pedepsele date de
justiţia comunistă ,au fost pe măsură : muncă
silnică pe viaţă sau 25 de ani detenţie grea .(
Cf. Romulus Rusan, op. cit )
- Marea
Adunare Naţională
votează introducerea pedepsei cu moartea pentru <crimele
īmpotriva securităţii statului şi propăşirii
economiei naţionale >
Delictul era considerat criminal,pentru
că punea īn pericol securitatea statului şi prosperitatea economiei
naţionale ( art. 2, lit.c )
-
Intrau sub incidenţa legii : incendierea sau distrugerea produselor
industriale, agrare sau a pădurilor. ( Buletin
Oficial, nr.12 / '49 )
[LD Īncercăm
să descifrăm ce se ascunde īn spatele acestui Ordin
confidenţial transmis de Gh.Pintilie (g-ral lct la Direcţia
Generală a Securităţii
Poporului )către
lct.col.K.Ambruş (şeful Securităţii Timişoara
)şi mr.Aurel Moiş (şeful Securităţii la
Caransebeş ). Conţinutul Planului Operativ
urma a fi prelucrat ulterior de g-ral Ion Bejenaru (comandantul zonei
IV-Timişoara ) Ordinul a fost transmis către toate unităţile
teritoriale ale Securităţii .
Pe baza
lui s-au alcătuit "Comandamentele Unice"
Documentul este o dovadă explicită
şi argumentată a legăturilor
īntreţesute īntre structurile de putere ale regimului : Partid
-Securitate - Justiţie -Armată.
Ne
lipsesc ordinele "de
linie" , īn care să
apară vreun HCM sau Decret semnate de Petru Groza, legiferate de MAN sau
de Avram Bunaciu (ministrul de Justiţie ), transmise
de Teohari Georgescu (vicepreşed al C.M, ministr de Interne ),aplicate
de Virgil Stănescu (subsecretar de Stat la Interne
,pentru Ordine şi Siguranţă )sau de Ion Burcă
(subsecretar de Stat la Interne , pentru Administraţie
) , aprobate de g-ral Vasiliu-Răşcanu
(ministrul de Război ) şi , deasupra tuturor, "linia"
trasată de Ghrotghiu Dej ( secretar general al PMR ,
şeful judeţenelor PCR ).Undeva , īn vreo arhivă secretizată , ele vor fi
existānd.Din ele , īn viitor, s-ar putea
afla a cui a fost iniţiativa şi cum a fot ea pusă īn
lucru. ]
[ Vezi text integral la tabloul MAI,
Securitate, Miliţie -comunistă ]
< Comandamentul Unic este organul care conduce
īntreaga operaţiune de pe teritoriul fixat
Nici o operaţiune nu
va putea fi luată , atāt de organele de securitate cāt şi de
celelalte organe, fără să ştie una de cealaltă,
atāt īn ce priveşte operaţiunile pentru prinderea bandelor
teroriste, cāt şi celor de evacuare a chiaburilor
, a deblocaţilor ,a elemntelor suspecte etc.>
< Īn ceea ce priveşte evacuarea
elementelor amintite mai sus, se vor īntocmi dinainte liste de
cei propuşi pentru evacuare ,pe care o veţi consulta de
comun acord, mai ales īn această problemă, cu secretariatul
judeţenei PMR, care vă va putea da un ajutor
preţios.>
<Īn ceea ce priveşte colaborarea dintre
organele componente ale Comandamentului Unic, aceasta trebuie să
fie cāt mai strānsă, o īnţelegere cāt mai deplină ,
pentru ca nu cumva să se execute operaţiuni grăbite, care să
dea greş sau să producă īn sānul populaţiei agitaţii
contra organelor ce execută aceste operaţiuni ,datorită acestor
lipsuri.>
MAN votează introducerea pedepsei cu
moartea pentru <crimele īmpotriva securităţii statului
şi propăşirii economiei naţionale
>
[ LD: Acest grupaj de legislaţie represivă va fi
plasat , fie la anul 1948 -, fie la sfārşitul anului
1959. El ar trebui pus la punct ,completat ,datat , pentru
că a fost alcătuit din cioburi , deoarece figurează īn variante deosebite īn lucrările de memorialistică
şi de istorie .Cert este că legislaţia represivă a
suferit diverse modificări, adăugiri, reformulări, pe
parcursul īntregii perioade.
După
ştiinţa noastră,nu credem că, īn prezent, Parlamentul, Ministerul de Justiţie, MAI sau SRI -
īn calitatea lor de posesori de arhive - să fi īntreprins studii
privind evoluţia legislaţiei represive īn statul
totalitar comunist..
[ Vezi
la Genocidul comunist- cronologie, context, etape ]
- 11 apr .La Tribunalul
Poporului sunt numiţi acuzatorii publici : Avram Bunaciu (
şef ) ,
Ion Pora, Vasile
Stoican,Ştefan Ralescu .
- 26 apr.Se publică
lista completă a acuzatorilor publici ,numiţi de Pătrăşcanu
:
Avram Bunaciu, Ion Raiciu ,
Vasile Stoican, M.Mayo, C.Vicol, Stroe Botez, Ioan I.Ioan, Petre Grozdea,
Mihail Popilian, C.Mocanu , H.Leibovici (toţi sunt
avocaţi );
Ion Pora ,Ştefan
Ralescu ( magistraţi ) Camil Surdu ( funcţionar ) ;
Alexandru Drăghici ,
Dumitru Săracu ( muncitori );
LD:nu ştiu ce fel de lege este .Dar este invocată
īn condamnările ce se dau
org.conspirative, pentru culpa de
" uneltire contra Securităţii RPR" şi "nedenunţarea faptelor
ce pun īn pericol securitatea statului " īn completare la art..209 C.P ( ex.la lotul "Gărzile Decebal ",
īn procesul lui Gh.Ionescu ( notarul din Tergova , membru PNL ).
LD:nu ştiu ce fel de lege este .Dar este invocată
īn condamnările ce se dau īn org.conspirativ (ex.la lotul
"Gărzile Decebal ")
Condus de Ion Gavrilă-Ogoranu,
grupul acţiona īn Munţii
Făgăraş.
Peste 20 de luptători -prezenţi sau
īn contumacie - au fost condamnaţi la moarte de Tribunalul
Militar din Braşov.
Episcopii şi
preoţii catolici sunt acuzaţi de < spionaj ,
trădare şi complot īn slujba
Vaticanului > şi < a centrului de spionaj italian
>
[ Vezi tabloul Bisericile-victime
]
După noua reformă monetară ( 28
ian.'52 ) , ministrul de Finanţe Vasile Luca a fost arestat ,
judecat şi condamnat la moarte ( 10 oct.'54 ). Sentinţă
va fi comutată la īnchisoare pe viaţă ( īn
1963 ) .
[ LD:După excluderea din funcţiile de partid a "grupului
deviaţionist de dreapta" Ana Pauker -Vasile Luca şi Teohari
Georgescu ( 26-27 mai ),s-au produs schimbări de cadre īn toate structurile de stat Au
urmat remanieri prin care nomenclatura de partid
şi de stat a fost rotită ] [
Vezi Cronologia generală-genocid ]
Rotirile ,desfacerile de ministere, īnfiinţarea unora noi, s-au
desfăşurat necontenit.
-Stelian Niţulescu - ministru de Justiţie
(2 iun.'52-28 ian.'53 )
- Anton Tatu Jianu - Justiţie (
28 ian.'53- 20 mart.'57 )
[ Vezi
la tabloul PCR şi colaboratorii ]
- MAN a votat legea, īn aceeaşi zi cu remanierea
guvernamentală
Legea prevedea criteriile
de organizare a instanţelor : Curte Populară Supremă,
Curţi Populare (raionale şi orăşeneşti )
care aveau menirea să apere <ordinea socială şi de stat
īn RPR > şi să lupte fără milă <
īmpotriva duşmanilor oamenilor
muncii >.
Pentru a asigura controlul partidului,
Iosif Chişinevschi,Gheorghe Apostol, Chivu Stoica şi Vidraşcu ( vicepreşed.
ai C.M )deveneau şi vicepreşedinţi
ai Tribunalului Suprem .
- Aceeaşi lege
fixa organizarea şi competenţele Procuraturii Militare.
Proces la Poarta Albă
: lot de deţinuţi aleşi pe criterii şi categorii ,ordonat
de Pintilie Bodnarenco; instrumentat la Securitatea din
Constanţa (anchete făcute de Doicaru cu echipa sa )
;preşedinte -procuror Alexandru Petrescu ;
Sentinţa nr. 1 / 1 sept.'52 :trei
condamnări la moarte;Execuţia-10 oct.'52. (La proces sunt aduşi muncitori
īncolonaţi ) .
Instrucţiunile Procuraturii privind
desfăşurarea proceselor la faţa locului , prin care se recomanda
să fie alese <cazurile grăitoare> , iar dosarul să cuprindă dovezi
clare privind < atitudinea duşmănoasă a inculpatului > , īncāt să
stārnească indignarea şi ură asistenţei .
La centrele judeţene, adunaţi īn
loturi ,"rămăşiţe" ale <duşmanilor
poporului > din perioada
1945-1950, judecaţi sumar şi primind condamnări de 60 de luni
muncă silnică ( trimişi la Canal ).
* <Internaţi CR > = contrarevoluţionari
.
[LD:Probabil tot al MAI.A fost aplicat cumplit asupra
ţăranilor]
Anton Tatu Jianu - ministru la Justiţie
( "eliberat" pe 31 mai.'54 )
Gheorghe Diaconescu -ministru la Justiţie
( din 31 mai.'54 )
[Pavel Ştefan- ministru la
Interne ;Alexandru Drăghici-Securitatea Statului ]
Liderul PNŢ se stinge la 80 de ani. Despre suferinţele
īndurate de acest martir al neamului . Despre boala şi moartea
lui, [ Vezi tabloul PNŢ-victimă ]
Abia
la Congresul XX al PCUS
-febr.1956 - īntr-un Raport secret,va fi criticat "stalinismul"
.*
Īn Romānia, Dej s-a folosit de "destalinizare",
pentru a elimina din conducerea PMR rivalii politici. *
----------------------------------------
* [ LD: După moartea lui Stalin
( 1953 ) şi condamnarea
stalinismului īn URSS( 1956 )
ar
fi existat şi un Decret de
graţiere pentru <manifestări
antistaliniste > care nu mai
erau considerate <crime
īmpotriva umanităţii > şi cei ce fuseseră
condamnaţi pentru atari manifestări , ar fi fost graţiaţi .Criticul
literar Alex.Ştefănescu vorbeşte despre aceste
graţieri ca fiind rezultatul
unei īnţelegeri de la
Geneva. Printre cei eliberţi atunci - afirmă el - a fost
şi Ovidiu Papadima .]
Despre viaţa, opera istorică
şi dispariţia sa, [ Vezi Tabloul PNL-victimă
]
Despre tānărul episcop
greco-catolic [ Vezi tabloul Biserica-
victimă ]
Fuseseră paraşutaţi de
americani , īn perioada 1951-'52, pentru a sprijini rezistenţa
anticomunistă. Prinşi, judecaţi, condamnaţi la
moarte şi executaţi ( la Jilava ). La proces, au fost implicate
peste 100 de persoane ( partizani şi rude ) , mulţi din ei fiind
condamnaţi la muncă silnică pe viaţă pentru complicitate
, tăinuire, favorizarea infractorului [ Vezi tabloul Militari - victime
şi alte categorii ]
[ LD: coroborează cu mărturia critică a lui
Neagu Djuvara despre aceste paraşutări , iniţiate
de Comitetul Naţional Romān din exil , la Paris ]
[ LD: este primul an după
sfārşitul "erei staliniste" şi īnceputul
"dezgheţului hrusciovist " īn URSS. Vagi "unde de dezgheţ" ar fi trebuit să se propage
şi īn RPR, īn conduita PRM. Paradoxal ,īn Romānia ,"stalinismul
" se menţine , cunoscānd noi forme şi episoade de
represiune. ]
[ LD: La fel ca şi Nicolae Ceauşescu īn 1989 ,
Lucreţiu
Pătrăşcanu are parte de o anchetă şi un proces pe măsura propriilor
legi staliniste pe care le-a elaborat īn perioada cānd a fost ministru
al Justiţiei (23 aug.'44- 14 apr.'48 )
- 18 mart.'54.B.P.al PMR discută
organizarea procesului "grupului de spioni "condus de Lucreţiu
Pătrăşcanu
-După 8 ani de anchetă , se
va desfăşura un proces
formal, pe baza unor acuzaţii neīntemeiate .Completul de
judecată : col.Ilie Moisescu (
preşed. ) , mr.Vasile Varga
( judecător asistent ) ,
col.Alexandru Demeter şi Ion Ciulei ( membri ) ; col. Grigore Rāpeanu, Aurel Ardeleanu , Rudolf
Rossman şi mr. Ioan Pohonţu ( procurori ) Este condamnat la moarte
(Sentinţa 16/17 apr.) Pătrăşcanu va fi asasinat īn
noaptea de 17 apr.'54 ,la Jilava
[ Vezi la Bibliografie - suita
de lucrări consacrate ]
[ LD: Este de prisos să
arătăm că adevăraţii organizatori ai
reeducării - şefii PCR şi ai Securităţii - au rămas nepedepsiţi La procesul
torţionarilor, MAI a īncercat să se disculpe
susţinānd că liderii legionarilor ( printre care
Pătraşcu şi Negulescu ) ar fi dat dispoziţie
deţinuţilor legionari să accepte "reeducarea" .Un
proces menit să acopere pe adevăraţii autori ai acestor crime
( Nicolski, Czeller, Sepeanu, Dulgheru, Nemeş, Dumitrescu ,Avădanei
ş.a ) ]
Preşed.Completului -g-ral Alexandru
Petrescu .
- Dintr-un lot de 22 deţinuţi
, 17 au fost condamnaţi la moarte , fiind acuzaţi de torturile
"reeducării ", ceilalţi la 25 ani muncă
silnică ( Sentinţa nr. 32 / 10 nov.'54 )
- După ce s-a aflat īn
străinătate de crimele "reeducării"
prin tortură din īnchisorile romāneşti,un grup de
"reeducatori" - printre ei, Păvăloaie Vasile, de la
Gherla - a fost dus la Ploieşti
, unde au fost prelucraţi cum să răspundă la
anchete.
Īn aceeaşi perioadă, la Gherla,
fuseseră arestaţi dr. Viorel Bărbosu şi
ofiţerul politic Costică Avădanei , iar la Piteşti
dir. Al.Dumitrescu. [ Vezi tabloul Legionari-victime ]
-Legaţia Romāniei la
Berna a fost atacată de 4
emigranţi romāni - Oliviu Beldeanu, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu ,
Ioan Chirilă - care cer eliberarea unor deţinuţi politici
din ţară.
- Beldiman , condamnat de
justiţia elveţiană la o pedeapsă uşoară, este răpit
de Securitatea romānă , rejudecat , condamnat la moarte şi
executat ( 18 febr.'60 )
[LD: Decretul nr.62 din febr.'55 a avut un caracter secret
, nefigurānd nici īntr-o ediţie a Codului Penal ,instituind o normă
de drept penal cu caracter retroactiv.
Pe baza
acestui Decret,au fost judecaţi şi condamnaţi īn anii
1955-'56 foştii angajaţi ai Poliţiei , Siguranţei
şi Serviciului Secret de Informaţii , arestaţi din
anii 1948-'50 ]
Art.193 (indice 1 ),avea următorul
conţinut :<Activitatea
intensă contra clasei muncitoare sau a mişcării
revoluţionare desfăşurată īntr-un post de
răspundere īn aparatul de stat sau īntr-un serviciu secrete ,pe timpul
regimului burghezo-moşieresc ,se pedepseşte cu detenţie grea pe
viaţă şi confiscarea totală a averii .
Dacă fapta prevăzută īn
aliniatul precedent a fost săvārşită īntr-un alt post decāt unul
de conducere , pedeapsa va fi detenţiune grea de la 5 la 25 ani şi confiscarea totală
ori parţială a averii .>(Cf.Marius Lupu,
Gh.Onişoru, op.cit. )
[ LD: unele surse indică această amnistie īn
perioada 18-23 iulie, ( concomitent cu Conferinţa Destinderii de
la Geneva ), cu prevederi privind īnscenarea unor procese cu condamnări
retroactive , şi pregătirea unui Decret de amnistie
pentru exilaţii ce s-ar īntoarce īn ţară. ]
-Prezidiul MAN a emis Decretul 421 prin care au fost
graţiaţi cei cu condamnări pānă la 10 ani , īn
baza Legii 312 / '45,Legii 291/'47şi a Decretului
207/'48 .
- A prevăzut graţierea celor cu
pedepse mai mari de 10 ani , dacă au participat la războiul
antihitlerist .
- Nu beneficiau de graţiere,
membrii guvernelor fasciste ,din perioada sept'40 -23 august'44.
Nichita Hrusciov a prezentat "Raportul secret" īn
care erau demascate cultul
personalităţii lui Stalin şi atrocităţile ordonate de el.*
----------------------------------------
* Īn Romānia, după moartea lui
Stalin ( '53 ) şi condamnarea
stalinismului īn URSS( '56 )
ar
fi existat şi un Decret de
graţiere pentru <manifestări
antistaliniste > care nu mai
erau considerate <crime īmpotriva umanităţii
>.Cei ce fuseseră condamnaţi pentru atari manifestări , ar
fi fost graţiaţi.
Īnăbuşită sāngeros de
către Armata Roşie . Instalarea regimului Ianos Kadar
[ LD:Īn urma arestărilor masive
din toamna anului 1956, īn
perioada 1957-1962, peste 40.000 de tineri condamnaţi politic
au fost trimişi īn zonele mlăştinoase ale Deltei , la recoltarea
stufului şi construirea de diguri. ]
-4 nov.Studenţii Alexandru Ivasiuc (viitorul
scriitor ) şi Mihai Serdaru sunt arestaţi pentru
intenţia de a organiza un protest studenţesc al mediciniştilor.
Au fost judecaţi şi
condamnaţi la 8 ani
īnchisoare .
-5 nov.Trupele de Securitate arestează
studenţii protestatari din Piaţa
Universităţii . Au fost judecaţi şi
condamnaţi la 8 ani īnchisoare
- 15-16 nov.La Cluj, sunt arestaţi
studenţi şi universitari
Ulterior, au fost judecaţi şi condamnaţi
īntre 8- 25 de ani īnchisoare
- Nov.Bucureşti. Studenţii filologi
Paul Goma şi Horia Florian Popescu sunt arestaţi pentru
tentativa organizării unei greve de protest pentru arestarea colegilor Vor fi judecaţi şi
condamnaţi ( 1958 )
[ Vezi tablourile Elevi,
studenţi-victime şi alte categorii de tineri-
victime ]
Gheorghe Diaconescu - Justiţie
( 31 mai'54- 31 dec.'57 )
Avram Bunaciu - Justiţie
( 31 dec.'57- 25 ian.'58 )
Ghorghe Diaconescu - Justiţie
( 25 ian.'58- 20 mart.'61 )
La a 500-a aniversare a urcării lui
Ştefan celmare pe tronul Moldovei, la festivităţile omagiale ,
un grup de srudenţi - Alexandru Zub, Aurelian Popescu, Mihalache Brudiu
Dumitru Văcariu - au fost arestaţi , acuzaţi de <uneltire contra ordinii sociale>
şi condamnaţi la pedepse īntre 8-10 ani
īnchisoare.>
Īn cadrul dosarului torţionarilor de la
Piteşti şi Gherla, au fost condamnaţi la īnchisoare
( Sentinţa nr. 101/ 16 apr.'57 )
şi 5 anchetatori ai Securităţii : Sepeanu Tudor (Col.
MAI, comandant (sau ce ? ) al Securităţii din Bucureşti (Calea Rahovei ),Dumitrescu
Alexandru ( cmd.penit.Piteşti ),Sucigan Ghorghe (
cmd.pen.Gherla ) ,Avădanei Constantin şi Bărbosu Viorel .Ei
au fost curānd eliberaţi (1958).
- Īn acelaşi dosar , au mai fost condamnaţi
la moarte Negulescu Vică, Gaziuc Gheorghe şi Bordeianu Virgil
( Sentinţa nr. 155 / 1957 )ulterior, celor trei condamnaţi
,le-a fost comutată pedeapsa īn muncă silnică pe
viaţă( Sentinţa nr. 459 /1957 );
- īn acelaşi dosar
, lui Calciu Gheorghe Dumitreasa
şi Hoinic Dragoş,li s-a comutat pedeapsa īn 15 ani īnchisoare (
Sentinţa nr. 459 /1957 ).
Decretul īnăsprea pedepsele
politice prevăzānd condamnarea la moarte a celor care contactau
străini care <ar putea provoca statul romān
să se implice īntr-o declaraţie de neutralitate sau de război >
Condamnaţi la moarte : Ion
Gavrilă Ogăranu , Ion Chiujdea, Laurian Haşu, Ioan Novac,
Victor Metea, Gh.Haşu, Jean Pop. ( Ogăranu a fost prins abia īn
1976 )
[ LD: graţierea călăilor executanţi din
lagărele de muncă
forţată - unde au murit cu miile deţinuţii - a fost
, paradoxal, o graţiere "strāmbă-dreaptă"
dacă se au īn vedere ordinele de
"SUS" ce au impus acel comportament exterminator.
Īn orice caz, din cāte cunoaştem, SRI sau MAI
nu s-au grăbit , după revoluţia "anticomunistă"
din decembrie '89, să facă publice acele condamnări sau acele
graţieri. ]
Prin cele două decrete, au fost
graţiaţi ofiţerii
şi subofiţerii MAI ( condamnaţi anterior la
pedepse grele- īntre muncă silnică pe viaţă şi 6
ani īnchisoare corecţională )
pentru atrocităţile şi crimele săvārşite contra
deţinuţilor din coloniile
de muncă de la Salcia, Capul
Midia şi Cernavodă.
Trupe speciale ale
Securităţii arestează
pe Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu, conducătorii unui grup
de rezistenţă din M-ţii Apuseni. - Judecaţi,
condamnaţi la moarte şi executaţi la
Gerla ( 2 sept. '58 )
[ Vezi pe larg la PNŢ-victimă
]
Īnvăţător, Membru al
Rezistenţei din Bucovina şi nordul Moldova , īn grupul condus
de Macoveiciuc., apoi īn grupul lui
Constantin Cenuşe ; condamnat la moarte īn 1956 ; Executat (
īn penitenciarul Botoşani, 29 iul.'58 )
[ Vezi tragedia unei īntregi familiei din
Vicovu de Jos ( Suceava ) la Tabloul Ţărani- victime
]
- Răscoale
ţărăneşti īn numeroase comune din regiunea Vrancea,
Galaţi, Mureş, Braşov, Gorj, Dlj, ulcea. Autorităţile
intervin ,trecānd la arestări , procese rapide şi condamnări 8- 25 de ani īnchisoare . [ Vezi
tabloul Ţărani -victime ]
Membru al Rezistenţei din Bucovina
şi Moldova .
Judecat , condamnat,
executat ( Penitenciarul Botoşani, 29 iul.'58 )
[ Vezi tragedia familiei Motrescu la tabloul
Īnvăţători -victime şi Ţărani-victime
]
Prin acest decret, a fost "adaptat " Decretul -lege din 29 mart.'45, privind <purificarea
administraţiei de stat > adoptat de Ministerul de
Justiţie ( la propunerea lui Lucreţiu
Pătrăşcanu ). O lege non-juridică - fără proces şi condamnare -
care prevăzuse lagăre pentru munca obligatorie, pe
bază de liste (art.10 )
Decretul a avut drept ţintă represiunea
ţăranilor recalcitranţi la colectivizare .El prevedea
60 de luni muncă forţată .Pe baza lui s-au
făcut miile şi miile de arestări pe tot cuprinsul
satelor, fie preventiv -să bage spaima īn ţărani - fie după
izbucnirea revoltelor ţărneşti pentru "gloata" satelor
, de oarece pentru cei consideraţi
"capi" , se aplicau art. mai severe din Codul
Penal ( mai ales art. 209 , cu "uneltirea" ) [ Vezi tabloul Ţărani-victime
]
[ LD: cu noile Decrete de completare a Codului
Penal, īn anii 1958-1960, vor fi arestaţi şi
condamnaţi zeci de mii de intelectuali, preoţi,
studenţi , īnvinuiţi , de la caz la caz, de <propagandă
ostilă >, <subversiune>, <uneltire īmpotriva orānduirii
sociale>,< misticism > ş.a,ş.a ] [Vezi diversele categorii de victime ]
Cu noul Decret, se introduc alte categorii de cazuri penale :< insulta > adusă oficialităţilor,
īnsemnelor, şi simbolurilor
statelor prietene, guvernului , armatei etc etc
Prin acelaşi Decret,s/au
extins cazurile de aplicare a pedepsei cu moartea .
16 intelectuali arestaţi, judecaţi şi īnchişi la Aiud.
Conducătorul grupului de reflecţie- călugărul
Daniel ( Sandu Tudor ) - va fi condamnat la 25 ani muncă
silnică şi va muri īn īnchisoarea Aiud ( apr.'1963 ) .
Poetul Vasile Voiculescu,condamnat la 8 ani
, va muri īn scurt timp după eliberare.
[ Vezi tabloul Scriitori,
artişti - victime ]
Lotul era format din Constantin Noica, Dinu
Pillat, Nicolae Steinhardt , Al.O.Teodoreanu.
Acuzaţia <uneltire contra orānduirii sociale >; Capetele de acuzare ( pretexte ) :
legături cu <cercuri fasciste din Occident > şi <difuzare de cărţi
străine >
[ Vezi la tabloul Scriitori,
artişti- victime ]
Grupul ce acţionase 10 ani īn
Mţii Făgăraş, fusese arestat de Securitate īn
1958.
Judecaţi şi
condamnaţi la moarte, conducătorii grupului - fraţii Petre
ţi Toma Arnăuţoiu - au fost executaţi īn
īnchisoarea Jilava, īmpreună cu preoţii Nicolae Andreescu, Ion
Constantinescu, Ion Drăgoi, Alexandru Moldovanu şi
īnvăţătorii Gheorghe Popescu, Ion Mica şi alţi 9
partizani.
Alţi membri sau susţinători
ai grupului - Laurenţia Arnăuţoiu,Ioan Arnăuţoiu,
Maria Pop - au murit īn īnchisoare. Copii lor- Ioana, Raluca,
Justiţia-Libertatea- au fost internaţi īn internate .
[ Vezi la tabloul - Militari -
victime , Ţărani - victime , Preoţi-victime,
Īnvăţători-victime ]
Lider īnsemnat al grupului de
Rezistenţă armată din M-ţii Făgăraş.
Judecat , condamnat la
moarte, va fi executat pe 29 mai 1962.
[Vezi tabloul Militari- victime
]
Ţăranii se răscoală
īmpotriva colectivizării.(ex.satul Nicolae Bălcescu , com.
Călmăţui ). La fel ca īn 1958-'59, răscoalele sunt
īnăbuşite de trupele de Securitate şi armată..
Se fac noi arestări , procese
şi condamnări [ Vezi
tabloul Ţărani - victime ]
Īn jud.Olt şi Telorman .Ciocniri
violente cu trupele de securitate ; arestări şi procese.
[ Vezi la tabloul Ţărani-
victime ]
Emil Bodnăraş,
Petre Borilă, Alex.Bārlădeanu, Alex.Drăghici
,Alex.Moghioroş - vicepreşed.
Alex.Drăghici-Interne ;
I.Constant Manoliu -Justiţie .
[Vezi
la tabloul -Ţărani -victimre ]
773 deţinuţi
politici - īn majoritate ţărani condamnaţi pentru pentru
rezistenţa la colectivizare - au fost graţiaţi.
Sesiune consacrată īncheierii colectivizării
.Participă 11.000 ţărani.
Gheorghiu Dej mărturisea "autocritic
" : <Īn numele luptei
īmpotriva chiaburilor , peste 80.000 de oameni , īn
majoritate ţărani muncitori , au fost arestaţi
şi trimişi īn judecată , iar dintre ei, peste
30.000 au fost judecaţi īn procese publice.>
Pentru aceste "exagerări,
vinovaţi ar fi
fost... Ana Pauker şi Teohari Georgescu .
Fost ministru al
Justiţiei, lider liberal.[ Vezi tabloul Guvernanţi, demnitari-
victime ]
1450 deţinuţi
politici , condamnaţi pentru <uneltire contra ordinii sociale
> au fost graţiaţi.
[ Vezi la toate categoriile de victime
]
Programul de "reeducare" viza să
convingă unii deţinuţi politici - mai ales legionari - să-şi renege
convingerile din tinereţe.
[LD: La diverse cazuri studiate , apar aceste Decrete
de "graţiere" .Categoriile avute īn vedere
sunt diverse : ţărani oponenţi la colectivizare (
cărora li s-a şters condamnarea ) ;īn alte cazuri, a fost vorba doar
despre comutarea pedepsei ( ex.de la
munca silnică pe viaţă ,la 25 de ani muncă silnică).
Foarte puţini
au fost efectiv graţiaţi
( ex.g-ral Marcel Olteanu ,Decretul 552 /1963].
- Pe 3 ian.'63, au fost
graţiaţi 2.543 deţinuţi politici ( cf. Decret 5
)
Fost lider PNŢ, fost ministru
şi deputat īn interbelic. Vezi
tabloul Guvernanţi, demnitari - victime ]
[LD: . Lămureşte
, caută ! Probabil au fost mai multe decrete .La unii găsesc Decretul
173 din 3 apr.'64 ; la alţii
Decretul 410 din 16 iun'64 ; la alţii Decretul
310 din 16 iun.'64 (pentru condamnările date de Tribunalului Militar pentru Unităţile MAI ) majoritatea foştilor deţinuţi
,este indicat Decretul 411
din 24 iul.'64 , căruia i se spun simplu "Decretul 411 / 1964
"
- Romulus Rusan vorbeşte despre cca
17.000 de graţieri acordate deţinuţilor politici din
lagăre, īnchisori şi domicilii forţate , īn perioada februarie-
august '64.
El subliniază faptul că , toţi
cei eliberaţi au
rămas cu cazier penal şi au continuat să fie
ţinuţi sub supraveghere de Securitate şi Miliţie.
[ Vezi tabloul Cronologie genocid-
context, etape ]
Alex.Drăghici -Interne ; Adrian
Dumitriu - Justiţie ;
- Se adoptă Hotărārea cu
privire la eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu Dej.
[ LD: īn stil sovietic,la Plenara
din aprilie '68 a CC al PCR va denunţa public greşelile
şi īncălcările grave ale"legalităţii
socialiste" īn epoca Dej
]
- Nicolae Ceauşescu - prim-secretar al PMR .
[ LD Cu unele modificări ( '68,'69, '71,'74,'75 ) această Constituţie
a rămas īn vigoare pānă la noua Constituţie
post-decembristă ]
MAN adoptă noua Constituţie (
īnlocuind-o pe cea sin '52 ) şi
proclamă Republica
Socialistă Romānia, <stat al oamenilor muncii de la oraşe
şi sate , suveran, independent şi unitar >,
consacrānd pe plan juridico-statal <victoria deplină şi
definitivă a socialismului īn Romānia >.Organul suprem
al ţării -Consiliul de Stat.
[LD: din debut, Comisia şi-a propus să
īnlăture o nedreptate , cu o nedreptate mai mare .Pe de o parte , s-a concentrat numai pe victimele din
rāndul PCR, fără să
se ocupe de sutele de mii de victime din cei 22 de ani de represiune comunistă.
Pe de
altă parte, nu a analizat nelegitimitatea legilor represive
şi modul de aplicare a lor de către
Justiţie , aparatul de partid şi de stat .
Cum ar fi
īndrăznit să facă o atare investigaţie , cānd , īn mare
parte, nomenclaturiştii ajunşi la putere participaseră
la aceste abuzuri şi crime īn diverse etape şi moduri ?
Reflectānd asupra acestor iniţiative
şi scopuri , nu ne putem reprima
gāndul asemănării lor cu situaţia
#lustraţiei" , după decembrie 1989 ]
-Pentru elucidarea "cazului
Lucreţiu Pătrăşcanu " şi a altor abuzuri
săvārşite de Securitate, īn anchetele cu
deţinuţii politici , se constituie o Comisie de partid.
[LD:
Legea s-a adoptat,
fără a fi explicată
formula acte administrative "ilegale".
Ce efecte a avut legea, nu avem de unde afla
Ştim īnsă că toate
componentele structurilor de stat comuniste au avut grijă să
se acopere de Legi, Decrete,Ordine - anticipate sau retroactive
pentru
toate categoriile aflate īn vizorul represiunilor politice şi "de clasă"
.
De aceste
" vătămări de drepturi " legea nu s-a
ocupat.
]
Legea prevedea judecarea de către
Tribunale a cererilor persoanelor
"vătămate īn drepturile lor " prin acte administrative ilegale.
[ LD:Este un exemplu, din multe alte
posibile. Le dăm atāt pentru cazul
īn sine, cāt şi pentru a citi o mostră de "limbă
de lemn " folosit de
"tovarăşii" procurori
şi judecători pentru a justifica o reţinere abuzivă,
un proces īnscenat, o īncadrare politică care să
permită o condamnare excesivă,.
După 9 ani de la proces ,după
executarea condamnării, ce au reprezentat aceste "sentinţe
de casare " ?: o simplă "spălare pe
māni " , cerută de aceleaşi foruri care ordonaseră
arestarea, judecarea, condamnarea. ]
Preşedinte Cozma Ion (g-ral maior de
justiţie, vicepreşed. a Tr.Suprem ) ;Procuror- Dinu
Gheorghe ( col.de just. ) ; Judecători -Apostoliu Alexandru,
Varga Vasile ( col.de just ) ;consultant - col Răileanu Ion
.
<Tribunalul Suprem (Colegiul
Militar ) prin Decizia nr.88 / 21 nov.'67 , casează
Sentinţele nr.329 /22iul'58 a Tribunalului Militar-Iaşi
şi Decizia nr.1771 /4 sept.'58 a Tribunalului Militar
al reg.a II-a militare , privitoare la inculpaţii Sava Teodor, Iovu
Mihai ,Todiraşcu Ioan, Andrieş Gheorghe ,Lascu Nichifor şi
Lefter Corneliu ( agricultori din Găgeşti ,r.Bārlad,
reg.Iaşi ) ,īn sarcina cărora s-a reţinut că īn dec.'57
" au īntreprins acţiuni de instigare şi
agitaţie īn rāndul ţăranilor din satele Peicani şii
Giurcani (com.Găgeşti [...] īndemnāndu-i să facă cereri
pentru a se retrage din cooperativa agricolă de producţie īn
unele cazuri redactānd şi personal
astfel de cereri īn numele unor locuitori [...] au fost īnaintate
conducerii superioare de partid ,fapt ce a avut ca urmare īngreunarea
procesului de socializare a agriculturii īn com.Găgeşti "
< Īmpotriva ambelor
hotărāri ,s-a introdus recursul īn supraveghere
de faţă , considerāndu-se că sunt nelegale şi netemeinice deoarece nu au fost administrate toate
probele necesare pentru stabilira advărului ,iar pe de altă
parte, probele efectuate nu au fost complet şi just apreciate.[...]
instanţele de judecată nu au ţinut seama de ocazia
aprecierii faptelor ,că inculpaţii sunt agricultori , cu
un nivel scăzut de cultură, şi nu au făcut
distincţia dintre activitatea duşmănoasă propriu-zisă
şi unele manifestări legate de procesul firesc de transformare
a concepţiilor şi modului de a gāndi al oamenilor .>[....]
Constatānd īmplinirea
termenului de prescripţie (cf.art.164 C.P.) , < īncetează
urmărirea pornită īmpotriva
sus-numiţilor inculpaţi pentru infracţiunea de
"uneltire contra ordinii sociale" prevăzut de art.209 pct.2 lit a
C.P. >.[ Cf.
Lupu, Nicoară, Onişoru, Sentinţe comentate
...pag.277 ]
[ LD: nu cunoaştem modificările aduse, īn detaliu Nu
cunoaştem să fi apărut
, după 1989, vreun studiu comparativ privind modificările Codului Penal
īn regimul totalitar comunist. Īn schimb , cunoaştem motivarea noilor
abuzuri de arestare şi condamnare
a opozanţilor după "marea
graţiere" ('64 ) şi străduinţele regimului
de a arăta străinătăţii o "schimbare
la faţă " Recomand pentru exemplificare ,"cazul
Vasile Paraschiv "
Īntr-o serie de lucrări se spune
că a cuprins unele măsuri punitive īmpotriva dizidenţei
politice şi că art.114
prevedea aplicarea tratamentului
psihiatric atunci cānd <făptuitorul este bolnav mintal
sau toxicoman şi se află īntr-o stare care prezintă pericol
pentru societate >[ Vezi la tablourile cu categoriile- victime
]
-Pe 19 iunie, proiectul a fost adoptat de Plenara CC al PCR
-Pe 21 iunie, MAN l-a votat .
[ LD: vezi Decretul cu mandatarii ;Vezi opinia
lui Nic.Ceauşescu despre "piaţa liberă "
[LD: Este unul din "nodurile gordiene",
netăiat nici pānă īn ziua de astăzi de justiţia din
Romānia. Convenţia a fost ratificată fără nici o dificultate de regimul comunist din Romānia
,fiind un paravan juridic pentru lungul şir de condamnări sub
acest generic ,īn miile de
procese prin care s-a comis genocidul
comunist .
[ Vezi tablourile tabloul Guvernanţi,
Demnitari- victime ]
- Legea fusese adoptată de ONU pe [ ?? ............ ]
-Pe 29 iulie, Consiliul de Stat
al Romāniei , o ratifică .
[LD: verifică , completează din "cazul Paraschiv"
]
-Vasile Paraschiv demisionase din
PCR īn 1968, considerānd că partidul nu mai reprezintă muncitorimea.
- Īn iul.'68, a fost arestat şi
internat īn Spitalul de boli mintale din Urlaţi
- Adrian Dumitriu - Justiţie ,
urmat de Teodor Vasiliu ( din 28 nov.70 )
-Cornel Onescu - Interne (
continuă ), Ion Stănescu -.Comit.Securităţii
Statului ;
[ LD: Prin lege, se introducea
conceptul de "pierderea automată a cetăţeniei ",
pentru cei care părăsiseră
ţara < īn mod clandestin sau
fraudulos >. Astfel şi-au pierdut cetăţenia zecile de mii de romāni aflaţi īn exil.]
[ LD: Programul
capătă putere de lege .Preconiza urbanizarea
localităţilor rurale şi modernizarea
localităţilor urbane,īn 15-20 de ani .Aplicarea sa
discreţionară a declanşat dărāmări, strămutări, exproprieri
.
După cutremurul din '77 , va intra
īn fază culminantă
şi se va solda cu "distrugerea
sistematică " a monumentelor istorice, a valorilor arhitectonice,a
aşezămintelor religioase, a instituţiilor culturale,a
parcurilor,a străzilor, a
locuinţelor ]
[ Vezi la Bibliografie şi
la Categoriile - victime ]
[ LD: regretăm că
nu cunoaştem emitentul şi conţinutul legii, dar
ştim că a existat şi că Securitatea şi-a exercitat
din plin atribuţiile. ]
Legea obliga
cetăţenii romāni să-şi declare legăturile
şi convorbiriile cu cetăţenii străini .
[ LD: nu am modificările din Codul Penal făcute
după 1968 .Condamnările din "epoca Ceauşescu"
cānd, locul īnchisorilor a fost luat de spitalele de psihiatrie.Condamnările
erau date tot de Tribunale Militare ]
( Ex.Tribunalul
Militar-Iaşi , Dosar nr.204, Sentinţa nr. 225 din 8 septembrie 1972 pentru Dranca Maria (
Ştefăneşti-Botoşani )
Supusă unei "expertize
psihiatrice" la Institutul
de medicină legală -filiala Iaşi, s-a stabilit că
<prezintă diagnosticul de psihoză delirantă
cronică de involuţie> şi
faptele imputate < au fost
săvārşite fără discernămānt .>
Procedāndu-se la soluţionarea
sesizării , tribunalul constata că <īnvinuita prezintă
pericol pentru ordinea publică > şi, īn numele legii ( art.162 Cod
Procedură Penală ) , tribunalul a dispus <scoaterea de
sub urmărire penală , dispunāndu-se internarea ei medicală
> potrivit art.112 lit.b
şi art.114 Cod Penal , cu aplicaţiunea art.432 a Codului
de Procedură Penală
Prin sistemul adoptat , apărarea
naţională urma să fie
asigurată de două categorii
:armata permanentă (
MApN şi MAI ) şi armata
nepermanentă ( gărzile patriotice, detaşamente de
tineret şi formaţiuni de apărare civilă ) .
-S-ar fi prevăzut ca unele fapte
penale să fie sancţionate "administrativ ",
iar unele pedepse să fie
efectuate la locul de muncă ( fără privarea de
libertate )
- MAN votează instituirea funcţiei de preşedinte
al RSR
- MAN īl alege pe Nicolae Ceauşescu
preşedinte RSR , investitura aducānd o noutate simbolică : tronul
şi sceptrul
prezidenţial .
-Va fi reales din 5 īn 5 ani , de
īncă două ori : 1960,1985 .
Teodor Coman-Interne ; Emil
Nicolcioiu -Justiţie ( pānă īn 26 ian.'77 ) ;
Prin noul Decret, s-au
īnăsprit prevederile şi pedepsele legate de păstrarea secretului de
stat īn relaţiile cu străinii .
- 24 oct.'79. Justin
Grigoraş- la Justiţie (īnlocuit ulterior cu I.Ceterchi )
I.Ceterchi -Justiţie (pānă
īn ian.'82 ) īn locul lui Justin
Grigoraş ; George
Homoştean-Interne ;Tudor Postelnicu- şeful Departamentului
Securităţii Statului
[ LD: Nu mai curg Decretele de arestări şi
condamnări pentru diversele culpe politice. Doar Īn Romānia
se produsese " graţierea " delictelor politice !Decretele
cu pseudo- diagnostice
medicale, au fost noua "găselniţă"(
să-mi fie iertată această expresie de jargon )
utilizată de "oragane" īmpotriva
adversarilor regimului [ Vezi la tablourile cu
diverse categorii de victime ]
Muncitorul clujean a transmis o scrisoare
de solidaritate către sindicatul polonez din Gdansk.Pentru
gestul său, a fost arestat
şi condamnat la 8 ani īnchisoare [ Vezi la tabloul Muncitori-
victime ]
[ LD: īn criza alimentară din ce īn ce mai resimţită,
romānii recurg la procurarea de produse alimentare de "rezervă".
Decretul a fost o
mostră de ipocrizie şi manipulare menit să
acopere īnrăutăţirea nivelului de trai īn < societatea socialistă
multilatal dezvoltată > Pentru a nu se īntoarce la "cartelele
lui Dej " , romānii sunt speriaţi cu ... īnchisoarea !
Măsura a generat
creşterea speculei , a comerţului "pe uşa din
dos".
Nu
cunoaştem cāţi romāni au fost condamnaţi pentru comportament
de "hārciog" .
Ştim
īnsă că acele timpuri şi măsuri
au otrăvit viaţa cotidiană a romānului. ]
-Alimentele supuse
controlului erau : uleiul,
zahărul, făina, mălaiul, orezul, cafeaua.
Prin Decret, infracţiunea de speculă se pedepsea cu īnchisoarea ,de la 1
lună la 5 ani pentru cei ce
cumpărau cantităţi ce depăşeau nevoile
consumului pe o lună .
- Gheorghe Chivulescu - la Justiţie
( īn locul lui Ion Ceterchi , din 23
ian. )
-Īn continuare de mandat : George
Homoştean - Interne ;
Tudor Postelnicu - şeful Departamentului
Securităţii Statului .
[LD: Măsura s-a luat pentru a uşura depistarea
materialelor "subversive"- acele Proteste, Manifeste
răspāndite īn cutii poştale sau lipite pe pereţi, pe
clădiri - Persoanele care aveau maşini
de scris , xerox sau alte copiatoare
, au fost obligate să le prezinte la Miliţie,
pentru īnregistrare ( marcă, serie ) şi luare de "amprente"
tehnice.Cei ce nu se conformau,
primeau diverse pedepse - confiscare,amenzi,īnchisoare.
Īn pofida
acestui Decret, materialele de acest gen au sporit īn anii ce au urmat ] .
[ Vezi la tablourile Categorii -victime ]
Prin Decret , se introduce controlul
Miliţiei asupra aparatelor
de multiplicat şi asupra persoanelor
care <prezintă pericol pentru ordinea publică şi
securitatea statului >
[LD: datorăm valoroasei arhive
orale iniţiate de Academia Civică , aceste secvenţe de curaj individual .Presupunem
că au existat multe alte cazuri de acest gen īn Romānia,
păstrate la "strict secret " - la Miliţie sau
la Securitate .
( Cazurile enumerate, cf.Romulus
Rusan, op. cit )
- Bucureşti.Ion Bugan
-condamnat pentru protest cu pancarte .
Cu pancarte
anti-Ceauşescu confecţionate de el, Ion
Bugan ( din Galaţi ) defilează cu maşina īntre
Pţa Unirii şi P-ţa Universităţii.Este arestat
şi condamnat la 10 ani
īnchisoare [ Vezi cazul
Bugan pe www.procesulcomunismului.com
)
- Bucureşti . Gheorghe
Năstăsescu - condamnat pentru protest cu manifeste
Năstăsescu ( din Iaşi ) este condamnat la 10
ani īnchisoare pentru că , urcat pe o schelă pe Lipscani, clamează
şi īmprăştie manifeste anti-Ceauşescu
- Bucureşti.Ing.Radu
Filipescu- condamnat pentru răspāndire de manifeste
Tānărul inginer reuşeşte
să răspāndească manifeste anti-regim.Este arestat ( 7 mai
) , anchetat , judecat şi condamnat ( 12 sept ) , la 10 ani
īnchisoare . Va fi eliberat īn apr.'87 , īn urma protestelor
asociaţiei "Amnesty International " şi a
postului de radio " Europa
Liberă " .
- Ploeşti.Nicolae
Liţoiu şi 3 prieteni -
condamnaţi pentru răspāndire de manifeste
Liţoiu (
Mălăeşti-Prahova ) ,ajutat de trei prieteni , aruncă manifeste
şi plănuieşte să producă o explozie - ca īn filme !
- īn faţa sediului PCR din Ploieşti.
Sunt arestaţi, judecaţi şi
condamnaţi .
[ LD : Īn acea perioadă , circulau tot soiul de
poveşti despre prinderea şi pedepsirea "speculanţilor"
din diverse oraşe,răspāndindu-se
ideea că ei ar fi fost vinovaţi pentru penuria de alimente. Nu
ştim de o lege nouă privind condamnarea la moarte
( scoasă la un moment dat din Codul Penal ), probabil a fost
reactualizată. Cāt despre decretele care s-au emis
privind infracţiunea de <sabotarea economiei naţionale >,
ele au fost numeroase .
Dacă
pe baza lor s-au făcut arestări , procese şi condamnări
, Justiţia de astăzi ar trebui să ne vorbească de
ele. ]
Un Tribunal militar ar fi condamnat
la moarte - sub acuzaţia de "subminare a economiei naţionale
" , un "grup de infractori
" dintr-o fabrică de industrializare a cărnii din
Tārgovişte, care ar fi sustras cantităţi mari de carne .
Tehnician electronist la Televiziunea
Romānă. La īnceputul anilor '80, a pus bazele organizaţiei
anticomuniste " Mişcarea
pentru libertate şi dreptate socială īn Romānia." Arestat īn 1983 ; condamnat la 12 ani
īnchisoare pentru "complot" Detenţia la Jilava
şi Aiud.
[ Vezi tabloul Ingineri, tehnicieni
- victime ]
[ LD: fără exagerare : este
iarna cānd īn case, şcoli, birouri ,spitale ,căzărmi, la
Tribunale, īn săli de judecată , la teatru sau īn biserici oamenii au
fost siliţi să stea īmbrăcaţi īn paltoane, cu
căciuli īn cap, cu mănuşi
şi pāslari , iar, la
respiraţie, le ieşeau aburii din gură.Iar la citit, au fost la
mare căutare lămpile cu gaz
şi lumānările .Cum au supravieţuit bătrānii, copiii şi bolnavii ?Statisticile
sunt mute. ]
Programul pretins de <asigurarea
producţiei de energie şi folosirea ei raţională
>, a prevăzut măsuri drastice şi obligatorii pentru economisirea
energiei electrice .
Printre altele , programul a pretins: reducerea iluminatului public cu 50 % (
străzi şi oraşe īn īntuneric ) ; interzicerea aparaturii
electrice pentru īncălzire sau gătit ( īn birouri şi apartamente
fără căldură şi fără gaz ) ; eşalonarea
consumului pe 3 schimburi ; dumineca
lucrătoare ; īnchiderea localurilor publice la ora 21 (
cu modificarea orelor de spectacol şi la restaurant ) ; interzicerea
firmelor luminoase ( pentru că reclame nu prea existau )
[LD: Ultimul guvern al regimului Nicolae
Ceauşescu , format din
peste 60 de miniştri ,viceminiştri, subsecretari de stat ,preşedinţi de
comisii şi comitete .[ Vezi tabloul PCR şi colaboratori ]
- Gh.Chivulescu ( Justiţie
) - George Homoştean
-Interne , Tudor Postelnicu (Departamentul
Securităţii Statului );
[ LD: din guvernul II Dăscălescu ( instalat pe 29
mart.'85 ), nu mai rămăsese aproape nimeni pe post.Miniştri erau , pur şi simplu , mutaţi
de la un minister la altul, īn funcţie de dorinţele
cuplului Ceauşescu .Semnificativ este faptul că, nu s-a
semnalat opoziţia sau demisia unui ministru, faţă de
măsurile impuse de cei doi . ]
- Maria Bobu -ministru Justiţiei
( īn locul lui Gh.Chivulescu , "eliberat " ) -Tudor
Postelnicu -ministru la Interne ( īn locul lui Homoştean,
"eliberat " din funcţie ) - Iulian Vlad -ministru
secretar de Stat la Interne, şef la Departamentul
Securităţii Statului (
īn locul lui Postelnicu, "promovat " ) ;
[LD. o simplă ipoteză , fără
pretenţia unei argumentări
solide :Situaţia
dezastruoasă - economică, socială, politică ,
morală - a Romāniei era profundă ; nemulţumirea şi revolta
oamenilor era generalizată ;
curajul, sacrificiul, eroismul, martirajul romānilor fusese manifest ( īn
război şi īn etapa comunizării ţării ) .
Ce a intervenit- īn mentalitatea şi conduita romānilor
- īncāt manifestările de "rezistenţă
anticomunistă" să fie reduse la cāteva acte minore cu
aspect aluziv sau adolescentin ?
Şi
acum ipoteza noastră : trebuie avuţi īn vedere mai mulţi
factori :
d) Decimarea elitelor : a tuturor
categoriilor sociale şi profesionale ;
e)Lichidarea evoluţiei
organice : politice, juridice ,economice,
sociale, culturale, religioase ş.a.
h ) Mecanismul de guvernare totalitar: dictatura ,īn toate componentele
ei ;
[ Vezi la Genocidul comunist
-cronologie,context,etape ]
[ LD: Am īncercat să reconstituim guvernul la "ora revoluţiei ", pentru
a urmări comportamentul
birocraţiei comuniste īn evenimente ..
Este incomlet
şi pasibil de erori. Bineīnţeles
,ar interesa şi secretarii BOB
şi şefii "Gărzilor patriotice" ,şi preşedinţii
de Sindicate , mai ales din marile īntreprinderi
industriale.
Dar structurile PCR şi structurile
sindicale , īn ce arhivă le-am putea găsi ? ]
[ LD: bine-nţeles , ne-ar interesa , cu deosebire, secretarii
BOB şi şefii "Gărzilor patriotice" ,
şi preşedinţii de Sindicate , din marile
īntreprinderi industriale. Dar structurile PCR şi structurile
sindicale , īn ce arhivă i-am putea găsi ?
]
-Miniştri la ministerele de autoritate
publică naţională :
Tudor Postelnicu ( Interne ),Iulian Vlad (Departamentului
Securităţii Statului ); Vasile Milea (Apărare Naţională ),Maria Bobu (Justiţie)
[ Vezi tabloul PCR şi colaboratorii ]
Consiliu de Miniştri
hotărăşte, īn baza actului de acuzare īntocmit de acuzatorii
publici
Avram Bunaciu şi
D.Săracu , trimiterea īn judecată a primului lot de criminali
de război , compus dintr-un grup de militari īn frunte cu g-ral
Nicolae Macici .
Pe 5
mai ,se publică completul de judecată aprobat de
ministrul Justiţiei ,Lucreţiu Pătrăşcanu
: Ilie Tobrea ( consilier la Curtea de Apel-Bucureşti ), Alex.Voitinovici
( judecător , Tribunalul Bucureşti ),Vasile Niţă
( muncitor ), Gil Ionescu ( constructor ) , P.Bruteanu (
industriaş ),Ion Păuna ( muncitor ) , Ioniţă
Dumbravă ( ţăran ) C.Ţiulescu ( muncitor ) , S.Niţulescu
( avocat ) (Scānteia, 5 mai '45 )
[ Vezi tabloul Militari- victime ]
-Acuzatorul public Alexandra
Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan ), īntocmeşte actul de
trimitere īn judecată a lui Vladimir Luciu , fost şef al Siguranţei
la Cernăuţi .
- Acuzatorul public Alexandru
Drăghici anchetează < o nouă bandă de
agenţi ai Siguranţei > din regimul antonescian.( Scānteia
, 4 mai )
Acuzatori publici :C.Vicol,
Alexandra Sidorovici , I.D.Ioan şi
Avram Bunaciu .
Īn actul de acuzare dat
publicităţii li se imputa că < prin articolele de ziare
, broşuri sau conferinţe [...] s-au pus īn slujba propagandei
fasciste sau hitleriste şi au contribuit , prin acţiunea
lor ,la menţinerea unui regim odios şi a unei politici
externe nefaste >
Al Voitinovici (pseudonim literar
Voitin ) este preşed. completului de judecată al Tribunalului
Poporului .Acuzatori publici , avocaţii A.Schreiber şi
M.Mayo. La 19 iunie, se dă sentinţa:4 condamnări muncă
silnică pe viaţă ,3 condamnări la 25 de ani
muncă silnică , 2 la 20 ani , 1 la 15 ani , 2 la 8 ani ş.a
Tribunalul Poporului īncepe judecarea unui lot
de 11 persoane, printre care este şi g-ralul de jandarmi , Ioan
Topor. Acuzatori publici -Alexandra Sidorovici şi AC Mocanu
.
- Acuzaţi de acţiuni antisemite ,
internări īn lagăre şi detaşamnte de muncă
Procesul celor 21 de foşti
angajaţi ai Siguranţei Generale, Siguranţei Prefecturii
Capitalei şi Siguranţei
Chesturii Cernăuţi .Īn boxă, doar 12, printre care dir.Siguranţei
, Emil Iagolniţa.
Sentinţa :6
condamnări la muncă silnică pe viaţă şi
confiscarea averii.
Curtea Marţială,Secţia a IV-a
.
Preşed. completului de judecată-col Al.Petrescu (fost dir. al
īnchisorilor īn regimul Antonescu ) ,asistat de col Olteanu ( din
divizia Tudor Vladimirescu ).
Ministrul de Justiţie, Pătrăşcanu
, īntr-o cuvāntare radiodifuzată prezintă o statistică : īntre
15 sept-15 oct .1945 ,instanţele au pronunţat 2048
condamnări şi 608 achitări īn procese de
speculă .Au fost respinse 1850 de cereri de recurs.
-Scānteia porneşte o campanie de
demascare a "poziţiilor cheie" deţinute de reacţiune
īn viaţa economică :Banca Romānească (dir.George
Cretzianu ) este acuzată de sabotaj economic ;
Societatea "Letea" , editura
"Cartea Romānească " că au colaborat cu
nemţii ; <oamenii lui Brătianu > - Mircea Cancicov ,I.Manolescu-Strunga - că
au vāndut ţara nemţilor ; Iuliu Maniu ,de <complicitate
cu imperiul Habsburgic> , de <intenţia vānzării Ardealului
>, < de complicitate cu Hitler şi Antonescu >
- Arestarea şi rearestarea pentru
"sabotaj " a lui Nellu
Mihăilescu ( proprietar de magazin ) devine un "caz" ,un
exemplu de "linie" :< Nici o milă şi nici un
menajament pentru speculanţi. Ocna să fie ocnă , munca
silnică să fie muncă silnică , temniţa să nu fie
de salon de recepţie. Pedeapsa dată să zguduie , să
cutremure , iar complicii şi susţinătorii speculanţilor
să fie măturaţi fără cruţare de oriunde s-ar
găsi > (Scānteia , 2 dec.'45 .)
14 febr. Centrala Evreilor era
acuzată că a executat ordinele Berlinului şi Gestapoului īn
prigonirea evreilor .Erau acuzaţi :Vasile Isăceanu ( dispărut ) , Jaques Leon , dr Nando
Gingold , Adolf Grossman .Grozea,
N.Grunberg -Wilman .
Al Voitinovici (pseudonim literar
Voitin ) este preşed.completului de judecată al Tribunalului
Poporului .Acuzatori publici , avocaţii A.Schreiber şi M.Mayo
-18 febr.. Sentinţa :muncă
silnică pe viaţă ( Isăceanu şi Gingold );
temniţă grea pe 20 , 15, 12 ani ( celorlalţi ) şi
confiscarea averii
[LD:trebuie dat completul ]
[LD: un
lot eterogen, format din doi inculpaţi ( Gh. Cuza şi Vojen ) , restul
fiind "dispăruţi ", compus din cuzişti
,diplomaţi , simişti ,ziarişti pro-hitlerişti,īnalţi
funcţionari administrativi Fără să fiu sigură pe
această ipoteză ,cred că este vorba de un lot al administraţiei
romāneşti īn spatele frontului īn războiul de răsărit
şi cāţiva antisemiţi ]
Inculpaţi :g-ral Platon
Chirnoagă ( ex-ministru la Berlin ) , Sergiu Vlad Cristi
(ex-primar al Chişinăului ),Visarion
Puiu ( mitropolit al Odesei ), Ion Sāngeorgiu (prof.univ. ) ,
Gh.A.Cuza ( prof.univ.),Ion Victor Vojen .Ziariştii Alex.Cuzin,
Vintilă Horia Caftangioglu Horia Stamatiu .
Tribunalul Poporului dă
sentinţa : 5 condamnări la moarte ,5 la muncă silnică pe
viaţă , 4 la 20 de ani muncă silnică.
Tribunalul Poporului judecă 8
militari acuzaţi de a fi comandat lagăre de prizonieri
sovietici
¤Procesul comand. jandarmi
din Basarabia
Tribunalul Poporului -Bucureşti
pronunţă sentinţa īn procesul g-ralului C.Voiculescu (
ex-guvernator )şi al comandanţilor-jandarmi din Basarabia
.generalul şi alte 10 persoane ( 6 īn lipsă ) sunt condamnaţi
la muncă silnică pe viaţă , iar ceilalţi la
īnchisoare īntre 5-20 de ani .
¤ Procesul
"criminalilor de război "din Transilvania
Tribunalul Poporului - Cluj judecă
63 de inculpaţi , acuzaţi de crime de război [unguri sau
romāni ? ] Acestora li se impută fapte petrecute īntre 8-24 sept.1940 , īn
localităţile: Nuşfălău, Trăsnea,Huedin,Zalău
,Sāntion, Sucutaru ,Ip,Mureşenii de Cāmpie ş.a.
LD: cu
sau fără procese, am găsit semnalate pentru această
dată , multe cazuri de moşieri expropriaţi, duşi cu
domiciliul obligator īn Bărăgan. Dar nu am nr şi emitentul
acestui Ordin .
Īn guvern, actul de acuzare a fost prezentat
de Lucreţiu
Pătrăşcanu
Completul I de
judecată al "Tribunalului Poporului " care a judecat
"lotul Ion Antonescu " : Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bālcu ( magistrat ) şi de
judecătorii populari (
un muncitor, un ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator
şef -V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu şi C.Dobrian ( procuror la
C.de Apel Timişoara ).
...Pe 6 mai (ziua I-a din
proces )īn actul de acuzare (peste 200 pagini) mareşalul Ioan
Antonescu a fost īnvinuit de trădare
de ţară ,de dezastrul ţării prin secătuirea
economiei naţionale , de agresiune contra URSS ,de teroare
īmpotriva muncitorilor , de crime de război , de crime
īmpotriva umanităţii .
...Pe 12-13 mai ( ziua a
VIII-IX-a):prezentānd rechizitoriul
acuzatorilor publici Vasile Stoican , D.Săracu ,
şi Gh.Dobrian au cerut pedeapsa cu moartea.
...Pe 17 mai ( ziua a X-a? ), s-a pronunţat sentinţa .Ion
Antonescu a fost condamnat ca
"trădător de ţară " , "criminal de
război ", "duşman
al poporului " , "dictator fascist şi hitlerist
" pentru vini deosebit de grave : de 6 ori la moarte ; de
2 ori la temniţă grea pe viaţă ;de 3 ori la 20 ani
temniţă grea ;de 14 ori la degradare civică .
...Pe 1 iunie , Lucreţiu
Pătrăşcanu ( ministru Justiţiei ) a prezentat
Regelui Mihai Rezoluţia
guvernului la cererile de graţiere ale celor 7 condamnaţi la
moarte: < pentru īnalte raţiuni de stat , respingerea cererilor de
graţiere >
Īn aceeaşi zi, la ora 18 ,condamnaţii la moarte au
fost executaţi .
Constituirea
lotului se desfăşoară īn paralel cu judecarea recursurilor din
procesul Antonescu .
Sunt 27
de demnitari ,īn mare parte din aparatul economic şi militar al
cabinetelor Ion Antonescu :
-Pe 4 mai , s-a anunţat Completul de
judecată de la Tribunalul Poporului :Al Voitinovici (Voitin )-preşed ;asistat de C.Bālcu (
magistrat ) şi de judecătorii populari ( un muncitor, un
ţăran,un asist .univ., un prof şi un avocat ) Acuzator şef
-V.Stoican ;acuzator public Dumitru Săracu şi C.Dobrian ( procuror la C.de
Apel Timişoara ).
...Pe 25-31 mai'46 ,recursurile īnaintate , au fost respinse.
Noul lot este acuzat de crime
īn ţară ,dar , mai ales , "pe teritoriul URSS":
col.(r)Iulian Popovici (Prefect al Poliţiei ),Şt.Ivaşcu
(comisar de Siguranţă ), V.Gheorghiu (comisar la Prefectura
Poliţiei )
[LD:acest lot este
judecat nu de "Tribunalul Poporului" ( desfiinţat ) ci de
"Curtea Criminală " din Bucureşti. Unii din
inculpaţi figuraseră şi pe lista inculpaţilor din procesul
"lotului II "( 20 mai ) , fiind deja condamnaţi.]
Procesul se judecă la secţia a
VIII-a a Curţii Criminale ( Bucureşti )
Preşed.completului
-Damian Ştefănescu ;procurori generali -Octav Vasiliu,
N.Stăvrescu . Sunt acuzaţi ca "autori ai aservirii Rămāniei la
carul imperialismului fascist german ". Sunt inculpate 18 persoane.
[ Vezi amănunte la Tabloul
Guvernanţi, demnitari-
-victime ]
[ LD:.Dintre toate instituţiile statului,Justiţia a
fost cea mai oportunistă, cea mai coruptibilă şi
obedientă faţă de noua stăpānire .Cum se explică
? ]
/Pe 11 nov.,la Curtea
Marţială ,completul de judecată al Curţii de
Casaţie şi Justiţie Militară ,
Preşed.: g-ral V.Atanasiu ;procurori :g-ral Gr.Nicolau şi
col.Alex.Burada .
Īn boxă se află 57
inculpaţi ( din 91 citaţi ) , īn frunte cu g-ral Aurel Aldea.
Procesul
conducătorilor şi membrilor organizaţiilor de
rezistenţă Sumanele Negre ,Mişcarea
Naţională de Rezistenţă , Haiducii lui Avram Iancu şi
Grupa de rezistenţă Sinaia.
/ Pe 18 nov.-īn preziua alegerilor
parlamentare - completul special al Curţii de Casaţie
şi Justiţie Militară,pronunţă
sentinţa : 28 condamnaţi la muncă silnică pe
viaţă ;ceilalţi, condamnaţi la 20 de ani muncă
silnică ( 2 persoane ) ,15 ani ( 4 persoane ) ,10 ani (
2 persoane, 5,5,1 an ( alţii ).
-Pe 10 ian.'47 , Curtea de Casaţie
şi Justiţie Militară , sub conducerea g-ral Păiş, decisese mutarea procesului de la Iaşi la
Bucureşti .
-Pe 27 martie:Lucr. Pătrăşcanu
( ministr. Justiţiei ) la o interpelare la Cameră ,anunţase
că īn curānd va īncepe procesul .
-Pe 1 apr., Pătrăşcanu
răspunde la o altă interpelare ,că a luat toate măsurile
pentru a pune sub acuzare pe cei vinovaţi ,delegānd cu anchetarea pe
"destoinicul acuzator public " īn procesele Antonescu
şi g-ral Macici -Dumitru
Săracu .
-Pe 2 apr.,la Tribunalul Militar ,
Corpul II Armată , maiorul magistrat Iorgu Popescu , īntocmeşte Referatul de
trimitere īn judecată a principalilor inculpaţi :G-ral Leoveanu
( ex-dir. g-ral al Poliţiei ) ,g-ral Barrozi , g-ral Stamatiu , col
Coculescu ( ex-prefect de Iaşi ) ,col Captaru (ex-primar de
Iaşi ) .Pe lista martorilor citaţi figurează :C.Pantazi (
ex-ministru de Război ) ,Eugen Cristescu ( ex.Serv.secret de
Informaţi ) ,Radu Lecca ( ex-comisar pentru probleme evreieşti ) .
-Pe 6 apr.,Parchetul Tribunalului
Militar dresează trimiterea īn judecată a primului lot de
92 inculpaţi (bărbaţi şi femei ) ,acuzaţi că au săvārşit masacrele
de la Iaşi , Stānca-Roznoveanu şi Mărculeşti -Soroca. Ordinul
de trimitere īn judecată a fost semnat de G-ral Nicolau ( comand. Corpului II
Armată ).
-19 iunie :īncepe procesul g-ralilor
Leoveanu şi Stravescu ,
acuzaţi de masacrele de la Iaşi .
Stānca Roznovanu şi
Mărculeşti, pe baza declaraţiilor inculpaţilor şi pieselor
de la dosar. Interogatoriul a fost luat de G-ral Argeşanu ( procuror general special
) care a dispus arestarea şi trimiterea īn judecată g-ralului Emanoil Ionescu .
-30 iunie. Nestor Ignat :odată
cu masacrele de la Iaşi , "călăii antonescieni
şi-au inaugurat opera ce avea să ducă ţara īn
prăpastie " ( Scānteia ,30 iun.'47 )
-Completul de judecată :g-ral Emanoil Ionescu (preşed.),g-ral
N.Cambrea, Şt.Bardan (inspector de infanterie ) , Dumitru Romulus(
comandant Corp 6 Armată ) ,Stănculescu ( comandant Corp 4
Armată ), g-ral Paul Alexiu (procuror general special )
-Inculpaţi :g-ral
Georgescu Petre , col Sorescu Dumitru ,lt.Mircea Madgearu ,lt.Sever Andrei Mureşanu
,plut.mj.Ştefan Buzac ,serg-mj.Ion Popa,plut.mj.Vasile Popescu,
īnvinuiţi de " crima de păstrare de arme, crimă de
complot, de distrugere civilă şi militară a unităţii
şi independenţei statului ".
-Pe 28 apr., se dă sentinţa prin
care inculpaţii sunt condamnaţi cu pedepse īntre 25-4
ani temniţă grea.
[LD:vezi Completul de
judecată din "Zile īnsāngerate la Iaşi " ]
-10 ian.'47 :Curtea de Casaţie şi
Justiţie Militară , sub conducerea g-ral Păiş, a decis mutarea
procesului de la Iaşi la Bucureşti .
-27 martie: Lucr.Pătrăşcanu (
ministr.Justiţiei ) anunţă īn Parlamentul că īn curānd va
īncepe procesul (interpelare la Cameră )
-1 apr.: Pătrăşcanu
răspunde la o altă interpelare că a luat toate măsurile
pentru a pune sub acuzare pe cei vinovaţi ,delegānd cu anchetarea pe
"destoinicul acuzator public " īn procesele Antonescu
şi g-ral Macici -Dumitru
Săracu .
-2 apr.:La Tribunalul Militar ,
Corpul II Armată , maiorul
magistrat Iorgu Popescu , īntocmeşte Referatul de
trimitere īn judecată a principalilor inculpaţi :G-ral
Leoveanu ( ex-dir. g-ral al Poliţiei ) ,g-ral Barrozi ,
g-ralStamatiu , col Coculescu( ex-prefect de Iaşi ) ,col Captaru
(ex-primar de Iaşi ) .Pe lista martorilor citaţi figurează
:C.Pantazi ( ex-ministru de Război ) ,Eugen Cristescu ( ex.Serv.secret de
Informaţi ) ,Radu Lecca ( ex-comisar pentru propbleme evreieşti ) .
-6 apr.:Parchetul Tribunalului Militar
dresează trimiterea īn judecată a primului lot de 92
inculpaţi (bărbaţi şi femei ) ,acuzaţi că au săvārşit masacrele
de la Iaşi ,Stānca-Roznoveanu şi Mărculeşti -Soroca.Ordinul
de trimitere īn judecată a fost semnat de G-ral Nicolau ( comand. Corpului II
Armată ).
/28 oct.Īn localul Şcolii Superioare
de Război,Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare
Bucureşti īncepe judecarea conducătorilor PNŢ şi a
"complotiştilor īmpotriva statului".
(Procesul este prezentat pe larg īn "Universul"acelor
zile )
/Completul de judecată format din 4 "colonei " :prim-preşed. Alex.
Petrescu ( fost procuror īn procesul Anei Pauker din 1936 ), M.Vasilescu,V.Alexandrescu
,C.I.Stanciu.
/13 nov.'47 Sentinţa .
Īn lunile următoare, s-au
desfăşurat tot felul de procese ale altor fruntaşi PNŢ *
-------------------------------------
* Ex.Corneliu Coposu . Pe 14 iul.1947
( īn aceeaşi zi cu arestarea de la Tămădău ) a fost arestat
din Clubul PNŢ, de Direcţia Generală a Siguranţei ; dus la penitenciarul MAI, pentru 30
de zile ; trimis īn lagărul de la Piteşti şi Craiova
pānă la 6 nov.1950 .
Internat şi condamnat administrativ pe 2 ani pānă īn
1952 .
A fost deţinut 8 ani ,
fără nici un proces , apoi īncă 7 ani ( după proces
) .
Īn 1955 , a fost judecat şi condamnat
la 15 ani īnchisoare şi confiscarea averii ,de Tribunalul
Militar Teritorial Bucureşti ( sentinţa 876 /16 iulie 1955
dată de cpt. Apostol Gh.-preşed., lt. Caraciuc Orest şi Roşu
Fănică(asesori populari ),prin comutarea prevenţiei de la 14
iulie 1947.
[ Vezi tabloul PNŢ-victimă
]
Judecat īn 1948 ;condamnat la 10 ani īnchisoare şi
confiscarea totală a averii, prin Decizia penală 123 /
19.01.1949 a Secţiei a IV-a Penală a Curţii Bucureşti
: I.V. Constantinescu-preşed.; Constantin Petre , Dumitru Dinu,
Gavrilă Hotăranu - asesori populari , Costache Bālcu -
procuror . Īn rechizitoriul acuzării, A.P. era "demascat"
-printre altele- că participase la 59 şedinţe ale Consil.de
Miniştri , la 43 de
şedinţe ale Consiliului Economic şi că aprobase Bugetul Naţional pe anul 1942
/ 1943
Tribunalul Militar-Bucureşti
.Complet de judecată :
procuror-mr.Ştefănescu
Mihai ; preşed-col.Vasilescu Mihail ;membri-lct.col.Constantinescu Dumitru, Boeru Ion , mr.Gadina , cpt.Grozea Traian
) Īn care au fost judecaţi şi condamnaţi Istrate Micescu
,Nichifor Robu ş.a. , acuzaţi că urmăreau "schimbarea
regimului " ( Art 209 C.P )
Tribunalul jud.Baia.Preşed.-N.I.Popescu ;
primprocuror-Ioan
Manoiliu ; asesor popular- Ion Gologan.Inculpaţi Constantin Pralea
( de 18 ani ) şi Constantin Chiţu ( de 10 ani ) din satul
Tonţi, com.Drăgăneşti (Baia ) , pentru delictul de "ofensă
contra şefului unui stat străin "şi delictul de " uneltire contra ordinii sociale ".Sentinţa:
4 luni īnchisoare
Tribunalul Militar-Bucureşti. Completul
de judecată :primpreşed, dr.Petrescu I.Alexandru col.Colceag Gh.,Sārbu Eremia,
lct.col.Zănescu Ion, lct.col.magistrat Stănescu Simion ;
procurori : col.Stanciu Constantin şi lct. magistrat Eftimie Călin.
(Sentinţa nr.1 834 /2
nov.'48 )
12 inculpaţi, cu 9
condamnări pe viaţă şi confiscarea averii ( Max Auschnitt
, Ioan Bujoiu, Ghiţă Pop,Gh.Manu, Horea Măcelariu , Nicolae
Petraşcu, Eugen Teodorescu, Horea Măcelariu , Petraşcu Nicolae,
Teodorescu Eugen, Balş Alexandru,
Gheorghiu Dimitrie , Bonţilă Gheorghe ) şi 3 condamnări
la muncă silnică (Mărgineanu Nicolae şi Chioreanu
Nistor ).
Īn baza art.456 din Codul Justiţiei
Militare , i-a condamnat pe toţi şi la degradare militară.
Tribunalul,a dispus ,totodată, īn unanimitate de voturi,ca Parchetul
Militar şi DGSP să cerceteze şi pe Constantin
Titel Petrescu, Valeriu Negulescu şi Ion Tiberiu Pădureanu
,constatānd din dezbaterile procesului implicarea lor īn "complot"
Arestat īntre 14
apr.1949-19 nov.1952 , īn timpul anchetei cazului Lucreţiu
Pătrăşcanu ;
rearestat la 23
oct.1958, după ce pledase īn procesul Mănăstirii
Vladimireşti ; judecat īntr-un proces īnscenat la Tribunalul
Militar-Bucureşti ; condamnat la 15 ani muncă silnică ( Sentinţa nr./ ) ,
pentru "uneltire contra ordinii de stat" şi "
agitaţie" ( art. 209 C.P. ) .Īn august 1968, a fost
"achitat" postum , stabilindu-se că martorii
folosiţi fuseseră recrutaţi din rāndul infractorilor de
drept comun sau al legionarilor terorizaţi ; s-a constatat că unii
anchetatori , procurori şi judecători - Ilie Moisescu ( preşed. ), Gheorghe
Rāpeanu şi Ion Pohonţu -se făcuseră vinovaţi
de o serie de crime , abuzuri şi alte grave ilegalităţi. Printr-o
chichiţă judecătorească ilegală - aşa-zisa prescriere a faptelor - nici unul dintre aceştia nu a
fost tras la răspundere
penală, singura sancţiune fiind retragerea
distincţiilor primite pentru meritele avute īn respectivele procese.
Tribunalul Militar-Constanţa.Completul
format din preşed.
Pavelescu Constantin ;membri :
mr magistrat Dima Costache , cpt.mj.magistrat Rădulescu Mircea,
cpt.magistrat Cenuşe Vasile, cpt.Măldărescu Niculae.
...l-a condamnat la 10 ani īnchisoare pe ţăranul
Craioveanu Constantin . pentru "crimă de uneltire contra
ordinii sociale" (Art.209 C.P. ) Acelaşi complet de judecată
l-a condamnat şi pe Crişan Ion ( fierar din Topolg , fost
legionar )
Secţia 1 Penală-Bucureşti.Curtea
este compusă din consilierii Gh.Ionescu
şi Gh.Ionescu -Baldovin ; asesorii
populari Ivan Rafail,
Olivia Achim, N.Carabineanu; procuror -Iancu Cioară
Au condamnat
la 20 de ani muncă silnică pe Gheorghe Ionescu ( īn 1940,comisar
adj.la Poliţia din Iaşi ) ,şi pe Jităriţă Ion
( fost utecist , lăcătuş ) şi Iacob V.Constantin
(muncitor)pentru că īn 1940, au arestat şi torturat o grupare de
tineri comunişti evrei .( Decizie penală nr. 161 / 19 ian.'49
)
Secţiei a IV-a Penală a
Curţii Bucureşti : I.V. Constantinescu-preşed.; Constantin Petre , Dumitru Dinu, Gavrilă Hotăranu
- asesori populari , Costache
Bālcu - procuror )
Prin Decizia penală 123 /
19.01.1949 l-au condamnat la īncă 10 ani īnchisoare şi confiscarea
averii (El mai fusese judecat şi condamnat de Tribunalul
Poporului īn "lotul II" al miniştrilor
antonescieni , īn mai-iun.'46 )
Tribunalul Militar -Iaşi
.Preşed.col.magistr.Gheorghe
Constantin,;
judectori :mr.Mihai Vasile, mr. Anastasiu Petre, cpt. Bucşa Teodor
.Judecă pe "legionarul " īnv. Gherasim Octavian, (
Păltiniş-Dorohoi ) pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale "(cf.art.209 şi 325 CP ) ,condamnāndu-l
la 6 ani muncă silnică (Sentinţa nr. 281 / 8 mart.1949 ).
Deplasat cu avionul la Suceva ( col.Gh.Constantin-preşed. ;procuror-Mardare
; mr.Mihai Vasile, cpt.T.Bucşa şi A.Catighera -membri
). Anchetă instrumentată la Roman şi Suceava , constituind "lotul
Roman" . Printre condamnaţi : pr.Nicole Pāslaru , pr.
Pancu ş.a.
Tribunalul Militar Sibiu ( sau
Braşov ) Procuror- Suroiescu
Grigore ; preşed.judecător-Halmoş Livia. Inculpat īnvăţătorul
Moţ Ion din Hălmăgel -Arad. Arestat īn 1949 - īmpreună
cu doi din candidaţii din '46 ; judecat şi condamnat la 5 ani
īnchisoare (Sentinţa nr.294 / 21 mart.'49 .)
Lot format din 25 persoane, anchetate
de torţionarii conduşi de N.Doicaru ( Securitatea din
Constanţa ). Condamnaţi pentru "uneltire" de un complet format din col.Constantin
Pavelescu ( preşed. ) şi Eugen
Ilie (căpitan -magistrat ).
Condamnaţi la moarte de Tribunalul Militar
din Bucureşti ( Sentinţa nr 107 din 19 mai 1950 ). Executat pe 18
iulie 1959 , la Jilava, de faţă fiind Constantin Cincă ( securistul din Piteşti ),
procurorii Ştefan Fulger şi Gh.Niculescu , şi comandantul
īnchisorii , lct. col Mihai Gheorghiu.
(Dosar nr.1937 /'50 ,Decizia nr.2473
/ 17 aug.1950 ) Preşedinte-col.magistr.I.Negreanu ;procuror şef- N.Dobrescu ;
consilieri - V.Filip,
C.Georgescu, Gh.Cosmescu, A.Casandra.
Au respins ca neīntemeiate
recursurile declarate de cei 19 condamnaţi prin Sentinţa nr.186
/ 8 iun.'50 de Tribunalul Militar-Constanţa : Fudulea
Nicolae-la moarte prin īmpuşcare, cu confiscarea averii ; Grasu
Stere -la moarte prin īmpuşcare, cu confiscarea averii ;
Cotan M.Ion -muncă
silnică pe viaţă cu confiscarea averii ; Tomoşoiu
Cristea- 7 ani īnchisoare ;
Dobrinaş
Vasile-10 ani temniţă grea;
Oprea Ion-20 de ani
temniţă grea cu confiscarea averii ;
Obancea Gh-15 ani īnchisoare,
cu confiscarea averii ;
Achim Ion, Iftiuc Ilie,
Larion Ignat ,Gospdin Aposol, Stere Trandafir, Gramena Gh, Nicilae Niciloae,
Mihai Ganea Istrate Cezar, Stere Scurtu -la 4-3-2 ani īnchisoare .(Vezi cazul la Tablou-ţărani,
cazul Fudulea Nicolae )
Tribunalul
Militar-Iaşi .Preşed. -col.Gheorghe
Constantin
;procuror - cpt.Ion Puişor;
membri - cpt.mgistr.Catighera Alexandru,
Creţan Severin, cpt.Steja Stelian,cpt.Paraschiv Gheorghe, Sentinţa
nr. 777 / 15 sept.1950 , prin care au fost condamnaţi cei 23
inculpaţi din lotul "Gărzile Decebal "
,īnvinuiţi de "crima de uneltire īmpotriva securităţii
RPR " [ Vasilache Gheorghe
Gh(medic- Dorna Cāndreni ) , Străchescu Gh.Consta.(ing.silvic ), Gherman P.Dumitru ( brigadier silvic )
Ciumău Victor ( contabil Vatra
Dornei ) Gaavrilei Dumitru şi Băncescu Alex.(studenţi ), Bogza
Simion ,Bogza Constantin ( plugari )Odochian Victor şi Ion
ş.a.ş.a ].Cu 2 avocaţi din "oficiu" , procesul s-a
desfăşurat pe tipicul tuturor proceselor politice din din epocă.
Pentru autenticitate , iată un fragment din motivarea Sentinţei :<
ĪN FAPT: Īn perioada de consolidare a cuceririlor democratice ale clasei
muncitoare ,pe drumul construirii socialismului īn ţara
noastră, reacţiunea internă īn ura ei
nesăbuită utilizează cele mai perfide mijloace pentru a
putea frāna mersul īnainte ,al cuceririlor poporului muncitor, sperānd īn acest
mod să-şi poată redobāndi poziţiile pierdute. Duşmanul de clasă
īşi duce activitatea
sa contrarevoluţionară pe faţă sau īn
ascuns[...] Printre aceste forme de activitate contrarevoluţionară
[....]a fost şi aceea de a se crea pe teritoriul ţării organizaţiuni şi
grupuri subversive ,[....] Una din aceste organizaţiuni
subversive a fost organizaţia "Gărzile Decebal " iniţiată
de Dr.Vasilache Gheorghe organizaţie care avea ramificaţii īn majoritatea
judeţelor din nordul Moldovei [... ]
> Vasilache Gh. şi Străchescu Gh -au fost
condamnaţi la moarte(cf. Legii 16 / '49 +art 209 C.P + Legea 31 /
'49 ) , cu degradare
civică şi confiscarea averii ( Cf. Legii 312/1949 +
art.25 pct.6 C.P.) Ceilalţi au primit diverse condamnări ( 15-2 ani
), cf diverselor art. CP( şi, la nevoie , chiar cf. Decretului - Lege
nr.856 /1938 , din timpul lui Carol II .
Completul de judecată a Tribunalul Militar
-Bucureşti care a judecat şi dat sentinţe īn procesul de
spionaj īnscenat īn jurul Legaţiei Franţei . Lot de 11 persoane .Procuror, Spulber Ion ;
preşed.col.Vlasu
Vasile ; lct.col.Răduţ
Ştefan, Popescu Pogrion , Gheorghicescu Marin , cpt.Cārnei Gh .3
condamnări la moarte (executate
la Jilava pe 21 febr.'51 ).Īn acel proces a fost condamnat Matei Dumitru D.
( vicar diocezan la Episcopia Catolică -Iaşi ), Marcovici France
( cumnata lui Corneliu Coposu ).
- 25.oct.Galaţi.Tribunalul
Militar are pe rol procesul unui
lot de 64 persoane- "grupul Paragină-Timaru " .
-1 dec. '50.Cluj.Tribunalul Militar dă
sentinţa īn procesul grupului de partizani conduşi de Diamandi
Ionescu . [ Vezi tabloul Militari-victime ].
Completul a avut ca preşed. lct. col. Băduţ
Ştefan; procuror Argeşanu
Gheorghe ; judecători -lct .maj.Leibovici Wili, Ştefan Mihai ,Mihăilă
Efrem , Sigheti Ştefan )care au aplicat şi motivat
condamnarea:pentru "crima de uneltire contra ordinii ordinei sociale
" (art.209 C.P.+ Decret Lege nr.856 / '38 ), īntărit apoi cu
cel de "crimă de uneltire contra securităţii interne
săvārşite prin acte de teroare " (art.29 C.P+ Legea
nr.16 /'49 , modificată
prin Decretul -lege nr.199 / 1950 ) şi "delictul de
deţinere ilegală de armament" ( Decret Lege 163 /
1950 ), "instigare la crimă de omor" (art.120 şi 463 C.P. ).
Prins şi arestat la 31 martie 1951
īn plasa īntinsă de Comandamentului Unic-IV Timişoara ; torturat
cu sălbăticie la Securitatea din Timişoara ; condamnat la
moarte şi confiscarea totală a averii ( Sentinţa
nr.792 / 12 iunie 1951 ) pentru "crima de uneltire contra
securităţii interne săvārşită prin acte de teroare
" de Tribunalul Militar-Timişoara.
Executat pe 7 mai 1952, īn penitenciarul Timişoara .
Completul de judecată a Tribunalul
Militar -Bucureşti care a judecat şi dat sentinţe īn procesul de
spionaj īnscenat īn jurul Legaţiei Franţei :Vlasu Vasile (preşed ) , Finichi Paul,
Cosma Vasile, Făgăraş Nicolae , Ardeleanu Aurel (
procuror ) şi Teodorescu Ovidiu ( procuror ) procuror ] Ex.Anton
Dumitrescu ( la 16 ani ), Ducu Gh -socrul (condamnat )
Completul de judecată a Tribunalul
Militar -Bucureşti care a judecat şi dat sentinţe īn procesul de
spionaj īnscenat īn jurul Legaţiei Angliei : Vlasu Vasile ( preşed. ), Ardeleanu Aurel şi
Teodorescu Ovidiu ( procurori )
Augustin Pacha , Episcopul romano- catolic de Timişoara şi
Banat , considerat conducătorul şvabilor din Banat, arestat īn 1951
,implicat īn procesul īnscenat pentru compromiterea Vaticanului.Judecat
la Tribunalul Militar- Bucureşti :preşed. g-ral Alexandru Petrescu ;
asistat de col. Aurel
Casandra , Nicolae Grigore,Ion Petreanu şi Lascăr Petrovici .
Acuzator- cpt.Ovidiu Teodorescu. Condamnat la 18 ani
īnchisoare ( Sentinţa nr. / 18 sept.1951) , acuzat de
spionaj , din cauza legăturilor avute cu Nunţii Apostolici
Cassulo şi O'Hara .
Ex.Corneliu
Coposu . Īn 1946,ales secretar adj. Al PNŢ , participānd activ la toate
manifestările şi acţiunile partidului. Pe 14 iul.1947 (
īn aceeaşi zi cu arestarea de la Tămădău ) a fost arestat
din Clubul PNŢ, de Direcţia Generală a Siguranţei ; dus la penitenciarul MAI, pentru 30
de zile ; trimis īn lagărul de la Piteşti şi Craiova
pānă la 6 nov.1950 .Internat şi condamnat administrativ pe 2 ani pānă īn 1952
.A fost deţinut 8 ani , fără nici un proces , apoi
īncă 7 ani ( după proces ) .Īn 1955 , a fost judecat şi
condamnat la 15 ani īnchisoare şi confiscarea averii , de Tribunalul
Militar Teritorial Bucureşti ( sentinţa 876 /16 iulie 1955
dată de cpt. Apostol Gh.-preşed., lt. Caraciuc Orest şi Roşu
Fănică (asesori populari
), prin comutarea prevenţiei de la 14 iulie 1947.
[
Vezi tabloul PNŢ-victimă ]
Stelian Niţulescu -īn continuare
,ministru la Justiţie ( 9 aug.'49
-28 ian.'53 )
MAN a votat legea, īn aceeaşi zi cu
remanierea guvernamentală
Legea prevedea criteriile
de organizare a instanţelor : Curte Populară Supremă,
Curţi Populare (raionale şi orăşeneşti )
care aveau menirea să apere <ordinea socială şi de stat
īn RPR > şi să lupte fără milă <
īmpotriva duşmanilor oamenilor
muncii >.
Pentru a asigura controlul partidului,
Iosif Chişinevschi,Gheorghe Apostol, Chivu Stoica şi Vidraşcu ( vicepreşed.
ai CM ) deveneau şi vicepreşedinţi
ai Tribunalului Suprem .
- Aceeaşi lege
fixa organizarea şi competenţele Procuraturii Militare..
Anton Tatu Jianu- la Justiţie
; Pavel Ştefan-Interne ; Alex.Drăghici
-Securitate
Protopopescu Ghorghe (maior de justiţie ),
Necula Ioan
( lct.mj de justiţie, procuror şef al Procuraturii Militare Craiova
), Istoc Gheorghe
( maior , reprezentant ul Autorităţilor Administrative ), Ioniţă Alexandru
cpt.,comandantul Penitenciarului Craiova ), Manolescu Gh. ( medicul penitenciarului
Craiova ).Iată cāteva fraze din Procesul Verbal īncheiat : <Astăzi
,20 iulie 1953, orele 1,30 ,Noi maior de justiţie PROTOPOPESCU
GHEORGHE avānd īn vedere adresa nr 234362 a Dir .Trib. Militare
cu privire la executarea sentinţei nr 307 /26 .11.
1952 a Tribunalului Militar
Teritorial Buc. rămasă definitivă prin respingerea
tuturor căilor de atac precum şi a cererilor de graţiere , pe baza delegaţiei
nr. 4170 din 18.07.1953 a Trib.Suprem Colegiul Militar , ne-am deplasat
īn garnizoana Craiova , la penitenciarul Craiova [....] īn vederea
executării condamnaţilor la moarte prin sentinţa mai sus
arătată , şi anume :1.Totir I. Dumitru
[...]īnvăţător [...] 2.Trocan M. Nicolae zis Nae [...]
agricultor [...] 3.Năsărāmbă
Dumitru [...] mecanic [ ...] Condamnaţii au fost aduşi la
locul de execuţie legaţi la ochi [...] s-a dispus a se citi
dispozitivul sentinţei de condamnare la moarte şi li s-a adus la
cunoştinţă condamnaţilor că hotărārea a
rămas definitivă [...]Comandantul plutonului de execuţie a
ordonat focul şi astfel condamnaţii au fost executaţi
[...] După constatarea morţii condamnaţilor , la o oră
după execuţie, cadavrele condamnaţilor [...] au fost date
īn primire cdt. penitenciarului Craiova ,cpt. Ioniţă Alexandru, spre cele legale
şi pentru a dispune īnhumarea lor.[....] > Urmează
semnăturile.
Preşed. Complet, Alexandru Petrescu :
( Sentinţa nr. 258 / 29 mart.1954,
pe baza căreia Kuhn Ştefan ş.a.au primit condamnări de 15 ani muncă silnică
(Sentinţa 16/17 apr.'54 ) Completul de judecată : col.Ilie Moisescu ( preşed. ) , mr.Vasile Varga ( judecător
asistent ) , col.Alexandru Demeter şi Ion Ciulei ( membri ) , coloneii
Grigore Rāpeanu, Aurel Ardeleanu , Rudolf Rossman şi mr. Ioan Pohonţu
( procurori ).
Tribunalul Capitalei RPR
,Colegiul IV Penal.
Ilie Segal ( judecător ) ;Barbu Stanciu (procuror )Tudor Vlad ,Dumitru A.Gheorghe (
asesori populari ).Lot format din 6
persoane ( civili şi militari ) care au activat īn org.
"Vulturii " īn
perioada 1 mai-23 august 1944,pe muntele Dumitriţa , la iniţiativa
cpt.Cucu (şef al Centrului de Informaţii al armatei
,din Bacău ) Pe rol,pronunţarea Sentinţei nr. 2173
/ 30 dec.1954 pentru Bălan Dumitru, Gherman Constantin, Dumitru Semaca,
Ignatiuc Simion, Calinici Dumitru, Iuraşcu Constantin.
Tribunalul Militar-Sibiu:Completul
de judecată venit de la Cluj , care l-a condamnat pe Borzea
Gheorghe la Tribunalul Militar-Sibiu :Judecătorii :Dragoş Cojocaru , Dinu , Tripon
; procuror Virgil Luciu
La 23 apr.1958 , mr.Gruia Manea de la Securitatea din
Cluj ( direcţia de anchete) a
dispus trimiterea īn judecată a lotului Capotă-Dejeu,
iar la 7 mai, col.Mircea
Constantin a trimis cauza la
Tribunalul Militar -Cluj.
Completul de judecată - col.Ioniţă
Gheorghe şi mr.Olah Alexandru - l-a condamnat la moarte ( sentinţa 900 /8 iulie
1958 )
Execuţia a avut loc la
2 sept.1958 , ora 18 , la penitenciarul Gherla .Şefii plutonului de
execuţie au fost Istrate
Constantin şi Şerban Constantin .
Tribunalul Militar-Cluj.Completul de
judecată: preşed.col.Paul Finichi , col.Gheorghe Ioniţă şi mr.Alexandru Olah;procuror
Virgil Liciu. Condamnat
la moarte, executat pe 2 sept.'58 .
Plutonul de execuţie condus de cpt.Const.Şerban , asistat
de procuror Constantin
Milea şi medicul legist Moise Terbancea
LD:Nu
ştiu dacă ,acelaşi Complet i-a judecat pe fraţii
săi :Aurel, Ghiţă, Victor şi Ana .Dar acelaşi
tribunal, da.
Completul Tribunalului
Militar-Cluj, a condamnat la moarte pe muncitorul Căileanu Vasile ( Sentinţa
nr.982 / 25 iul.1958 ) pronunţată de mr.Lazăr Tudorache
, cerută de procuror
col.Constantin Milea .Executat la 2 sept.1958 , la Gherla de un pluton de excuţie condus de
cpt.Şerban Constantin
, asistat de procuror
mr. Mureşan Gavril şi lt.mj.Istrate Constantin .
Arestat īntre 14
apr.1949-19 nov.1952 , īn timpul anchetei cazului Lucreţiu
Pătrăşcanu; cercetat la Ministerul de Interne
şi la Ocnele Mari ( "īn depozit" ) ; Rearestat la 23
oct.1958 ; judecat īntr-un proces īnscenat la Tribunalul
Militar-Bucureşti (preşed. Ilie Moisescu cu o parte din judecătorii şi
procurorii din procesul Pătrăşcanu ); condamnat la 15 ani muncă silnică,
pentru "uneltire contra ordinii de stat" şi "
agitaţie" ( art. 209 C.P. ) .
Īn august 1968, a
fost "achitat" postum , stabilindu-se că martorii
folosiţi fuseseră recrutaţi din rāndul infractorilor de
drept comun sau al legionarilor terorizaţi ; s-a constatat că unii
anchetatori , procurori şi
judecători ,se făcuseră vinovaţi de o serie de crime , abuzuri
şi alte grave ilegalităţi. Printr-o chichiţă
judecătorească ilegală -
aşa-zisa prescriere a faptelor -
nici unul dintre aceştia nu a fost tras la răspundere penală, singura sancţiune
fiind retragerea distincţiilor primite pentru meritele avute īn
respectivele procese.
Completul Tribunalului Militar
Constanţa :col.Brancovici
Ion(preşedinte ) şi magistraţii Gh.Guţă, Rene Chivulescu
,care l-au condamnat pe medicul Cornăţeanu Dumitru
(dir.Spit.Militar -Constanţa ) dānd sentinţa nr.2.908/23 nov.1959 .
Lt.col.Ion Brancovici (preşed. ) ,lt.col.Gh. Dihocescu
,col.Horaţiu Bob, mr. Fănică Munteanu şi col.Iancu Chimirel
.Completul de
judecată la Tribunalul Militar -Piteşti (acelaşi care
s-a deplasat şi la Tribunalul Militar -Bucureşti ) care a
judecat pe unii inculpaţii din
"lotul Nucşoara " .Pedeapsa capitală şi
celelalte pedepse ,au fost cerute de procurorul col.Anton Vlădoi .
Prin Sentinţa nr.107 /19
mai 1959, au condamnat :pe Ion Iancu Arnăuţoiu la 18 ani
muncă silnică ;au condamnat la moarte pe preotul Drăgoi
Ion ;au condamnat la moarte pe
preotul Andreescu , pentru "uneltire contra ordinii sociale"
[art.209 ,CP ? ].
Execuţia
a avut loc la Jilava, pe 19 iul.1959 , sub comanda lct. col Gheorghiu Mihai , asistat
de cpt.Cincă
Constantin, mr.Fulger Ştefan, mr.Niculescu Gh .Moartea a fost
constatată de dr mr.Ionescu Mihai .
Completul de judecată,
Tribunalul Militar -Iaşi ( īn deplasare la Botoşani ) :
preşed.-cpt.de Justiţie Cazacu Gh;procuror- cpt.de Justiţie Alexandru
Radu ; asesori populari- lt.mj.Ciobanu Grig.şi Dandoş Nistor
;secretar-Varga D. Fiecare
inculpat a fost asistat de un apărător (din Colegiul de
Avocaţi-Botoşani ) .
Lot de 6 legionari (Iaşinschi,
Andrei /Olinici ,D. / Haluş ,P./ Vataman I. / Hāncul Gh. / Ţugui V.
/) din r.Rădăuţi ,reg.Suceava (ţărani, zidari,cismari
); condamnaţi la pedepse īntre 20-10 ani muncă silnică şi
confiscarea averii (Sentinţa nr. 434 /23 iul.1959 ) pentru "uneltire
contra ordinii sociale" (prevăzută īn art. 209 şi
25 C.P. )
Tribunalul Militar al Reg.a II-a
Militară -colegiu de fond ( Dosar nr 201 / 1960 )
DIMITRIU D.ADRIAN , colonel de
Justiţie -preşedinte ; PETRESCU ION -maior de Justiţie -judecător
;
Col.Chimirel
Iancu, lct.col.Bob Horaţiu , cpt.de Just.Stănescu
Pompiliu,mr.
Cosmiţă Aurel - asesori populari.
STĂNESCU POMPILIU, cpt.de Just.,procuror. T.Petrescu Joiţeanu-
secretar de şedinţă
--------
[Anchetatorii "penali de
securitate"( 1958-1960 ) :Anghel Marin ,Crăciun
Iosif,-Dulipovici Anatolie ,Micutelu Constantin,-Mincu, Gheorghe,Onea, Mircea
, Preda, Ion ONEA MIRCEA
,procuror militar, căpitan, "anchetator
penal de securitate" din Direcţia de Anchete Penale
a M.A.I .-Bucureşti .A prezentat, la 10 febr.1960 , "CONCLUZIILE
DE ĪNVINUIRE " ale lotului de 23 de inculpaţi - pe
baza cărora au fost judecaţi şi condamnaţi.]
MICUŢELU CONSTANTIN - lct.mj. acuzator
]
---------
[Avocaţii
apărării : George
Dunitrescu ,Perciun
Sozont,Gall Camil
,Bondi Guido, George Dumitrescu ,Benea Jaures ,Mădīrjac
Henrich ,Minovici
Ligia Barbu Solomon
,Nistor Vasile
, Doru Gh.Pavel ,Cristescu Georgeta
...Procesul a īnceput la 11
dec.1958 - arestarea lui Noica - fiind treptat lărgit cu "intelectualii
din Muntenia" şi "moşierii din Muntenia"
( aflaţi cu domiciliu obligator la Cāmpulung -Argeş )
Īn timpul anchetei au fost interogate peste 300 de persoane
,dintre ele, 23 au fost puse sub acuzaţie, iar 32 au fost
folosite ca martori ai acuzării.
Sentinţa nr. 24 / 1
martie 1960 :
1)Noica Constantin - 25 m.s. , 2) Pillat
Constantin -25 m.s. ,3) Lăzărescu
Constantin -16 m.s.,4) Florian
Gheorghe -16 m.s., 5)Acterian Arşavir -18 m.s. , 6) Ranetti
Constantin -15 m.s.,7)Radian
Nicolae -4 m.s. , 8) Vlad Aurelian -7 m.s., 9) Răileanu
C.Constantin -9 ani īnchis.,10 ) Iordache S.Nicolae [Vladimir Streinu ]
-7 ani , 11) Mitucă Gh.Ion - 20 m.s.,12)Vidraşcu Emanoil
-8 ani īnchis., 13) Acterian Sadova Maria-8 ani temniţă grea
,14 )Paleologu Alexandru -14 m.s. ,15) Steinhardt Nicu Aurelian
-12 m.s. ,16 16)Strelisker Beatrice -8 m.s. , 17)Enescu Teodor -7
īnchis.corecţională , 18) Niculescu
Remus -7 ani īnchis.corecţ ., 19 ) Noica P.Iacob - 13 m.s., 20
) Algeorge Sergiu -7 a ni īnchis.corecţ.,21)Teodoreanu
Alexandru[Păstorel] -6 ani īnchis 22) Ionescu Anca- 6 ani ,23)Mironescu
Sanda Simina -6 ani īnchis corecţională .La toţi s-a
prevăzut şi confiscarea totală a averii .[Vezi la Tablourile
socio-profesion ale -cazurile ]
[LD Sentinţa este semnată de
g-ral mr.de justiţie Cozma Ioan ( vicepreşed.Trib. Suprem,
preşed.Completului ); col.de justiţie Dinu Gheorghe
(procuror ); col.de justiţie Apostoliu Alexandru şi Varga Vasile
( judecători ) şi col de justiţie Răileanu Ioan (
consultant juridic ) Document publicat de Lupu,
Nicoară, Onişoru , Sentinţe comentate, pag. 127 şi
urm ]
Lot format din 6
ţărani (cu 24 persoane
afecatate) din com.Găgeşti ,r.Bārlad,reg.Iaşi.
Condamnaţi īn 1958 la
10-6 ani īnchisoare corecţională, cu confiscarea averii de
Tribunalul MIlitar-Iaşi .Condamnare reconfirmată īn
1958 ,la Recurs, de Tribunalul
Militar al regiunii a II-a Militare , pentru infracţiunea de "uneltire
contra ordinii sociale" (aplicarea art. 209 Cod Penal )
Casată īn 1967, prin anularea
sentinţelor şi achitarea inculpaţilor
de Tribunalul Suprem ,Colegiul Militar (Dosar nr.92 ,Decizia
nr.88 / 21 nov.1967) , după 9 ani şi după ce
inculpaţii şi familiile lor suportaseră toate
consecinţele stipulate īn sentinţă ( īnchisoare, confiscare
) .
Aprecierea
acestui "act juridic reparatoriu " dacă s-ar fi
aplicat īn zecile de mii de cazuri
identice,īnsoţite de reparaţiile cuvenite, ar fi avut o valoare
certă.
Constatăm
īnsă īn această procedură , tactica
"bolşevică" de a se "spăla pe māini" de
crimele trecutului - dānd vina pe subordonaţii ierarhici locali -
şi de a merge mai departe ,exploatānd "roadele "
lor. Pentru că, īn afara faptului că-i "achită"
şi-i scoate de sub "urmărire " , nu rezultă
nimic altceva privind "reparaţia"
materială şi morală a acestor nedreptăţiţi [Vezi la Tabloul
Ţărani - fişa Andrieş Gheorghe şi...
]
Īn august 1968,
Petre Pandrea a fost "achitat" postum , stabilindu-se că martorii
folosiţi fuseseră recrutaţi din rāndul infractorilor de
drept comun sau al legionarilor terorizaţi ; s-a constatat că unii
anchetatori - Pantiuşa
Bodnarenco, Ion Şoltuţiu, Teodor Miclea, Ludovic Weis, Gheorghe
Rujan, Victor Vānătoru, Teodor Staicu, Francisc Butyka, Gheorghe Enoiu
-procurori şi judecători - Ilie Moisescu ( preşed. ), Gheorghe Rāpeanu şi
Ion Pohonţu - se
făcuseră vinovaţi de o serie de crime , abuzuri şi alte
grave ilegalităţi.
Printr-o chichiţă
judecătorească ilegală -
aşa-zisa prescriere a faptelor -
nici unul dintre aceştia nu a fost tras la răspundere penală, singura sancţiune
fiind retragerea distincţiilor primite pentru merilete avute īn
respectivele procese.
Petre Pandrea: < Opoziţa
politică a fost decimată , planificat, cu revolverul la
tāmplă. Este o poveste tristă şi īngrozitoare de care-mi
este ruşine să mă ating. Mi-este ruşine că sunt om.
Mi-este ruşine că sunt romān.
Mi-este ruşine că am meditat pe
Marx, Engels şi Lenin .Mi-este ruşine că am trăit īn
secolul XX [...] Ce s-a petrecut la Piteşti ? Ce s-a petrecut la Gherla ? Ce
s-a petrecut la Ocnele Mari , unde am fost martor ocular ? Acolo sunt pagini
negre de genocid , de trivialitate ,de torturi pe care hārtia refuză
să le suporte , din decenţă [....] La Ocnele Mari,
Piteşti şi Gherla s-a dat să se bea urină şi
să se consume fecale pe motive...teoretice. Trebuia să se creeze
un şoc psihologic , o transformare radicală lăuntrică , prin
care deţinutul, student sau intelectual, devenea brusc şi
definitiv ,prin īnspăimāntare , din reacţionar, cel mai bun
marxist-leninst .> ]
[ LD: doc.publicat de Lupu, Nicoară, Onişoru, Sentinţe
comentate ...După 9 ani de la proces ,după executarea
condamnărilor,ce reprezintă aceste sentinţe ? ]
Tribunalul Suprem (Colegiul Militar )
prin Decizia nr.87 /14 sept.68
Preşed. -col.Apostoliu Alexandru ; procuror- lct.col.Virca Vasile
; judecător - lct.col.Varga Vasile ; consultant - col Răileanu Ion .
Au luat īn examinare recursul īn
supraveghere declarat de procurorul general, īmpotriva Sentinţei
nr.3888 din 29 mart.1959 a
Tribunalului Militar-Iaşi privitor la inculpaţii Barna
Ion (īnv.īn Băseşti-Bacău ), Simion Ion ( īnv.īn
Caşin-Bacău ),Maftei Constantin ( funcţionar -Bacău ),
Turnea Victor ( pedagog ,din Buhuşi ), Florea Ştefan ( elev din
Berzunţi-Bacău ), Şerban Tudor (agricultor din Racova
-Bacău ),Chivu Petre ( īnv. Clipiceşti-Vranca ),Cīrţu Gh.(
brutar din Bacău ) Şerban Ilie ( prof.īn Bacău ) - condamnaţi
īntre 7 -1 ani īnchisoare ,pentru "uneltire contra ordinii
sociale" şi "favozarea infractorului " (cf.art 209
C.P ).
Iată evocarea faptelor pentru care au
fost condamnaţi : <Īn sarcina inculpaţilor s-a reţinut
că, īn decembrie 1957 şi ianuarie 1958, >
Iată decizia : < Casează
menţionatele hotărāri , īn ce prveşte condamnarea
inculpaţilor BARNA ION ,pentru infracţiunile de uneltire contra
ordinii sociale [....]SIMION ION şi MAFTEI CONSTANTIN pentru
infracţiunile de uneltire contra ordinii sociale [....]TURNEA VICTOR
pentru infracţiunea de favorizare a infractorilor [...] FLOREA ŞTEFAN
,ŞERBAN TUDOR ; CHIVU PETRE , CĪRŢU GHEORGHE pentru infracţiunea
de favorizare a infractorilor [...] SAVIN ILIE [...]iar īn baza art.4 c
pen. achită pe aceşti inculpaţi pentru infracţiunile
arătate .>
Tribunalul
Militar-Iaşi Preşed. -lct.mj.de
Justiţie , Hoza
Ioan ; procuror- cpt.de Just.Morariu Pavel ; asesori populari - cpt.Grigoraş Scarlat
şi Ichim Gheorghe
;grefier -Irimia Gheorghe .
Au aprobat
măsura preventivă luată de Procuratura Militară-Iaşi
de a o interna la Spitalul Socola pe Dranca Maria (din
Ştefăneşti -Botoşani , absentă ) pentru infracţiunea de "propagandă
īmpotriva orānduirii socialiste " ( art.166 C.P. ) , propunānd internarea
īntr-un spital de psihiatrie ( Sentinţa nr. 225 / 8 sept.1972 )
Tribunalul Suprem - Recurs
extraordinar -casare de
sentinţă
[LD:Un "caz" construit pe o procedură
juridică practicată īn "epoca Ceauşescu"
, prin aşa numitul "recurs
īn supraveghere sau extraordinar " declarat de
procurorul general al Romāniei , după ce inculpatul fusese condamnat
şi executase pedeapsa īn "epoca Dej".Nu
cunoaştem valoarea juridică a acestei "casări"
şi "achitări " , nici dacă fostul"duşman"
a supravieţuit regimului
penitenciar sau şi-a recăpătat averea confiscată, deoarece
sentinţa Tribunalului Suprem nu o spune.[Cf. Lupu, Nicoară,
Onişoru, Sentinţe adunate şi comentate, p 333
şi urm.] ]
Tribunalul Suprem
,Secţia Penală ,Complexul Militar, cu Decizia nr.161 din
25 decembrie 1973, decidea :<Admite
recursul extraordinar declarat de Procororul General īmpotriva
sentinţei nr.482 din 12 august 1959 a Tribunalului Militar- Iaşi şi Decizia nr.2463 din
15 septembrie 1959 a Tribunalului Militar a regiunii a II-a Militară.Casează
hotărīrile atacate .
Īn baza art.11
pct.2 lit.a şi art.10 lit d.c.pr.pen., achită pe
inculpatul Cioloacă Ion pentru
infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale prev.de art.209
pct.2 lit.a comb. cu art.209 pct.2 lit.b.din codul penal anterior. > [
Semnează : preşed.-g-ral mr. de Justiţie, Apostoliu Alexandru ;
procuror- lct.col.Virca
Vasile ;judecători-col.de justiţie Catană Alexandru şi Bramovici Ioan.]
Complet de judecată - greva minerilor
-august1977 preşed. Aurel Comşa şi procurorul Mircea
Opreanu au condamnat la 2 ani
īnchisoare pe Căilă Vasile ( Sentinţa nr.495 / 16
sept.1977)pentru că a participat la greva minerilor din august 1977.
Complet de judecată
care a condamnat muncitorii de la Braşov : Pană Ştefan , Comşa Dumitru şi
Roman Ştefan . A judecat pe Cyerko Dumitru , pe Dascălu
Petrică , şi i-a condamnat
la 2 ani şi 6 luni īnchisoare ( Sentinţa nr.2823 / 3
dec.1987 ).
[ LD: ultimul an al dictaturilor comuniste din "Europa
Yaltei " , primul an al "revoluţiilor
democratice " din statele "Tratatului de la
Varşovia". RDG, Polonia, Cehoslovacia , Ungaria, Iugoslavia,
Bulgaria, Albania, Romānia, Iugoslavia -
state şi popoare - fiecare cu istoria sa , cu specificul său, cu forţele
sale, cu rolul destinat de Marile Puteri īn jocul geo-politic - au produs căderea
dictaturilor comuniste.
[ Vezi tabloul Genocidul comunist - cronologie,
context, etape ]
[ Vezi tabloul Diplomaţia-
victimă ]
Ziarul francez "Liberation "
a publicat o "scrisoare- pamflet" a poetului.
A fost concediat, exclus din partid
şi pus sub arestat la domiciliu
Raportor pentru drepturile
omului la ONU, diplomatul romān denunţă īntr-un Raport , īncălcările acestor
drepturi īn Romānia .
Este pedepsit cu domiciliu forţat .
Raportorul ONU, transmite ministrului
de Externe romān - Ion Stoian - un Raport critic privind nerespectarea drepturilor
omului .
[ Vezi pe larg la Genocidul
comunist - cronologie, context etape ]
Īn urma evenimentelor , au fost demise
toate organele puterii politice şi de stat . Īn toate ministerele
şi instituţiile, PCR se "evaporă"
şi se alcătuiesc FSN-uri care, prin telegrame , aderă la CFSN . Un Consiliu
Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale a
preluat conducerea ţării.
[LD:15 ian.2008.De de 2 săptămāni , un
scandal penibil, cu tentă securistică ,īn jurul numirii Noricăi
Nicolai la Ministerul Justiţiei. Băsescu a scos de la
"păstrare" , dosarul ei de procuroriţă , cānd ar
fi condamnat pe nedrept un om la īnchisoare. Lung prilej de
controversă dacă , procurorii şi judecătorii
dinainte de 1989 , trebuie "lustraţi ".
Lăsānd la o parte cine?/ pe cine? ...am īn doamna Norica un
"procuror tipic ": īn contraargumentele sale
ofensate , face mult caz de obligaţia justiţiei de A
RESPECTA LEGEA, bună /rea , aşa cum este .
Păi
dacă doamna ajunge ministru la Justiţie,adio "lustraţie"
pentru cei care au judecat strāmb , pe legi strāmbe .Ori īi disculpi pe
cei condamnaţi şi-i reabilitezi,şi atunci īi condamni pe
judecători ... Ori īi disculpi pe judecători ,şi
atunci păstrezi condamnările aşa cum s-au dat .Tribunalul
Poporului , toate Tribunalele Militare ,Curţile
Criminale sau secţiunile penale ale Tribunalelor
ordinare ,care, cu unanimitate
de voturi , au semnat condamnările criminale :
Miniştrii de Justiţie īn "epoca-Dej " ,
"epoca Ceauşescu " , "epoca Iliescu"
care au organizat, administrat şi asigurat funcţionarea acestei a
III-a Puteri īn statul comunist, copărtaşă la genocid
, apoi la ascunderea crimelor comise : Lucreţiu Pătrăşcanu -Avram Bunaciu -Stelian Niţulescu -Anton
Tatu Jianu -Gheorghe Diaconescu - Ioan Constant Manoliu- Adrian Dumitriu- Teodor Vasiliu - Emil
Nicolcioiu -Constantin Stănescu- Ioan Ceterchi -Gheorghe Chivulescu -
Maria Bobu - Teofil Pop - Victor Babiuc- Mircea Ionescu Quintus-
Petre Ninosu.
* Lucreţiu Pătrăşcanu - 5 ani īn
fruntea departamentului. Inspiratorul, iniţiatorul,autorul,
conducătorul şi responsabilul operei legislative, executive ,
organizatorice a implementării sistemului juridic comunist. Ad-int
la Justiţie īn guvernu Sănătescu I, II ( 23
aug.-3 nov.'44 ; 3nov.'5 dec.'44 ) ;īn guvernul N.Rădescu (
6 dec.'44-5 mart.'45 );īn guvernele Petru Groza I, II, III ( 6
mart-'45-14 apr.'48 ).
**Avram Bunaciu -ministru la Justiţie (
15 apr.'48-24 sept.'49 ),īn guv.Petru Groza IV, īnlocuindu-l pe
Pătrăşcanu ,la cădere; īnlocuindu-l pe Gh.Diaconescu
la Justiţie (31 dec.'57- 15 ian.'58
) dar trecānd la Externe īn locul lui I.G.Maurer ( 15 ian.'58 )
[LD :Īn lucrări de istorie , mărturii şi dicţionare
,sunt rar consemnate persoanele din Completele de judecată
ale atātor. Tribunale care au legitimat , prin sentinţe de condamnare,
decapitarea elitelor Romāniei .Cānd şi cānd, sunt enumeraţi judecătorii,
foarte rar procurorii -anchetatori .
Cunoaştem
şi īn acest caz explicaţia ,dar aceasta nu este o simplă
carenţă birocratică ,]
Poate Consiliul
Superior al Magistraturii , Curtea
Constituţională , Barourile de avocaţi ,Facultăţile
de Drept ( atāt de numeroase după
1989 ) ar fi interesate profesional sau datoare moral ,
să-şi cunoască predecesorii , să studieze
"cazurile" , să răsfoiască dosarele, să urmărească deontologia
profesională, conduita şi prestaţiile instituţiilor
juridice din anii genocidului comunist.
Poate că, ştiindu-le,ar avea altă atitudine faţă de legea
lustraţiei, faţă de legislaţia funciară
sau de retrocedare a averilor confiscate . ]
Cornel Nicoară şi
Gh.Onişoru , īn prefaţa la lucrarea "Cu unanimitate de voturi ,
Sentinţe politice adunate şi comentate " ajung la concluzia
că ,īn perioada 1949-1960,s-au consumat cca 134.150 procese politice ,
īn care ar fi fost judecate cel puţin 549.400 inculpaţi , condamnările īnsumānd cca 3.000.000
ani de īnchisoare ( fără a socoti condamnările la moarte
şi cele de muncă silnică pe viaţă ) care au
afectat cca 1.600.000 persoane (familiile ).
Cicerone Ioniţoiu , īn prefaţa
la Dicţionare ,
avansează alte cifre :
< Autorităţile
comuniste din Romānia au trimis īn īnchisori şi lagăre , din motive
politice, 2.000.000 de
oameni .Dintre ei ,200.000 au murit,executaţi după o judecată sumară
sau supuşi unui regim de exterminare , de o cruzime
nemaiīntālnită .Alte mii de nevinovaţi (poate zeci de mii,
poate sute de mii , nimeni nu va şti vreodată exact ) au fost fie īmpuşcaţi
pe stradă , fie urcaţi cu forţa īn tren şi expediaţi
īn URSS , unde li s-a pierdut urma.
Această acţiune criminală
sistematică,asociată cu plecarea din ţară a numeroşi oameni de
valoare, a avut un efect catastrofal ,care ne influenţează
şi astăzi īn mod negativ existenţa.>
La
diverse televiziuni, se dau tot soiul de Comunicate contradictorii
provenind de la instituţiile juridice (CSM, Procuratură,
DNA, Curtea Constituţională , Ministerul de Justiţie ,CNSAS ) Puse
cap la cap, toate informaţiile dau senzaţia unui haos , a unui
blocaj concertat pentru ca īn Romānia să nu fie posibil un reviriment
real pentru această "a III-a Putere" īn stat .
Apare din ce īn ce mai evident că , pe lista vinovaţilor
direcţi ai genocidului comunist , trebuie adăugaţi cei din structurile
juridice actuale care , de 20 ani de la căderea comunismului, īmpiedică
(sub diverse pretexte ) aflarea
adevărului.
Consemnez cāteva atari veşti :
/CSM a amānat dezbaterea Raportului activităţii Procuraturii
Militare , pentru că pr.şef, Codruţa Kovesi a cerut un
răgaz de studiere ...
/ Tribunalul X , a aprobat
cererea avocaţilor de neīncepere a judecăţii īn procesul lui Dan
Voiculescu ("Felix" ) pe motive de "neconstituţionalitate
" ( care se judecă cu CNSAS pentru calitatea de Informator )
/ Cele 3 dosare pe care le
instrumenta pr.Voinea de 3 ani - Genocidul comunist,
Revoluţia din Decembrie'89 , Mineriadele - au fost luate de la
procuratura militară şi date procurorului Livanovici (? ) , care
le va preda către instanţele civile ;
Parcurgānd
lucrarea Lupu-Onişoru , Sentinţe adunate şi comentate,
constat că majoritatea sentinţelor publicate au ca sursă Arhiva
Ministerului Apărării Naţionale .Cum de nu m-am gāndit la
asta ? Doar Tribunalele Militare au judecat majoritatea
proceselor politice.Pentru ce fac eu, această arhivă trebuie
răscolită , nu arhiva CNSAS cu turnătorii .
Cei trei coautori ai volumului,
consideră că "Păstrarea de către SRI a celor 35.396
dosare privind activităţile antistatale anterioare anului 1944
, nu se justifică.
Acestea cuprind activităţile desfăşurate de comunişti
īn clandestinitate şi cele ale legionarilor .Prin păstrarea la
"secret " a acestor dosare se īmpiedică cunoaşterea
activităţilor trădătoare ale comuniştilor
şi se īncearcă prezentarea
opiniei oficiale a regimului trecut , potrivit căreia luptătorii contra
comunismului ar fi fost nişte criminali pro-fascişti "
Tot ei adaugă:
"Această poziţie faţă de rezistenţa
anticomunistă este īmpărtăşită , parţial,
şi de Procuratura Generală , care refuză rejudecarea unor procese , considerānd
că pedepsele au fost stabilite īn mod corect şi legal ."
La sfārşitul
volumului, īn "Cuvāntul editorului" , Romulus Rusan
scrie:< Acest document- o picătură dintr-un ocean de
suferinţă - trebuie să dea de gāndit nu numai istoricilor
-cei de demult datori cu o istorie a rezistenţei - ci şi magistraţilor
, care vor trebui să găsească soluţii de fond
pentru repararea uriaşei injustiţii colective.>
Televizinile s-au īntrecut īn a da "victoria"
lui Dan Voiculescu ( preşed. de "onoare" a PConservator, magnatul
celui mai mare trust de mass-media , dovedit de CNSAS că ar fi fost
"Felix" - colaboratorul Securităţii pe vremea lui
Ceauşescu - individ pentru care Curtea Constituţională
a dat pur şi simplu acea hotărīre de "neconstituţionalitate"
a CNSAS ) privind votarea īn
Parlament a unei legi care să recunoască dreptul de
proprietate a chiriaşilor caselor naţionalizate, cu "despăgubirea
" foştilor proprietari din "fondul propriatetea "
Nutresc
nădejdea că cititorii care vor parcurge aceste Tablouri , se vor opri preţ de un minut
de reculegere solitară, pentru a medita : de ce s-au īntāmplat
toate astea ? se puteau preveni ? puteau fi oprite ? cine-i de
vină ? trebuiesc cunoscute ? Oamenii aceştia nu merită să fie
reabilitaţi, fie şi post-mortem ? Iar dacă au avut vreo
casă , sau pămānt, este moral ca īn ea să stea foştii
călăi şi urmaşii lor ? ]
Prim
-procurorul de la Parchetul general "X" este dat cu o declaraţie
pe toate posturile TV:
Dosarul lui Ion
Iliescu privind cei 4
morţi de la ciocnirile din P-aţa Universităţii de pe 13-14
iun.1990, a primit NUP , deoarece
din probele existente nu rezultă
implicarea sa īn evenimentele din cele două zile.Declaraţia lui Iliescu
:<Era firesc ...> Comentariile diverşilor"implicaţi"
, " analişti" ,"gazetari " - fie ei Mărieş et &
,Hurezeanu
et & Dinescu et &, Turcescu et &,Ursu et &, Gādea
,Drăgotescu et &, Buşcu, Ciutacu et &,Boda et & - nu merită să fie
consemnate .Īmi macin
furiile, disperarea, lehamitea ,rememorānd zilele de 13-15 iunie'90; interogānd
( īn gānd ) pe procurorul Dan Voinea et &; dialogānd ( īn gānd) cu Ioan .Rezultatul ? noapte
albă - glicemia 250 ]
Īnalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a respins Recursul celor doi, făcut la
condamnarea din apr.2007 : 15 ani īnchisoare .Sentinţă
definitivă.[Vezi la LD:Jurnale
- post-jurnal ]
Zilele
astea ,pr.Voinea a fost demis din funcţie, de "doamna"
sportiv-procuroare Kovesi .Apoi
se anunţă că va fi anchetat şi de Comisia de disciplină a CSM ...
Pānă
la obligaţia prin legea lustraţiei - tergiversată
de 19 ani de Parlamentul post-decembrist - ar fi de poate de datoria Consiliului
Superior al Magistraturii , sau a Ministerului Justiţiei
, sau a organizaţiilor juridice profesionale ,să publice vreun
Dicţionar, sau vreo broşură
documentară , privind evoluţia structurilor juridice
al celei de-a III-a Puteri īn stat īn timpul regimului totalitar
comunist. Constatăm că au fost foarte sārguincioase ( am spune chiar cu
exces de zel ), operative, inventive,dānd dovadă de celeritate īn judecarea
pe bandă a proceselor .Şi
foarte puţini magistraţi şi-au periclitat libertatea
şi cariera,de dragul ...adevărului sau al dreptăţii.
Studiind
cu atenţie documentele de la procesul Noica-Pillat, sunt o serie de
asemenea anchetatori , care prezintă inculpaţilor Ordinul de
punere sub īnvinuire , un fel de sinteză a acuzelor extrase
din interogatorii, punāndu-i să
recunoască faptele. ( ex. Onea Mircea, Micutelu Constantin )
Mărturisesc că nu ştiu ce
presupunea o atare funcţie, dar unii din aceşti "anchetatori
penali" , apar apoi īn proces ca procurori care susţin Rechizitoriul
Unde ar
trebui ei trecuţi ? - la Securitate sau la Justiţie ? ]
"Mă
voi referi adesea īn această lucrare la legalitatea* sau legitimitatea**unei
instituţii , a unei autorităţi sau a unei persoane
Legalitatea provine din
conformitatea cu legea , īn cadrul sistemului legal īn vigoare.
Legitimitatea se
raportează la sentimentul de adeziune al populaţiilor implicate .
Această importantă distincţie
s-a manifestat cu claritate īn filosofia politică a Evului Mediu , dar
esenţa ei o găsim la autori precum Aristotel sau Sfāntul Augustin.
De exemplu, asasinarea unui tiran este īntotdeauna
ilegală , dar poate fi legitimă ." ( Thierry de Monbrial, Memoria
timpului prezent )
* Legalitate ( fr.) = principiu
potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică
este obligată să respecte īn activitatea sa legea.
[...]
Legalitatea socialistă
=principiul fundamental al dreptului socialist şi metodă principală
a statului socialist pentru īndeplinirea funcţiilor acestuia, apărarea
orīnduirii economice , sociale şi de stat socialiste şi a drepturilor
şi libertăţilor democratice."
Lege ( lat.) =Categorie
filozofică exprimānd raporturi esenţiale , necesare , generale,
relativ stabile şi repetabile īntre laturile interne ale aceluiaşi
obiect sau fenomen [...]
** Legitim ( fr.,lat.)= care
īşi găseşte un temei īn lege
[...] 2.just, echitabil; justificat , īndreptăţit .
LD: Dacă voi reuşi să
demonstrez că regimul politic instaurat īn Romānia după 23
aug.1944 , a fost nelegitim , atunci voi putea īnlătura principala
obiecţie care se aduce demersului anticomunist de către
susţinătorii principiului "legalităţii"
īn cazul represiunii comuniste.
VASILE PARASCHIV - 40 de ani de
luptă pentru adevăr şi dreptate
( 1968-2008 ) [Transcrierea
documentelor, 1-2 ian.2009, Livia Dandara vezi www.procesulcomunismului.com ]
a.) 1.dec.2008.Decorările la Cotroceni b. )Discursul pregătit de V.P. ( şi
necitit )
c.) V.P. la stelian Tănase d
) V.P. la Doru Braia
V.Paraschiv: "Domnule
preşedinte,
Vă mulţumesc
pentru īnalta distincţie ce aţi hotărīt să mi-o
acordaţi astăzi, dar eu sunt obligat să refuz primirea ei de la un comunist,la
fel ca toţi ceilalţi care ne-au
condus ţara de la revoluţie şi pīnă azi, īmpotriva
cărora eu am luptat din 1968,şi voi continua să lupt,pe cale
legală şi democratică, pīnă la ultima bătaie a inimii.
Condamnarea īn Parlamentul Romāniei la 18 dec. 2006,a crimelor şi
nelegiuirilor Partidului Comunist Romān,al cărui membru activ aţi
fost, este un alt exemplu concret de īnşelare şi inducere īn eroare a
poporului. Să condamni īn mod teoretic, formal, fără
consecinţe juridice, selectiv
şi pe criterii politice, pe nişte criminali,care au creat
un genocid īn Romānia şi au asuprit şi umilit un īntreg popor,
timp de 45 de ani, este o metodă nouă, inventată de
dv,cu scopul de a īnşela poporul, care n-a mai fost cunoscută de
nimeni pe planeta noastră pīnă astăzi [...] La 7 feb.2008,v-am
īnmīnat un memoriu şi mi-aţi promis că īntr-o
săptămīnă voi primi răspuns,dar nu l-am mai primit nici
pīnă astăzi.[...]
Iată domnule
preşedinte exemplu concret,cum dv, la fel ca toţi ceilalţi
comuniştii, şefi ai
statului şi guvernului ţării noastre, de la
revoluţie şi pīnă zi, īi apăraţi şi-i
protejaţi pe teroriştii,activiştii
şi criminalii, Partidului Comunist Romān, care au făcut atīt de multe crime şi
nelegiuiri,atīt de mult rău
poporului nostru, atīt īnainte de revoluţie,cīt şi după
revoluţie, să nu ajungă să dea socoteală
īn faţa justiţiei pentru crimele şi nelegiuirile care le-au
comis din ordinul Partidului Comunist Romān, perpetuīnd īn felul
acesta,practicile şi metodele comuniste, lucru pe care poporul nostru nu-l
mai acceptă astăzi. Romānia fiind
un stat democratic dar nu şi un stat de drept, iar dv. fiind
obişnuiţi cu practicile şi metode comuniste,īn virtutea
inerţiei, īncercaţi să le perpetuaţi la infinit. "
c.)Vasile Paraschiv la
Stelian Tănase- Sorin Roşca -Stănescu (Realitatea TV)- ?
dec.2008
-Paraschiv: Īnsă dl
preşedinte Traian Băsescu a condamnat crimele şi nelegiuirile
Partidului Comunist Romān īn mod formal.
-St.Tănase : La ce vă
aşteptaţi ?
-Paraschiv :Trebuia să
aibă nişte consecinţe juridice. Trebuia
făcută o lege pe baza căreia fiecare victimă a dictaturii comuniste să cheme īn
faţa instanţei de judecată pe torţionarii săi
direcţi, pentru ca eu să nu dau īn judecată statul
, īn loc să-i dau īn judecată
pe torţionarii mei direcţi, şi statul să-mi
plătească daune morale , īn locul celor din securitate care m-au
torturat .[......]
-St.Tănase:Am aici o ştire
... Aţi primit 300.000 din partea Tribunalului Bucureşti , vi
s-au acordat ca daune morale pentru chinurile pe care le-aţi īndurat
din partea regimului comunist . Pe de altă parte, dvs aţi
refuzat şi aţi spus că nu sunteţi de acord cu această
decizie, vreţi să ne explicaţi ?
-Paraschiv:Da, sigur că da. Eu
consider că viaţa unui om , care a fost torturat şi
umilit īn modul cel mai īnjositor timp de 22 de ani , nu este compensată cu
300.000 euro.
Consider că numai copilul meu , care
s-a trezit īntr-o dimineaţă cu gura īn locul obrazului stāng, din
cauza asta , numai
asta este ceva care nu poate să fie evaluat īn bani . Am
fost maltratat īn trei rānduri,pānă la pierderea cunoştinţei,
tratamentele psihiatrice, am fost iradiat ...
-Roşca Stănescu : Eu nu
prea cred īn coincidenţe. Şi aflu acum īn emisiune că aproape
simultan sau la un interval de cāteva zile, au avut loc două evenimente [
2 zile ] :evenimentul de la Cotroceni şi Decizia tribunalului [
miercuri ] . Cum Dumnezeu s-a potrivit ca exact īn aceeaşi perioadă
să fie amāndouă ?
-Paraschiv:Este o
coincidenţă, pentru că dosarul meu ,īn care am chemat īn
judecată statul romān , īn locul
ofiţerilor de securitate, se afla pe rolul tribunalului din 2006,
cu doi ani īn urmă. Şi acum la final, la 14 noiembrie- pānă
la 14 decembrie, s-a dat
pronunţarea care s-a amānat de trei ori . [.... ]
-Paraschiv: Nu s-a realizat visul
celor peste 1200 de eroi ai revoluţiei , care au luptat īmpotriva
comunismului, nu īmpotriva lui Nicolae
Ceauşescu .Trebuia o schimbare de regim. Īnsă dl Ion Iliescu s-a grăbit
şi a pus imediat māna pe frānele conducerii ţării,
şi a făcut viraj la stānga. [...] i-am īnaintat 10 solicitări
scrise, şi nu m-a primit niciodată .Mi-a dat doar un
răspuns, care era următorul : ţinānd cont de faptul că ne aflăm īntr-un moment de
graţie al reconcilierii
internaţionale , trebuie să lăsăm istoricilor şi timpului
să judece trecutul, iar politicienii
să se concentreze la
realităţile prezentului .Asta era
īn 2003....
Scopul vieţii lui a fost nu să
se īmbogăţească, să facă afaceri ca alţi lideri
ai partidului comunist, ci să salveze activiştii
de partid,pe criminalii , ofiţerii de securitate şi de miliţie,
de la răspundere īn faţa justiţiei. Acesta a fost
scopul urmărit de dl Ion Iliescu . Toată viaţa lui el a
urmărit acest scop īn aceşti 19 ani de zile.
d.) Vasile Paraschiv la
emisiunea "talk şoc" -
Doru Braia ( Naţional- TV ) -17 dec.2008
-Braia :D-sa a condamnat īn
faţa Parlametului Romāniei, oficial, regimul comunist declarāndu-l
nelegitim şi criminal.
-Paraschiv :Da,este
adevărat, dar teoretic, formal, īn mod selectiv, şi pe criterii
politice .
Ori nu există nici un stat pe
planeta noastră care să condamne pe cineva care a omorāt un om
, şi pe alţii, cum sunt ofiţerii de securitate,care au omorāt
zeci şi sute de oameni , pe
aceştia să nu-i condamne. Aceştia să nu
dea socoteală īn faţa justiţiei .
-Braia :Zeci şi sute
de oameni ,poate īn anii '80.Dar īn anii '50-'60, sute de mii de oameni .
-Paraschiv : Bine'nţeles
că īn totalitate ,PCR - conform Istoriei comunismului īn
Romānia de Victor Frunză - a
arestat,a judecat şi a trimis la īnchisoare, la Canalul
Dunăre-Marea Neagră, şi īn toate īnchisorile din ţară,
peste 2 milioane de oameni complet nevinovaţi ,pe bază
de īnscenări politice, aşa cum am fost şi eu catalogat ca
un om beţiv, ordinar, care ,īn urma ingerării de alcool, provoc
scandaluri şi pun īn pericol viaţa celor din jurul meu .
Ion vine la Bucureşti şi
lansează Proiectul ( la sediul Asoc.21 decembrie ).
Mărgineanu ,Nicolae S.
/ Petre S.-frate / Eugen P.-nepot /Ion , Ieronim - rude / Nicolae şi
Daniela [Ţăranu] -copii / Soţia - grecoaică, Arvanitis /
[LD:
La TVR -1, Eugenia
Vodă are ca invitat
pe Nicolae Mărgineanu -regizorul- şi două cărţi
:
"Mărturii asupra
unui veac zbuciumat " şi
un vol.de Documente ale procesului . Recomand
să se urmărească lanţul represiunii . Aparent, fără legătură de
"speţă " ;cu arestări īn doi timpi ('48, '49 ) ; cu
procese judecate īn loturi , acuzaţii şi la tribunale diferite (
Bucureşti, Cluj, Sibiu );cu pedepse
similare ( muncă silnică pe viaţă ).
Īn aceeaşi
familie , un profesor universitar īntemniţat la Sighet , un
ţăran executat la Timişoara , un altul condamnat la 20 ani
muncă silnică , un student
trimis la Canal. Din acelaşi sat, 5 condamnaţi "Mărgineanu" .
Se poate
imagina
efectul scontat şi obţinut īn satul Obreja ? ]
Toţi bărbaţii din familia Mărgineanu au fost īnchişi :/Nicolae S. -prof. univ.,preşed. "Asociaţiei
de prietenie romāno -americană " Īn 1948- spune Mărgineanu
-fiul -
SUA acuzaseră URSS că se amestecă īn
trebuiile interne ale Romāniei ; Vāşinski s-a īnfuriat
şi a cerut să se prepare un proces īn care să se
dovedească că SUA
se amestecă īn treburile interne ale Romāniei .Pentru asta,
prof. Mărgineanu putea fi un "caz" potrivit .Aşa s-ar fi
preparat procesul ...
/ Īn
1998, fiul cu sora , au redeschis
procesul ( "proces extraordinar
" ," īn anulare " ? )şi toţi cei
condamnaţi īn lotul său, au fost găsiţi nevinovaţi
şi achitaţi .]
Cicerone Ioniţoiu - īn Īmputernicirea acordată
lui Ioan Roşca să-l reprezinte la tribunal - face o succintă īnşiruire a art.
īncălcate de statul comunist faţă de victime, īn cazul
său : lipsire
ilegală de libertate ( art. 189 ) ;vătămare corporală gravă (
art. 179 ) ; lovire sau alte
violenţe ( art.180 9 ; supunerea la muncă forţată
( art. 191 ), ameninţarea ( art.193 ), şantajul (
art.194 ), violarea secretului corespondenţei ( art.art.195 ) , insultă
( art.205 ) ; calomnia ( art.206 ), denunţare
calomnioasă ( art.259 ), mărturia mincinoasă (
art.260 ), īncercarea de a determina mărturia mincinoasă (
art. 261 ) , arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă (
art.266 ),supunerea la rele tratamente ( art.art.267 ), punerea īn
primejdie a unei persoane īn neputnţă de a se īngriji .
LD: ce
jurist mă va ajuta să indice art. grave īncălcate īn
genocidul comunist , din legislaţia internaţională ( drepturile
omului ) şi romāneacă ( codul penal şi civil ) ?Ce jurist īmi va oferi o
analiză juridică serioasă privind legile ilegitime care
au "legitimat" comiterea genocidului ( pe care eu le-am
detectat ) , īncepānd cu
prevederile armistiţiului din sept 1944,continuānd cu Legea 312
"Lucreţiu Pătrăşcanu " şi decretele ce i-au urmat,
pānă la introducerea art. din Codul Penal ? ( 1948-1968 )
şi toate Ordinele , HCM-urile şi Decretele secrete- ale guvernului, ale MAI ?
Trei fraţi ,jurişti de prestigiu, originari din com. Codăeşti - Vaslui ( vezi
fişele la Avocaţi-victime ] Judecaţi
şi condamnaţi īn acelaşi proces ( Sentinţa nr.201
/ 31 oct.1959 )de Tribunalul Militar-Bucureşti. După aproape
jumătate de secol, prin Decizia Curţii Supreme de
Justiţie nr. 66 / 17 nov.1997 , au fost achitaţi
post-mortem , toate pedepsele fiind anulate , iar dosarul casat. Printre
puţinele cazuri ajunse īn
justiţie , graţie - nu ne
īndoim - unei familii care a făcut acest demers personal.
Ne
declinăm competenţa īn materie juridică, şi, mai ales, īn
cea a justiţiei militare . Īn
opinia noastră, Ministerul Apărării Naţionale , justiţia militară , ar avea obligaţia morală
să studieze şi să hotărască īn principiu specia proceselor intentate militarilor,
după 23 august 1944. Poate nici o profesie -ca cea militară - nu
presupune o atare analiză.
Un
militar care a participat la cele
două conflagraţii mondiale īn care a fost implicată ţara sa ;
care a dat dovadă de profesionalism şi disciplină militară,executānd
deciziile luate de ierarhiile superioare ; un militar neīmpăcat
de ocuparea ţării de o putere străină şi
comunistă ...să fie condamnat la 15 ani, şi să moară īn
temniţă ?
Cu atāt
mai mult cu cāt - atestă documentele - condamnarea sa intra sub
impactul art.4 din Decretul 421 / 1955 care o graţia ( Deţinerea
ilegală a generalului a fost
sesizată pe 1 febr.1957 de reprezentanţii Ministerului de Interne
, care au propus punerea lui īn
libertate ) .
Dar dosarul fusese trimis la Tribunalul
Suprem , Colegiul Militar , care , pe 19 febr.1957, a respins
recursul ,apreciind că pedeapsa era <corespunzătoare
faptelor săvārşite > .
Mai mult, īn sept 1958, procurorul
general - considerānd pedepsele date
ca insuficiente - a cerut < admiterea
recursului īn supraveghere , desfiinţarea hotărārii
instanţei de fond,şi a Deciziei nr.94 / '57 a Tribunalului Suprem , condamnarea
inculpaţilor la pedepse corespunzătoare gravităţii
faptelor şi periculozitatea socială a infractorului , conform dispoziţiunilor
art.209 , pct 1.Cod Penal >. Astfel Tribunalul Suprem , luānd īn dezbatere cazul,
a dispus mărirea pedepsei la 15 ani (8 oct.1958 ) .
[LD:iată aceşti bărbaţi - istorici şi
"analişti" ... vorbesc o oră despre asta ...se lamentează că, după
20 de ani, īncă nu s-a făcut etc ....fără să abordeze
chestiunea pe temei juridic .
1.)Ştiu ,oare , aceşti nepuiincioşi ai
tranziţiei că , pe 24 aug.'44 , primul act al ministrului de Justiţie , Pătrăşcanu
, a fost să elibereze -cu reabilitare
- toţi deţinuţii din īnchisori ? Că astel, īn prima zi
după 23'august, foştii condamnaţi
comunişti au devenit eroi
ilegalişti,cu
toate cazierele achitate , şi cu privilegii ? C.Pārvulescu, Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,
N.Ceauşescu, Doncea , Ana Pauker, Vasile Luca , ş.a.ş.a n-au
trebuit să facă nici un proces de "reabilitare" . Guvernul BND dă o serie de decrete-legi
prin care erau amnistiate toate infracţiunile din Codul Penal, Codul
Justiţiei Militare şi o serie de delicte politice speciale, īncercate sau săvārşite
după 1 ian.1918 (M.O. nr.197 bis ,24 aug.1944 , cu Expunerea
de motive la decret -Lucreţiu Pătrăşcanu) Legea 442/ 24 aug.'44. :desfiinţarea
lagărelor de internare;punerea īn libertate a tuturor
deţinuţilor politici condamnaţi - practică
caracterizată de Lucreţiu
Pătrăşcanu ca o caracteristică a "regimurilor
totalitare " care, īn noile īmprejurări, făcea inutilă existenţa
lagărelor. Făcut-a aşa ceva Iliescu şi toţi
miniştrii de Justiţie din ultimii 20 de ani ?
2.)După revenirea Constituţiei'23 ,pentru a-i
pedepsi pe adversari - cf. Convenţiei
de armistiţiu cu sovieticii din 12
sept.'44 - s-a introdus acel adaos la
art. 4 de pedepsire a celor vinovaţi de dezastrul ţării
şi crime de război - au introdus"lustraţia comunistă"pe baza căreia ,ulterior, au făcut tot ce-au vrut
cu adversarii ?
Făcut-a
aşa ceva Iliescu şi
toţi miniştrii de Justiţie din ultimii 20 de ani ?
3.) Cāt despre "reabilitările"
pentru victimele comunismului , prevede ceva Constituţia '92
a lui Iliescu ?.A fost
adoptată legea lustraţiei- legea "Ticu" ?
De ce se lamentează
că nu s-au făcut reabilitări ?! Judecătorii de azi, pe
ce bază să facă aceste rebabilitări ? Pe baza
intervenţiilor unor miniştri ?! Pe baza condamnării comunismului
de către Băsescu ?!
Despre ce
vorbim ?!.Mă īnfurie această
pălăvrăgeală de 20 de ani ]
B-24
TV.Emisiunea tolk-şok -Doru Braia .Invitaţi Dan
Zamfirescu, Sorin Ioniţă şi Dobre de la Instit.Exilului
Romānesc .Discută despre situaţia reabilitării juridice
a celor condamnaţi sub comunism. Romānia, Justiţia
post-comunistă , la 20 de ani
de la căderea comunismului īncă nu are o lege de reabilitare.
-Doru Braia: Pacepa scrie
că peste 500.000
patrioţi anticomunişti continuă să fie nereabilitaţi.
Ogăranu a murit fără să fie reabilitat .
-Dinu Zamfirescu: Ar fi de dorit ca
toate aceste procese să fie revizuite.Toate condamnările prevedeau şi
confiscarea averii .Bunurile Biserica greco-catolice au fost confiscate
şi preluate de Biserica
ortodoxă , care nici acum nu le-a retrocedat. De aceea nu s-au
grăbit cu revizuirea. Profitorii averilor celor arestaţi şi
condamnaţi - securiştii şi nomenclaturiştii - au furat atunci din averile celor condamnaţi,
de aceea nu se revizuesc procesele..
/Cazul Răuţă: strigător la
cer ! justiţia i-a
menţinut condamnarea comunistă ! i-a respins achitarea !
/ Cazul lui Vintilă Brtianu
- i-au respins achitarea ! Doar la intervenţia
lui Valeriu Stoica ( pe atunci ministru Justiţiei ), i s-a revizuit
procesul !
/ Cazul Chirilă ( cu
"asasinatul" de la Berna ) I-s-a respins achitarea . Doar la intervenţia
Monicăi Macovei ( alt ministru al Justiţiei ) i s-a rezolvat
cazul .
-Braia: cazul Şeicaru
... palatul Curentul al
lui Pamfil Şeicaru ( de pe Eforie ) a fost preluat de Securitate
...<Bomba serii >: Pamfil
Şeicaru - colaborator
al Securităţii [ Vezi la Tabloul Ziarişti-victime ]
La talk-şok-ul
lui Doru Braia , invitaţi Ovid Ohanezian cu cartea lui "Putera
din umbră" apărută recent la Ed.Junimea + av. Dancu
şi un av.tānăr despre "cazul Constantin
Răuţă " căruia i s-a respins recent la
"Curtea Constituţională" ( sau la "Īnalta Curte de
Casaţie şi Justiţie" )
cererea de casare a condamnării la moarte şi redarea
cetăţeniei.La un moment dat, intervine telefonic d-l
Răuţă despre lupta lui cu
avatarurile justiţiei romāneşti.
Se pronunţă cuvinte grele despre justiţia din Romānia
post-comunistă .Reţin
din opinii :
- Braia: g-ral Pacepa,
Liviu Turcu , Const.Răuţă - reabilitaţi ,cumva, de
statul romān după 1989 După 20 de ani, īncă nu ştim cum trebuie
trataţi trădători sau eroi ? C.Răuţă,
condamnatul la moarte, īncă se judecă īn justiţia romānă
... Justiţia romānă este o ruşine...
-av.Cătălin Dancu : noi am formulat
Cererea ... Procurorul Olteanu şi judecătorul Mihail au
judecat procesul , fără
să fim anunţaţi ... Monica Pivniceru ( preşed.
Juriştilor din Romānia ) este surprinsă de sentinţă ...
-Const.Răuţă (
telefonic ) : a cāştigat o bursă , ajutat de fratele lui Nicolae
Ceauşescu , care īnsă i-a spus că trebuie să lucreze
pentru DIE , cu grad militar ... Rămas īn străinătate, a
vorbit despre situaţia din Romānia la Europa Liberă, Vocea
Americii şi alte acţiuni ... Ceauşescu a plătit unor
mafioţi -terorişti să-l asasineze ... Īn 1990, Ion Iliescu
i-a anulat cetăţenia ...
-Ohanezian: la noi īn
justiţie īncă nu se ştie cine sunt miniştrii de
justiţie care s-au perindat
după 1990. Mapele lor profesionale sunt ţinute la secret .Au
avut , fiecare , cāte un "secret" , cāte o "bubă" ,
fiind şantajabili . Unde-i mapa profesională a lui Valeriu Stoica ? Ca ministru al Justiţie, el a cerut
să se menţină sentinţele comuniste , pentru "continuitatea
actului de justiţie " !
-Av.Dancu :judecătorii
sun foşti ofiţeri de securitate . Sentinţa īn cazul
Pacepa privind confiscarea averii, nici acum n-a fost pusă īn
executare ! Şi omul nu voia nici un ban de la statul romān. Voia ca
colecţia sa de tablouri să fie vāndută la licitaţie şi
banii să fie daţi la Instit. ptru investigarea crimelor
comuniste ( Oprea ) . Īn schimb, judecătorii i-au dat
cāştig de cauză lui Valentin Ceauşescu să-şi
recupereze colecţia de tablouri confiscate...
-Ohanezian: după 1989,
s-a trecut de la justiţia socialistă la justiţia
securistă ...
- Av.Dancu : pentru procesul
lui Răuţă , vor merge la Curtea Europeano , la CEDO ...
statul romān va pierde acolo procesul.
[ LD:
a doua discuţie ( 4 mai
) la emisiunea Talk-şok a lui Doru
Braia de la Naţional TV , pe marginea cărţii lui Ohanezian "Puterea din umbră"
. Participă Ohanezian,
ziarista Nicoleta Savin şi Francisc Tobă ( "specialist"
- spune Braia - īn problemele de Securitate ;eu
īl recunosc pe fostul securist
care , cu cāţiva ani īn urmă , făcea publice nişte casete,
provocānd un scandal ]
-Tobă:Condamnarea
comunismului ? Preşed.Băsescu ? Raportul Tismăneanu ? Ce
condamnare a comunismului, fără proces şi sentinţă
a justiţiei ? Securiştii din DIE au fost īn serviciul
ţării.De ce le spuneţi la toţi că au fost
"criminali"?
-Doru Braia : Şi īn timp ce
condamnatului la moarte Constantin Răuţă justiţia
romānă i-a respins dosarul, Nicolae
Pleşiţă a fost eliberat din īnchisoare şi are o pensie
de peste 80 de milioane !
La
talk-şok de la TV 24 N .Doru
Braia are invitaţi pe Emil Constantinescu, Marius Oprea şi
Nestor Rateş , care īi
elogiază viaţa, caracterul, acţiunile exemplare. ]
-Iulius Filip ( luptător
anticomunist , telefon din Cluj ) :Ţăranii, muncitorii şi
sindicaliştii au un mare respect pentru D. C.,pentru că s-a
solidarizat cu ei. Īn perioada comunistă , īn lupta lor pentru libertate
şi dreptate , ea le-a fost alături . A īndurat
persecuţiile cu mare curaj , īn anchetele de la securitate şi
miliţie ... " De lupta
noastră , acum, beneficiază impostorii "
-Oprea: Se poate vorbi
despre un fenomen de impostură. După '89, parcă toţi ar fi
fost "rezistenţi anticomunişti" şi acum
se eliberaseră ! O magmă
de minciuni şi meschinării , şi demagogie ;
toţi au īnceput să fie "credincioşi"
, īşi fac cruci şi
jură pe Biblie..
-Oprea: Institutul nostru face
nişte deshumări de gropi comune. Cu bani puţini, ne-au ajutat
oamenii , ţăranii. Procurorul Iacob cheltuie miliarde pentru căutarea
Elodiei , dar a dat NUP
pe dosarele securiştilor ce l-au răpit pe Paraschiv.
[ La B 1 TV - la "Naşu" , "bombă
de presă" - pornind de la dezvăluirile " Adevărului
" .Paraschiva Silaghi (verişoara ) īşi demască
vărul.
Pierd
vremea la o discuţie mizerabilă ,aproape imbecilă despre "caz",
numai pentru a ilustra consecinţele
neaplicării lustraţiei .Dan Voiculescu -"personajul"
demascat de Romānia Liberă pentru "fondurile
Ceauşescu", pentru firma
" Crescent",apărut din marasmul
īmbogăţirilor postrevoluţionare; devenit , īn 20 de ani , miliardarul
cu nu ştiu cāte firme; patronul a 3-4 posturi de televiziune - Antena
1, 2, 3 ; preşedintele Partidul
Conservator ;senator şi vicepreşedinte al Senatului ...
Procesul CNSAS- Dan Voiculescu ,
terminat cu NUP la Īnalta Curte de Justiţie ,
datorită avizului de "neconstituţionalitate" al Curţii Constituţionale ,
odată cu care s-a şi blocat acţiunea de
"lustraţie" a CNSAS (ce dădea acele
"adeverinţe" cu a fost sau nu a fost
colaborator al Securităţii ) ,urmānd ca acest drept să fie
obţinut doar pe cale juridică , adică prin proces .
Īn ian.'2008, Paraschiva Silaghi a
devenit din martor , reclamant īn acest proces , reluat ...Pe parcursul
acestei "dezvăluiri" , Naşul nu pierde
ocazia să puncteze meritul preşed. Băsescu datorită
căruia SRI a fost obligat să predea acele dosare către CNSAS
... Vezi pe larg la tabloul MAI
, Securitate )
13 mai .Runda I .
"Naşul "
/Moraru/ : prezintă campionii
acestui "pont" - ziarul Adevărul
- şi importanţa "dezvăluirilor" .Īn procesul CNSAS-
Dan Voiculescu , terminat cu NUP la Īnalta Curte de
Justiţie , datorită avizului de "neconstituţionalitate"
al Curţii Constituţionale
....
Familia Paraschiva Silaghi şi
Alexandru Silaghi ( pensionari venerabili īntr-un oraş din Germania
-parcă Frankfurt ); ea- vară dreaptă cu D.V.; el- coleg
şi prieten de liceu cu DV (cu fotografii de familie, cu amintiri din
copilărie ) .
-Emilian Isaia ( red. şef adj la
Adevărul ) : cum au aflat ei de faptul că īn procesul D.V.- CNSAS ,
d-na Silaghi a devenit din martor , "parte" īn proces după ce şi-a văzut dosarul
de la CNSAS .
Cum au trimis un redactor īn Germania
care a stat de vorbă cu fam. Silaghi .
Importanţa cazului :prin
dezvăluirile d-nei Silaghi, se poate vedea cum a funcţionat "poliţia
politică" īn Romānia ( īnainte şi după dec.'89 );
cum există acum dovada clară că D.V. a fost un
"pion" - "stālp" al acestui sistem ; o dovadă
că societatea romānească ( īnainte şi după dec.'89
), nu a putut secreta acei "anticorpi" de apărare
īmpotriva acelui sistem .
Īn 2006 , d-na Silaghi ( īn urma unui
telefon dat de Sergiu Andon, av. lui D.V. īn procesul cu CNSAS ) a venit
la Bucureşti şi a dat o primă
Declaraţie ( la notariat ) , favorabilă lui D.V. Īn 2008,
chemată la CNSAS , şi-a văzut dosarul şi s-a īngrozit . "
A avut un şoc imens" şi aşa , īn sept.'08 ,
şi-a schimbat poziţia, a dat a doua Declaraţie , īn care
a retractat cele scrise īn 2006,
devenind din martor, parte a
procesului .
[LD: privesc- ascult - meditez amar :cine şi cum ar mai putea descālci problema cu "conturile
Ceauşescu" , cu "informatorii " ,cu "retrocedările"
, cu securiştii "buni"
( patrioţi, necesari ) şi "răi" ( care au nenorocit oameni) ?!]
2 iun.'09 .Runda II .
[LD: la Naşu īn studio , soţii Silaghi (
veniţi din Germania , pentru procesul de māine ) şi Sergiu Andon (
av. lui Dan Voiculescu ) .Reiau "cazul" .De la cei doi, nu aflăm
lucruri īn plus.
Īn schimb
, prin Sergiu Andon , asistăm la tertipurile unui avocat
prototip al apărării foştilor activişti sau securişti
:ofensiv, agresiv,arogant, sfidător, manipulator de chichiţe
legislative - domină "dialogul " printr-un comportament
de anchetator hotărāt să intimeze şi să transforme victimele īn "vinovaţi"
.Reţinem doar cāteva mostre dintr-o emisiune năucitoare .]
-Naşu [Morar ]:īn iul.2006,
Paraschiva Silaghi - stabilită īn Germania īn 1973- primeşte un
telefon de la vărul Voiculescu să vină urgent la Bucureşti
că unii de la CNSAS īl "hărţuiesc" , vor
să-l "termine".Ea vine şi dă o Declaraţie
pozitivă īn prezenţa unui
notar şi a av. Andon . A făcut cerere la CNSAS să-şi
consulte dosarul. Abia īn febr. 2008 a primit invitaţie
să-şi consulte dosarul. A cerut şi dosarele lui D.V. care nu i
s-au dat .
-Verişoara: Am fost īngrozită de minciunile lui
...
-Andon: Să explice !
Dovezi ! Calomnie ! Justiţia să decidă !
-Verişoara: Dvs. bazgatelizaţi răul
făcut de Securitate ; se cunoaşte că aţi fost procuror,
ziarist... şi acum avocat.
- Andon (sfidător
):da, am fost şi procuror, şi securist, şi ziarist, şi
membru de partid şi acum sunt avocat şi deputat ...
-Naşu : Această
emisiune este compromiţătoare pentru dvs. Dvs. apăraţi
sistemul totalitar !
-Dan Mircea ( intervenţie
telefonică ) : a fost dir.adj. la Vitrocim ,şef lui D.V.Īn
domeniul comerţului exterior, ei trebuiau să respecte două
legi :relaţiile cu străinii şi păstrarea
secretului de stat .Conform acestor legi, toţi cei implicaţi īn comerţ exterior făceau
Rapoarte dacă aveau rude īn străinătate sau se
īntālneau cu străini .Asta nu īnsemna că erau "trădători"
sau "securişti" sau au făcut
"poliţie politică" Aşa erau legile şi ele
erau respectate de toţi , īn toate domeniile - TAROM, NAVROM
ş.a. ş.a
Ofiţer magistrat .Īn completul de
judecată al Tribunalului Militar- Bucureşti , īn procesul
de spionaj , legat de Legaţia Franţei , īn care s-au dat 4
condamnări la moarte şi multe alte condamnări ( 1950 /'51 )
Colonel ,procuror militar la
Bucureşti ,prin 1964.
...īn martie 1964, s-a deplasat la
penitenciarul Jilava (cānd Cicerone Ioniţoiu a declarat greva
foamei, din cauza "reeducării" la care era supus
).După ancheta declanşată, la Jilava ar fi fost oprită "reeducarea"
Lct.col.magistrat.Preşed. de Complet
la Tribunalul din Tg.Neamţ ,
...
pe 22 ian.1965, l-a judecat şi condamnat la 8 ani īnchisoare pe preotul
Măndiţă , Nicolae Nicodim I.(autor de broşuri şi
cărţi religioase) preot la mănăstirea Agapia ( din 1933 )
şi Văratec (din 1945 ), care a murit pe 9 iul.1975, la
penitenciarul Aiud .
Procuror la Tribunalul
Militar Bucureşti (uneori īn deplasare la Constanţa )
...a cerut condamnarea la 25 ani muncă
silnică şi confiscarea averii , pT partizanul din Delta
Dunării, Ciolacu Nicolae (sentinţa 88 / 12 febr.1952 )
...a asistat la execuţia legionarului
-torţionar Ionescu Constantin P. ( 17 dec.1954 ) ,condamnat la moarte de Tribunalul Militar
-Bucureşti ( sentinţa nr.32 / 10 nov.'54 , preşed. Alexandru Petrescu )
...a īntocmit rechizitoriul pentru "lotul
celor 13 sionişti" , pe baza căruia Kuhn
Ştefan ş.a.
a
primit condamnarea de 15 ani muncă silnică ( Sentinţa nr.
258 / 29 mart.1954, preşed. Complet,
Alexandru Petrescu ).
Procuror la Tribunalul
Militar Bucureşti ( īn deplasare la Iaşi ?īn deplasare la
Botoşani ? ).
...A īntocmit rechizitoriul īn "lotul
Gheorghe Jauca " ( instrumentat la Suceava ) , pe baza
căruia au fost condamnaţi la ani grei de īnchisoare ( sentinţa
421 /21 aug.1958 ) : Jauca Gheorghe ( 25 ani ) , Capverde Mihai ( 25 ani )
Radu Tudoraş ( 22 ani ), Poenaru Petre ( 20 de ani ), Hulubei Eugen
( 20 de ani ) Pogluţ Vasile ( 20 ani ), Jauca Alexndru ( 7
ani ).
...a īntocmit rechizitoriul īn Completul
de judecată, Tribunalul Militar -Iaşi ( īn deplasare la
Botoşani ) :preşed.-cpt.de Justiţie Cazacu Gh.
Fiecare inculpat a fost asistat de un
apărător (din Colegiul de Avocaţi-Botoşani ) .
Lot de 6 legionari (Iaşinschi,
Andrei /Olinici ,D. / Haluş ,P./ Vataman I. / Hāncul Gh. / Ţugui V.
/)
din r.Rădăuţi ,reg.Suceava
(ţărani, zidari,cismari ); condamnaţi la pedepse īntre 20-10
ani muncă silnică şi confiscarea averii (Sentinţa
nr. 434 /23 iul.1959 ) pentru "uneltire contra ordinii
sociale" (prevăzută īn art. 209 şi 25 C.P. )
Lct.mj. magistrat la Tribunalul Militar -Bucureşti (
deseori īn deplasare la
Constanţa judecānd partizani dobrogeni
)
...a judecat şi condamnat "lotul
Călina -Satu Nou " ţărani -partizani din Dobrogea (
prin sentinţa nr.2214 / 21 oct.1954 ) :la 8 ani īnchisoare şi
confiscarea averii pe "agricultorul" Cristea Enache ; la 8 ani
temniţă grea şi confiscarea averii pe Dumitru Marin ;la
10 ani īnchisoare cu confiscarea averii pe ţăranul Ion,Ion Gh
; la 15 ani muncă silnică cu confiscarea averii pe Lazăr
Florea ;
...pe 9 mart.1960, la ordinul lui Nicolschi ,a
īncărcat īntr-un vagon -dubă 16 condamnaţi din loturile
de partizani din Dobrogea, omorāndu-i prin īmpuşcare , īn drum spre
Timişoara ( 9 martie 1960 ).( Printre ei, ţăranul Iordan
Nicolae din Casimcea-Tulcea ) Aruncaţi īntr-o groapă
comună , īn Pădurea Verde (de lāngă Timişoara ) i-a
īnregistrat ( 22 mai 1956 ) ca decedaţi de boli imaginare la Oficiul Stării Civile din
Timişoara.
Căpitan magistrat la Tribunalul
Militar -Constanţa ( preşed.Pavelescu ) , din 1948
Mr. magistrat la Tribunalul
Militar-Iaşi
... 8 mart.'49,Iaşi .Īn completul de
judecată a "legionarului " īnv. Gheasim Octavian, (
Păltiniş-Dorohoi ) pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale "(cf.art.209 şi 325 CP ) ,condamnat la 6 ani muncă silnică (Sentinţa
nr. 281 / 8 mart.1949 )
Căpitan anchetator
penal de Securitate- Bucureşti
...a luat interogatoriul scriitorului Alexandru Teodoreanu [ Păstorel
], implicat īn "lotul
Noica-Pillat ",pe 24 oct.'59
...a luat interogatoriu Siminei Sanda
Mironescu [ Mezincescu ], implicată īn "lotul Noica-Pillat ",pe 29 iulie'59
Col.,procuror, la Tribunalul
Militar -Bucureşti
... procuror
īn completul de judecată
( preşed. Ilie
Moisescu ) īn "procesul
Pătrăşcanu " ( 6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu şi
Calmanovici au fost
condamnaţi la moarte, iar ceilalţi 9 inculpaţi
la pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
... procuror īn procesele de spionaj legate
de Legaţia Franţei ( 1950 - 51 ) , īn care s-au dat 4 condamnări la moarte
şi multe alte condamnări (sub
preşedinţia col.magistrat
Vlasu Vasile )
Căpitan , magistrat , apoi procuror
la Tribunalul Militar-Timişoara
.
...pe 8 aug.1950, la un lot
studenţesc ,a dat
condamnări (la cererea procurorului Ştefănescu ) ( ex. 4 ani īnchisoare ptr. studentul
Mihai Virgil )
... īn 1956, ca procuror, ancheta pe Pavlide
Grigore , arestat īn legătură cu revolta
studenţească din
Timişoara ( sub influenţa rev. din Ungaria. )
Lct.col.magistrat la Tribunalul
Militar-Timişoara , prin 1950-'51
...preşed. de complet care a semnat condamnarea
la moarte a lui Ionescu Gheorghe
( sentinţa nr 792 / 12 iunie 1951 ) , membru PNL, notar īn
Teregova, partizan īn Semenic .
Maior magistrat la Tribunalul
Militar-Braşov
...a judecat şi condamnat la 7 ani
īnchisoare ( Sentinţa nr. 792 / 14
nov.1958 ) pe Nistor Iosif ( ţăran din Alţina -Sibiu )-
activitate contra colectivizării - pentru "uneltire contra ordinii
sociale" (art.209 ,CP )
Colonel magistrat ,membru īn Completul
de judecată de la Tribunalul Militar -Piteşti care a judecat
şi condamnat la moarte pe preotul Andreescu din Nucşoara ( sentinţa nr.107 din 19 mai 1959 ),
pentru "uneltire contra ordinii sociale" [art.209 ,CP ? ].
Pedeapsa capitală a fost cerută
de procurorul col.Anton
Vlădoi , din completul de judecată făcānd parte :lct.col Ion Brancovici (
preşed ), mr Munteanu
Fănică , col.Chimirel Iancu , lct.col Dihocescu Gh.şi col.Bob
Horaţiu .
Execuţia a avut loc la
Jilava, pe 19 iul.1959 , sub comanda lct. col Gheorghiu Mihai , asistat de
cpt.Cincă Constantin,
mr.Fulger Ştefan, mr.Niculescu Gh .Moartea a fost constatată
de dr mr.Ionescu Mihai .
Lct.col. magistrat la Tribunalul Militar -Bucureşti .
...īn 1948,īn Completulul de
judecată īn procesul org."Salvarea Neamului" īn care
au fost judecaţi şi condamnaţi la 20 de ani muncă
silnică ( Sentinţa nr.1025 /1 iul.'48 ) Istrate Micescu ,Nichifor Robu ş.a.
,acuzaţi că urmăreau "schimbarea regimului
" ( Morţi īn detenţie
)
Lct.col.magistrat ,deseori
preşedinte a Completelor Tribunalului Militar Bucureşti ( sau la
Piteşti, Constanţa - īn
deplasare )
...īn mai '59, a judecat lotul medicilor
de la Spitalul Militar-Constanţa , īnscenat de Securitate , dānd pedepse severe ( Sentinţa nr.
2 908 / 23 nov.'59 ) :Mihăilescu, Traian(dir.spitalului ), Niculescu , ş.a.ş.a
Īn
mai -sept.1959,a judecat unele procese -anexe ale "Haiducii Muscelului ", din
mişcarea de
rezistenţă
condusă de fraţii Arnăuţoiu :
...prin Sentinţa nr.107 /din 19
mai 1959, a condamnat la moarte pe
preoţii Andreescu Nicolae
şi Drăgoi Ion ; pe
ţăranul Jubleanu Titu ;şi la 15 ani muncă
silnică pe preoteasa
Andreescu Maria (soţia preotului ),
... prin Sentinţa nr. 119 / 4 iunie '59 , a condamnat la moarte pe Niţu
,Nicolae Gh ( socrul lui Petre Arsenescu ) şi la muncă silnică pe viaţă pe Ion Iancu Arnăuţoiu
şi ...prin Sentinţa nr. 174 /12 sept'59 ,a condamnat pe
ţăranii Comăndăşescu Mucenic şi Justina ( din Stăneşti-Muscel ) , pentru
sprijinirea grupului Arnăuţoiu .
Cpt. magistrat la Tribunalul
Militar-Iaşi
... 8 mart.'49,Iaşi .Īn completul de
judecată a "legionarului " īnv. Gheasim Octavian, (
Păltiniş-Dorohoi ) pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale "(cf.art.209 şi 325 CP ) ,condamnat la 6 ani muncă silnică (Sentinţa
nr. 281 / 8 mart.1949 )
Acuzator public īn procesele criminalilor de
război judecate de Tribunalul
Poporului , īn 1945 .
Ministru al Justiţiei
(15 apr.'48-24 sept.'49 )īn guv.Petru
Groza IV , īn locul lui Lucreţiu Pătrăşcanu(debarcat );
... 3 -5 mai'45:Lotul 1 al
"criminalilor de război " .Consiliu de Miniştri
hotărăşte, īn baza actului de acuzare īntocmit de acuzatorii publici Avram Bunaciu
şi D.Săracu , trimiterea īn judecată a primului
lot de criminali de război , compus dintr-un grup de
militari īn frunte cu g-ral de Corp de Armată Nicolae Macici ,
īnvinuit de conducerea represaliilor populaţiei civile din Odesa
după aruncarea īn aer a Comandamentului armatei romāne, de către un
grup de partizani (22-23oct.'43 )
...30 mai -4 iun.'45 : procesul
ziariştilor "criminali de război ".Acuzatori publici
, C.Vicol, Alexandra
Sidorovici , I.D.Ioan şi Avram
Bunaciu . Lotul este
format din : Pamfil Şeicaru, Ionel Dumitrescu , Stelian Popescu
,Romulus Dianu , Ilie Rădulescu , Alex.Hodoş ,Radu Dumitrescu
-Gyr,Grigore Manoilescu, Nichifor Crainic ( dispărut ).
Magistrat la Tribunalul Militar -Craiova
... sub preşed. sa, a fost condamnat la
5 ani īnchisoare ,ciobanul Fratilescu Nicolae ,pentru "crimă
de favorizare" ( nov.'54 .)
Căpitan, magistrat la Tribunalul
Militar -Iaşi , prin 1959,
preşed de complet īn unele procese cu legionari .
...a judecat ( īn deplasare la Botoşani
) lotul de 6 legionari , condamnaţi la 10-19 ani muncă
silnică şi confiscarea averii (Sentinţa nr. 434 /23 iulie 1959 )
Printre ei, bătrānul Iaşinschi Andrei din
Volovăţ-Suceava (fratele lui Vasile Iaşinschi, fost
ministru legionar fugit īn străinătate);cizmarul Olinici Dumitru S.
din Rădăuţi, considerānd "ajutor legionar"
faptul că O.D. a vāndut nişte
căruţe de pietriş şi pămānt zidarului Hāncu
Gheorghe ( condamnat īn acelaşi lot ) şi măcelarul Olinici Petre din
Rădăuţi ;
Căpitan magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti, membru īn Complete de judecată...
...a semnat sentinţele de condamnare
īn procesele de spionaj īnscenate Legaţiei Franţei (' 50 , '51 ) īn care s-au
pronunţat condamnări la moarte ( executate la Jilava )şi alte condamnări grele .Ex.Marcovici
France - (fiica g-ralului Marcovici, cumnata lui Corneliu Coposu -condamnată la 20 de
ani, moartă īn detenţie ),Matei Dumitru D.(vicar diocezan la Episcopia
Catolică -Iaşi ), ş.a.
Căpitan magistrat la Tribunalul
Militar-Constanţa ( preşed.Pavelescu ), din 1948 .
Procuror militar īn Completul de judecată a Tribunalului Militar -
Bucureşti
...pe 18 iul.1959, a cerut condamnarea la moarte ptru fraţii Toma şi Petre
Arnăuţoiu ; apoi a asistat
la execuţia lor pe 18 iul.1959 , la Jilava.
...pe 19 iul.1959, a cerut condamnarea la moarte a ţăranului Jubleanu
Titu ; a doua zi a asistat la
execuţie.
Procuror la Secţia 1 Penală
-Bucureşti.
...īn Completul de judecată care
a condamnat la 20 de ani muncă silnică pe Gheorghe Ionescu ( īn 1940,comisar
adj.la Poliţia din Iaşi ) ,şi pe Jităriţă Ion
( fost utecist , lăcătuş ) şi Iacob V.Constantin
(muncitor)pentru "crimă de război " ,pentru că
,īn 1940, au urmărit , arestat şi torturat o grupare de tineri
comunişti evrei ( Decizie penală nr. 161 / 19 ian.'49 ) .
Col.magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti .
... īn
completul de judecată ( preşed. Ilie Moisescu ) īn "procesul Pătrăşcanu " ( 6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu şi Calmanovici
au fost condamnaţi la moarte, iar ceilalţi 9 inculpaţi la
pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
Colonel magistrat la Tribunalul Militar-Bucureşti ,
prin 1957-'58
...a condamnat la 8 ani īnchisoare pe medicii
Munteanu Eusebiu şi Victor Gordan ( Sentinţa nr. 356 / 9 apr.1959 ), pentru că ,
īntr-o discuţie , ar fi lăudat literatura "burgheză"
şi ar fi opinat că URSS <domină
ţara şi secătuieşte economia>.
Col.magistrat , procuror la Tribunalul
Militar-Bucureşti.
...pe 1 nov.'48, īn Completul de judecată īn procesul
"Pop-Bujoi " ( avānd primpreşed. pe Alex.Petrescu ) .12
inculpaţi, cu 9 condamnări pe viaţă şi confiscarea
averii şi 3 condamnări la muncă silnică (Sentinţa
nr.1 834 /2 nov.'48 ).
Lct.col. magistrat la Tribunalul Militar -Bucureşti .
...īn 1948,īn Completulul de
judecată īn procesul org."Salvarea Neamului" īn care
au fost judecaţi şi condamnaţi la 20 de ani muncă
silnică ( Sentinţa nr.1025 /1 iul.'48 ) Istrate Micescu ,Nichifor Robu ş.a.
,acuzaţi că urmăreau "schimbarea regimului
" ( Morţi īn detenţie
).
Maior, magistrat ,preşedintele
unor Complete de judecată ale Tribunalului Militar-Cluj, Braşov , sau Sibiu īn
procesele cu loturi "grele" .
...īn 1949 ,preşed. al Completului
Tribunalului Militar-Cluj; judeca lotul de studenţi legionari
arestaţi īn 1948 ,din Centrul univ. Cluj ( Sentinţa nr. 715
/ 18 apr.1949 ).Printre condamnaţi, studenţii Nicoară Mircea
, Nicoară Titus, (condamnaţi la 4 ani īnchisoare )
...īn
1957, la Braşov, l-a condamnat la
moarte pe prof.Ion Chiujdea ,din grupul de partizani condus de Ion
Gavrilă ( iul-aug.1957 )
...īn 1957, la Sibiu , l-a condamnat la 15
ani muncă silnică pe Cristian Ion (croitor īn Sāmbăta
de Jos ) -care cārpea hainele
partizanilor - (Sentinţa nr.136
/15 iul.1957 )
...īn 1959, a fost preşed. Completului
de judecată a "lotului Ion Nistor " (acel
bolnav psihic din Deva -Hunedoara care şi-a inventat organizaţia
conspirativă "Garda
Albă " băgānd īn
malaxorul Securităţii numeroase persoane )* .
* Proces ( sau lanţ de procese )īn care au fost tārāte peste
75 de persoane,īn care procurorul var fi cerut 54 de condamnări la
moarte, judecătorul dānd 6
condamnări la moarte. Un proces
la Bucureşti , altul la Deva , altul la Sibiu ...Totul este īncurcat . [Ex. Miron, Roman -Mitrea ,Simion
:ţăran din Zlaşti-Hunedoara. Arestat la 23 iun.1958, īn urma declaraţiilor lui Ion Nistor
;condamnat la 25 ani muncă silnică de Tribunalul din Deva .]
Procuror īn Braşov ( ? )
... a cerut condamnarea lui Creangă Petre , arestat īn timpul
revoltei din 15 nov.1987 din Braşov ( sentinţa nr 2.823 /3 dec.1987 )
...idem, acelaşi a cerut condamnarea
lui Cyerko Dumitru ( sentinţa 2823 /3 dec.1987 ) ,participat la
revolta de la Braşov.
Col-.Magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti
...Īn completul de judecată a procesului
de spionaj ( Legaţia Franţei ), īn care s-au dat 4 condamnări la moarte şi
multe alte condamnări ( 1950 - '51 )
Procuror la Tribunalul
Iaşi.A condus anchetarea unui grup de " conspiratori" -
Prutianu, Voicu ş.a ) din Iaşi ,arestaţi pe 14 dec.'89 ,
obligāndu-i să semneze o Declaraţie că nu vor povesti
nimănui despre organizarea "Frontului Popular"(
Cf.Reportajului realizat de Cornel Mihalache pe 14 dec.2009,la TVR.]
Colonel, magistrat la Tribunalul
Militar- Bucureşti .
...īn 1959, a judecat lotul "Vasile Blănaru [ Cezar
Flamură " ], format din 24 inculpaţi Securitatea a
urzit, īn 1957 /'58 ,scenariul unui "complot"
.Procesul s-a soldat cu 4 condamnări la moarte şi multe
alte condamnări grele (Sentinţa
nr. 83 / 20 apr.1959 ) , dată de Tribunalul Militar-Bucureşti
( īn deplasare la Botoşani ) .
Col.magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti
... judecător īn completul de judecată (
preşed. Ilie Moisescu
) īn "procesul
Pătrăşcanu "
( 6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu
şi Calmanovici au fost
condamnaţi la moarte, iar
ceilalţi 9 inculpaţi la pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
Ministru de Justiţie (
din 31 mai 1954 -20 mart.'57 , īnlocuindu-l pe Tatu Jianu ) īn guv. Gheorghiu-Dej ; īn guv.Chivu
Stoica ( 20 mart.'57-20 mart.1961, cānd a fost īnlocuit cu Ioan Constant
Manoiliu ).
Lct. col.,membru īn Completul de
judecată de la Tribunalul Militar -Piteşti, alteori la Tribunalul
Militar -Bucureşti
...condamnarea preotului şi preotesei Andreescu
din Nucşoara .
...condamnarea lui Ion Iancu
Arnăuţoiu -tatăl - la 18 ani muncă silnică .
Maior magistrat la Tribunalul Militar
din Constanţa prin 1948 .
...a judecat şi condamnat īn "lotul Fotu Anastasie " ,( Sentinţa
nr. 57 / 12 febr.1958 ).
Ex.
pe Galani Ioan -la 15 ani īnchisoare;
[LD:28 oct.2008 :de ce tace Justiţia
? ]
Pānă
la obligaţia prin legea lustraţiei -tergiversată
de 19 ani de Parlamentul post-decembrist - ar fi de poate de datoria Consiliului
Superior al Magistraturii , sau a Ministerului Justiţiei
, sau a organizaţiilor juridice profesionale ,să publice vreun
Dicţionar, sau vreo broşură
documentară , privind evoluţia structurilor juridice
al celei de-a III-a Puteri īn stat īn timpul regimului totalitar
comunist. Constatăm că au fost foarte sārguincioase ( am spune chiar cu
exces de zel ), operative, inventive, īn
judecarea pe bandă a proceselor .
Colonel de Justiţie la Tribunalul Militaral al Regiunii a
II-a Militară -Bucureşti īn "epoca Dej"; preşedinte
de Complete īn numeroase procese,cu ascensiune rapidă īn
ierarhiile Ministerului de Justiţie , după procesul Noica
-Pillat (1960 ).
Ministru la Justiţie
īn guvernele I.Gh.Maurer, continuāndu-şi cariera īn"epoca
Ceauşescu "
(18 mart 1965 -8 dec.1967;9 dec.'67-12
mart.'69; 13 mart.'69-27 febr.'74 ).
...preşed.Completului de
judecată din 5 ian.1959 , a "lotului Harry Schwartz
" ( 20 persoane acuzate de subminarea economiei naţionale şi
uneltire contra ordinii sociale ), dānd cāteva condamnări la moarte
şi muncă silnică pe viaţă ( Sentinţa
nr. 33 / 15 ian.1959 ).
Printre cei condamnaţi , Aurel
S.Marinescu , condamnat la moarte dar neexecutat ( autorul trilogiei Prizonier
īn propria ţară )
...preşed. Completului de
judecată a "lotului Noica -Pillat " ( dosar
nr 201 / 1960 ) .
"Prepararea"
procesului a īnceput la 11 dec.1958 - arestarea lui
Noica - fiind treptat lărgit cu "intelectualii din
Muntenia" şi "moşierii din Muntenia"
(aflaţi cu domiciliu obligator la Cāmpulung -Argeş ).Īn timpul
anchetei au fost interogate peste 300
de persoane .Dintre ele, 23 au fost puse sub acuzaţie, iar 32
au fost folosite ca martori.
Īn proces, a luat interogatoriile la cei
implicaţi, iar prin Sentinţa nr.24 /1 martie 1960 a
semnat 23 de condamnări , cu pedepse cuprinse īntre 25 de ani muncă silnică
( Mitucă şi Pillat ) şi 7 ani īnchisoare
corecţională .Toate cu confiscarea totală a averii :
1)Noica Constantin - 25 m.s. , 2) Pillat
Constantin -25 m.s.,3) Lăzărescu Constantin -16 m.s.,4) Florian
Gheorghe -16 m.s., 5)Acterian Arşavir -18 m.s. , 6) Ranetti
Constantin -15 m.s.,7)Radian
Nicolae -4 m.s. , 8) Vlad Aurelian -7 m.s., 9) Răileanu
C.Constantin -9 ani īnchis.,10 ) Iordache S.Nicolae [Vladimir Streinu ]
-7 ani ,11) Mitucă Gh.Ion - 20 m.s.,12)Vidraşcu Emanoil
-8 ani īnchis., 13) Acterian Sadova Maria-8 ani temniţă grea
,14 )Paleologu Alexandru -14 m.s. ,15) Steinhardt Nicu Aurelian
-12 m.s. ,16)Strelisker Beatrice -8 m.s. , 17)Enescu Teodor -7
īnchis.corecţională , 18) Niculescu
Remus -7 ani īnchis.corecţ ., 19 ) Noica P.Iacob - 13 m.s., 20
) Algeorge Sergiu -7 ani īnchis.corecţ.,21)Teodoreanu
Alexandru[Păstorel] -6 ani īnchs 22) Ionescu Anca- 6 ani ,23)Mironescu
Sanda Simina -6 ani īnchis.corecţ .[ Vezi interogatoriile luate de el īn proces * ]
* )Confesiunile lui
Sandu Lăzărescu (12 iun.1996 ).
-S.C: Ce părere aveţi despre
procesul īn care aţi fost implicat?
-S.L.: " Īncadrarea juridică a
fost 209 partea a doua litera a.Adică discuţii
duşmănoase."Activitate duşmănoasă"
.Acuzaţie care ar fi putut să privească cel puţin
jumătate din populaţia Romāniei .Cine nu vorbea atunci īmpotriva
regimului ? N-am făcut nici o conspiraţie , n-am plănuit
cātuşi de puţin răsturnarea regimului,aşa că
aş putea zice ca o caracteristică generală : am fost
nişte victime , nu nişte eroi." [...]
-S.C.: Care a fost
atitudinea inculpaţilor īn timpul procesului ?
-S.L.: [....] ultimul cuvānt al lui
Noica , care-şi asuma răspunderea , sau al lui Dinu Pillat
, care protesta īmpotriva impermiabilităţii regimului , au fost
tăiate cu brutalitate de preşedinte.[...]
Grefierul era un om cu foarte
mare experienţă , ştia să consemneze numai ce era pe
placul preşedintelui şi al curţii ."
-S.C: [...]de ce credeţi că au
tăbărāt īn anii '60 asupra vārfurilor intelectualităţii ?
-S.L.: [...]Şi, īn al doilea rānd, să
răspāndească teroarea printre intelectuali.[...]Nu trebuie
uitat că, īn acest proces, alături de Noica , unul din
vārfurile generaţiei lui, era Dinu Pillat , care avea multiple
relaţii īn multiple medii [...]
Alegerea acestor oameni a fost făcută īn funcţie de rezonanţa
socială a numelui lor şi de reverberaţia pe care o putea
avea condamnarea lor. Un proces exemplu. Un avertisment adresat
intelectualităţii. Nu e īntāmplător faptul că,
odată cu acest proces, s-a cam terminat şirul marilor procese."
Lct.mj.magistrat ,la Tribunalul
Militar-Bucureşti
...pe 1 oct.'59, īn completul din procesul
medicilor de la Spitalul Militar -Constanţa.
Colonel magistrat ,preşed Completului
de judecată de la Tribunalul Militar -Iaşi , care a condus
procesul "lotului Macoveiciuc " (partizani bucovineni care au
luptat īmpotriva ocupantului sovietic ,īn primăvăra 1944, īnainte de
23 aug .)
...Pe 6 febr.1947,Tribunalul
Militar a judecat un retro-proces ,format dintr-un lot de 10
acuzaţi ( īn care figurau Macoveiciuc Vladimir tatăl
-decedat,Coroamă Ion -socrul -īn boxă şi Macoveiciuc
Silvestru- fiul -absent ).El a condamnat pe Silvestru la muncă
silnică pe viaţă īn contumacie (Sentinţa nr.231
/6 febr'47 ) ; tot el l-a rejudecat şi l-a recondamnat
( sentinţa nr. 487 / 6 iun.1950 ) .
Īn mai 1945øalături de Alexandra Sidorovici
(care īntocmea actele de acuzare ale loturilor fostei Siguraţe ) , apare ca acuzator public.
/Acuzatorul public Alexandru Drăghici anchetează
"o nouă bandă de agenţi ai Siguranţei
" din regimul antonescian.( Scānteia , 4 mai1945 )
Col.magistrat la Tribunalul Militar-al
regiunii a II-a militară -Bucureşti
...preşed. Completului care i-a
condamnat la muncă silnică pe viaţă ( Sentinţa
13 /2 febr.'59 ) pe partizanii din " lotul Vătăşelu
Nicolae" :Gheorghe Caranica, Dinescu Ştefan ,Ilie
Gheorghe ,
Procuror la Tribunalul
Militar-Cluj.
...alături de judecătorul Ioan Go''dri, contrasemna
condamnarea la 10 ani īnchisoare a lui Pavelescu
Eugen ( Sentinţa nr. 317 / 9 martie 1959 ).
Col.magistrat şi procuror la Tribunalul Militar-Bucureşti.
A judecat mai multe procese īnscenate de Securitate , pronunţānd mii de
condamnări pe viaţă. Arestat la rāndu-i şi condamnat
...pe 1 nov.'48, īn Completul de judecată īn procesul
"Pop-Bujoi " ( avānd prim-preşed. pe Alex.Petrescu )
.12 inculpaţi, cu 9 condamnări pe viaţă şi
confiscarea averii şi 3 condamnări la muncă silnică (Sentinţa
nr.1 834 /2 nov.'48 ).
Col.magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti .
...Īn completul de judecată a
Tribunalului Militar-Bucureşti,la procesul
medicilor de la Spitalul Militar -Constanţa ( 1 oct.1959 ) ,
condamnaţi pe baza unui denunţ şi a unor martori mincinoşi.
Maior -magistrat, la Tribunalul
Militar-Timişoara .
...a judecat procesul partizanilor
din Caransebeş ( 16 persoane ) , dānd sentinţa la moarte ( nr
772/ 11 iun.1959 )pentru 4 ţărani -partizani : Cioca Nicolae, Beg
Ion, Drăgan Ştefan, Bugarin Martin , care au fost executaţi
la Gherla ( 29 sept.'59 )
Col.magistrat "itinerant"
... apare īn Complete de judecată ale Tribunalelor Militare din Cluj, Sibiu şi Bucureşti , īn procese cu miză gravă- condamnare la moarte - pentru delictul
de "crimă de uneltire
contra securităţii statului" ( cf. art 209 C.P )
...īn 1950-'51 ,īn Completul de
judecată (preşed.col.Vasile Vlasu ) al Tribunalului
Militar - Bucureşti care a
judecat "lotul de spionaj" legat de
Legaţia Franţei ,īn care s-au dat 4 condamnări la moarte
şi multe alte condamnări
grele.
... īn 1957, preşed.Completului de
judecată al Tribunalului Militar -Sibiu , care a judecat "lotul Faliboga" format din 70
inculpaţi ( 17 mai -2 iun.'57 ) dānd Sentinţa nr. 12003
/1957 prin care Faliboga şi Gh.Maier au fost condamnaţi la moarte ;prof Matei
Coriolan ( legionar ) la 20 ani
muncă silnică ; Mutu
Aurel ( fost prefect
liberal īn Tg.Mureş );dr.Nuţu
,Eugen (dir.clinicii regionale CFR-Cluj ), dr. Orăşanu Petre
(7 ani muncă silnică ), Nicolae Pătraşcu ( īnv.īn
Mureş ) , ş.a.ş.a
...īn 1958, preşed. de Complet la Tribunalul Militar-Cluj, care a
judecat "lotul fraţilor Şuşman" (Sentinţa
nr.463 / 12 apr.1958 )condamnānd la
moarte pe ţăranul Crişan Vasile (din Poşaga )dānd
şi alte pedepse grele : 3 fraţi Matiş (Ion,Petru şi
Teodor ) ,Părduţ Simion , Părţilă Ioan , preotul Părţilă
Vasile , Părţilă Eugenia (din Poşaga ,Smida şi Beliş
- jud.Alba ) ; Neag Teodor (din Răchiţele,
com.Mărgău )ş.a. [Vezi la fişa fraţilor Şuşman
]
...īn 1958 ,preşed.Completului de
judecată al Tribunalului Militar-Cluj , care a judecat
procesele legate de "lotul
Capotă-Dejeu " ,dānd
multe condamnări la moarte,
īnchisoare pe viaţă ş.a. (Ex. Sentinţa nr. 900
/ 8 iul.1958 de condamnare a ţăranilor Mudure Aristide, Axente
şi Vasile din Sāncrai-Cluj
)
...īn 10 apr.'59 , după revoluţia anticomunistă
din Ungaria şi retragerea trupelor sovietice din Romānia,preşed. de Complet al
Tribunalului Militar-Bucureşti, īn galaxia "proceselor Constantin Puiu Atanasiu ", proces "pivot" īn jurul
căruia s-au ţesut alte procese mai mici sau mai mari ,aparent
de "strānsură"
, a romānilor aflaţi īn evidenţa NKVD . Īn ele au fost
judecaţi : Constantin Puiu
Atanasiu ( muncă silnică pe
viaţă ) , Alexa Asianu, Nicolae Trāmbiţaşu, Virgil Mateia
, Lupu Nicolae , Virgil Mateiaş ( 20 de ani temniţă grea ), ing.
Mărăşescu Aurel ( 15 ani muncă silnică ), prof
. Mărculescu Radu ( fost prizonier īn URSS ) ş.a.,ş.a.
...īn acei ani ,a torturat īn
anchetă pe studentul Neamţu Constantin , apoi l-a condamnat
la 20 ani muncă silnică , pentru că trimisese o serie de scrisori lui
Gheorghiu Dej .
Procuror la Tribunalul Militar -Cluj.
...a condamnat la moarte pe ţăranul
Crişan Vasile (īntr-un lot de 20 de partizani ) din Poşaga , jud.Alba
(Sentinţa nr.463 / 12 apr.1958).
Procuror militar la Tribunalul
Militar-Bucureşti ....īn completul de judecată īn unele procese
din "lotul fraţilor
Arnăuţoiu ", a asistat la execuţia ţăranului
Jubleanu Titu ( condamnat la moarte ) la penitenciarul Jilava (19 iul.'59 ) .
-Fulger , Ştefan
Procuror la Tribunalul
Militar -Bucureşti .
...A asistat la executarea fraţilor
Arnăuţoiu , pe 18 iul.1959
Condamnaţi la moarte de Tribunalul Militar din
Bucureşti ( Sentinţa nr 107 din 19 mai 1950 ) , executat pe 18
iulie 1959 , la Jilava, de faţă fiind Constantin Cincă ( securistul din Piteşti ),
procurorii Ştefan Fulger şi Gh.Niculescu , şi comandantul
īnchisorii , lct. col Mihai Gheorghiu.
...A asistat la executarea preotului
Andreescu Nicolae , pe 19 iul 1959
Cpt.de justiţie la Tribunalul
Militar-Timişoara.
...īn 1958, preşed. de Complet
care l-a condamnat la 6 ani īnchisoare
pe Cītea Mihai ( Sentinţa nr.
156/ 22 mai '58 ) pentru trecere ilegală de frontieră.(prev.de
art.267 /al I.C.P ).
Colonel , magistrat la Tribunalul Militar-Timişoara
...1 dec.'56.preşed. Completului de
judecată care i-a condamnat la 2 ani īnchisoare pe studenţii
Nagy Nicolae, Penea Viorel ( Fac.de
medicină veterinară ) pentru participarea la manifestaţiile de
solidaritate cu revoluţia anticomunistă din Ungaria.
Mr.magistrat
( apoi procuror ) la Tribunalul Militar-Bucureşti
...iul.1948,īn Completulul de
judecată īn procesul org."Salvarea Neamului"
īn care au fost judecaţi şi condamnaţi la 20 de ani
muncă silnică ( Sentinţa nr.1025 /1 iul.'48 ) Istrate Micescu ,Nichifor Robu ş.a.
,acuzaţi că urmăreau "schimbarea regimului
" ( morţi īn detenţie
)
...īn iul.1950, a cerut condamnarea la moarte a aviatorului Ciobanu Vasile ,
īn procesul de spionaj īnscenat īn jurul Legaţiei Turciei la
Bucureşti .
Mr.magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti
...1
oct.'59 .Īn completul de judecată īn procesul medicilor de la Spitalul
Militar -Constanţa ( 1 oct.1959
)
Preşed.de Complet ,la
Tribunalul Militar -Iaşi (fost CFR-ist la Paşcani ) ...a condamnat pe
studentul Damian Dumireu ( sentinţa nr.932/ 5 aug.1949 )
... īn 1951,preşed. Completului de
judecată a lotului Mişcării de Rezistenţă a
Tineretului Romān, a condamnat la 4
ani īnchisoare pe studentul Nădejde
Puiu.
Colonel magistrat la Tribunalul
Militar -Iaşi , "specializat" īn judecarea proceselor cu
studenţi (mai ales legionari ) şi a loturilor de partizani
bucovineni.
...īn 1949,īn deplasare la Suceava ,a
judecat şi condamnat la 15 ani muncă silnică ,pe legionarul Constantin Butan ( 22 febr.1949 ) īn
faţa a 123 studenţi aduşi de la Iaşi.
...a doua zi, (23 febr'49 ) a judecat
şi condamnat lotul de 123
studenţi ieşeni Printre
ei, studentul Dumitru Bordeianu (condamnat la 15 ani ).
...īn martie 1949, a judecat un proces
īnscenat unui lot de cca 40 de inculpaţi ( 4
preoţi, 3 avocaţi, ingineri şi mulţi ofiţeri ), īn
care preotul Nicolae Pāslaru s-a
pomenit şef al "lotului
Răzleţii " sau "lotul Roman"
, fiind condamnat la 12 ani muncă silnică ( Sentinţa
nr. 335 / mart.1949 )de Tribunalul
Militar- Iaşi (īn
deplasare la Suceava ,cu avionul )
pentru "uneltire contra ordinii sociale" ( art.209 C.P. ); pr. Pancu ( 2 ani
īnchisoare pentru nedenunţarea pr.Pāslaru ) ş.a.
... 8 mart.'49,Iaşi , preşed. completului
de judecată a "legionarului " īnv. Gheasim Octavian, (
Păltiniş-Dorohoi ) pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale "(cf.art.209 şi 325 CP ),condamnāndu-l
la 6 ani muncă silnică (Sentinţa nr. 281 / 8
mart.1949 )
...īn 1950, a reluat un proces suspendat īn
1946 (grupurile de partizani conduse de Macoveiciuc , ce au acţionat
īn Bucovina , īn spatele frontului
sovietic, īnainte şi după 23 aug.1944 ).Prin Sentinţa nr.487/6
iunie 1950 , a condamnat pe av. Lauric Filon ( 7 ani
īnchisoare,rămas īnchis pānă
īn 1964) ; Nichiforel Oreste ,brigadier silvic ( 7 ani īnchisoare
rămas īnchis pānă īn 1964 ).
...īn 19 sept.1950 ,īn deplasare la Suceava
, a judecat şi condamnat ( Sentinţa nr. 777/ 15 sept.'50 ) membri ai
org." Gărzile Decebal" ( īn jurul dr.Gheorghe
Gh.Vasilache din Vatra
Dornei ) : Odochian Iuga Ion şi Odochian Iuga Victor (
5 , respectiv 8 ani īnchisoare) Pasnicu Hareta ( din Fărcaşa- Neamţ ,la 5 ani īnchisoare), muncitorul Cacina Radu
( din Vatra Dornei ), muncit. Dragoş Vasile , studentul
Chirculescu Gh.
Colonel, prim-procuror
militar , alteori preşed. de Complet , la Tribunalul Militar
-Bucureşti .
...īn 1947, a susţinut rechizitoriul introductiv īn procesul Maniu -Mihalache (
oct.-nov.'47 ), argumentānd vinovăţiile şi cerānd
condamnările grele ( vezi procesul la Tablou
PNŢ )
...īn 1959, a condamnat la 15 ani
muncă silnică pe dr. Minea Paul ," agăţat
" şi anchetat de echipa lui Enoiu (
Securitatea de pe Uranus ) ,pentru că ar fi cunoscut pe cineva
implicat īn unul din procesele "lotului Constantin Puiu Atanasiu "
;* Soţia procurorului Alex.Georgescu ,arestată pentru
că, īn timpul procesului Maniu-Mihalache ,a ajutat cu 25 lei familia unui
inculpat .
Lct.col. magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti , īn Complete de judecată ...
...a semnat sentinţele de condamnare
īn procesele de spionaj īnscenate Legaţiei Franţei (' 50 , '51 ) īn care s-au
pronunţat condamnări la moarte ( executate la Jilava )şi alte condamnări grele .Ex.Marcovici
France - (fiica g-ralului Marcovici, cumnata lui Corneliu Coposu -condamnată la 20 de
ani, moartă īn detenţie ),Matei Dumitru D.(vicar diocezan la Episcopia
Catolică -Iaşi ), ş.a.
Maior magistrat ,preşed.de Complet
, Tribunalul Militar -Constanţa
...īn 1952,
preşed. de Complet ,a judecat procesul "lotului
Ciolacu" din mişcarea de
rezistenţă din Delta
Dunării dānd pedepse grele privative de libertate ( sentinţa nr 88 /
12 febr.1952 ) : Ciolacu Nicolae- 25 ani muncă silnică, Manciu Stere - 23 ani muncă
silnică ş.a ş.a
Judecător la Tribunalul X
-Bucureşti .
...īn iun.1977 a judecat şi
condamnat la 1 an muncă silnică grupul
Negrescu-Şuţu Radu cu īncă
5 coinculpaţi, care transmiseseră un Memoriu īn
străinătate pentru respectarea drepturilor Omului, a acordului de la Helsinki şi a
Constituţiei Romāniei , solidarizāndu-se cu scrisoarea lui Goma (Vezi la Tablou -Moşieri,
industriaşi, comercianţi - Radu Negrescu ) După o
suită de episoade ( evadare, īnchidere, greva foamei ) procesul s-a
rejudecat , inculpaţii fiind achitaţi
şi lăsaţi să părăsească ţara
[ LD: Coleg
sau succesor judecătorului Pavelescu
Constantin care , īn anii 1949-'50, depusese un
exces de zel deosebit īn judecarea
partizanilor din Dobrogea .
Maior magistrat la Tribunalul
Militar -Constanţa ; deseori preşedinte de Complet .
...Cu Sentinţa nr. 645 / 7
aug.'51 , a condamnat la 7 ani
temniţă grea şi confiscarea averii pe ţăranul Nedelcu Petre (
Corbu de Sus, Constanţa ) ; la 16 ani muncă silnică şi
confiscarea averii pe Nicolae ,Ion
Gh.(Corbu de Sus, Constanţa ) ;Acuzaţi de "uneltire contra ordinii
sociale" ( art.209 , C.P. )
...īn 1951, a condamnat la 14 ani muncă
silnică şi confiscarea averii pe ţăranul Degeratu Petre,
(Sentinţa nr.899 /29 dec.1951)īntr-un lot de consăteni "vinovaţi de iniţiere , activitate şi
organizare subversivă contrarevoluţionară din satul Straja
" care au dat găzduire şi hrană "capilor
bandelor teroriste contrarevoluţionare din regiunea Dobrogea ".
...a judecat şi condamnat la 16 ani
muncă silnică ( Sentinţa nr.645 / 7 aug.1951 )pe Niculai Ion Gh. ( din sat Corbu de Sus ,
com.Corbu-Constanţa ) pentru "crimă de uneltire contra
securităţii statului " ( art.209 C.P. )
...a judecat şi condamnat partizani
din Dobrogea , "lotul Ciolacu Nicolae" (
sentinţa nr.88 / 12 febr.1952 ) pe.Iancu Gicu ( din Beidaud, Tulcea
) , Iancu Dimcică ( din Sinoe, Mihai Viteazul )
Maior magistrat la Tribunalul
Militar- Constanţa.
Magistrat militar la Tribunalul
Militar-Cluj
...a condamnat la 10 ani īnchisoare pe Pavelescu
Eugen ( Sentinţa nr. 317 / 9 martie 1959 ), secondat de
procurorul Gheorghe
Duţu .
Cpt.magistrat la Tribunalul Militar -Bucureşti .
...īn 1948,īn Completul de judecată īn
procesul org. "Salvarea Neamului" īn care au fost
judecaţi şi condamnaţi la 20 de ani muncă silnică
( Sentinţa nr.1025 /1 iul.'48
) Istrate Micescu , Nichifor Robu ş.a. ,acuzaţi că
urmăreau "schimbarea regimului " ( Morţi īn detenţie ).
Col.magistrat la Tribunalul Militar
-Iaşi ( prin '49-'50
);procuror la Tribunalul
Militar-Bucureşti (prin '57 )
...pe 16 sept.'50, preşed. Completului
care a judecat unul din loturile "Gărzile Decebal " (conduse de dr. Gh.Vasilache ), avāndu-l
ca procuror pe cpt.
Puişor. Printre cei condamnaţi, Odochian Ion (ţăran din
satul Neagra Şarului, com.Şaru
Dornei - Suceva ; ţăranul Palade Sandu din
r.Rădăuţi )
...īn 1957, ca procuror , a cerut condamnarea
la muncă silnică pe viaţă ,pentru Mihai Grama ( Sentinţa
nr.132 /25 mai 1957 )
Judecător,
preşed. de complet, la
Tribunalul din Timişoara ( sau Arad ? )
....Īnvăţătorul
Moţ Ion din Hălmăgel -Arad.Arestat īn 1949 - īmpreună cu
doi din candidaţii la alegerile din 19 nov.'46( pentru că atunci
dăduseră īn vileag fraudele făcute de comunişti ) Judecat şi condamnat la 5 ani
īnchisoare (Sentinţa nr.294 / 21 mart.'49 ;procuror, Grigore Suroiescu ).
Căpitan-magistrat la Tribunalul
Militar-Constanţa.Deseori īn Completele de judecată
alături de col.Pavelescu
Constantin ( preşed. ), a loturilor de partizani din Dobrogea.
... a contrasemnat Sentinţa 65 /
2 febr.1949,prin care a condamnat 25 de
inculpaţi din "lotul
dr.Zeană" (
partizani din Babadag )dānd pedepse
grele .
Col.magistrat la Tribunalul
Militar-Iaşi .
...īn 1949, preşed. Completului
īn procesul unui lot de 123 de tineri
, judecat de Tribunalul Militar din
Iaşi -īn deplasare la Suvceava- īn care a condamnat la mii
de ani de muncă silnică. Printre condamnaţi, Parizianu
Gh.Gioga ( vezi la Tabloul Legionari ).
Acuzator public īn procesele
criminalilor de război judecate de
Tribunalul Poporului , īn 1945
... ...30 mai -4 iun.'45 : procesul
ziariştilor "criminali de război ".Acuzatori publici
, C.Vicol, Alexandra
Sidorovici , I.D.Ioan şi Avram
Bunaciu . Lotul era
format din : Pamfil Şeicaru, Ionel Dumitrescu , Stelian Popescu
,Romulus Dianu , Ilie Rădulescu , Alex.Hodoş ,Radu Dumitrescu
-Gyr,Grigore Manoilescu, Nichifor Crainic ( dispărut ).
Magistrat, consilier la Secţia
1 Penală -Bucureşti.
...īn Completul de judecată care
a condamnat la 20 de ani muncă silnică pe Gheorghe Ionescu ( īn 1940,comisar
adj.la Poliţia din Iaşi ) ,Jităriţă Ion ( fost
utecist , lăcătuş ) şi Iacob V.Constantin
(muncitor)pentru "crimă de război " ,pentru că
,īn 1940, au urmărit , arestat şi torturat o grupare de tineri
comunişti evrei ( Decizie penală nr. 161 / 19 ian.'49 ) .
Magistrat, consilier la Secţia
1 Penală -Bucureşti.
...īn Completul de judecată care
a condamnat la 20 de ani muncă silnică pe Gheorghe Ionescu ( īn 1940,comisar
adj.la Poliţia din Iaşi ) ,pe Jităriţă Ion (
fost utecist , lăcătuş ) şi Iacob V.Constantin
(muncitor)pentru "crimă de război " ,pentru că
,īn 1940, au urmărit , arestat şi torturat o grupare de tineri
comunişti evrei ( Decizie penală nr. 161 / 19 ian.'49 ) .
20
iul.'53, Craiova :echipă de execuţie
Protopopescu Ghorghe (maior de justiţie ),
Necula Ioan
( lct.mj de justiţie, procuror şef al Procuraturii Militare Craiova
), Istoc Gheorghe
( maior , reprezentant ul Autorităţilor Administrative ), Ioniţă Alexandru pt.,comandantul Penitenciarului Craiova ), Manolescu Gh. (
medicul penitenciarului Craiova ).Iată cāteva fraze din Procesul Verbal
īncheiat : <Astăzi ,20 iulie 1953, orele 1,30 ,Noi maior de
justiţie PROTOPOPESCU GHEORGHE avānd īn vedere adresa nr 234362
a Dir.Trib.Militare cu privire la executarea sentinţei nr 307 /26
.11.1952 a Tribunalului Militar Teritorial Buc.rămasă
definitivă prin respingerea tuturor căilor de atac precum
şi a cererilor de graţiere , pe baza delegaţiei
nr. 4170 din 18.07.1953 a Trib.Suprem Colegiul Militar , ne-am deplasat
īn garnizoana Craiova , la penitenciarul Craiova [....] īn vederea
executării condamnaţilor la moarte prin sentinţa mai sus
arătată , şi anume :1.Totir I. Dumitru
[...]īnvăţător [...] 2.Trocan M.Nicolae zis Nae [...]
agricultor [...] 3.Năsărāmbă
Dumitru [...] mecanic [ ...]
Ministru de Justiţie ( 28 ian.1953-31
mai 1954 )īn guv. Gheorghe Gheorghiu -Dej , fiind īnlocuit de Gheorghe
Diaconescu .
Colonel (procuror sau magistrat ) la Tribunalul Militar -Piteşti
...după ce col.magistrat
Mihăilescu l-a achiat īn proces pe preotul Ionescu Florian
(din Bărăşti - Olt ), după o nouă anchetă
dură,l-a condamnat la 15 ani muncă silnică ( sentinţa
nr. 1044 / 24 apr.'54 ) , pentru "īnaltă trădare ".
Ministru de Justiţie
( 21 mart.1961- 18 martie 1965 ) īn guv. Ion Gh.Maurer (
īnlocuindu-l pe Manoliu .)
Procuror la Tribunalul
Militar-Iaşi
... pe 10 martie '49,procuror īn Completul ( deplasat cu avionul la Suceava
) după ancheta instrumentată la Roman şi Suceava ,īn procesul "lotului Roman" .Printre condamnaţi
: pr.Nicole Pāslaru ( ? ) , pr.
Pancu ( 2 ani īnchisoare pentru nedenunţarea pr.Pāslaru ) ş.a.
Acuzator public la Tribunalul
Poporului īn 1945
...13-19
iun.'45: lotul III al "criminalilor de război " (Al Voitinovici este preşed.Completului de
judecată al Tribunalului Poporului . Acuzatori publici -
avocaţii A.Schreiber
şi M.Mayo. Printre acuzaţi :Vasile
Agapie,Dionisie Fotino ( preot militar )Ion Mihăescu , N.Paliga,
Naum Hristu etc .Īnvinuiţi de "crime, masacre şi
jafuri " la Rābniţa , Mărculeşti , Iampol ş.a
īn lagărele evreieşti din Transnistria . La 19 iunie, se
dă sentinţa:4 condamnări muncă silnică pe
viaţă ,3 condamnări la 25 de ani muncă silnică
, 2 la 20 ani , 1 la 15 ani , 2 la 8 ani ş.a
Lct.mj.magistrat ,la Tribunalul Militar-
Bucureşti .
...Acuzator īn procesul Noica Pillat ( avānd ca preşed. pe Adrian Dimitriu )
... 8 mart.'49,Iaşi .īn completul de
judecată a "legionarului " īnv. Gheasim Octavian, (
Păltiniş-Dorohoi ) pentru "crimă
de uneltire contra ordinii sociale "(cf.art.209 şi 325 CP ) ,condamnat la 6 ani muncă silnică (Sentinţa
nr. 281 / 8 mart.1949 ).
Lct.col.magistrat la Tribunalul Militar
-Bucureşti -
...a semnat Sentinţa 1 183 / 20
dec.1950 īn unul din "procesul pivot " al "Haiducilor Muscelului "
(Gh.Arsenescu-fraţii Arnăuţoiu ), lot de 41 persoane :
Chircă Eugeniu, Milea Nicolae (
din Nucşora ), Niţu
Iosif ( din Pietroşani Argeş ), Pāslaru Margareta (
Cāmpulung -Muscel )
...probabil tot el să fi dat Sentinţa
nr.18 / 13 febr.1960 ( īn noul proces , după prinderea
fraţilor Arnăuţoiu ) ?
Magistrat, preşed.al unei judecătorii din
Bucureşti;consilier la Ministerul de Justiţie -cabinet
Lucreţiu
Pătrăşcanu .N.īn 1915, la Alba Iulia.
Prieten cu Anton Raţiu ( prieten cu
Pătrăşcanu ) a devenit pentru Securitate unul din pionii importanţi
īn īnscenarea procesului Pătrăşcanu. După arestarea
lui Pătrăşcanu şi Raţiu , a fost arestat şi el
pe 17 sept.1952.Anchetat cu duritate de mr.Gh.Filipescu ( promovat din divizia
"Tudor Vladimirescu " ), a acceptat să fie martor al
acuzării , declaraţia sa fiind cu greutate īn actul de condamnare
a lui Pătrăşcanu. A fost eliberat imediat după
īncheierea procesului .
Acuzator public la Tribunalul
Poporului
...28 iun.'45:Lotul IV al "criminalilor
de război " Tribunalul Poporului īncepe judecarea unui lot de 11
persoane, printre care este şi g-ralul de jandarmi , Ioan Topor Acuzatori publici -Alexandra
Sidorovici şi AC Mocanu .
Colonel magistrat , la Tribunalul
Militar din Bucureşti
...Preşed. completului de
judecată īn procesul "lotul Pătrăşcanu "
( 6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu şi Calmanovici au
fost condamnaţi la moarte, iar
ceilalţi 9 inculpaţi la pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
...Preşed. de Complet īn procesul
lui Petre Pandrea ( 1958 ), condamnat la 15 ani muncă silnică pentru "crima de
uneltire contra ordinii sociale" şi " agitaţie"
( art.209 C.P. ).
Procuror, cpt. magistrat la Tribunalul Militar
Teritorial-Bucureşti
...a semnat condamnările īn "lotul Resul Zia" * (
rezistenţa din Siliştea-Constanţa ).
Cu Sentinţa nr.6 / 5 ian.1953, a
condamnat :pe ţăranul Gheorghe Iancu -3 ani īnchisoare , cu
confiscarea averii ; pe ţăranul Miron Vasile - 7 ani
īnchisoare cu confiscarea averii ;
*Īn iunie 1952, g-ral de Securitate Bolintineanu ar fi dat Ordin să se "confecţioneze"
grupuri de ţărani "contrarevoluţionari" īn
toate comunele , cu acuza de "uneltire contra ordinii sociale"
, pedepsită de art. 209 C.P. La acest ordin,lct. Nicolcenco
ar fi arestat-anchetat 6 săteni din Siliştea, judecaţi
şi condamnaţi apoi īn "lotul Resu Zia "
...a fost procuror īn procesul lui Irsmambet
Iusuf ( hoge īn Izvoru Mare-Constanţa,) , condamnat la muncă
silnică pe viaţă ( sentinţa 179 / 11 febr.1953 ),
pentru ajutorul acordat refugiaţilor tătari din Crimeea ( proces
judecat cu uşile īnchise , şi cu gărzi armate de pază ).
Procuror la Tribunalul Militar
-Bucureşti
...a condamnat la moarte pe aviatorul
Ciobanu Vasile , īn procesul de spionaj īnscenat, īn jurul Legaţiei
Turciei la Bucureşti ( iul.1950 )
Procuror la Tribunalul
Militar-Bucureşti
...alături de lct.col Brancovici (
preşed ) , a condamnat la 5 ani (sentinţa 174 / 12 sept.1959 )
pe soţii - ţărani
Comāndăşescu Mucenic şi Justina (din
Stăneşti-Muscel ), pentru sprijinul partizanilor (
Arnăuţoiu ) . Ambii au murit īn detenţie: el la Jilava ; ea la
Miercurea Ciuc .
Maior ,īn Completul de
Judecată a Tribunalului Militar
-Piteşti ; alteori la Tribunalul Militar , secţia a II-a
-Bucureşti , la procesele "Haiducii
din Muscel " ( fraţii Arnăuţoiu )
...condamnarea preotului şi
preotesei Andreescu , din Nucşoara .
...condamnarea lui Ion Iancu
Arnăuţoiu , şi (probabil ) a fraţilor Toma şi
Petre Arnăuţoiu
...condamnarea preotului Ion Drăgoi şi fiului Cornel Drăgoi -din
Nucşoara
...semna condamnarea lui Hamzea Adrian (
sentinţa nr.28 / 12 febr.1959 ) ,implicat īn procesul lui Ion Caraion
( arestat ptr că vizitase pe mama Monicăi Lovinescu ).
Magistrat la Tribunalul Militar -Cluj
(uneori īn deplasare la Braşov )
...Pe 2 iul.1957, condamna la 7 ani
īnchisoare pe Macrea Ion ( patronul unei mici īntreprinderi - atelier din Braşov , pentru "acţiuni
duşmănoase contra regimului"( art.209 C.P. ) "Corpul
delict " ?- un pistol ruginit pus de cineva sub streşina casei.
Căpit.magistrat la Tribunalul
MIlitar-Craiova.
... a judecat şi a dat Sentinţa
nr. 283 / 22 iul.1958 , īn care a
condamnat la 8 ani muncă silnică
pentru "uneltire contra ordinii sociale ( art. 209 C.P.) pe ţăranul
Pănescu Victor T ( din com. Răteşti -Topoloveni-Argeş
), participant la revolta contra colectivizării din comună, din 24 apr.1958.
... īn iul.'58, a judecat şi condamnat
la 10 ani īnchisoare ( Sentinţa nr. 365 / 27 iul.1958 ) pe Pāslaru Ioan
(veteran , plt.mj. īn
războiului balcanic,
combatant īn războiul reīntregirii , şi īn intervenţia militară romānească
la Budapesta ,pentru īnlăturarea regimului comunist Béla Khun, mobilizat īn timpul
războiului al doilea mondial. Arestat
- la 69 de ani - pe 4 apr.1958
,pentru că trimisese două scrisori -plāngere , către Gheorghiu-Dej şi Chivu
Stoica
20 iul.'53, Craiova
:echipă de execuţie
Protopopescu Ghorghe (maior de justiţie ),
Necula Ioan
( lct.mj de justiţie, procuror şef al Procuraturii Militare Craiova
), Istoc Gheorghe
( maior , reprezentantul Autorităţilor Administrative ), Ioniţă Alexandru
(cpt.,comandantul Penitenciarului Craiova ), Manolescu Gh. ( medicul penitenciarului
Craiova ).Iată cāteva fraze din Procesul Verbal īncheiat :
<Astăzi ,20 iulie 1953, orele
1,30 ,Noi maior de justiţie PROTOPOPESCU GHEORGHE avānd īn vedere adresa
nr 234362 a Dir.Trib.Militare cu privire la executarea sentinţei
nr 307 /26 .11.1952 a Tribunalului Militar Teritorial Buc. rămasă
definitivă prin respingerea tuturor căilor de atac precum
şi a cererilor de graţiere , pe baza delegaţiei
nr. 4170 din 18.07.1953 a Trib.Suprem Colegiul Militar , ne-am deplasat
īn garnizoana Craiova , la penitenciarul Craiova [....] īn vederea
executării condamnaţilor la moarte prin sentinţa mai sus
arătată , şi anume :
1.Totir I. Dumitru
[...]īnvăţător [...] 2.Trocan M.Nicolae zis Nae [...]
agricultor [...] 3.Năsărāmbă
Dumitru [...] mecanic [ ...]
Lct. mj .de justiţie,
magistrat la Tribunalul MilitarTeritorial -Bucureşti.
... a judecat şi semnat ,ca
preşed. de Complet ( īn deplasare la Constanţa ) Sentinţa
nr. 95 / 6 febr.1954 , īn procesul "lotului Caciauna Hristu
" , din mişcarea de rezistenţă din Dobrogea , ,
(formată ,īn majoritate, din colonişti proveniţi din Bulgaria
) dānd sentinţe severe de muncă
silnică şi confiscare a averii pentru " uneltire contra
ordinii sociale" ( art.209 C.P. )
: Caciauna Hristu ( 20 de ani ) ,Gălan Mihai M (15
ani ), Palas, Iancu şi Stere ,tată şi fiu ( 15 ani ).
Lct.mj. de justiţie,
procuror şef al Procuraturii Militare
din Craiova
...20 iul.'53, Craiova, alături de Protopopescu Ghorghe
(maior de justiţie ), Istoc Gheorghe ( maior , reprezentant ul
Autorităţilor Administrative ), Ioniţă Alexandru (cpt.,comandantul
Penitenciarului Craiova ), Manolescu Gh. (
medicul penitenciarului Craiova ),a asistat la executarea lui Totir Dumitru,
Trocan Nicolae şi Năsărāmbă Dumitru.
Iată cāteva fraze din Procesul
Verbal īncheiat :
<Astăzi ,20 iulie 1953, orele
1,30 ,Noi maior de justiţie PROTOPOPESCU GHEORGHE avānd īn vedere adresa
nr 234362 a Dir.Trib.Militare cu privire la executarea sentinţei
nr 307 /26 .11.1952 a Tribunalului Militar Teritorial Buc.rămasă
definitivă prin respingerea tuturor căilor de atac precum
şi a cererilor de graţiere , pe baza delegaţiei
nr. 4170 din 18.07.1953 a Trib.Suprem Colegiul Militar , ne-am deplasat
īn garnizoana Craiova , la penitenciarul Craiova [....] īn vederea executării
condamnaţilor la moarte prin sentinţa mai sus arătată
[...]>
Colonel magistrat la Tribunalul
Militar-Constanţa .
...a judecat recursul īn "lotul
Jipa Nicolae " ( partizani din Dobrogea ),reducānd ,īn unele
cazuri , pedeapsa ( Decizia 3 131 / 10 oct.'50 ) .
Colonel magistrat la Curtea
Militară de Casaţie şi Justiţie -Bucureşti ;
preşed.unor complete de judecată la Tribunalul Militar
Constanţa
...īn 1950 ,la recurs, a comutat la 25
ani muncă silnică ( Decizia 3131/ 10 oct.'50 ) , condamnarea la moarte
dată de Şandrea Gheorghe ( sentinţa nr 311 /28 aug.'50 )
pentru ţăranul Jipa Nicolae
-" şef de lot " cu
30 inculpaţi - şi a
redus cu cāte 2 ani pedepsele altor inculpaţi ( Leca Ion, Leca Dumitru ,
ş.a )
...preşed. Completului care a
judecat partizanii dobrogeni din "lotul Nicolae Fudulea" ( sentinţa
nr.186 / 2 iunie 1950 ),condamnānd la moarte pe Nicolae Fudulea ; la 4 ani īnchisoare pe
ţăranii : Larion Ignat (pentru "omisiune de
denunţ " ),pe Leu
Nicolae (pentru "deţinerea de broşuri interzise"
)ş.a. ş.a
Procuror la Tribunalul
Militar din Bucureşti .
...A asistat la executarea fraţilor
Arnăuţoiu , la Jilava, īn 18 iul.1959.Condamnaţi la moarte de Tribunalul Militar din
Bucureşti ( Sentinţa nr 107 din 19 mai 1950 ) , executat pe 18
iulie 1959 , la Jilava, de faţă fiind Constantin Cincă ( securistul din Piteşti ),
procurorii Ştefan Fulger şi Gh.Niculescu , şi comndantul
īnchisorii , lct. col Mihai Gheorghiu.
...A asistat la executarea preotului
Andreescu Nicolae , la Jilava, pe 19
iul.59
Cpt.magistrat, preşed. de Complet la Tribunalul Militar -Bucureşti (sau īn deplasare ) la Tribunalul Militar
-Constanţa
...a judecat "lotul
Fotu Anastasie"( partizani din Dobrogea ) ,Sentinţa nr.57
/ 12 febr.'58 ,condamnānd la 5 ani temniţă grea şi
confiscarea averii pe Geane Maria ,Geani Hristu ; la 18
ani muncă silnică şi confiscarea averii pe ţăranul
Ginara Nicolae ; la 15 ani muncă silnică şi
confiscarea averii pe Ionescu
Hristu ( com.Mihai Viteazu ) ;
...a condamnat la 15 ani muncă
silnică pe cpt Copaciu Stere ( 1958 ) ...
Procuror la Tribunalul
Militar -Bucureşti ...
...unul din anchetatorii şi autorii dosarului
de acuzare al Ecaterinei Bălăcioiu -Lovinescu ( 1958-'60 ) .
După condamnarea acesteia ,s-a mutat īn casa Lovinescu de pe b-dul Elisabeta .
Ministru al
Justiţiei(24 sept.'49- 28 ian.1953 )
īn guv.Petru Groza IV,īnlocuindu-l pe Avram Bunaciu (debarcat )
Colonel din divizia "Tudor
Vdimirescu " .Īn 1945, īn completele de judecată de la Curtea
Marţială,Secţia a IV-a .
..10-13 sept.'45:Procesul lotului
org.teroristă "T" şi Tinerimea romānă
Preşed.
completului de judecată-col Al.Petrescu (fost dir.al īnchisorilor īn
regimul Antonescu ) ,asistat de col Olteanu .
33 de inculpaţi alcătuesc
primul lot din org.teroristă T ( condusă de Remus
Teţu ) şi Tinerimea liberă ( condusă de
Mircea Ştefanovici ) , īn majoritate membri ai org.de
tineret PNL şi PNŢ ,studenţi
la drept, filozofie sau politehnică.Consideraţi a fi acţionat
sub comanda "sceleratului Rădescu ",care pregătea
"un carnagiu " Arestaţii fuseseră anchetaţi de Alex.Nicolski .
[[LD: recomand pentru cei interesaţi vol. PRIGOANA.DOCUMENTE
ALE PROCESULUI.... , Editura Vremea, Bucureşti , 1996. Rechizitoriul acestui procuror ar trebui să fie
studiat la vreun seminar special
universitar sau academic ( eventual la Filozofie sau Drept ), pentru a pătrunde īn "laboratorul"
obscur (şi monstruos ) īn care s-au preparat "reţetele"
de spălare de creier ale juriştilor , īn regimul totalitar comunist.]
Procuror militar, căpitan,
"anchetator penal de securitate" din Direcţia de
Anchete Penale a
M.A.I .-Bucureşti Īn tirul interogatoriilor acestui anchetator
au intrat Constantin Noica ,Arşavir
Acterian , Alexandru Paleologu ,Maria Sadova [Haig] Acterian
, Nicu Aurelian Steinhardt,
Iacob Noica ,Zilber Herbert
, av. Dimitriu Paul .Vezi
interogatoriilor luate de el īnaintea concluziilor finale - īn calitate de
anchetator penal de securitate - la Tabloul Securişti.]
Este sigur că a parcurs şi
interogatoriile "colegilor anchetatori" - Crăciun Iosif,Dulipovici Anatolie , Micutelu Constantin, Anghel Marin- şi că a avut sub ochi "corpurile delicte" : cărţile lui
Noica şi Pillat şi ale
lui Cioran, Eliade,Ionescu - pentru
că , la 10 febr.1960 , el a prezentat "CONCLUZIILE DE ĪNVINUIRE
" ale lotului pe baza cărora au fost judecaţi şi
condamnaţi cei 23 de inculpaţi :
< Conf. art.267 şi
269 CPP al RPR ,confirm prezentele concluzii de īnvinuire şi dispun
trimiterea īn judecată sub stare de arest ,a īnvinuiţilor PILLAT
C., MITUCĂ ION, NOICA C., LĂZĂRESCU SANDU , FLORIAN GH.,
ACTERIAN ARSAVIR, RANETTI C., VIDRASCU EMANOIL , ACTERIAN SADOVA MARIA,
PALEOLOGU ALEX., STEINHARDT NICU , STRELISKER BEATRICE, NOICA IACOB, RADIAN
NIC., VALD AURELIAN, RĂILEANU C., IORDACHE n., ENESCU T ., NICULESCU
REMUS, AL GEORGE SERGIU, TEODOREANU ALEX., IONESCU ANCA, MIRONESCU SANDA şi sesizarea Trib.Mil.al R.II
Bucureşti cu judecarea cauzei . >
CONCLUZII DE ĪNVINUIRE - 10 februarie 1960
<Eu, Cpt.ONEA MIRCEA , anchetator penal
de securitate din Direcţia de anchete penale a MAI al RPR, analizānd
lucrările şi materialele de urmărire penală din dosarul
Nr.1523 / 1959 ,privind pe [ urmează
īnşiruirea celor 23 de inculpaţi ,īn dreptul fiecăruia fiind
trecut art. de Cod Penal ,cerut de infracţiunea săvārşită
]
- CONSTAT -
<Īn fapt : Organele
Ministerului Afacerilor Interne au arestat un grup de elemente
contrarevoluţionare care, sub conducerea lui NOICA CONSTANTIN
şi PILLAT CONSTANTIN , au desfăşurat vreme īndelungată o
intensă activitate īmpotriva puterii populare .
Elementele care
formează obiectul acestui dosar sīnt vechi membri ai organizaţiei
legionare ,unii dintre ei au fost colaboratori ai ziarelor şi
revistelor fasciste, foşti moşieri, publicişti şi scriitori
, elemente naţionaliste , care ,timp īndelungat au fost īn slujba
partidelor burgheze şi au susţinut cu zel regimul exploatator
burghezo -moşieresc.[...]
< Eliberarea
ţării noastre de sub jugul fascist şi apoi instaurarea unui
regim democrat popular, au stārnit ura acestora şi ca urmare , din
anul 1945, aceste elemente legionare [...]
au restabilit legăturile lor, reīnfiinţīnd cuiburile īn
care au activat īn trecut , desfăşurānd astfel īn mod clandestin activitate
contrarevoluţionară >
[ LD : vezi la Tablourile
victimelor ce a pus īn sarcina fiecărui inculpat. ]
9. ) Ministerul
Afacerilor Interne. Direcţia de anchete penale
< Conf. art.267 şi
269 CPP al RPR ,confirm prezentele concluzii de īnvinuire şi dispun
trimiterea īn judecată sub stare de arest ,a īnvinuiţilor PILAT
C., MITUCĂ ION, NOICA C., LĂZĂRESCU SANDU , FLORIAN GH.,
ACTERIAN ARSAVIR, RANETTI C., VIDRASCU EMANOIL , ACTERIAN SADOVA MARIA,
PALEOLOGU ALEX., STEINHARDT NICU , STRELISKER BEATRICE, NOICA IACOB, RADIAN
NIC., VALD AURELIAN, RĂILEANU C., IORDACHE n., ENESCU T ., NICULESCU
REMUS, AL GEORGE SERGIU, TEODOREANU ALEX., IONESCU ANCA, MIRONESCU SANDA şi sesizarea Trib.Mil.al R.II
Bucureşti cu judecarea cauzei . >
Procuror militar,
căpitan de justiţie.
CONCLUZII DE ĪNVINUIRE - 10 februarie 1960
<Eu, Cpt.ONEA MIRCEA , anchetator penal
de securitate din Direcţia de anchete penale a MAI al RPR, analizānd
lucrările şi materialele de urmărire penală din dosarul
Nr.1523 / 1959 ,privind pe [ urmează
īnşiruirea celor 23 de inculpaţi ,īn dreptul fiecăruia fiind
trecut art. de Cod Penal ,cerut de infracţiunea săvārşită
]
- CONSTAT -
<Īn fapt : Organele
Ministerului Afacerilor Interne au arestat un grup de elemente
contrarevoluţionare care, sub conducerea lui NOICA CONSTANTIN
şi PILLAT CONSTANTIN , au desfăşurat vreme īndelungată o
intensă activitate īmpotriva puterii populare .
Elementele care
formează obiectul acestui dosar sīnt vechi membri ai organizaţiei
legionare ,unii dintre ei au fost colaboratori ai ziarelor şi
revistelor fasciste, foşti moşieri, publicişti şi scriitori
, elemente naţionaliste , care ,timp īndelungat au fost īn slujba
partidelor burgheze şi au susţinut cu zel regimul exploatator
burghezo -moşieresc.[...]
< Eliberarea
ţării noastre de sub jugul fascist şi apoi instaurarea unui
regim democrat popular, au stārnit ura acestora şi ca urmare , din
anul 1945, aceste elemente legionare [...]
au restabilit legăturile lor, reīnfiinţīnd cuiburile īn
care au activat īn trecut , desfăşurānd astfel īn mod clandestin activitate
contrarevoluţionară [...] Fiind duşmani ai luptei
şi realizărilor poporului muncitor ,străini de interesele
patriei , avānd aceleaşi convingeri ca ale trădătorilor
de ţară, fugiţi īn occident, legionarii ELIADE MIRCEA şi
CIORAN EMIL , puşi īn slujba serviciilor de spionaj
imperialiste , ca agenţi plătiţi, la ordinul cărorar uneltesc
prin toate posibilităţile şi mijloacele īmpotriva RPR
, pe căi ilegale restabilesc legăturile cu aceste elemente
,punāndu-se īn slujba lor.>
[urmează
prezentarea acuzelor celor 23 de inculpaţi -vezi la Tablourile
respective.]
< Īn drept :
1.Faptele īnvinuiţilor PILLAT CONSTANTIN
şi MITUCĂ IOAN de a fi expediat īn occident materiale ce
conţineau informaţii nedestinate publicităţii ,
constituie :
-Crima de trădare
de patrie,p.p.de art.194 comb.cu art.194 4 CP al RPR
Faptele aceloraşi
īnvinuiţi de a fi transmis unui agent al serviciului de spionaj
străin informaţii tendenţioase şi calomniatoare cu
privire la situaţia din RP Romīnă , se califică:
-Crima de trădare
de patrie p.p.de art.194 comb.cu art.194 4 CP al RPR
Faptele īnvinuiţilor
PILLAT CONSTANTIN şi MITUCĂ ION ,de a fi participat la īntrunirile
clandestine ,de a fi īntreţinut intense discuţii
duşmănoase , prin care au adus injurii şi calomnii
grave la adresa ordinii sociale existente īn RPR ,de a fi propagat ideea schimbării
acestei orānduiri şi restaurarea regimului burghezo-moşieresc
, iar īnvinuitul PILLAT CONSTANTIN de a fi redactat şi difuzat scrieri
cu conţinut contrarevoluţionar ,se califică:
-Crima de uneltire
contra ordinii sociale, p.p. de art.209 pct.2 lit.a comb.cu
alin.penultim .
2.Faptele īnvinuiţilor NOICA CONSTANTIN,
LĂZĂRESCU SANDU, FLORIAN GHEORGHE, ACTERIAN ARŞAVIR ,RANETTI
CONSTANTIN, VIDRAŞCU EMANOIUL ,ACTERIAN SADOVA MARIA ,PALEOLOGU AL,
STEINHARDT NICU, STREILISKER BEATRICE ,NOICA IACOB,
de a se fi īntrunit īn repetate
rānduri īn perioada anilor 1945-1958 ,īn
mod clandestin şi organizat īn diferite locuri ,unde au purtat discuţii
cu caracter duşmănos şi defăimător la adresa
regimului democrat popular din RPR , de a redacta ,multiplica şi difuza
scrieri cu conţinut contrarevoluţionar ,de a fi propovăduit
īn permanenţă ideea schimbării ordinii sociale de stat
din RPR ,īn urma intervenţiei armate a puterilor imperialiste
şi prin alte "căi" preconizate de ei, se califică :
-Crimă de uneltire
contra ordinei sociale ,p.p. de art.209 pct.2 lit a. combinată
cu al. penultim al acelui articol .
3. Faptele
īnvinuiţilor :RADIAN NICOLAE, VLAD AURELIAN, RĂILEANU
CONSTANTIN, IORDACHE NICOLAE, ENESCU TEODOR, NICULESCU REMUS, AL.GEORGE SERGIU
, TEODOREANU ALEXANDRU, IONESCU ANCA ŞI MIRONESCU SANDA SIMINA, de a fi multiplicat
şi primit īn scop de difuzare scrierile contrarevoluţionare ale
trădătorului de patrie CIORAN EMIL , denumite "Ispita de a
exista" ,"Scrisoare către un prieten de departe" şi cele
ale lui NOICA CONSTANTIN intituate "Antigoethe"
,"Povestiri din Hegel" şi "Răspuns unui
prieten de depărtare " şi romanul mistico legionar al lui
PILLAT CONSTANTIN "Aşteptānd ceasul de apoi" ,precum şi de
a fi īntreţinut discuţii duşmănoase īmpotriva
regimului şi a literaturii realist socialiste din RPR, se califică :
-Delict de uneltire
contraordinii sociale ,p.p. de art.209 ,pct.2 lit
a a CP al RPR
< Faţă de cele de mai sus -DISPUN -
Conform art.267 7 C.P.P [Codul de procedură
penală ] al RPR , īnaintarea dosarului de anchetă
penală nr.1523/ 1959, procurorului militar spre a dispune trimiterea īn
judecată şi sesizarea instanţei competente cu judecarea
cauzei privind pe īnviunuiţii [ urmează iar enumerarea celor 23 de inculpaţi şi
celor 32 de martori ]
< Īn drept :
1.Faptele īnvinuiţilor PILLAT CONSTANTIN
şi MITUCĂ IOAN de a fi expediat īn occident materiale ce
conţineau informaţii nedestinate publicităţii ,
constituie :
-Crima de trădare
de patrie,p.p.de art.194 comb.cu art.194 4 CP al RPR
Faptele aceloraşi
īnvinuiţi de a fi transmis unui agent al serviciului de spionaj
străin informaţii tendenţioase şi calomniatoare cu
privire la situaţia din RP Romīnă , se califică:
-Crima de trădare
de patrie p.p.de art.194 comb.cu art.194 4 CP al RPR
Faptele īnvinuiţilor
PILLAT CONSTANTIN şi MITUCĂ ION ,de a fi participat la īntrunirile
clandestine ,de a fi īntreţinut intense discuţii
duşmănoase , prin care au adus injurii şi calomnii
grave la adresa ordinii sociale existente īn RPR ,de a fi propagat ideea schimbării
acestei orānduiri şi restaurarea regimului burghezo-moşieresc
, iar īnvinuitul PILLAT CONSTANTIN de a fi redactat şi difuzat scrieri
cu conţinut contrarevoluţionar ,se califică:
-Crima de uneltire
contra ordinii sociale, p.p. de art.209 pct.2 lit.a comb. cu alin. penultim
.
2.Faptele īnvinuiţilor NOICA CONSTANTIN,
LĂZĂRESCU SANDU, FLORIAN GHEORGHE, ACTERIAN ARŞAVIR ,RANETTI
CONSTANTIN, VIDRAŞCU EMANOIUL ,ACTERIAN SADOVA MARIA ,PALEOLOGU AL,
STEINHARDT NICU, STREILISKER BEATRICE ,NOICA IACOB,
de a se fi īntrunit īn repetate
rānduri īn perioada anilor 1945-1958 ,īn
mod clandestin şi organizat īn diferite locuri ,unde au purtat discuţii
cu caracter duşmănos şi defăimător la adresa
regimului democrat popular din RPR , de a redacta ,multiplica şi difuza
scrieri cu conţinut contrarevoluţionar ,de a fi propovăduit
īn permanenţă ideea schimbării ordinii sociale de stat
din RPR ,īn urma intervenţiei armate a puterilor imperialiste
şi prin alte "căi" preconizate de ei, se califică :
-Crimă de uneltire
contra ordinei sociale ,p.p. de art.209 pct.2 lit a. combinată
cu al. penultim al acelui articol .
3. Faptele
īnvinuiţilor :RADIAN NICOLAE, VLAD AURELIAN, RĂILEANU
CONSTANTIN, IORDACHE NICOLAE, ENESCU TEODOR, NICULESCU REMUS, AL.GEORGE SERGIU
, TEODOREANU ALEXANDRU, IONESCU ANCA ŞI MIRONESCU SANDA SIMINA, de a fi multiplicat
şi primit īn scop de difuzare scrierile contrarevoluţionare ale
trădătorului de patrie CIORAN EMIL , denumite "Ispita de a
exista" ,"Scrisoare către un prieten de departe" şi cele
ale lui NOICA CONSTANTIN intitulate "Antigoethe"
,"Povestiri din Hegel" şi "Răspuns unui
prieten de depărtare " şi romanul mistico legionar al lui
PILLAT CONSTANTIN "Aşteptānd ceasul de apoi" ,precum şi de
a fi īntreţinut discuţii duşmănoase īmpotriva
regimului şi a literaturii realist socialiste din RPR, se califică :
-Delict de uneltire
contraordinii sociale ,p.p. de art.209 ,pct.2 lit
a a CP al RPR
< Faţă de cele de mai sus -DISPUN -
Conform art.267 7 C.P.P [Codul de procedură
penală ] al RPR , īnaintarea dosarului de anchetă
penală nr.1523/ 1959, procurorului militar spre a dispune trimiterea īn
judecată şi sesizarea instanţei competente cu judecarea
cauzei privind pe īnvinuiţii [ urmează iar enumerarea celor 23 de inculpaţi şi
celor 32 de martori ]
Procuror la Tribunalul Militar -Cluj
...Īn Completul de judecată a ţăranului
Madac Ion din jud.Satu Mare ,condamnat pe 5 ian.1959.
Judecător la Tribunalul din Braşov
....Preşed. Completului de
judecată care i-a condamnat pe muncitorii de la manifestaţia din
15 nov.1987, de la Braşov (
sentinţa nr.2 823/3 dec.1987 ) : Creangă Petre,Cyrko
Dumitru, Duduc Gh ,Duduc Radu ,Iosif Farcaş,
Gherghely Andras, Grădinaru Ion , Iacob Dănuţ.
Col.magistrat la Tribunalul
Militar -Constanţa, īntre dec1948 -nov.1949 .Īn majoritatea cazurilor, dosarele şi
"loturile" erau īntocmite de echipele de anchetatori de la
Securitatea Constanţa
(
conduse de Doicaru Nicolae
) avāndu-i procurori pe Nic.Măldărescu,
Lazăr Sava ş.a ).
Magistrat militar, n.īn 1899, īn
Craiova.Ofiţer de infanterie ( din 1919 ) , cu studii de Drept , a
intrat īn magistratura militară ,la Timişoara şi Constanţa
.Īn războiul al II-lea mondial ,īn
campania din Răsărit, a fost numit preşedinte de
tribunal la Tiraspol şi Odessa. Īn 1946, a fost
disponibilizat. Īn 1947, a fost "concentrat" la Tribunalul
Militar-Constanţa şi
"pus " să judece procesele ţăranilor
recalcitranţi la colectivizare şi
ale partizanilor din Dobrogea, din Deltă, din pădurile
Babadagului. Īn 11 luni ( 20 dec.1948-18 nov.1949 ) a condamnat sute
de romāni ( mulţi din ei , macedoneni şi aromāni colonizaţi
īn interbelic ),
- cāteva condamnări la moarte şi
peste 10.000 de ani īnchisoare .După un atare palmares, la sfārşitul
anului 1949, a fost arestat , judecat şi condamnat .După
eliberare, īn 1977 i s-a dat voie să părăsească Romānia,
stabilindu-se īn RFG. A murit pe 27 ian.1985, fără să lase
nimic scris.
* * *
...pe 18 dec.'48 , a condamnat pe Dulea
Mihai pentru " uneltire contra ordinii sociale " ( elev
din com. Cogealac -Tulcea - arestat pe 21 apr.1948, bătut cu cruzime la
Securitate de cpt.Gairan ;
... a dat Sentinţa nr.814 / 20
dec.1948 ,( alături de procurorul
Nicolae Măldărescu ) īn "lotul Neagu Petre -Gheorghiu Ion"
,partizani īn pădurile Babadagului
: ţăranul Florea Stanciu ( 2 ani īnchisoare
corecţională), funcţionarul Ionescu Marin (15 ani
muncă silnică ), fraţii Mare Gheorghe şi Mare Ion
(25 ani muncă silnică), Oprea Ştefan din Vitoaga ( 1 an
īnchisoare ) ; Ozun Ion ( 8 ani muncă silnică ),Pangrate
Ion ( muncitor din Negru-Vodă , legionar condamnat şi īn 1941, condamnat la 15
ani muncă silnică )....
...a
dat Sentinţa nr.829/23 dec.'48 , īn
"lotul Arghirescu " ( 25 partizani din Dobrogea
). Alături de procurorul Lazăr Sava , a condamnat pe
Dumitru Nicolai, pe Crişan
Ion (legionar condamnat şi īn
1941), Epaminonda Grigore ,
funcţionarul Filip Pascu
ş.a ş.a
... a dat Sentinţa nr.23 / 21
ian.'49 , īntr-un lot de partizani din
care făcea parte Marin Constantin (oraş Constanţa )
... a dat Sentinţa 65 / 2
febr.1949,prin care a condamnat 25 de
inculpaţi din "lotul dr.Zeană" ( partizani din Babadag ) dānd sentinţe grele: la 25 ani muncă silnică -
studentul macedonean Cucoli Gheorghe ; 15 ani temniţă grea - medicul
Gachi Gheorghe ; 15 ani temniţă grea - fraţii Gulea ,
Gheorghe şi Ion ( care vor muri īn temniţa Aiudului ) ; 7 ani
īnchisoare - Pacea Aristide N
.ş.a.
...a dat Sentinţa nr.66/12
febr.1949 īn "lotul Tache
Gheorghe"( partizani din Babadag ) , dānd ani grei de
puşcărie:15 ani muncă silnică ( īn absenţă
) lui Nicolae Haşoti (īn toamna'49, cānd Haşoti a fost prins
şi arestat ,a fost condamnat
la moarte )
...a dat Sentinţa nr.200/5
apr.1949 , "lotul Mitran" condamnāndu-l pe Dumitru
Dumitru; pe Drăgoi Niculai (10 ani muncă silnică ),
pe Neagu Marin ( tapiţer din Cobadin , 8 ani - a murit curānd după proces, datorită
torturilor la care fusese supus ); Nedelcu Marin Z ( din sat.Pietroiu,
com.Borcea-Călăraşi - 10 ani ) ;
... prin Sentinţa nr.544 / 7
oct.1949 a judecat "lotul Gogu Puiu " ( 25 partizani
din pădurile Babadag )a condamnat
la moarte pe Hapa Stere ,Haşoti Nicolae ,Iancu
Ghiuvea ş.a. care au fost executaţi pe malul lacului Siutghiol ( 16 dec.'49 ) .
Īn acelaşi proces, a condamnat la 15 ani muncă silnică
pe Leca Vasile ( funcţionar īn Medgidia ) şi pe ţăranul
Niţu Vasile ( Siliştea-Constanţa ) Aceştia, din ordinul lui Nicolski
, au fost transferaţi de la Jilava
la Timişoara , unde au fost executaţi ( 9 mart.1950 ).
...a dat Sentinţa 553 / 13
oct.'49 )condamnānd pe Gachi Hristu (7 ani muncă
silnică) ; pe Manole Traian din Tropaisar ( 8 ani ) ; pe Mihăilescu
Dumitru din Ciocārlia ( muncă silnică pe viaţă )
;pe negustorul turc Stere Camburu (15 ani muncă silnică ) ;pe
ţăranul macedonean Caramihai Dima ( la 8 ani īnchisoare ) ;pe
ţăranul grec Ceaturi Gheorghe (la 25 de ani muncă silnică
+20 ani muncă silnică ) - toţi
īmpuşcaţi - din ordinul lui Nicolschi - īn trenul ce-i ducea de la Aiud la
Timişoara ( 10 mart.'50 ) .
... cu Sentinţa 557 / 21
oct.'49 a "lotului Tofan Gh.- Mihăilă Gh." a condamnat : Dobromir Nicolae (20 ani
muncă silnică ),Guşiţă Gheorghe N. din
Casimcea-Tulcea ( 15 ani temniţă grea ), perceptorul Negroiu
Dumitru din Saraiul (25 de ani
muncă silnică) , Nicolae
Iordan din Casimcea ( 18 ani muncă silnică ),Niţu
Miron din Nuntaşi ( 8 ani muncă silnică ) Oprea Vasile
din Saraiu ( 4 ani īnchisoare ) Din ordinul lui Nicolschi,majoritatea au fost asasinaţi,fie īn pădurea
de lāngă penitenciarul
Timişoara (pe 9 mart.'50
) fie īn "trenul morţii " Aiud
-Timişoara (pe 10 mart.'50) .
Ministru Secretar de Stat şi
Justiţie īn guv.
Sănătescu I , II,( 23
aug.'44-3 nov.-5 dec.'44 );
ministru de Justiţie īn cabinetul
N.Rădescu ( 6 dec.'44-5 mart.'45 ) ; īn guvernele Petre Grouza I,II, III (
6 mart.'45-30 nov.'46 ; 1 dec.'46-29 dec.'47; 30 dec.'47-14 apr.'48 ).
Procuror la Tribunalul
Militar-Timişoara
...a asistat, la Gherla, la execuţia celor 4 ţărani
-partizani din Caransebeş( 29 sept.1959 ) Cioca Nicolae, Beg Ion,
Drăgan Ştefan, Bugarin Martin , condamnaţi la moarte de
Fechete Augustin ( Tribunalul Militar -Timişoara, 11 iunie 1959 ).
General, dr. magistrat ,judecător la Secţia a IV-a a Curţii
Marţiale.
Fost dir. al īnchisorilor
īn regimul Antonescu , pānă īn 1944, judecase 52 de procese
īmpotriva comuniştilor ,condamnānd pentru "īnaltă
trădare" , inclusiv la moarte); fost colaborator al regimului
dictatorial, urma să fie condamnat criminal de război.( fusese citat
pentru anchetă , ca "criminal de război " la Tribunalul
Poporului de acuzatorul public Alexandru Drăghici ). A acceptat
să judece procesele politice şi l-au menţinut.
Preşedinte al Curţii
Marţiale (din 1945 )
, devenită Tribunalului
Militar -Bucureşti īn 1946 După condamnarea lui Maniu
(nov..'47 ) a fost avansat la gradul de general .
/ Īntre
10-13 sept.'45 ,a prezidat completul de judecată īn procesul
lotul I org. teroristă "T"
/Īn nov.1946 , a prezidat procesul "lotului
de elevi şi studenţi"
īnvinuiţi de difuzare de manifeste ( printre cei implicaţi, Vasile
Drăguţ, Henegariu Mihai ş.a ).I-a achitat ( din
lipsă de probe; după
alţii, a fost mituit ).
/ Īn nov.1947 ,a prezidat Completul
de judecată īn procesul lui Iuliu Maniu -Mihalache ;
/ īn 1948 , a prezidat "procesul
celor 20" preoţi
şi credincioşi care juraseră pe Evanghelie că vor
apăra credinţa.
/Īn iul.1948, a judecat procesul org."Pajura
Neagră " ( şef-indicat, Mircea Robovici ), format
dintr-un lot de cca 50 persoane , dānd condamnări diferite ( Sentinţa
nr. 972 / 24 iul.1948 ) .
/Pe 1
nov.'48, a prezidat Completul de judecată īn procesul "Pop- Bujoi " ca primpreşedinte ( avānd alături pe col.Colceag Gh.,Sārbu Eremia,
lct.col.Zănescu Ion, lct.col.magistrat Stănescu Simion ;ca
procurori pe col.Stanciu
Constantin
şi lct. magistrat Eftimie Călin. (Sentinţa
nr.1 834 /2 nov.'48 )
/Īn
'48, a condamnat la 6 ani īnchisoare pe Hriţcu Victor (
sentinţa 1 079 /1949 ), fiul ofiţerului de poliţie omorāt pe
stradă ( 8 dec.'48 )
/ A prezidat procesul lui Chirculescu Ion Udrea ( avocat ) ,
condamnāndu-l la 15 ani muncă silnică ( 1948 )
/Īn '50, a condamnat la moarte pe
aviatorul Ciobanu Vasile , īn procesul de spionaj īnscenat, īn jurul Legaţiei Turciei la
Bucureşti ( iul.1950 )
/Īn '52, a prezidat Completul Tribunalului
Militar care a judecat lotul sabotorilor de la Canal īn
şedinţă publică la Poarta Albă ,(Sentinţa nr 1
/ 1 sept.1952 ) , semnānd 3
condamnări la moarte
(ex.Nichita Dumitru , )şi altele la muncă silnică pe
viaţă ( ex.ing.Frangopol Nicolae ).
[LD: pentru a sesiza caracterul
criminal şi ilegal al acestor procese - inclusiv īn raport cu legislaţia
criminală existentă - semnalăm faptul că īn Registrul
Stării Civile din Constanţa numele celor 3 condamnaţi la
moarte ,executaţi īn oct.1952,sunt trecute la 24 nov.1956
, fără să se specifice că sunt decedaţi. Aşa se explică
faptul că ,la rejudecarea procesului ( 25 nov.1968) Tribunalul Suprem i-a găsit pe
cei trei "nevinovaţi" dispunāndu-se eliberarea
lor ]
/Īn '52, a judecat "lotul Nicolae
Ilie" la Tribunalul
Militar Constanţa , condamnāndu-l la 12 ani temniţă grea pe Iacob
Victor ( Sentinţa nr.4 / 9 sept.1952 )
/Īn ian.'53, a prezidat procesul prof.univ.
Nic.Chizarie
/ A prezidat Completul de
judecată a "lotului Zima Gheorghe" (partizani din
Babadag)la Tribunalul Militar -Constanţa .
/Īn
'53 ,a prezidat Completul ce l-a condamnat la 8 ani īnchisoare
şi confiscarea averii pe ţăranul Labă Gheorghe din com.
Mihail Kogălnicea ( sentinţa nr. 829 /11 sept.'53 ), acuzat de "activitate anticomunistă "
/ La 9 octombrie 1953,la Tribunalul Militar Bucureşti,
preşedintele de complet , a judecat condamnānd astfel (prin Sentinţa nr. 1073/
1953 ) un lot de11 studenţi
/Īn '54, a prezidat procesul "lotului
de 13 sionişti" (Sentinţa
nr. 258 /29 mart.'54 ): 25 ani īnchisoare- Mişu Benevisti ; 15
ani īnchisoare - Kuhn Ştefan
/La 10 nov. 1954, a fost preşed. Completului
de la Tribunalul Militar Bucureşti ,īn procesul celor 21 "reeducatori
" de la Piteşti şi Gherla ( Ţurcanu, Nuti
Pătrăşcanu, ş.a ) īn care 17 au fost condamnaţi la moarte şi
executaţi ( Sentinţa nr. 32 / 1954 ).
Lct.magistrat la Tribunalul
Militar-Constanţa
...a prezidat Completul ce l-a condamnat pe
Caratană Niculai la 24 ani muncă silnică ( 4 aug.1958 )
din Lăteşti ( Ialomiţa )
...a prezidat Completul care a
judecat "lotul Pariza Hristu ", dānd Sentinţa
nr. 352/4 aug.1958 al Tribunalului Milirar-Constanţa ,
condamnāndu-l pe Pariza Hristu ( 25 ani muncă silnică cu
confiscarea averii ),pe ţăranul Duşu Gh l( 23 ani muncă
silnică cu confiscarea averii )
Procuror la Tribunalul
Militar-Bucureşti .
...pe 1 oct.1959, a făcut rechizitoriul
la procesul medicilor de la Spitalul Militar -Constanţa , soldat cu
condamnări grele .
Col.pocuror , la Tribunalul
Militar-Bucureşti .
...
procuror īn īn "procesul Pătrăşcanu " (
preşed. Ilie Moisescu
) ( 6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu şi
Calmanovici au fost
condamnaţi la moarte, iar ceilalţi 9 inculpaţi la
pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
...procuror īn Complet ( preşed. Ilie Moisescu ) īn procesul lui Petre Pandrea
( 1958 ), condamnat la 15 ani
muncă silnică pentru "crima de uneltire contra ordinii
sociale" şi " agitaţie" .
Colonel, magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti .
...īn 1950 , a condamnat la 5 ani
īnchisoare pe medicul Minea Paul (de la Ministerul Cultelor ),
arestat şi anchetat īn 1949 la Securitatea din Bucureşti .
Procuror la Tribunalul
Militar din Cluj.
...asistă la Gherla ( ca martor ) la execuţia
a 5 partizani din Poşaga ( Alba ) , condamnaţi la moarte de Tribunalul
Militar -Cluj (sentinţa 463 / 12 apr.1958 ).
Magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti
...Preşed. de Complet īn
procesul īn care a fost condamnat la 7 ani īnchisoare g-ral Niculescu
Constantin ( Sentinţa nr. 2 195/ 1948 ) -fost şef al Casei
Militare Regale ( 23 aug.'44-30 dec.'47 )
fost ministru de Război īn guv.
Gigurtu ( 1940 ) ,ş.a [Vezi la Tabloul Victimele
Militare ]
Procuror la Tribunalul
Militar -Cluj .
...a condamnat pe av. Corbuţiu
Victor din Oradea ( 15 mart.1949 )
Lct.col. ,magistrat la Curtea
Marţială a Comandamentului Teritorial -Iaşi ...
...a semnat Sentinţa ( nr.1.188/21 sept.1946 ) de condamnare a partizanilor
din "grupul Maruseac Petre " ( care acţionase şi
īnainte de 23 aug.'44 ) :
Dănistran Miron, Maricico Petre ( din Izvoarele Sucevei , mort
īn anchetă , condamnat după ), Maricico Vasile ( din Ulma,
achitat apoi iar condamnat, mort la īnchisoare
) .
Maior, acuzator public la Secţia a
IV-a a Curţii Marţiale ,devenită apoi Tribunalul
Militar-Bucureşti , şantajabil pentru trecutul său ( īn
timpul dictaturii antonesciene, ucisese īn bătaie un student evreu, pentru
activitate comunistă)
...pe 10
sept.'45, acuzator public īn procesul "org. teroriste T
" şi a "Tinerimii libere ".
...īn 1946, a preparat trimiterea īn
judecată a unor inculpaţi īn lotul "Sumanele Negre
"
(
printre ei, Elena Pănescu ....)
Lct.col.magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti , membru īn Complete de judecată ...
...a semnat sentinţele de condamnare
īn procesele de spionaj īnscenate Legaţiei Franţei (' 50 , '51 ) īn care s-au
pronunţat condamnări la moarte ( executate la Jilava )şi alte condamnări grele .Ex.Marcovici
France - (fiica g-ralului Marcovici, cumnata lui Corneliu Coposu
-condamnată la 20 de ani, moartă īn detenţie ),Matei Dumitru
D.(vicar diocezan la Episcopia Catolică -Iaşi ), ş.a.
[
LD:atenţie .Pe 25 apr.'45 ,s-a definitivat Corpul acuzatorilor publici
şi Completul de judecată al Tribunalului
Poporului ( cf.Legii 312).]
Acuzator public,numit de
ministr.Justiţiei Lucreţiu Pătrăşcanu (cf.Legii 50
/1945) cu drept de a emite mandate de arestare.
...Prin Ordonanţa nr 10/8
martie 1945 -a dispus arestarea şi cercetarea g-ralului Dumitru
Carlaonţ (cf Legii nr 50 / 1945 ) ,privind
urmărirea criminalilor de război.
După cercetările făcute,
acuzatorul Dumitru Săracu l-a scos atunci de sub urmărire.
Maior magistrat la Tribunalul
Militar din Constanţa , din 1948-'49
...a fost judecător īn multele Complete
de judecată prezidate de Pavelescu Constantin īn procesele partizanilor din Dobrogea.
Căpitan , procuror la Tribunalul
Militar-Constanţa.
...Procuror īn Completul care a judecat "lotul
Pariza Hristu ", ( preşed. Teodor Petrescu ) semnānd Sentinţa nr.
352/4 aug.1958 : Pariza Hristu ( 25 ani muncă silnică
cu confiscarea averii ), ţăranul Duşu Gh l( 23 ani muncă
silnică cu confiscarea averii ).
20 iul.'53, Craiova :echipă de
execuţie
Protopopescu Ghorghe (maior de justiţie ),
Necula Ioan
( lct.mj de justiţie, procuror şef al Procuraturii Militare Craiova
), Istoc Gheorghe
( maior , reprezentant ul Autorităţilor Administrative ), Ioniţă Alexandru
(cpt.,comandantul Penitenciarului Craiova ), Manolescu Gh. ( medicul penitenciarului Craiova ).Iată
cāteva fraze din Procesul Verbal īncheiat :
<Astăzi ,20 iulie 1953, orele
1,30 ,Noi maior de justiţie PROTOPOPESCU GHEORGHE avānd īn vedere adresa
nr 234362 a Dir.Trib.Militare cu privire la executarea sentinţei
nr 307 /26 .11.
1952 a Tribunalului Militar
Teritorial Buc. rămasă definitivă prin respingerea
tuturor căilor de atac precum şi a cererilor de graţiere , pe baza delegaţiei
nr. 4170 din 18.07.1953 a Trib.
Suprem Colegiul Militar , ne-am
deplasat īn garnizoana Craiova , la penitenciarul Craiova [....] īn
vederea executării condamnaţilor la moarte prin sentinţa mai sus
arătată [...]
Cpt.(apoi col.) magistrat la Tribunalul Militar -Bucureşti
,uneori preşed.,alteori procuror.
...a judecat lotul de 27 persoane
"Legiunea Albastră" (Sentinţa nr.
857 /3 sept.1957 ), dānd condamnări
īntre 3-7 ani īnchisoare,pentru " uneltire contra ordinii
sociale"şi "activitate
contra securităţii statului " (art.208 şi 209 C.P. ) :Minea
Constantin I, Micică Ion , Mihalcea Mihai , Moceu Ion , Păuna
Constantin ,
...a condamnat pe col.Dumitrescu Alexadru
( sentinţa nr.79 / 25 ian.1959 ).
...a cerut condamnarea la 4 ani muncă silnică ( sentinţa nr. 636 / 19 iun.'59 )a studentului
Mihalcea Alexandru , pe baza unui dosar contrafăcut de securiştii
Enoiu şi Voicu
( Uranus ) .
...a condamnat īn
1961 pe Focşa Nicolae ( contabil la "Ford"
-Romānia ) .
Căpitan -procuror la Tribunalul
Militar -Iaşi
...procuror (īn tandem cu jud.Popescu Ieronim ),a
condamnat pe partizanul Dănistran Miron ( sentinţa nr.1.188/21
sept.1946 ) .
... a condamnat pe Ion ( Jenică )
Arnăutu la 25 de ani de muncă silnică .
...īmpreună cu magistrat col.Gh.Constantin , a semnat sentinţa ( 15 sept.1950 ) de condamnare
īn " lotul Gărzile Decebal ",(conduse de dr. Gh.Vasilache
):Cacina Radu ( muncitor ),
...procuror (īn tandem cu preşed.jud. Hirsch ) a semnat sentinţa de
condamnare a lui Odochian Ion ( ţăran din satul Neagra
Şarului, com.Şaru Dornei -Suceva ) , judecat cu unul din
loturile
"Gărzile Decebal" ( 16
sept.1950 ) ;pe ţăranul Palade Sandu ( din
r.Rădăuţi ) ..procuror ( īn tandem cu magistratul Gh.Constantin ) īn
procesul studentului Chirculescu Gh,
din lotul "Gărzile Decebal " ( 19 sept.1950 ).
Căpitan de justiţie la Tribunalul
Militar -Constanţa
...a judecat recursul la procesul "lotului
Ploscaru Stere " , reducānd unele pedepse date de judecătorul
Şandrea Gheorghe ( Decizia 497 / 1 dec.1950 ).
Lct.col magistrat , la Tribunalul
Militar Bucureşti , membru īn Complete de judecată
... ...a dat condamnările īn procesele de spionaj īnscenate Legaţiei Franţei (' 50 , '51 ) de Tribunalul
Militar-Bucureşti, īn care s-au pronunţat condamnări la
moarte ( executate la Jilava
)şi alte condamnări grele .Ex.Marcovici France - (fiica
g-ralului Marcovici, cumnata lui Corneliu Coposu -condamnată la 20 de ani,
moartă īn detenţie ),Matei Dumitru D.(vicar diocezan la Episcopia
Catolică -Iaşi ), ş.a.
Col.magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti ...
... procuror īn completul de
judecată ( preşed. Ilie Moisescu ) īn "procesul Pătrăşcanu " ( 6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu şi
Calmanovici au fost
condamnaţi la moarte, iar ceilalţi 9 inculpaţi la
pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
...īn Complet
( preşed. Ilie
Moisescu ) īn procesul lui Petre Pandrea ( 1958 ), condamnat
la 15 ani muncă silnică pentru "crima de uneltire contra
ordinii sociale" şi " agitaţie" .
Col .procuror la Tribunalul
Militar-Bucureşti
... procuror īn completul de judecată (
preşed. Ilie Moisescu
) īn "procesul
Pătrăşcanu "
( 6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu
şi Calmanovici au fost
condamnaţi la moarte, iar ceilalţi 9 inculpaţi la
pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
Acuzator public la Cabinetul
7 de pe lāngă Tribunalul Poporului , numit de
ministr. Justiţiei (cf.Legii 50 /1945) cu drept de a emite mandate de arestare
...3 -5 mai'45 :Consiliulde Miniştri
hotărăşte, īn baza actului de acuzare īntocmit de acuzatorii publici Avram Bunaciu
şi D.Săracu , trimiterea īn judecată a primului
lot de criminali de război , compus dintr-un grup de
militari īn frunte cu g-ral de Corp de Armată Nicolae Macici ,
īnvinuit de conducerea represaliilor populaţiei civile din Odesa
(22-23oct.'43 ) ,după aruncarea īn aer a Comandamentului armatei romāne,
de către un grup de partizani .
...august 1945: īn baza rechizitoriului
său, g-ral Gheneraru Nicolae a fost cobdamnat la muncă silnică pe viaţă.
...15 sept.'4:a scos de sub urmărirea
ordonată de acuzatorul
public Popilian pe g-ral Dumitru Carlaonţ ( urmărit ca "criminal
de război " )prin Ordonanţa din 30 aug,1945 .Pe baza ei ,
Consil. de Min a ordonat eliberarea sa ( Jurnalul nr.1.252 din 15 sept.1945 )
...mai 1946:acuzator public īn procesul
judecat de Tribunalul Poporului
"generalilor criminali de război " -Nic.
Dăsălescu, Leonard Mociulschi ş.a. - cărora le-a adus
acuzaţii din cele mai grave , care trebuiau să ducă la pedeapsa
capitală ( cf.Legii 312 / apr.1945 ). Găsiţi
nevinovaţi, generalii au fost
achitaţi ....
Maior magistrat, procuror la Tribunalul Militar -Constanţa ,
īn multele procese a loturilor de partizani din Dobrogea, pe baza dosarelor
īntocmite de Nicolae Doicaru şi judecate de Constantin Pavelescu .
...īn 1948,semna ca procuror Sentinţa
nr. 829 / 23 dec.1948 , la "lotul Arghirescu "(
format din
25 partizani ) ,prin care au fost
condamnaţi Dumitru Nicolai, Crişan Ion (legionar condamnat
şi īn 1941 ), Epaminonda Grigore , funcţionarul Filip Pascu.
Col.magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti.
...pe 1 nov.'48, īn Completul de judecată īn procesul
"Pop-Bujoi " ( avānd primpreşed. pe Alex.Petrescu ) .12
inculpaţi, cu 9 condamnări pe viaţă şi confiscarea
averii şi 3 condamnări la muncă silnică (Sentinţa
nr.1 834 /2 nov.'48 ).
Judecător la Tribunalul
Militar -Iaşi
...a semnat sentinţa de condamnare
ptr.muncitorul forestier Calinici Dumitru ( dec.1954 ) .
Acuzator public la Tribunalul
Poporului īn 1945
...13-19
iun.'45: lotul III al "criminalilor de război " Al Voitinovici este preşed.Completului
de judecată al Tribunalului Poporului .Acuzatori publici
- avocaţii A.Schreiber şi M.Mayo
Printre acuzaţi :Vasile
Agapie,Dionisie Fotino ( preot militar )Ion Mihăescu , N.Paliga,
Naum Hristu etc .Īnvinuiţi de "crime, masacre şi
jafuri " la Rābniţa , Mărculeşti , Iampol ş.a
īn lagărele evreieşti din Transnistria . La 19 iunie, se
dă sentinţa:4 condamnări muncă silnică pe
viaţă ,3 condamnări la 25 de ani muncă silnică
, 2 la 20 ani , 1 la 15 ani , 2 la 8 ani ş.a
Soţia
lui Silviu Brucan (Saul Brukner cf.Ion
Bugan ) Acuzator public īn procesele criminalilor de război
judecate de Tribunalul
Poporului īn 1945.
...4 mai '45: Loturile "Siguranţei
" īntocmeşte actul de trimitere īn judecată a lui
Vladimir Luciu , fost şef al Siguranţei la Cernăuţi .
...30 mai -4 iun.'45 : procesul
ziariştilor "criminali de război ".Acuzatori publici
, C.Vicol, Alexandra
Sidorovici , I.D.Ioan şi Avram
Bunaciu . Lotul este
format din : Pamfil Şeicaru, Ionel Dumitrescu , Stelian Popescu
,Romulus Dianu , Ilie Rădulescu , Alex.Hodoş ,Radu Dumitrescu
-Gyr,Grigore Manoilescu, Nichifor Crainic ( dispărut )
...28 iun.'45:Lotul IV al "criminalilor
de război " Tribunalul Poporului īncepe judecarea unui lot de 11
persoane, printre care este şi g-ralulde jandarmi ,Ioan Topor.
Acuzatori publici -Alexandra Sidorovici şi ACMocanu .
Cpt. magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti.
...a condamnat pe Duinea Nicolae la 4
ani īnchisoare ( sentinţa din 762 /
22 iul.1959 )pe baza dosarului "preparat" de Cheran Vasile ( securist
anchetator la Securit .din Uranus ).
...a semnat sentinţa de condamnare (
1.227 /1971 ) a lui Enuş ,Iancu T , din "lotul Mişa
Dima" ( mişcarea de
rezistenţă din Dobrogea ).
Procuror la Tribunalul
Militar-Bucureşti .A susţinut rechizitoriile īn procese de
"spionaj" , cerānd condamnări la moarte şi alte
pedepse grele.
...īn procesele īnscenate Legaţiei Franţei (' 50 , '51 ) īn care s-au pronunţat
condamnări la moarte (
executate la Jilava ) şi alte
condamnări grele .
Ex.Marcovici
France - (fiica g-ralului Marcovici, cumnata lui Corneliu Coposu
-condamnată la 20 de ani,
moartă īn detenţie ),Matei Dumitru D.(vicar diocezan la Episcopia
Catolică -Iaşi ).
Colonel,procuror militar , din divizia de trădători "Tudor
Vladimirescu" formată de Ana
Pauker şi Nicolae Cambrea.S-a dovedit un bun discipol a lui Vāşinski
.
...īn Completul de judecată īn procesul
Maniu -Mihalache ( oct-nov.'47 ).
Procuror la Tribunalul
Militar-Bucureşti
... procuror acuzator īn procesul
"lotului Noica " ( martie 1960 )
Colonel magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti.
...pe 1 nov.'48, īn Completul de judecată īn procesul
"Pop-Bujoi " ( avānd primpreşed. pe Alex.Petrescu ) .12
inculpaţi, cu 9 condamnări pe viaţă şi confiscarea
averii şi 3 condamnări la muncă silnică (Sentinţa
nr.1 834 /2 nov.'48 ).
Maior magistrat la Tribunalul
Militar-Bucureşti .
..Īn 1959, prezida Completul care i-a
judecat şi condamnat pe fraţii ing. Novacovici Doru ( 10
ani muncă silnică ) şi Novacovici
Dan ( 5 ani muncă silnică ) .
Procuror la Timişoara
( sau Arad ? )
....Īnvăţătorul
Moţ Ion din Hălmăgel -Arad.Arestat īn 1949 - īmpreună cu
doi din candidaţii la alegerile din 19 nov.'46( pentru că atunci dăduseră
īn vileag fraudele făcute de comunişti ) Judecat şi condamnat la 5 ani
īnchisoare (Sentinţa nr.294 / 21 mart.'49 ; preşed.judecător-Halmoş Livia.
)
[LD: cu
transcriere altenativă S /Ş ]
Maior-magistrat la Tribunalul
Militar -Constanţa.Deseori preşedinte de Complet de judecată .
A dat"pe bandă"
sentinţele de condamnare īn
procesele partizanilor din Dobrogea :
"lotul Jipa Nicolae
" 1 şi 2 ;"lotul
Pricop Stan " , "lotul Ploscaru Stere" ,"lotul
Fudulea Nicolae " ,"lotul Negulescu Ion " ,"lotul
Ion Muşat" ,"lotul Regionala Mare "
ş.a. ş.a. condamnānd
la moarte, la temniţă grea sau muncă silnică (cu
confiscarea averii ),sute de persoane din Dobrogea , īn majoritate
ţărani,cu invocarea art.209 C.P( "uneltire contra
ordinii sociale" ) şi a Legii
16 /1949 invocată
īn condamnările ce se dau org. conspirative, pentru
culpa de " uneltire contra securităţii RPR" şi "nedenunţarea faptelor ce pun īn pericol securitatea statului
" īn completare la art..209 C.P
Nemulţumit
de absenţa condamnărilor la moarte din aceste procese Nicolski a dat sceleratele Ordine 10 001 - 10.007 de īmpuşcare a condamnaţilor fie īn"trenul morţii " īntre
Aiud -Timişoara ,fie la penitenciarul din Timişoara.[Vezi
la Tablourile nominale ]
- Sentinţa nr.
128 / 1949 (? ) , a "lotului
Regionala Mare " īn care a dat multe condamnări. Oteleanu Ion ,
- Sentinţa
nr.22 /12 ianuarie 1950 pentru "crima de uneltire contra
securităţii statului" (la un lot de 22 persoane ) :
Canciadone , Dobrin Dumitru , Dragomir Traian , Leca Dobre,Lungu
Ioniţă ,Odor Ion I. ,
- Sentinţa nr. 97 /10 martie 1950 īn procesul org."Regionala
Mare" condusă de liberalul Ioan Negulescu , Maria Greci
,Florea Tudor , Oprea Nicolae , Oprea Niţă,
- Sentinţa nr.
128 / 1950 (? ) , a altui lot al org. "Regionala Mare "
īn care a dat multe condamnări : Oteleanu Ion,
- Sentinţa nr.311 /28 iunie'50 : Dobre
State ,Leca Dumitru , Leca Niculai , Lepădatu Tudor, Lepădatu Vasile ,
- Sentinţa 186 / 2 iun.'50 :Dobrinaş Vasile, Fudulea Nicolae,
Oancea Gheorghe , Obancea Gheorghe,Oprea
Ion C , Oprea Ion S ,
- Sentinţa 269 /25 iul.'50 : Dică
Petre ,
- Sentinţa nr.131 sau
311 /
28 aug.'50 :īnv.Drăgoi
Constantin,Leaca Dumitru ,Leca Mihai, īnv. Moroianu Nicolae ,
- Sentinţa nr.422 /27 oct.'50 ( lot de 21
persoane), pentru "uneltire contra ordinii sociale" : Jaca Gheorghe ,Cāju Enache,
Carataş , Vasile Gh ,Panait Carol, Leca Dumitru, Moroianu Gheorghe
, Moroianu Vasile,Odor Nicolae I.,
- Sentinţa nr.449 /1 dec.'50 īntr-un proces de 21 persoane- īnscenat la ordinul
Moscovei , īn timpul
războiului din Coreea - acuzate de legături cu partizanii
din Dobrogea ( conduşi de
Ploscaru Stere ) ,pregătiţi de "sprijinirea anglo -americanilor", dānd
sentinţe severe de muncă silnică şi confiscarea averii : Manea Mihai , Palavra Stere G.
,,
- Sentinţa nr.497 /1 dec.'50 :Florea
Mihai ,Leca Gheorghe Gh ,
- Sentinţa
nr.74 / 6 mart.1951 :Maxim Nicolae ,
Col.magistrat la Tribunalul
Militar-Timişoara, prin 1950.A ajuns şi el deţinut politic
( nu cunoaştem īmprejurările ) ,īnchis la Periprava ( unde se afla
Lăzărescu Ion -fiul )
...a dat sentinţa nr.49/ 19 ian.1950 ,
prin care ţăranii Lăzărescu Ion şi fiul său(
din Teregova -Caraş Severin ) au fost condamnaţi la 5 ,
respectiv 8 ani īnchisoare, pentru
implicare īn mişcarea de rezistenţă condusă de Spiru
Blănaru.
Lct.col.magistrat , cānd
judecător, cānd procuror (itinerant ? ) cānd anchetator la Tribunalul Militar-Bucureşti
şi Timişoara A pronunţat
sute de sentinţe , īnsumānd mii de
ani īnchisoare.
Se pare că īn 1950- dacă
este vorba de aceeaşi persoană -
a fost el īnsăşi judeacat şi condamnat.
...pe 1 iul.1948, a fost procuror -acuzator
al lotului org."Salvarea Neamului" īn care au fost
judecaţi şi condamnaţi Istrate Micescu ,Nichifor Robu ,
Nachiu Apostol, ş.a. , acuzaţi că urmăreau "schimbarea
regimului " .
...pe 29 iun.1949, a judecat şi
condamnat la moarte ( Sentinţa nr. 49 / 19 ian.1950 ) pe Mariţescu
Romulus R.(ţăran din Teregova -Caraş Severin , partizan īn
gruparea Spiru Blănaru ) executat īn Pădurea Verde
-Timişoara (16 iul.'49) ; Īn acelaşi proces a condamnat la 4 ani
īnchisoare pe Pārvulescu Ilie (ţăran din Teregova -Caraş
Severin ) ...
...pe 8 aug.1950, procuror la un lot studenţesc ,judecat
la Tribunalul MIlitar-Timişoara, a cerut condamnări ,etc etc ( ex. 4
ani īnchisoare ptr. studentul Mihai Virgil )
Comandantul
īnchisorii de la Tg.Ocna , īn regimul Antonescu ; īn Completul de
judecată ( prezidat de Alex.Petrescu ) īn procesul "org.
teroriste T " şi a "Tinerimii libere " ( 10
sept.'45 ) de la Secţia a IV-a a Curţii Marţiale
-Bucureşti .
...Magistrat. Procuror īn complet (preşed. Vlasu Vasile
) la procesul de spionaj īnscenat Legaţiei Franţei -"lotul
g-ral Mihai Romanescu" īn care s-au
dat 4 condamnări la moarte
şi multe alte
condamnări grele.( 1950 /'51 ).
...Procuror la procesul lotului de sabotori de la Canal
Dunăre-Marea Neagră judecaţi de Tribunalul Militar
Teritorial-Bucureşti , īn deplasare la Poarta Albă īn
sept. 1952, Un fragment din īncadrarea faptelor lămureşte, şi īn
acest caz , pseudo- vinovaţii acestui "eşec"care
a servit drept lagăr de exterminare a deţinuţilor politici
:
<Ancheta a stabilit că o
grupă de elemente străine de clasă , cu sentimente
duşmănoase, s-a infiltrat īn posturile de conducere ale
Direcţiei generale a Canalului Dunăre-Marea-Neagră şi a
desfăşurat o intensă activitate de subminare .Plini de
ură faţă de regimul de democraţiei populară din
Republica Populară Romānia , duşmani de moarte ai clasei
muncitoare şi ai tuturor oamenilor muncii, aceste rămăşiţe
ale claselor exploatatoare zdrobite au īncercat să frāneze construirea
Canalului, construcţie de o uriaşă importanţă
economico-socială pentru ţara noastră.
Lipsiţi de sprijin, bazāndu-şi
īntreaga lor speranţă pe imperialiştii americano-englezi ,
cu ajutorul cărora ei sperau să-şi restaureze regimul
burghezo-moşieresc şi contau să-şi recapete
moşiile şi fabricile naţionalizate ,acuzaţii au folosit
cele mai mārşave metode ,īncercānd prin sabotaj organizat şi
diversiune să frāneze construcţia Canalului .
Membri ai
mişcării legionare ,foşti membri ai partidelor de spionaj
americano-englez , instigaţi de propaganda
războinică imperialistă [.....] >(Scānteia 4 oct.'52 )
5 inculpaţi au fost condamnaţi
la moarte- Cernătescu,Georgescu ,Nichita, Rozei şi Vasilescu .
2 inculpaţi au fost condamnaţi
la muncă silnică pe viaţă - Ciorapciu , Frangopol ; Ceilalţi
au primit condamnări cuprinse īntre 25-20 ani muncă silnică.
.(Sentinţa din 1 sept.'52 )
Procuror
la Parchetul General al Curţii de Apel Bucureşti, care a
īntocmit rechizitoriul īmpotriva g-ralilor Cialāc şi
Dăscălescu şi a fostului procuror Ioan Ţintu (
procuror al Curţii Marţiale Odessa ),īnvinuiţi ptr fapte
prevăzute īn legea 312 / 1945, dispunānd sesizarea Curţii
de Apel Bucureşti .Acţiunea a fost judecată īntre 1-8
oct'46,generalii fiind achitaţi..
Mr. magistrat laTribunalul
Militar-Bucureşti .
... judecător asistent al completului
de judecată ( preşed. Ilie Moisescu ) īn "procesul Pătrăşcanu " (
6-14 apr.'54 ) prin care Pătrăşcanu
şi Calmanovici au fost
condamnaţi la moarte, iar ceilalţi 9 inculpaţi
la pedepse diferite ( Sentinţa nr.49 / 14 apr.1954.)
Maior magistrat ,la Tribunalul
Militar -Bucureşti .
...īn 1948, preşed. Completului
īn procesul org."Salvarea Neamului" ( procuror mr.Ştefănescu Mihai ) īn care au fost
judecaţi şi condamnaţi la
muncă silnică ( Sentinţa nr.1025 /1 iul.'48 ) Istrate Micescu ( 20 ani ) ,Nichifor
Robu ( 20 de ani ) , Nachiu Apostol ( 8 ani ) acuzaţi
că urmăreau "schimbarea regimului ".
Maior ,magistrat la Tribunalul
Militar-Cluj.
...ian.'59, preşed. Completului de
judecată (īn deplasare la Satu
Mare ) , care a condamnat pe ţăranul Madac Ion , pe
Mureşan Gheorghe ( din Satu Mare ), la diverse pedepse (Sentinţa
nr 1 / 5 ian.1959 ).
Acuzator public īn procesele
criminalilor de război judecate de Tribunalul Poporului īn 1945
... ...30 mai -4 iun.'45 : procesul
ziariştilor "criminali de război ".Acuzatori publici
, C.Vicol, Alexandra Sidorovici ,
I.D.Ioan şi Avram Bunaciu
. Lotul este format
din : Pamfil Şeicaru, Ionel Dumitrescu , Stelian Popescu ,Romulus Dianu
, Ilie Rădulescu , Alex.Hodoş ,Radu Dumitrescu -Gyr,Grigore
Manoilescu, Nichifor Crainic ( dispărut ).
Procuror la Tribunalul
Militar din Piteşti ( īn deplasare şi la Tribunalul din
Bucureşti ), acuzator īn
procesele
"Haiducilor din Muscel " ( fraţii Arnăuţoiu
), cu victimele colaterale din Nucşoara .
...īn 1959 ,a cerut condamnarea la moarte
pentru preotul Andreescu Nicolae ( sentinţa nr 107, din 19 mai )
şi 15 ani muncă silnică pentru preoteasa Andreescu
Maria (soţia preotului );īn acelaşi proces, a cerut condamnarea la moarte a preotului Drăgoi Ion
şi a fiului Cornel Drăgoi ;
Col.magistrat, preşed. de
"complet " īn procese grele, fie la
Tribunalul Militar Bucureşti fie la Tribunalul Militar-Cluj.
... a judecat şi a dat Sentinţa
nr. 1 565 / 14 oct.1949 )la Tribunalul Militar-Cluj īn procesul unui
grup de elevi din Tg. Mureş , presupuşi membri īntr-o
org. anticomunistă . Printre condamnaţi , elevul Olteanu Romulus .
...a dat condamnările īn procesele de spionaj īnscenate Legaţiei Franţei -"lotul
general Mihai Romanescu" de
Tribunalul Militar-Bucureşti, īn care s-au pronunţat 4
condamnări la moarte şi alte condamnări grele ( Ex col.Mihai Bosoancă condamnat la moarte (executat pe 28 febr.1952, la
Jilava ) Marcovici France - fiica g-ralului Marcovici, cumnata lui
Corneliu Coposu - condamnată la 20 de ani, moartă īn detenţie ),
Matei Dumitru D.(vicar diocezan la Episcopia Catolică -Iaşi
), Onişor Titus ( avocat ) condamnat la 12 ani ;
...a judecat şi condamnat la moarte
pe cpt.Ionescu Diamandi ( sentinţa nr.937 / 1 dec.1950 ) la Tribunalul Militar-Cluj ,executat
la 15 mai 1951, la penitenciarul Cluj.
...a dat condamnările īn procesele de spionaj īnscenate Legaţiei Franţei (' 50 , '51 )de Tribunalul
Militar-Bucureşti, īn care s-au pronunţat condamnări la
moarte ( executate la Jilava )şi alte condamnări grele .Ex.Marcovici
France - (fiica g-ralului Marcovici, cumnata lui Corneliu Coposu
-condamnată la 20 de ani, moartă īn detenţie ),Matei Dumitru
D.(vicar diocezan la Episcopia Catolică -Iaşi ), Onişor
Titus ( avocat ) condamnat la 12 ani ; ş.a.
[LD:completează
-pseudonim literar Alexandru Voitin
)]
Judecător (sau ) acuzator public īn procesele criminalilor
de război judecate la Tribunalul Poporului īn 1945 Procuror general
al Romāniei [De cānd ?
]
...13-19
iun.'45: lotul III al "criminalilor de război " Al Voitinovici este preşed.
Completului de judecată al Tribunalului Poporului . Acuzatori
publici - avocaţii A.Schreiber
şi M.Mayo
Printre acuzaţi :Vasile
Agapie,Dionisie Fotino ( preot militar )Ion Mihăescu , N.Paliga,
Naum Hristu etc .Īnvinuiţi de "crime, masacre şi
jafuri " la Rābniţa , Mărculeşti , Iampol ş.a
īn lagărele evreieşti din Transnistria . La 19 iunie, se
dă sentinţa:4 condamnări muncă silnică pe
viaţă ,3 condamnări la 25 de ani muncă silnică
, 2 la 20 ani , 1 la 15 ani , 2 la 8 ani ş.a
...Īn 1951 a cerut anularea deciziei din 1946 şi
rejudecarea cazului generalilor Cealāc, Dăscălescu
şi mr. magistrat Ioan Ţinţu ,de către Curtea
Supremă ,fiind acuzaţi (cf. Legii 312 / 1945 ) de " crimă contra
umanităţii " [Ordonanţa nr.9 /1942
,prin care se ordona īmpuşcarea evreilor care se sustrăgeau
evacuării [Generalii au fost achitaţi şi a doua oară,
deoarece , īnaintea īnceperii procesului ,Legea 291 /1947 fusese
abrogată.]
...pe 4 oct.1954 , preşed.Completului
de judecată care l-a condamnat la moarte pe Vasile Luca, cerānd
ulterior clemenţă lui Gheorghiu Dej , comutānd pedeapsa īn muncă
silnică pe
viaţă.
Col.magistrat la Tribunalul Militar-Bucureşti
...pe 1 nov.'48, īn Completul de judecată īn procesul
"Pop-Bujoi " ( avānd prim-preşed. pe Alex.Petrescu )
.12 inculpaţi, cu 9 condamnări pe viaţă şi
confiscarea averii şi 3 condamnări la muncă silnică (Sentinţa
nr.1 834 /2 nov.'48 ).